!

CUPRINS
I. ORIGINEA JOCULU . SCURT ISTORIC .... rr. TMPORTANTA JOCURILOR MOTRICE iI{ SISTEMUL EDUCATIONAL III. TEORII DESPRE JOC IV. CONCEPTUL DE JOC v. CARACTERISTICILE JOCURILOR DE MI$CARE ...'. Caracteristicile jocurilor de migcare "... Caracterul formativ al jocurilor de migcare ... vr. ROLUL EDUCTIV AL JOCURILOR DE MI$CARE ..'... VII. JOCURILE, DE MI$CARE, METODA $I MIJLOC DE EDUCATiE ..... vrrr. Locul. JocuRILOR DE MI$CARE tX STRUCTURA LECTIEI DE EDUCATIE FTZICA IX. ASIGURAREA CO}{DITIILOR MATERIALE PENTRU BIII'{A DESFA$URARE A JOCURILOR DE MI$CARE X. METODICA ALEGERII JOCULUI $I A PREGATIRII LUI XI. METODICA ORGANIZARII $I A DESFA$URARII JOCURILOR DE, MI$CARE XII. CLASIFICAITEA JOCURILOR DE MI$CARE XIII. JOCURI IN APA XIV. JOCURI DE IARNA .... ExpnctTII gI JocuRI DE MI$cARE Exercilii gi jocuri pentru captarea aten{iei Complexe de exercilii 9i jocuri pentru vttez['
,

J 7

li

t7

2l
2I
22 27
aa JJ J/

39

1J 47
53 57
6T

65 65

7I
"74

Jocuri dinamice Pentru ,,for!d" Jocuri pentru formarea 9i consolidarea deprinderilor motri ce utilitare (s 6rituri, c dfdr6ri, es c aladdrt, tdtdr e, transport, rulare, aruncare, prindere) Jocuri preg6titoare pentru practicarea atletismului Jocuri pregdtitoare pentru practicarea gimnasticii Jocuri pregdtitoare pentru practicarea baschetului Jocuri preg6titoare pentru practicarea voleiului .. Jocuri pregatitoare pentru practicarea fotbalului JOCURI ..... '. Jocuri practicate in Jocuri practicate

EXTRA$COLARE api iarna

.'...... ...

78 82 86 91

97
113 119
119

I24

I. ORIGINEA JOCULUI . SCURT ISTORIC

cercetdtorii suslin c5 jocul a apdrut in comuna primitivr, atunci cAnd forfele de produc{ie au crescut qi au dus la dezvoltarea relaliilor de producfie. Acestea, au atras dupd eie gi schimbarea poziyiei copilului, in societatea primitivd. Atunci au apirut anumite categorii de munci, care pentru a fi efectuate, necesitau o pregdtire special5 gi deci nu puteau fi incredinlate copiilor. Specialigtii spun cd jocul a apdrut mai intai ca o formd de pre-invdtare, manifestandu-se ca un joc, ca un exercitiu, in care funclia jocului era. aceea de invdlare. Mai tdrzru au ap[rut jocurile cu temd qi roluri, care aveau o functie formativd foarte puternicd. La oamenii primitivi nu exista o deosebire intre migcirile de muncd gi cele de joc. Executate prin mecanismul aceluiagi aparat psihomotor, ac{runile de joc reflectau procedee de muncd. E1e constituiau ?n acelagi timp un mijloc de adunare pentru muncd qi unul de educalie frzicd ambele deprinderi * munca gi jocul utiltzau aceleagi obiecte. Treptat tematica jocurilor a inceput sd se separe de aceea a muncii; jocuriie s-au abstractizat, au apdrut obiecte artificiale: bastoane, mingi etc. gi s-au amenajat terenuri speciale. Este evident cd incd de la inceput, in viata grupurilor, a societ5lii a existat mai intdi munca gi apoi jocul. Nu avem prea multe dovezi scrise, dar au rezistat scurgerii timpului unele scrieri literare, care ne demonstreazd cd.jocuriG bazate pe migcare aveau mare importanll la vechii greci. De exemplu, in ,,Legend.a Argonaufilor" se descrie cunoscuta expedilie a 1ui Iason cu corabia Argo, spre a aduce lana de aur din colhinda . intr-una din escale, ?ntr-o insuid din Marea Egee, argonautii petrec juc0ndu-se, iar Iason distribuie premii celor care se remarcd in intreceri. Dar aventurile argonaulilor incd nu au luat sfArgit. DupI ce l-au pierdut pe vrteazul Heracie, in h5ligurile pidurii din Misia, au ajuns cu corabia in Bitinia, tard a berbecilor, a cdrui rege era Amic. Riu qi hidos, inalt ca un copac, cu urechile zdrelite in lupte, cu pieptul bombat qi umerii bulbucafi, cu mu$chii tari ca bolovanul, cu ochii silbatici gi amenintltori. Teocrit il descrie ea pe un boxer profesionist, imbStranit in ring qi marcat de crudele intAlniri. Amic preluia doar lupta inddrjitd cu pumnii, in care se mdndrea a fi neinvins. In loc de bun sosit, celor debarcafi, Amic le arunc5 vorbe de ocarb gi batjocurx gi ii provoac[ la lupt[. polux primi provocarea regeiui cu mAndrie gi st6pAnire de sine. Ambii au stabilit sd se intreacd in luptd cu pumnii legali in curele.

t
7

j
5

I
4

2 5
1

7
3

9
A &f

-3-

,*
ffi
it,

Poemele lui Homer cuprind doui pasaje importante, referitoare la practicarea exercitiilor fizice sub formd de joc de cetre vechii greci . Unul se g6se$te in cartea a XXIII-a din Iliada, cuprinzand episodul inmormdntdrii lui Patrocle, ?n care se descriu am5nunlit luptele qi jocurile care au al'ut loc cu aceastA ocazie. Descrierea este amp16, cu lux de amS.nunte asupra tehnicii jocurilor, cu toate subtilitdlile gi giretlicurile folosite de c[ti'e participanfi. A1 doilea pasaj se gdseqte in cartea a VIII-a din Odiseea, in care Ulise, aruncat pe insula feacilor, este invitat de regele Alcianus sd asiste la intrecerile 1or, in calitate de spectatot, dar gi ca participant, provocat fiind de Laodamus, fiul regelui, care spune cd ,,cinstea cea mare a omului in viald vine numai din tot ce-i poate mdna qi piciorul". in continuare programui cuprinde dansuri executate de fiii regelui gi jocuri cu mingea. Iatd cdteva dintre epitetele care scot ?n eviden!5 calit5lile ftzrce gi militare ale lui Aiax gi Ahile - ,,cei iuli de picior" sau ale lui Doimede gi Filoctet - ,,minunati trdgbtori cu arcul" etc. Tot in Odiseea, tdndra Nausica fiica lui Alcinou, ce domnea peste bldndul popor al feacilor, este inftligatd juc6nd cu prietenele ei jocul cu mingea: ..." zvdtltrd
Marameie de pe cap $i s-apucar[ Lajoc cu mingea. Inceputul i1 face Chiar Nausica cea cu bralele albe". Jucau un fel de handbal gi cdnd, la un moment dat scorul era 3 : 1 pentru echipa feteior cu p5ru1 de t[ciune, mingea aruncatd nu lovegte linta gi ajunge in ,,sorbul apei". ,,Ele de spaimd lung lipard. Atunci se trezi lJlise. Nausica l-a inveqmdntat,l-a indestulat cu hran[ gi 1-a cdl5ruzit spre tatdl sdu Alcinon, care se ardt5 bucuros de oaspete ,,Acesta a organizat un ospSf mare ?ncheiat cu intreceri voinicegti de lupte, sdrituri, alerg6ri, amncarea discului, qi meciuri de box. La aruncarea discului Ulise este provocat de fiul regelui, Losdamus provocare acceptatd de lJlise". Episoadeie de intreceri din poemele homerice, in afara valorii lor artistice qi de cunoagtere a concepteior sociale gi morale ale vremu, prezint6 un interes deosebit cdci, calitdlile ftzice ale eroilor se reliefeazdnu numai in timpul luptelor, ci gi in jocurile de intrecere. in ,,Cronica Shilor" ($AH-NAME) scrisS de marele Ferdousi cu cele 50 de capitole ale sale semnificative sunt episoadele ,,Povestea despre Siavug" qi ,,Gugtasp se distinge in aren6". + primul episod este prezentat ,,Polo cdiare" practicat de In prinlii din Asia Centrald, f(azahstan, Matea CaspicS gi poalele munlilor Tiansan gi Pamir. Inceputul jocului il frceau cdpeteniile,

nte,

:de
ada,

criu uie.

ricii
:dtre

din

tde
1tor, care

r tot
inde
.teva : aie le qi .ndra tT al

Siavug gi Afrasiaie, care se infiuntau direct cu lovituri puternice gi apoi retrdg6ndu-se, lds0nd locul membrilor formaliilor s[ continue lupta co^lectiv[. CAqtigS echipa lui Siavug. In episodul al doilea prinlul Gugtav igi dovedegte iscusinfa jocul la de polo gi trasul cu arcul la precizie, cdgtig0nd favorurile cezarului care este in acest fel de acord, ca fiica acestuia Kitalen sd se cisdtoreascd cu prinfui Gustav. La mexicani, indigenii din tribul Taragumara, int0lnim qi o probi de rezistenld in sensul cd,participanfii, dupl tinerea anumitor diete, efectueazd o cursd pe distanla de 290 * 300 km. in doud echipe. Participanlii ,,aIeargd gonind inainte cu picioarele nigte mingi mari". Indienii Hopi din Arizona aleargd in direclia unde vor

s[ imprigtie norii.
Foarte r6spdndite erau gi jocurile de aruncare. $arpele de zdpadd - este un adevdrat sport de iarnd. Apoi ciung-kih este un joc de mare prectzie, prin aruncarea unor bele lungi gi subliri spre nigte inele sau roli care se rostogolesc.

:oru1 rcatd

lung itulat
)uros eceri

,ciuri ;elui,
afara orale

ale le de

Jocurile cu mingea sunt foarte iubite gi au un caracter magic mingea fiind simbolul soarelui. Se practicd 1a tribul Monitari din bazinul superior al Mississipi-ului, la tribul Ciokto, in Mexicul de sud, San-Saivador, Honduras, Guatemala. Populalia Maya practicd un joc greu qi curios: mingea este lovitd cu posteriorul corpului, spre a fi aruncatd sd treacd. printr-un inel de piatrd aqezat Ia 4 m indlfime deasupra terenului de joc. Expioratorul german Adolf Fr. Mecklenburg relateazl, despre bantugi, o populafie de emigralie etiopiand, stabilitd in vecindtatea marilor lacuri din centrul Africii, care sunt excelenli trdgdtori cu arcurile lor de 1,50 m, in61{ime gi care nimeresc linta de la peste 200 de pa$i, sar frecvent in ?n6llime peste o coardd intinsd intre copaci la 1,60 m iar unii la peste 2 m. Din clasa jocurilor cu mingea este menlionat jocul Tepu care seamdnd cu jocul de hochei. Din cele expuse, impresioneazd, unlersalitatea preocupdrilor populafiilor din cele mai vechi timpuri, pentru exerciliile ftzice, qi surprinz[tor, este varietatea ior. Ele sunt expresia unor culturi, a unui anumit stadiu de dezvoltare gi a unei
anumite or gantzdri a c omunitdli I or
re spe

ctive

.arele sunt

inrnBnARE:
CAnd gi cum au apdrut jocurile de miqcare
?

3e in

at

de

ralele nii1e,

II. IMPoRTANTA JocURILoR MaTRISE fiv

SISTEMUL EDUCATIONAL
Viala noastrd nu poate fi conceputd fbrd joc, care nu este caracteristic numai copilului ci insoleqte vtala omului pe tot parcursul existenlei sale, chiar dacd in copilSrie deline locul principal. Putem spuns deci c5 jocul este o activitate caracteristicd
speciei umane.

Jocul - este consideratS activitatea in care ac{i oneazd" o mullime de elemente ralionale, numili jucdtori, care, in mod succesiv qi inciependent, intr-o ordine gi in condilii specific'ate printr-un ansamblu de reguli gi ptecrzdri, aleg o Cecizie,
(efectueazd, a acltune) dintr-o mullime de aiternative posibile. De asemenea, regulile jocului precrzeazd, situaliile in care jocul se termind gi se stabilegte inving5torul . Dupd Georgeta Chiri![ in ,, Educafia prin jocuri de miqcare ,,Editura Sport-Turism, Bucureqti, 1983, jocul ,,este o situalie in

care aclioneazd o mullime )-l (1,...., n) de elemente ralionale (numite juc5tori) care, in mod succesiv gi independent, infr-o ordine gi in ccndilii specifice printr-un ansamblu de reguli, aleg cdte o dectzie (efectueazd, o actiune, o mutare) dintr-o mullime
datd de alternative.

reproduc reialiile sociaie interpersonale, in afara condi!ii1or activitdlii utilitare nemijlocite. PracticAnd acest gen de activitate, persoana nu produce ceva real gi anume din acest punct de vedere el se joacd. in acelaqi timp ei produce ?n el insugi anumite schimbdri (igi dezvoltd ca1it61i1e, obline aptitudini gi indemandri)". Pornind de la ideea formulatd astd,zt in pedagogia gtiinlificb privind exerciliul fizic ca mijloc de formare a personalitalii gi de pregitire a omului pentru profesiune gi pentru cerinlele vietii cotidiene, iucrarea de fald iqi propune sd scoatd in eviden{d multiplele valenle educative a1e jocurilor de migcare. Jocurile de miqcare constituie un mijloc important prin care se realizeazd, o parte din sarcinile care revin educaliei fizice. Ele i+i gisesc o rarg6, aplicabilitate in toate formele organtzate ale acestei activitdli: lecliile de educaiie frzrcd, palatele copiilor, lecfiile de antrenament sportiv, mai ales la nivel de copii gi juniori,
taberele de copii etc. Ne-a preocupat indeosebi jocul de migcare, intrucdt, prin confinut, formd qi efecte, prezrnt1, unele avantaje fa[d de alte exercifii ftzice, oferind condilii favorabile de dezvoltare simultanb

Dupa D. Eliconin

- jocul ,;eprezintd o activitate in care se

a deprinderilor motrice de baz6" sau specifice a calitdlilor motrice, .u qi a proceselor psihice gi a trdsbturilor de personalitate. cercetdtorii din toate timpurile, din domeniui psihopedagogiei au emis ruImeroase teorii despre joc, sco!6nd in ividenla importanla 9i contribulia acestuta Ia pregdtirea pentru muncd, pentru via!6 precum qi la formarea qi dszvoltarea personaliialii umane in general gi a confribuliei lui in procesui de socializare a copilului. Psihologia modernd a pus in eviden\d cd' prin joc se dezvoltd principalele calit[1i a1e copilului: sensomotorie, proprio-receptivS, expresivd qi intelectuald. Toate acestea contribuie in final la conturarea 9i dezvoltarea personalitdlii copilului. in timpul jocului, copilul iqi manifestd Eu-l pe care-1 manifestd qi il experimenteazd in joc, cunoaqte qi invald mai bine structura propriilor procese mentale. Prin joc, copilui iqi descarcS, igi cheltuiegti energia, prest0nd de fapt o ',muncd" serioasd 9i se manifest6 aga cum gtie, cum este in realitate, Datoritd multiplelor

influenfe favorabile asupla copilului, jocurile de migcare au devenit un mijloc important al educalretfi,zice 9i au fost incluse in conlinutul lecliilor in toate ciclurile de inv6!6mint, incepAnd cu ce1
preq
c

olar, primar, grmnazial, li c e al, universitar' se gtie c6 profesorii de educafie fizicd, i1 folosesc intens, dar, considerdm necesar s[ atragem atenlia asupla faptului cI jocurile de miqcare nu sunt numai un mijloc al educaliei fizice, o variantd a activitafli de joc in Q?.*ra rolu1 migcdrii este clar exprimat. E1 este totodatd mijloc Ai metodd de educalie. Deoarece fiecare joc are reguli precise, copilul inva!6 sd aprecieze just situafiile concrete de joc, sd ia dectzii proprii, individuale sau corelate cu a celorlalli participanli ( colegi ) la joc, solicitAndu-i din punct de vedere intelectual. De a:eea este foarte important ca jocurile folosite si fie pl6cute, sd provoace emuiafie, eniuziasm dar totodatd si stimuleze qi formarea cunogtinlelor, priceperilor qi deprinderilor motrice de bazd, a calitdlilor motrice iur. s5-1 ajute pe copil sb se pregdteasc[ pentru vtal6, pentru muncd, sd fie conqtient de posibilitalile sale in orice moment. in timp ce copilul se joacd, el este invdfat sE observe, sd gdndeascS, sd caute qi sd gdseascd solu{ii concrete, uneori neprevdzute care apar in timpul jocului, stimulCInd spiritul de in4lativa, creativi tatea, care s6-1 conducd spre reu$it6 in urma unei colabordri strdnse cu ceilalli colegi de echipd gi chiar cu adversarii. Fiind insolite de veselie qi de bunfl dispozilie impletite

armonios

cu factorii naturali de mediu, jocurile de migcare

favonzeaz6: o dezvoltare echilibratd a sistemului nervos al copilului; o fitoi bund stimulare a proceselor metabolice;

. .

:,

8:j
" $..

.
t

. .

imbundtdleqte func{iile aparatului respirator, circuiator, contribuind la fortificarea organismului; influenleazd dezvoltarea deprinderilor mofrice de baz|t gi utilitar aplicative;

I I
a
R

interdependen![

stimuleazd dezvoltarea calitdlilor ftzrce; influenfeazd dezvoltarea ftzrcd armonioasa in stransd leg[turb qi

cu

a
Li

.I
1

e
I +t

)r

u n
31

s,

:d o
)f *I

>4

ii,
c, te
e,

)ft
ce

exersare a comportamentului interpersonal. Perspicacitatea sociald poate fi influenlatd prin urmdtoarele caracteristici a1e jocului:

Jocul trebuie imbinat cu alte forme de activitate, prin intermediul cdrora copilul isi imbogdlegte impresiile gi aduna materiaiul necesar pentru creafie. Este ddunitor sd separdm jocul de alte forme de activitate deoarece, pentru a deveni durabile, deprinderile gi calitilile pe care 1e dobdndeqte copilul ?n joc trebuie fixate in viala de toate zilele. Jocul trebuie s[-1 invelr p. copil sd ducS la cap5t sarcinile care i se incredin)eazd., s5-gi'foioseascd ?n mod util forlele proprii. De cele mai multe ori, jocul are rolui implicit sau explicit de pregdtire pentru activitatea propriu-zis6,, pregatire .ur. nu ,rt, legat[ de o anumitd activitate din viafa aduitului. Jocul pregdteqte pentru vtald,, in general, constituind un mijloc de dezvolLre qi

componente ale educaliei: intelectu ard,, moralr, estetic6. cu alte cuvinte, toate acestea au o contribulie majorr la dezvoltarea personalitalii, in toatd integritatea ei. Finalitatea jocurilor de migcare reiese d.eci, din urmdtoarele obiective: educd formarea unei motficitdli generale; favorizeazd dezvoltarea ftzrcd armonioasd; contribuie la formarea unor cunoqtinte morale qi sociale; contribuie la ameiiorarea sferei intelectuale; favorizeazd"integrarea sociald.

stimularea tuturor celorlarte

. ' ' ' .

ru

'

jocul, pretinde asumarea unor roluri qi cinoagterea

. jocul este un mijloc de stabilire a unor '

tl;

respectarea anumitor reguli. Astfel, participanlii 1a joc invatd" cd rela{iile lor cu ceilal1i presupun un consens general;

qi

'

momentul alegerii echipelor prin impdrfirea rolurilor intre membrii aceleiagi echipe; jocul aratd, cd succesur gi efic^ienfa acliunilor proprii depind gi de acliunea celorlalfi. intr-un anumit stioiu oe
9-

interpersonale gi de modificare a celor vechi, de alegere a partenerilor sociali; jocul este un mijloc de verificare a relafiilor cu ceilallr gi a atitudinii acestora fald de noi, manifestat in

noi relafii

non-verbal, a intenliilor de joc; jocul este un mijloc de post-anahzd" qi de anticipare a ielaliilor interpersonale, a unor comportamente posibile intr-o situalie viitoare; jocul este o cale de invalare a comportamentului de negociere. Alegerea condiliilor de joc ( loc, coechipieri

interacliune interpersonal6, propriile acfiuni sunt reportaie 1a acelea ale partenerilor. Jocul solicita 9i dezvoltd capacttatea de descifrare a comportamentului

etC.) constituie
ceilal1i;

a modului de prezentare qi satisfacere a cerinlelor in relaliile cu

cale de inv5lare

jocul este un mijloc de experimentare natwalf a unol presupuneri gi strategii comportamentale de

interac{iune, in caz de succes sau de e$ec.

.+

:i:

t;

:,

]:

-;

* *

It
)r

III. TEORII DESPRE JOC

dupd ce au cercetat cu mare atenlie sursele istorice, jocul animalelor, al copiilor qi cel al adullilor. Ei au incercat sr explice jocul din punct de vedere biologic, psihologic, pedagogic qi fiziologic. in literatura de specialitate se poartd numeroase dispute in legStur6 cu jocul. o dovadd elocvent[ in acest sens este aparilia numeroaselor teorii care incearcd sd explice jocul qi funcfiile sale, inlocuind comportamentul ludic cu acela de tip general, specific omului, indiferent de vdrsta lui. Voi menfiona dour pe cli mai reprezentativi autori care au incercat s6 dea o explicafie jocului,
sistematizati dupd natura teoriei explicate. Numeroase sunt definiliile pe care

ri

le dau diferili

autori

le
1e

:fi
1e
-lt

OI de

reprezentantur acestei teorii este CLAPAREDE care considerd cd pentru copil jocul este ,,o adevdratd munc6". El spune cd jocul este singurul mijloc cu ajutorul crruia se poate dezvolta Eu-l sdu psihologic. in- timpul jocului copilul se poate migca tn voie, se poate manifesta liber, fbr5 constr8ngeri. JucAndu-se, copilul se pregdtegte pentru vlala

Teoria muncii

adultd, exercitd functii perceptive, intelectuale, motorii qi impreun[ scot in evidenli dorinfele, trebuin]ele sale gi le
canahzeazd spre un grad social adaptabii,

caractenzeazd, prin doul aspecte : cea de asimilare de impresii qi reaclii din timpul jocului, ceea ce duce la dezvoltarea 1ui; gi cea de acomodare, adic6, prin joc copilul reugegte sd se acomodeze, ceea ce insemnd cd face un antrenament

J. PIAGET, eivetian, elevul iui Claparede, a scos in evidenld faptul cd jocul, ca un proces de asimilare, se

de ordin mintal, care stimuleazi dezvoltarea

ulterioar[.

iui

regulile de ordin moral care caractenzeazl jocul. Studiaz[ modul in care copii reu$esc s[-qi insuqeascd anumite reguli gi cum le respectr ei in timpul desfdgurdrii jocului, dupd puterea lor de infelegere, dupd particularit6lile de vArstr qi de dezvoltare
11

ol :li pentru cd, jucdndu-se, ei si reugeascd sd asimileze realitilile intelectuale care, flrd acestea, rdmin exterioare inteligenlei copilului". Pe de altd parte, autorul scoate in evidenld gi ana\tzeazd

,,Toate metodele active de educalie a copiilor mici - spune cer sd se fumtzeze acestora un material corespun zdtor,

intelectual[. E1 evidenliazd doud tipuri de respectate a regulilor cu

corespondente comportamentale sociale
:

. in care este evidentiatd inconsistenla

practicd

in care regula intrd in conqtiin![, interiorizindu-se. J. Piaget a demonstrat c5 acliunile mintale, operaliile specifice gdndirii provin din interrorrzarea treptatd a unor acliuni pi .ut. copilul le face mai intAi in mod tea7, in practica de zi cu zi. b Outa formate, operaliile asigurd gAndirii o mare mobilitate 9i plasticitate. Existd avarrtaje evidente in a ,,experimenta" mai intAi p. plan mental: se face economie de timp ne mai incercdnd experien{e ce nu au sorli de izbAnd5, dar mai ales putem reahza o *it. varietate de proceduri, care inlesneqte descoperirea esenlialului, lucru evidenliat de aitfel de multe cercetdri in
domeniu. au pus in eviden!6 pentru prima datd faptul cd prin joc, conlinutul este dependent de mediul social al copilului. Jocul contribuie in mare m[surd \a angajarea copilului intr-o comunicare multilaterald, generat6 de subiectul ales pe roi. Prin joc copilul igi insugeqte cunoqtinle cu privire la profesiuni, activitEli, conduit5 umand.

regulilor;

LEHMAN qi WITLY

jocurile au valoare educativd. Sarcinile educaliei morale

definegte jocul ca un ,,exerciliu" care preg6teqte copilul pentru vial6 qi il combate pe K. Gross spun6nd cd jocul este un exerciliu care prin indrumare, duce la perfeclionare 9i dezvoltare' Deci
se

Teoria exercifiului. pregititor

P.F. LESHAFT

realtzeaz[ cdnd jocul are un scop, este accesibil, cflnd are reguli care trebuiesc respectate (de disciplind, de stdpdnire de sine, simful datoriei, etc.), ctnd prin joc apare principiul anto-conducerii' KARL GROSS considerd cd jocul este un ,,PrEexerciliu " ear e fav orrzeazd pt e gdtirea c opilului p entru via[a adult6' Prin aceste pre-exercifii copilul se maturtzeazd spontan, predispozi\iIle instinctive ale acestuia mogtenindu-le. Karl Gross nu acord5 suficienti importanld manifestirilor mintale, psihice, s oci ale, care impl rcd ttdsdturi de personalitate t{. WALLON considerd jocul o activitate de pre-inv6! are, in care, folosind obiectele qi aclionAnd asupra 1or, iopilul cunoagte lreptat rcalrtatea, satisfficAndu-gi nevoia de migcare qi dobandind totodatd incredere in forlele proprii.
.

Teoria recrealiei. LAZARUS, considera cd jocul este doar un mijloc de recreare qi de repaus. Este o teorie simplisti
1a

"L-"

copiiior. Aceasti teorie a lui se poate aplica uneori pentru jocurile distractive ale adulfllor, unde teoria odihnei active este evidentd avdnd importante funcfii de recuperare.

deoarece minimalizeazd, aspectul

ludic al jocurilor

e-,:.!,m '."'*tl*-tJ--

Teoria surplusului Teoria surplusului de energie. H. SPEITICBR este de pdrerc cd jocul este motivat, in primul r0nd, de necesitatea de a
consuma energia excesiv[. Teoria 1ui este influenlatd de teoria 1ui Fr. Schiller,cars,cu aproximativ 100 de ani inainte, fusese interesat de natura jocului, consider0nd cd prin joc se consumd inutil o cantitate mare de energie. Spencer a preluat aceast5 teorie la care a addugat motivalia qi explicafia psihologica. El susline c5, prin joc copilul igi descarcd surplusul de energie care nu a fost folosit la alte activit5li. Practica a dovedit insd c5, in cele mai multe dintre cazurt, copii nu se joacd pentru a consuma astfel energia de care dispun. De ceie mai multe ori ei se joacd gi dacl sunt obosifi, fldmdnzt sau chiar in convalescen!5"

f
n 4

u
,L

Reprezentantul principal al acestei teorii este STAI{LEY HALL care s-a bazat pe legea bioenergetici a lui Haeckel. Pentru e1, jocul exprimd stdruin{a copiiului de a reproduce lucruri vechi, atavice. Diversele jocuri a1e copil6riei in ordinea (succesiunea) in care le inv6fdm,^ sunt de fapt o recapitulare a istoriei evoluliei speciei umane. In fiecare joc se gdsegte inclusd o obiqnuin{5 ancestral5 depdgitd, dar nu anulatd de dezvoltarea umanitdtii.

Teoriile biologiste.

ti
r1

Teorii psihanaliste

)I

Teoria plicerii funcfionale FREUD este principalul reprezentant care susfine cd jocul este subordonat plicerii.
Trebuinlele de naturl sexuald diferd mult de la o persoanl,la aIta, a$a cum diferd gi nevoia de hrand sau de sornn. Excitabilitatea sexuald este de origine hormonald. Dar la femei, nu hormonii specific feminini (foliculina, progesteronul)

l,
is
r)

provoacd excitabilitatea,
ie

cr hormonii androgeni

secreta{i

de

t,
le

le
:,4

capsulele suprarenale. DupE Freud copilul este st6pAnit de anumite ,,tendinfe libidiene", refulate, care se satisfac pe calea jocului. Freud considerd cd 1,a baza jocului, ar sta mecanismul pornirilor sexuale timpurii ale copilului gi cd jocul intrd sistemul libidino-fantastic ai deci ar principiului pldcerii, subordonat influen!0nd mult psihicul infantil. El recunoaqte cd jocui are doud finalit51i:

fi

in

13 -

1CI01F$7

neajutorat. Acesta este chinuit de ,,complexui de inferioritate" datoritd imposibilitalii de a ,,stip0ni lumea" 9i iqi gdseqte scdparea, refugiindu-se in joc. Autorui deci, considerd cd jocui este forma prin care se exprimd incapacitatea copilului de a se afirma in via!6. Teoriile lui Freud 9i Adler nu reu$esc se scoatd in eviden!6 importanla pe care o are jocul in dezvoltarca sociai6 a copilului, ci consider5 c[ jocul devine calea prin care copilul fuge din fa{a realitStii. K. BUHLER susline teoria pldcerii funclionale (a tendinlei spre pldcere ca principiu fundamental al vielii) 9i este de pdrere cd, copilul se joacb doar pentru pldcerea pe care o simte in timpul jocului, indiferent de rezultatul lui. Dupd el, omul m[n0nc6, de exemplu doar pentru plilcetea de a m0nca 9i nu pentru a-$i satisface trebuinleie de hrand, pentru a-gi potoli foamea. Aqadar copilul se joac[ doar pentru plScerea de a se juca gi nu pentru a inv5{a ceva prin joc.

una progresiv[, de cregtere gi dezyoltare individualf; u1& regresivfi, care ar dori sd menfind copilul legat de caracterul de Pl[cere al jocului. Printre aspectele care provoace pldcerea jocului se numere gi pldcerea motric5, bucuria, raliunea de a fi, a exista; excitarea zonelor erogene; dinamica tensiunii (incordarea) 9i a dimensiunii (relaxarea). ADLER considerd jocul o formd de manifestare a copilului

, .

Alte teorii

A.S. MAKAREI{KO * spune c6 prin joc se realizeaz\ viitorul om de acliune. A$a cum se joacd 9i respectd regulile jocului, tot aga se va comporta qi in procesul muncii in viafa de
este cel care in urma cercetdriior sale psihologice asupra jocului la copil, spune cL..'Jocul la copil este in primul rAnd o pldcere intens6, serioas6, in care imitalia, structurile iluzorii, etc, au o mare importantd...". E1 considerd c[ jocurile sunt cele care ,,trezesc" personalitatea copilului care se simte atras de persoanele mai mari decAt 1, acest fapt fiind considerat ,,motorul esenlial al copilSriei" qi dragostea pentru ordine, reguli duse pAnE la formalism. in joc putem sd urm6rim manifestarea copilului din mai multe puncte de vedere cum ar fi: activitatea motricd, afectivd', social6 gi moral6. Jean Chateau este de p[rere cd jocul are un deosebit rol din punct de vedere pedagogic.
adult.

J" CHATEU

- 1A t+ -

de
TLra

rea

nii
lui
le"
a&,

ma !6. :44

ci
ala

tei
ed, ru1 de
.-

9i

lar

ta

considerl, cd, in spaiiul vital ai unei persoane (copil) jocul este o ,,zond" mai mult sau mai pufin fantezistd dar neidentificdndu-se cu fantezia gi considerd cd existd mai multe planuri intermediare intre reaiitate gi cel al irealitrfii pure. HUIZNGA - considerd c[ jocul este o activitate care se desfrgoard intre anumite limite de timp, de loc pi dupd reguli liber acceptate qi nu lin seama de utilitatea imediatd gi nici de necesitatea materialS. Jocul este insolit de anumite sentimente care provoacd o stare de extaz (in5lfare sufleteasc.d), o tensiune care favorrzeazd sentimentele de bucurie gi destindere. Prin joc, orice persoand (copil sau ac1ult) igi poate exprima forla, vigoarea fizicd, perseverenfa, ingeniazitatea, curajul, rezrstenla in acelagi timp cu forla mora16, respectand regulile existente in joc, care nu pot fi ignorate. C.V.PLEHAI\OV - unul dintre primii cercetdtori care au explicat jocul pe baze materialiste, ardtdnd cd ?n viala sociald apare mai ?ntai munca gi apoi jocul, dupi cum in viala copilului jocul apare inaintea muncii. Ca fenomen social, jocul este generat de muncd qi are trdsdturi comune cu acesta. Relatia munc6-ioc este exemplificatd de Plehanov prin jocul de-a vdnitoarru, ,uo a fost precedat de aparilia vAndtorii ca formd de activitate umanr. copilul se joacd de-a vandtoarea, rar mai tdrziu va participa la o adevdrath vdnitoare, inregistrdndu-se in procesul muncii. E1 arat6 cd atdt confinutul, cAt qi caracterul jocului sunt determinate de mediul social; de aceea in jocurile copiilor surprindem influenla societ5lii in general, gi a clasei sociale in special.

LEWII{

tzd

ile
de

inrnnrARr:
Care sunt reprezentanlii pldcerii funclionale qi
afirm6 ei?
Care sunt reprezentanlii teoriei muncii gi ce afirmd ei?

ale ste

lia,
cd
SC

ind
,tru

nai
Y6, un

- l)

IV. CONCEPTUL DE JOC

Omul, prin natura sa, este un jucdug ,,HOMO LUDENS"; pe toat5 durata vielii sale, aceasta se joac[ in permanen!5., din copildrie pflnd la bdrr0nele, din porniri sau din tendinle interioare sau exterioare, care ii satisfac activitatea motricd gi emolionald in
scop recreativ.

In ,,Terminologia educaliei {tzice"

1973, noliunea de joc

este definitd ca ,,o activitate complexi predominant motricd gi emofionald, desfEguratd spontan, dupd regutri prestabilite, in scop recreativ gi totodatd de adaptare la realitatea sociald". M. Epuran in ,,Aspecte ale socialtzdrti ?n sport" aduce o serie de prectzdn care completeazd definilia jocului prin caracteristicile pe care acesta ie are qi anume: . activitate naturald - rzvor de trebuinle ludice;

participare benevold, fdrd, ' activitate liberd constr0ngeri; . activitate atractivd - provoacd stdri afective pozitive; ' activitate totald, - angajeazd toate componentele fiinlei
umane;

activitate creativ-compensativd care se extinde qi asupra activit[1ilor recreativ distractive ale adu11ilor, asupra activitd{ii de ,,loasir" (petrecerea pl6cutd a timpului liber), destindere, refacere, compensare. Dopd OWEI\ G. in ,,Teoria jocurilor,, pag.J ,,Prin joc ?nlelegem, in sens vag, o situafie in care acltoneazd o mullime N de elemente ra{ionale (numite jucitori) care, in mod succesiv qi independent, intr-o ordine qi in condi{ii specifice, printr-un ansamblu de reguli, aleg cAte o decizie (efectueazd o acfiune, mutare) dinfr-o mullime datd de alternative. Intre altele, regulile ,jocului precizeazd situaliile in care jocul se termin6. Se presupune c[ jucdtorii sunt capabth sd anahzeze acliuniie lor qi aclioneazdin
'scopul oblinerii unui cAqtig c6t mai mare posibil". Dacd ?ncercdm s5 anahzdm pulin aceastd definilie vom observa cd sunt cuprinse o serie de aspecte ca de exemplu: ?ntr-un joc aclioneazd mai mul1i jucdtori, care, in anumite momente create de situalii de joc Ai de reguli, trebuie s5 aleagb din bagajul lor de

' .

activitate dezinteresatd

deosebitd de munc6:

cunogtinle solulia cea mai bund pentru rezobarea concretd a situafiei. Acest lucru se poate face in condilii optime, doar dacd jucdtorii delin un volum suficient de informafii cu ajutorul cdrora
l/

favartzeze elaborarea unor strategii, diverse tehnici de joc, a unui plan de acfiune.

in

colaborare

cu ceilalti jucitori s5 aclioneze

adecrrat,

sd

Calculul probabilitStilor gi teoria deciziei contribuie 1a conturarea conceptului despre joc cu mai multd clarttate. Deciziile sunt adoptate in situajii de competilie (care inglobeazd' at0t elemente de confli ct, cdt gi de cooperare) adic6 in situafiile in care ac\toneazd mai mul1i factori rafionali, care aleg independent deciziile, urmf,rind un anumit scop, dar depind unul de a1tu1 prin rezultate, acestea fiind condilionate de ansamblul tuturor

deciziilor. Conceptul de joc (viziunea asupra unui joc) este dat in general de claritatea acestor strategii, a planutrui concret de acfiune, care decide care solutie trebuie aleasd conform soluliei concrete create de joc, pentru a duce la oblinerea unui scor favorabil, a unui cAgtig. DacS 1a inceput era apreciat mai mult rezuttatul, c0gtigu1, acum, conceptul de joc cuprinde o acceplie mai larg1,. Dupd I. CERGHIT in ,,Metode de invd!6mdnt", Bucuregti, E,D.P. I976, pag. 11, 165, autorul spune c6,, jocul este o activitate fi,zicd, gi mentali spontani gi urmdritd prin ea insdqi, fdrd utilitate imediat6, generatoare de distracfie, de pl5cere gi de reconfortare". I. Cerghit sestzeazd. c5, prin joc, are loc o desc[rcare a surplusului de energie, care duce 1a relaxare dupd o mare incordare qi ceea ce este foarte important, consideri cd jocul, pe lAng[ aspectul biologic qi fizic are gi o puternicd componenti intelectuali fird de care nu se mai poate concepe nici micar jocui. HUIZINGA I. in o,Homo ludens,, Editura univers, Bucuregti, 1977, spune c6: ,jocui este o ac{iune sau o activitate efectuatd de bundvoie, in[untrul unor anumite limite stabilite de timp gi de spaliu qi dupd reguli acceptate de bundvoie, dar absolut obligatorii, av6nd scopul in sine insugi qi fiind insolitd de un sentiment de incordare gi de bucurie qi de ideea cd este altfel decAt viala obiqnuitd". S-ar pdrea cd toli mai mul1i cercetitori, pedagogi, etc. sunt de pdrere c6 jocul este o activitate uman6 gi are structurd gi funclie socia16. Astdzt nu putem concepe vtala noastrd frrd joc, fie c5-i practicdm, ori ca divertisment sau participdm ca spectatori, Jocul se desfbgoard intr-un anumit spaliu gi este determinat de timp. in timp - are un inceput gi un sf0rgit aSadar,poate fi reluat de la inceput oric0nd. A$a s-a fixat timpul afectat fiecdrui joc in funclie de specificul 1ui. Limitarea jocului in spaliu este mai izbitoare decAt acea temporal[. in spatiu, fiecare joc se desfdgoard intr-un anumit spaliu - 18 -

i i,
6bJ*i+-.

,)
ie

sd

unui la

izrlle
atdt
care rdent

prin luror

care impune gi anumite reguli proprii. F'iecare deviere de la regulile de joc, creeazd, situalii care perturbd jocul gi-i diminueazd, frumuselea, cursivitatea, gtirbindu-l din punct de vedere estetic. Estetica jocului este cea ueatd de echilibrul dintre fazele jocului, de alternanla dintre incordare qi detagare, contrast, varialii de ritm, etc. Ordinea gi incordarea, calitdli specifice jocului, conduc la regulile acestuia, care sunt obligatorii qi incontestabile. Jucdtorul care se rdzvrdtegte impotriva regulilor sau li. se sustrage stricd
jocul.
CAnd jocul are un caracter de intrecere gi sunt respectate regulile qi nici un jucdtor nu se abate de la acestea, se evidenliazd caracterul de ,,fair" (adic[ sI joci cinstit) ceea ce contribuie la cregterea valorii estetice a jocului cu implicalii directe asupra educaliei estetice atdt ajucdtorilor c0t gi a spectatorilor. Lipsa interesului imediat, generat de un cdgtig qeeazd, armonie in joc, bucurie, entuziasm, stimuiAnd pl5cerea de a juca.

rt in

tde

ufiei
SCOI

igu1,

egti, itate

itate

'

ixrnnrAru:
Ce infelegefi prin noliunea de ,joc"? Ce se infelege prin ,,conceptul de joc"?

rea
ilare ingd ual5 'ers,
.tate

:de
olut

un'
ecdt

o8i,'
turd

joc,' rri. inat'

luat,
de,
.cea

lllu-19-

V. CARAC?ERISTICILE JOCURILOR DE MIFCARE

Dupd cum se qtie, jocul este o activitate puternic ancoratd in vrala copilului. Dorinla copiilor de a se juca este mare, deoarece prin joc, ei igi cheltuiesc o mare cantitate din energia de care dispun. Agadar copilul se joacd mai mult sau mai putin in funclie de v0rsta pe care o are, dar gi dup[ natura qi felul jocului. in copiidrie jocul ocupd locui principal in activitatea copiilor. Mai tdtziu, pe m6surd ce inainteazd in vArst6, jocul trece pe plan secund pentru ca mar apoi la tinerele jocul sd devrnd o activitate de odihni activd, de reconfortare, de distrac{ie. Putem spune cd pentru copii jocul are un caracter formativ, iar penfru adul1i are un caracter de
deconectare, de relaxare. Pentru copil, jocul este o adevdrati ,,munc5." pe care o ia in serios, la care participd activ gi se implicd foarte mult ?n ceea ce are de fEcut. Prin joc copilul se migcd liber gi cu cAt este rnai mic cu at0t ii sunt specifice jocurile libere sau in libertate. Aceste

jocuri stimuleazS copilul sd execute un num6r foarte variat de migcdri. Ele sunt prezente mai ales Ia v6rste mici, adicd la preqcolari gi qcolari de v0rstd micb (c1ase1e I - IV ). Aceste jocuri au un caracter instantaneu, sunt spontane gi inedite (sunt mereu altele noi), nu au la baz\, qi nici nu se supun nici unei scheme
organ:zate sau prevdzute.

CeRecrERrsrIerLE .IocuRrLoR DE MI$cARE

oferd posibilitatea executdrii unui numf,r mare
migc[ri;
I

de

soliciti intens organismul elevilor;

dezvoltd calitdlile motrice; contribuie la intdrirea sinitdtii; pot fi practicate oriunde qi oricAnd;

r
I
T

sunt atractive, determindnd stdri afectjve pozitive qi

satisfacfii; mobrhzeazd,, angaleazd, toate forlele participantilor, (motrice, de voin!6, afective, cognitive, psihice, cunogtinle teoretice, etc.); este un mijloc excelent de deconectare psihicd; este o formd a odihnei active;

I
T

21

I I I

respecrarea regulilor de joc, asigurd colaborarea ?ntre parteneri; oferd participanlilor libertatea de acliune; dezvoltd spiritul de fair-play; dezvoltd ca1it61i1e morale (spirit de echip6, de satisfaclie, curaj, perseverenfa, incredere ?n forlele proprii, etc.); dezvoltd trdsdturi pozitive de caracter ?n ptezen\a conducdtorului de joc (profesor) asigurand combaterea celor negative; contribuie la dezvoitarea acuitSlii vtzuale, a auzului, inteligenfei, spiritului de observalie, etc., gasirea unor solulii optime cu ocazia apariliei unol situali noi, stimulAnd iniliativa, creativitatea; dezvoltd sjmtul esteLic.

CagACTERUL F6RMATIy AL, JSCURILqR DE N,Xx$EARE

Cunoagtem din literatura de specialitate c[ educatia fiztcd in qcoalE are un puternic caracter formativ. Concluzia logic[ este cI jocurile de migcare folosite in leclia de educalie fizicd au un puternic caracter formativ deoarece au la baz6:

deprinderile motrice de bazd: mers, alergare, sdrituri, arunciri, Prinderi;

deprinderi motrice aplicative: echilibru, c6[6rare,

trac{iuni, escaladdri. ?mpingeri, transport de greut5li; . calit61i motrice gi forme de manifestare a acestora: vrtez6, rezi sten!6, indem0nare, forfb. Putem spune c6 jocuriie de migcare aduc o contribulie deosebitd la formarea 9i consolidarea deprinderilor de mai sus' deoarece la reaTrzarea gi rezolvarea unol acliuni de joc, participd simuitan atit deprinderiie motrice de bazd", utilitar-aplicative cdt qi calitalile motrice fdrd sd ignordm deprinderile morale gi de voinld' Acestea toate cer din partea elevilor o implicare deosebitd ceea ce ne face sd spunem c5 prin joc reugim sb solicitdm organismul copiilor (sau a celor care-l practicd jocul respectiv) in aga fel incdt sd influentem intSrirea sandtdlii in general. Jocurile de migcare oferd posibilitatea ca fiecare copil sE se migte liber, s6-9i manifeste pe oeptln cunogtinlele gi priceperile, dar s5 qi le apiice in joc, in ionailil mereu schimb[toare, fEcAnd dovada capacitdlii sale de acliune, de decizie intr-un anumit moment dat, intr-o situalie concretd de joc.

aa

?ntre

de rle1e

dezvoltarea acuitdtit vizuale, auditive, a inteligenlei, a spiritului de observafie, de iniliativ6, a imaginaliei creatoare, a g0ndirii, a exprtmbrii verbal e etc.

mult organismul copiilor, contribuind

Jocurile motrice (de migcare) care beneficiazd in lec{ie de pr,ezenla unor obiecte, sau aparate de gimnastici, solicitd foarte

in

mare misuri

\a

renla Ierea

ului,
unor

Caracterul accesibil. Datoritd faptului c5 jocurile sunt proprii fiintei umane ele pot fi executate, practicate de cdtre orice persoand indiferent de vdrst5, sex, nivel de preg6tire frzic sau teoretic. tJgurinfa cu care sunt abordate jocurile scot in evidentd
caracterul accesibil al

jocurilor de miqcare.

tE
\zicd
este

deosebite. Acest lucru se explicd prin faptul cd pot fi practicate: oriunde (in sa15, afard,, pe teren, in ap6., pe zdpadd, etc.); oricAnd (iarna, vara); de cXtre oricine (din frageda copil6rie qi terminAnd cu vdrsta adulti indiferent de sex gi nivel de pregdtire fizic sau teoretic)
.

Nu au nevoie de dotiri

uun
ituri,
faTe,
;

Caracterul colectiv al jocurilor de migcare. Aceasti caracteristicd se referS la faptul cd jocurile, oferd celor care 1e
practicd, posibilitatea sb ac{ioneze ?mpreun6, sd colaboreze intre ei, sd-gi supund intereseie personale celor de grup, de echipS. Jocul in colectiv, in echipd inseamnd gi: respectarea regulilor jocului, incadrarea ?n colectiv, acceptarea unui lider, asumarea unor responsabilitAli, conlucrare gi intrajutorare reciprocS, atitudine corectd, critic5 qi autocriticl etc.

tora:

ru!ie
sus,

Situaliile pldcute sau nepidcute care pot apdrea pe parcursul desfbguririi jocului, pot influenla pozitiv sau negativ
personalitatea elevilor. Succesul unei echipe depinde de ceie mai

cipa At qi in!6.

multe

ace
imui
ncAt care este

sentimentele fiecdrui jucdtor in parte, dar gi de a echipei in general. Fird o colaborare rodnicd, fructuoasl intre jucdtori, fErS efortul fiec6ruia in parte, nu putem vorbi despre un colectiv bine inchegat, care sd conducd la oblinerea succesului. Lucrul in colectiv qi cu alte echipe evtden\razd o altd caracteristici a jocurilor de migcare gi anume cea de ,,fairplay".

ori de starea emo!iona16, de stdrile afective qi

de

:' in :de
ialie

Caracterul moral al jocurilor de migcare. De asemenea jocurile de miqcare contribuie 1a dezvoltarea calitd1ilor morale ca spirit de echip[, de sacrificiu, curaj, perseverenfE, ?ncredere in for{ele proprii etc.

.LJ-a

Caracterul cornpetitiv al jocurilor de migcare. Aceasta este o caracteristicd importantl a jocurilor de migcate. Caracterul de intrecere a jocurilor, poate favartza in anumite momente culminante sau a modific[rii rezultatului acestora, aparilia unor manifest6ri negative a unor participanli sau chiar a intregii echipe.
Profesorul care supravegheazd colectivul, trebuie sd dea dovadd de un deosebit tact pedagogic pentru a stinge conflictul apdrut, dar, mai ales, sd previn6, s[ preintAmpine qi sd combatb aparilia oricdror manifest6ri negative din timpul jocului.

Caracterul distractiv al jocurilor de miqcare. Datoritd faptuiui c5 jocurile de migcare sunt atractive, plScute 9i sunt practicate cu mare plScere de cdtre toli participanlii, poate fi considerat un punct forte a acestora, contribuind la stimuiarea qi mobilizarea tuturor forlelor participanlilor la joc menlin0nd ,,tteaz"
interesul acestora pentru joc. Datoritd acestei caracteristici jocurile de migcare pot fi considerate qi un mijloc excelent de deconectare psihici 9i fizic6, de relaxare activ6.

Jocurile de miqcare nu permit o dozare precisi a efortului. in timp ce se joac[, copiii participd mai mult sau mai pulin activ. Unii dintre ei sunt mai refinu1i, al1ii mai entuziasma\t, allii sunt chiar apatici sau chiar indiferenli. Acest lucru este influenlat in mare misurE de bagajul de cunogtinfe qi priceperi motrice a elevilor dar qi de tipul lor de temperament. De exemplu, cei de tip coleric sunt mai activi, mai dornici de a se manifesta plenar in timpul jocu1ul, rar cei de tip
flegmatic se manifestd mai indiferent. In funclie de acest 1ucru unii elevi se implici necondifionat in joc, obosind chlar, al1ii se sustrag efortului, sau depun un efort mai mic fdrd urme vizibile de oboseald, iar o altd categorie, nu participd de loc la joc. Pe de altd pafie, ,,zestrea motric6" il face pe elev sd fie mai stdp0n pe el, sd ac\ioneze cu incredere in diverse situalii de joc, depdqind unele momente mai grele, chiar dificile. Ceilalti copii care nu au

suficiente deprinderi motrice, sufer5, sunt ttmtzi, relinuli qi margrnahza\t de c6tre colegi (de exemplu nu sunt aleqi in echipd,

etc,) qi se manifestd cu neincredere gi negativ din punct de vedere emolionai. Profesorul care-gi cunoaqte bine colectivul cu care Iuueazd, poate sd intervind favorabil, obiectiv, preintdmpinAnd efectele negative a1e situa{iei menfionate.

1A

'a
si

*:

easta

jocurile nu fin cont de anotimp qi loc de desfdgurare.

gri $tim jocurile pot fi practicate
:

;terul lente unor hipe.

in aer liber sau in

sa16;

atdt iarna cAt gi vara; in ap5 sau Pe zdPadd'.

1[ de
dar,

arilia

'''Influenfa jocurilor de miqcare asupra modelirii gi ii personalit5tii copiilor. Educalia fiztcd este o menti importantd a formdrii personalitdlii, care ufiniregte si
dezv oltar ea fizicd" armoni
o as f, .

:oritE sunt

tefi

ea qi ieaz"

otfi
zicd,

CAnd vorbim de dezvoltare muitilateralS a copilului ne m la influen{a formativd pe care o are educalia fiztcd, in pi jocul in special asupra dezvolt6rii in ansamblu a itdlii 1ui. De obicei se scoate in evidenld rolul jocului dezvoltdrii fizice, intelectuale, morale gi estetice a copiilor t de vArst6.

ilvrnnnAnr:

sia
, mai

Care

sunt

caracteristicile

jocurilor de

migcare?

mali, r1 de

ali-le . cont de anotimp gi locul de desfEqurare, cum pot fi \ llrrslrs JinAnd ..: practicate jocurile motrice?

lr

de

mai

e tip , unii
strag

ede
; altd
:1, s5

1S

:,i,
t:a,.

lnele

Jau

a,:i
=.

fi
i'

qi

E
;;.

nlpa, :dere care nAnd

25

&..,:

VT.

ROLUL EDUCTIV AL JOCURILOR DE

Mr$cARE
Jocul a fost utilizat in toate timpurile ca mijloc educativ, mai ales ia copii de vArstd mic5 gi in special in cadrul familiei. Primele noliuni mai semnificative cu privire la valoarea educatld a jocului le gdsim in scrierile filozofilor antici Aristotel gi Platon, care considerau cS.pdnd in al cincilea.an de via!6, copilul ffebuie scutit de invdlbturd gi de muncile aspre, ceea ce ar dduna cregterii, asigur6ndu-i-se, in schimb, migcarea atdt de necesari prin intermediul diverselor ocupatii, dar mai ales prin joc. Recomandatea de a se folosi jocul ca mijloc de educalie pentru copiii mici a fost fbcutd qi de gAnditorii Renaqterii, ei insistdnd rnai ales asupra rolului acestuia in realtzarea educafiei moraie; prin cerinla de a-i ?ntrece pe al1ii sau de a se intrece pe sine se cultiv[ copilului tendinla de a-qi pune toate forlele in serviciul binelui. AstSzi, jocul este apreciat ca importantd metodE de invdldmdnt, fiind incadrat la capitolul ,,Metodebazate pe ac{iune", mai exact, prin metodele de simulare. Ca form6 de activitate, e1 oferd satisfaclie e1evilor, ?i antreneazd la o participare congtientd gi determinS, in acelagi timp, o manifestare plenard a personaiitblii 1or. Jocul are menirea de a-i conqtientna pe participan{i de faptul cd se afld intr-o situalie de invSlare, in care primeazl aspectul cognitiv gi cd, prin urmare, activitatea trebuie s6 se desfbgoare cu toatd seriozitatea, altfel este prejudiciatd indeplinirea sarcinilor de invXlare prestabilite. Jocul poate indeplini diverse funcfii in procesul pedagogic: mijloc qi metodd eficientd de instruire gi educare, procedeu sau formb de organizare a activitdlii. Funcfiile jocului de migcare - ca de a1tfel qi acelea ale educaliei ftzice gi sportului, sunt dup6 I. $iclovan : ,,roluri, influenle ale activitdlii in cauzd,, care au un caracter constant qi, in acelagi timp, rdspund unor nevoi reale ale dezvoltdrii gi viefii omului".

Caracteristicile acestor activitdli sunt funcliile de perfecfionare a capacitdlii motrice qi de dezvoltare fizicl, armonioasd. Privite sub alte aspecte , ele mai pot fi aplicative,
compensatoare, stimulatoare.

Funcliile educativi, igienici qi recreativX sunt asociate,

ele rcahzdndu-se prin practtcareajocurilor de migcare, dar qi prin alte activitili corporale gi sociale.
27

Jocuriie de migcare reprezintd actirini educatir,'e polivalente, de influenlare a dezvoltdrii personalitatii omuluj in
integritatea sa. DupS $iclovan

,;ezolvarea actiunilor, intens corelatd cu ganseie de izb0ndi ce alterneazb de Ia o echip5 la a\ta, inscrierea unui punct sau ?ncr6ncenarea de forle din finalul unei qtafete disputate ?ntre participan{ii vremelnic constituili in adversari qi coechipieri, depdqesc cu muit semnifica{ia unei dispute bazate numai pe forle frztce, Ele apropie participan{ii de atributele erotismului, ale

L in ,, Teoria educaliei flzice qi sportului" Bucuregti, Editura Sport-Turism, 1979, mentioneazd cd

am mai spus, metod6, mijloc sau procedeu educativ, forrnd de organtzare a activitaFi. Oricum ar fi privit, jocul ?mbina pl5cutul cu utilul gi facilite azd acfiunea de formare a personalitdlii umane,

elemente incontestabile ale dramatismului sportiv, ca fapt de influenfd activa asupra educdrii frumosului etic". Toate aceste functii rS.spund unor nevoi reale ale dezvoltdrii qi perfecliondrir omului ca qi membru a1 societd{ii. Analtza esenlei gi confinutuiui iocurilor de migcare pune in evidenld rolul 1or important in formarea gi dezvoltarea personalitdlii umane, ?n acfiunea educativd de integrare sociald, prin intermediul celorlalte funclii subordonate gi anume: . funcfia cognitivi - de cunoagtere a realitilii obiective; . coromicfl - de pregdtire pentru muncd ; . axiologici - de formare a atitudinii fald de sine qi fafd de ceila11i. Iati de ce, departe de a considera jocul o simpld distraclie. remarcdm efectele lui educative qi ii identificdm funclii1e cu acelea ale fenomenului educa{ionai, jocul putAnd fi considerat, aga cum

frumusefii ddruite de sine, ale riscului rational,

datorit5 caracterului sdu atractiv. Aceastd particularttate ii conferd un plus de valoare in importantul act de observare a migcdrilor, de inlelegere a mecanismelor qi de aplicarea lor in condilii mereu schimbate. PunAndu-i pe elevi in situa{ia de a rezalva, independent gi in grup, situalii diferite, jocul ii activeazd, Satisfaclia este generati de continutul activitdtii, care nu trebuie sd fie simpla reproducere, ci o prelucrare creatoate a fondului insugit. ParticipAnd conqtient la joc, elevul compard ceea ce gtie cu ceea ce i se cere qi se strdduieqte sd ajungd la model, in conformitate cu cerinlele de execulie qi reguli, uneori elaborAnd singur reguli gi modalitSli de rezolvarc a sarcinilor. Jocurile de miqcare mijlocesc cunoaqterea realitSlii motrice (acte motrice,

(
.t
:I
:

miqcdri, exercilii, structuri de exercitii, complexe de migcSri" procedee de execulie etc.). Elevul observd aceastd realitate. ia :.s
-28

uiin:

atir.e

ieactualtzeazd creatat. Se dezvoltd astfel spiritul de observafie, capacitatea de infelegere, de apreciere 9i autoapreciere, spiritul ului" ,iirir, spiritul de orientare, iniliativa gi creativitatea. tn joc iqi qi totodatd, inva![ cum sd inve]e, cu alte L(1 insugeqte acte motrice [d ce ., cuvinte, odatd cu cuno$tinlele, priceperile gi deprinderile motrice, sau : el adoptd qi un stil de munc[, o tehnicd de inv[lare, care presupune lntre arga{Lizarea activitdtrt, succesiunea iogicd a etapelor. Eievui este )1en, usifel solicitat sd caute gi sa gdseasci solu{ia cea mai potrivit5, for!e modalitatea care asigurd succesul dezvoltAndu-se astfel ale creativttatea. Jocurile de miqcare ii pregdtesc pe elevi pentru
.

cunoqtinlE

de o?, face efort si inteleagd, reproduce

1ogic,

..
:

rente

;tivd

ale iald.
ive:
fafa

rnunc6, form0nd qi dezvoltAnd priceperi, deprinderi qi calitali motrice necesare in acest proces. Sunt asigurate dezvoltarea ftzic6, qi capacttatea de efort, precrzra gi rapiditatea de reaclie gi de
execufie.

In cadrul jocului, intre participan{i se stabilesc relalii

de

3une colaborare, cooperare, ajutor reciproc, care reflectd .area relaliilor de rnunc5'

specificul

c!ie.
,elea

cum

ide
'utu1 ane,

ferd

', de
3reu

lent
este

rpld
3CU

in
0nd de ice,

drt,

oblinerea victoriei, sprijinindu-qi colegii la nevoie. Spiritui de echipd impune subordonarea intereselor personale ceior colective, coordonarea acliunilor individuale cu ceie colective. Jocui de miqcare trezegte virtuli morale, ii invala pe elevi si suporte cu demnitate infr6ngerea gi in acelagi timp, s[ preluiascd victoria frr5 multd faId. Astfel ei devin mai hotdrAfi, mai curajoqi, mai perseverenli. Existen{a reguliior de joc ii determind sd se disciplineze, sd stabileascd acea iegdturd obligatorie intre morald qi lege. Necesitatea de a respecta regula pentru preint0mpinarea pedepsei apare qi mai pregnant ?n cadrul jocurilor cu impdrlire pe echipe; elevul trebuie sd fie conqtient de faptul cd orice greqeal5 a sa, orice abatere de ia regula jocului atrage dupd sine sanclionarea intregii echipe. Doar regula este aceea care-i perrnite copilului, incd nesigur de posibilit5lile saie, sd-gi asigure un autocontrol mult mai sever. In joc copilul se afirmd dar, in aceiaqi timp, se supune regulilor. J. CHATEAU aftmd cd ,,a-!i dirija conduita inseamnd a o ordona, deci a fi stap0n pe ea". Regula rdspunde nevoii de ordine, exprimati prin ritmicitatea acliunilor qi prin repetare. Jocul i1 inva\6 pe copil

Jocul formeazl, deprinderi orgamzatorice qi dezvoltd capacttalea de auto-organLzare) elevii asumAndu-qi sarcini gi obligaqii de care rispund in fala echipei. Prin intermedrul acestei activitdli, elevii se deprind sd lupte cu forle sporite pentru

,ra

semnificatia

unei sarcini. Prin intermediul acesteia,

29

el

se

i&
'.t::

tfi:
t

'

!'r

l.'
f',

pentru victoria echipei din care fac parte duce la educarea responsabilitefli pentru executia proprie dar gi pentru aea a colegilor. Valoarea deosebitd pe care o prezintl, jocui pentru procesul de integrare motleazd asimilarea lui aa mijloc al educaliei ftztce gi, totodatd, subordonarea lui acliunii dirijate in vederea unei socializdri optime. in majoritatea cazuriior, elevii practici jocurile de miqcare in grupuri, interacfioneazd, ca fiinle sociale, sunt congtienli, capdtd, un anumit statut, joacd un anumit roi etc. Putem afirma cd in joc apar formele elementare de socializare deoarece fiecare participd la activitatea celorlal1i. in misura in eare grupul constituit in vederea jocului satisface

comportament voluntar caractenzat prin reaiizdrii modelului propus. Eticul se coreleazd cu esteticul, cdci jocul ii sensibthzeazd pe elevi, le formeazd gustul pentru frumos, capacrtatea de a observa gi infelege frumuselea actelor motrice, de a reflecta prin propria execulie corectitudinea, tndemdnarea gi coordonarea, graia gi eleganfa, suple{ea. Putem aminti qi despre frumusetea morald concretizatd ?n cinste qi sinceritate, in ddruire qi entuziasm. Privit prin prisma firncliei de integrare social6, jocul apare ca un prim factor de sociaitzare. Faptul c5 toli participanlii lupta

i" joc elevul iSi controleazi manifestdrile,

obiqnuieqte sd-gi concentreze aten\ta, si-gi reprime instabilitatea natutald, sE facd un efort. in situalia cdnd este intrecut de al1ii, "ti ..: t: marcat nu rdmOnd inferioritate, trebuie sI de complexe de elevul Deqi este ?ngridita de reguli, manifestarea participan{ilor este liber consimlitS, Reacliile in diferite situalii, fald de parteneri, coechipieri sau adversari, fald de cerinle gi rezultate ne oferd indicalii ,', prelioase cu privire la tr5siturile de caracter. Germenii atitudinii corecte fala de munc[ se regisesc pe un suport afectiv: pldcerea, bucuria participlrii la joc, rdspunderea pentru acliunile proprii gi coiectir,'e, dorinla de a executa corect sarcina primitd etc. In joc se produce trecerea de Ia motivele sub forma dorinlelor nemijlocite, precongtiente, de nuanfd afectivi. la acelea sub forma intenliilor generaltzate, situate la hotarul conqtientrzdrii,

aar .

adoptAnd un prezenta controlului

cerinfele acestuia, asistdm la integrare, Jocul reprezintd cea mai simplS organizare social6 in care este cuprins un colectiv ai c6rui membri igi propun un scop comun gi au aceleaqi interese, au un conduc[tor, se supun de bun5voie unor reguli gi lupt[ pentru rcalizarea scopului subordon0nd, interesele proprii celor colective. Aceastd activitate permite insugirea unor norme gi reguli de conduitd sociald. Jocul creeazd condilii care permit dezvoltarea unor ea unor autentice aptitudini
30-

toto dat6, fav orize azd de zv oltare a auto c ontro lului, fermitdlii, copiii obiqnuindu-se astfel sE conducd

hipieri dicalii tudinii

Icerea,

ilvrnusAnr
Care sunt

funcfiile jocului de migcare

in accepliunea lui

prii

qi

$iclovan ? Care sunt functiile subordonate integrare sociald a jocurilor de migcare ?

in acliunea educativl de

forma
acelea

dun
olului
zeazd

tzdrit.

dea
r prin gratia
roral6 apare

lupti
carea

eaa
enfnr

)c

al

te in
:levii
fiin{e iumit

ede

i.

in

rface
Qare

mun ivoie rrlnd mite

eazd ,rdini
- 31 -

.t'. i":
'

,'.;,:,

:::,

vrl. JOCURTLE DE Mr$CAn"E, METODA $r

.t

MIJLOC DE EDUCATIE

i..,.

Ca metodd generalA de eciucafie in domeniul educatiei &+ia.e. iocunle de miqcare Se caractenzeazd prin urmStoarele J--llLLvvl
trlsIturi:

L.

Organizarea tematic[. Tema aleas5 prevede atingerea unui anumit te1, in condiliile modificSrii permanente qi ?n oarecare misurd intAmpldtoare a

situa{ii1or.

Ea

2. \rarietatea procedeelor de realizare 8 scopului. Caracterul complex aI activitd{ii face posibil5 '

inconjurdtoare, relalii de viald.

poate fi preluatd din realitatea reflectAnd plastic unele acfiuni qi

aplicarea unor metode diferite pentru oblinerea victoriei. Actiuniie motrice sunt variate: alergare (alternatd cu mers, alergare cu intensitate diferitd), sdrituri, aruncdri etc. Modalititile admise de regulile jocului delimiteazd, Itnta generald de comportare, dar nu stabilesc acliunile concrete, ceea ce inlesnegte
libertatea de manifestare a copiilor.

3.

lndependenfa

in

ac{iune

a copiilor. Participanlri

4.

rezolvd creator sarcinile motrice, de cele mai multe or1 ?n timp scurt gi cu toat5 mobilizarea motric6, pentru cd situa{iiie se schimbd permanent gi in mod neagteptat. Totodat6, sporesc exigenfele in ceea ce priveqte initiativa, inventivitatea gi abilitatea acestora.

Programarea par{iali a ac{iunilor qi limitarea posibilitd{ilor de dozare precisd a efortului. Dacd

scopul se atinge prin mijloace diferite, situaliile de joc schimbAndu-se permanent qi neagteptat, iar interacliunile caractertzindu-se prin dinamism gi inalt[

emolionalttate, conlinutul activitdlii nu poate fi programat strict gi nici efortul regiat precis ca volum

Paralel cu programarea liniei generale a acliunilor (cu ajutorul temei, regulilor gi a planului tactic), se regleazd qt efortui intr-o anumitd misurd (prin timpul de joc, cu ajutorul aparatelor,
prin limitarea spafiului).

gi intensitate.

5. Modelarea rela{iilor dintre indivizi qi

dintre

grupuri. Relaliile active, care se stabiiesc dupd tipul de colaborare sau de rivalitate, provoacd intense st[ri
JJ

i,
tr

!,
i:l

t]

emolionale. Metoda jocului este folositd pentru perfecfio narea activitAlii motrice in condilii ingreuiate ql variate, favorizandu-se astfel dezvollarea unor calitillr $i aptitudini precum: indemdnatea, rapiditatea de orientare, inventivitatea, disciplina, hot6r0rea, perseverenta, ddrzenia, spiritul de echip6, iniliativb in

F:i

v;;
:].

!'.'
t:
:,,

::.

l,'.

luarea deciziilor, etc. i', Vaioarea deosebit[ a jocului este mai blne reliefatd dacd se de ' porne$te de la ideea c6 el fiocul), este metodd sau procedeu instruire qi de educare

lificien1a1aturiieducativeajocuri1ordemi9caredepinde in cea mai mare misurd de felul in care se asigurd concor9l"tu dintre complexitatea conlinutului, nivelul de dezvoltare psihic6' joc elevul varstd qi structura internd a personalitStii copilului. Prin gtie igi exteri ortzeazd, sentimentele care-l anim6, aratd tot ceea ce ' precumgiceeacePoate' j_ . 1 ,_ jocui qi
'

':

1,,

nu numai pentru clarificarea scopurilor urmSrite, dar qi pentru : :

sporirea efortului congtient in direilia oblinerii efecteior educative

Educatorului

ii revine

sarcina de a orienta

conduce

urmdrite.Jocu1devineopuntede1eg5tur6Spreindep1inirea obligaliilor gcolare gi sociale, pentru cd are _elemente comune cu colectiv, munca: consum de energie, derfequrareajocului in cadrul reguli de desi}qurare, Jisciplind, dorinla de autoperfeclionare 9i ':
qi motric6, '' de-depagire etc. Prin contribulia sa la dezvoltarea fizicd o influen!6 beneficd asupra tuturor 3ocurile de migcare exercita 9i a laturilor personalitalii, indeosebi asupra dezvoltSrii intelectului 9i laturii morale,

t,'',

RegulilejocurilordemiqcareauomareimportanlE. i1 educativd; ele orienteazd 9i fac mai activd g1ndirea elevului,

determina nu numai s5 manifeste iniliativa, ci 9i s5-9i ftdneze migcdrile atunci cflnd este nevoie, i1 inva!6 s5 fie mai organizat 9i jocurilor cu disciplinat in cadrul colectivului. in desfEgurarea

'

regu1i,subordonarcafa!dderegu1[serea1izeazdprinsubiectu1 jocu1uisauprinro1'CucAtco1ectivuiestedev6rstdmaimic5,cu de c&fo atdt mai directa trebuie s6 fie legStura dintre regulile fald urmeazd,s6-gi subordoneze acliunile gi rolul asumat. -"^**i;:or*if. de gtafeta, impulsul nemijlocit de a alerga este subordonatregu1iideaa9teptasimna1u1datdec5treconduc5toru1

'

jocului.

-y ExistS dou6 mecanisme principale prin intermediul carora joc: subiectul influenleaz[ respectarea regulilor de t. schimbarea sensul,li joiului, copiluiui joc, dezv[luindu'i-se inter-relaliile dintre partenerii de
4A -J+-

t. r

.- -.'

'

rl

a'.'l

&

enru
uiate

unol
tatea 6rea,

rd in

;6 se

ude
inde an!a ricd, evul gtie ocul

obiectivarea propriilor acfiuni, ceea -e ajutd la o mai bunb dirijare a acestora. subordonarea fa!6 de o reguli pur convenfionald depinde de prezenla unor parteneri. Regula se manifestd ca atare numai :atwci c0nd este datd intr-o situafie de comunicare cu un art partener. De reguld regulile de joc simple sunt inlelese cu

2.

ceea ce duce la indeplinirea funcliilor dictate de rolur1 care cuprind gi anumite reguli de comportament;

rapiditate de cdtre copii. Grija copilului pentru respectarea regulilor de joc, transformd jocul intr-o qcoald a disciplinei. Se dezvoltd astfel iniliativa gi spiritul de orientare, mecanismele de frfrnare devin mult mai stabile Pe participanli ii intereseazd caracterul distractiv al jocului, posibilitatea de a-$i manifesta agilitatea, istefimea gi gansele de reuqiti in intrecerea fatd de

adversari.

ntru
.tive irea

)cu :tiv,
9i
LVAe

Jocurile de miqcare ii invali pe copii s6 perceapd cu mai multd precizie distanfa, sd aprecieze rapid situa{ia, si ia imediat o hotirAre eficient[, s5 se poarte corect qi sa fie activi in mijlocul unui colectiv $i, totodatd 1e dezvoltd independenfa, curajul, perseveren{a, le educb sentimentul de prietenie qi intransigenld fatd de orice incdicare a reguliior oe comportament, obiqnuin{a de a
infrunta greut6li.

lror
$ia
rnfE

ixrRnnAru:
Enumerali trdsdturiie jocurilor de migcare ca metodd
generald de educalie.

., il
eze

.t

ti

cu

jocurilor de migcare ? De ce depinde eficienla maximd jocurilor motrice ?

In ce constd importanla iaturii educative a regulilor

a laturii educative
a

;tul
cu
"ate :ste

rrul ora

rlui
OC,

35

Ji:

STRUCTURA LECTIEI DE EDUCATIE FIZICA

Activitatea ftztcd sub forma de joc este cea mai rdspAnditd gi in acelagi timp cea mai pldcut[, stAnd la baza creqterii, dezvoltdrtt gi educdrii copilului. Jocul de migcare, ea formd orgafirzatd a activit[tii de joc, este un mijloc Ai in acelagi timp o metodd a educaliei fizice, rezolvind o serie de sarcini din cadrul lecliei de educa{ie ftztcd gi chiar din cadrul antrenamentului
sportiv.^

vfiI. LOCUL JOCURILOR DE IWISCAR.E

rJV

In leclia de educalie ftztcd, jocurile de migcare pot fl

folosesc jocuri pentru dezvoltarea gi educarea atenliei, scopul 1or fiind aceia de a ridica starea emolionaid a elevilor, pentru educarea qi dezvoltarea simlului de orientare in spaliu gi timp.

Astfel, in primele momente ale lec{iei, organlzarea colectilrrlui de elevi, preg[tirea organismulur pentru efort se

folosite ?n toate verigile ei.

Aceste jocuri trebuie sd

tin[ cont de cAteva indicatii

metodice:

muit timp pentru organtzarea 1or; sd fie scurte, usor de inteles, cu reguli putine qi care nu necesitd multe explicalii; " sI solicite execu{ii rapide, promte, scurte; . s[ nu dureze mult 2-3 minute; : sd angreneze treptat solicitarea organismuluj la efort. In verigile urmdtoare ale lecliei de educa[ie fiztcFt jocurile de migcare trebuie sX indeplineascd sarcinile ce 1e revin concret Ei care si conducd spre formare1 consolidarea deprinderilor motrice de bazd, apiicative sau specifice disciplinelor sportive folosite in
s5 nu necesite

' .

gcoal5.

De asemenea se folosesc jocuri car:e s5 asigure stimularea, dezvoltarea qi educarea sensibilitblii rnotrice, a echilibrului, a ritmului precum gi a ca1it61i1or motrice de bazd (vtteza,
indem0narea, rezistenfa, forfa).

Indica{ii metodice

'

pentru dezvoltarea cahtd\ilor motrice se folosesc . jocuri cu elemente de bazd - vtteza;

. . '

jocuri cu sau fErd obrecte; jocuri cu transport de greut6li; jocuri pentru dezvoltarea forfei;
-37

jocuri pentru dezvoltarea indemAn5rii" - jocurile sd fie atractive, dinamice; - sd solicite suficient organismul copiilor prin repetarea ac{iunilor de bazd in condilii schimbdtaarc iar calitatea efortului sd fie exprimatd prin componentele efortului: volum gi intensitate; - durata efortului s[ fie 5-7 minute' tn veriga a V-a, rezolvarea temelor lecliei (invafare,
co

n so 1i d

ar'' o'

:t"

:lJ

("Cine sare mai

ffi'Ll'; ?:ffilil'

lffi

departe

precis") in qtafete gi parcursuri aplicative pentru a se consolida in condilii de intrecere;

", , Cine execut6 mai

;?i

HTJilf

Ti,

' .

aproximatl 20-25 minute; jocurile alese s6 asigure insuqirea temeinica a cunoqtin{elor, priceperilor qi deprinderilor motrice debazd gi utilitar aplicative;
dvreazd
a

: il i:'-.:[#JTfftr ::'J *::lH,,1'HTiicare

lor in conditii variate; . s[ stimuleze formarea capacitalii de organlzare. in veriga de incheiere a lecliei de educalie fi,zicd (revenirea indicilor maril-or funcliuni 1a un nivel obignuit) se recomandd folosirea unor jocuri cu caracter linigtitor, care s[ favotrzeze revenirea treptatd a indicilor marilor func{iuni la parametri apropiali de cei de rePaus.

Indicatii metodice:
I I I I

jocurile

fie simpie; joc sd fie redus; efortul in sd favorizeze scbderea excitabilitE{ii nervoase;
sd

sd capteze atenlia; durata lui sd nu dep5geascd 2-3 minute.

38

a
4 ;.

Ix. ASIGURAREA CONDITIILOR IWATERIALE PENTRU BUNA DESFA$URARE A JOCURILOR

DE MIq.CARE.
Pentru a putea efectua leclii atractive, profesorul trebuie sd foloseasc5 in lec{ie jocuri de migcare, care la r6ndul lor au nevoie de un loc de desfrgurare corespunzdtor precum gi o dotare cu matenale gi obiecte sportive care sd favortzeze desfEquratea in cele mai bune condilii a jocului.

i i

1. Alegerea terenului gi pregitirea lui pentru joc

joc frebuie s[ se fac[ din timp (dacd este posibil locul de desfEgurare a jocului si fie pregdtit inainte de inceperea
activit6lii). Acest mod de a rezoTva problema, elimini din start o serie de neajunsuri care se pot ivi pe parcursul desfbqurarii jocului. Terenul de joc trebuie s5 indeplineascd o serie de cerinfe
precum:

Alegerea terenuiui qi pregdtire lui pentru joc este la fel de rrnpofiantd ca gi ?nsegi alegerea jocului, Pregdtirea terenului pentru

In schimb un teren bine pregitit, curat cu marcaje viu colorate, corect deiimitate, produce o impresie pldcutx, stimul0nd latura estetic[ gi emofionald a copiilor, trezeqte interesul copiilor qi
39'3

amenajarea sd fie corespvnzdtoare, funclie de cerintele jocului pe acre-l avem in vedere sd-1 organtzdm; intretinerea terenului sE se fac[ prin ac{iuni de currtire, stropire , marcare daca este posibil prin culori vii. E,ste foarte bine gi absolut necesar ca elevii, prin rotatie, sd fie implicati sd participe direct la preg5tirea terenului pentru joc. In acest fel se economisegte timp dar in acelaqi timp elevii se deprind cu activitalile gospodiregti, cu dezvoltarea simplui de rbspundere, de organrzare, de respecr penffu avutul gcolii in care invald. Dacd gcoala are sa15, aceasta trebuie sd fie curatd, bine aerisitS, frrd, praf gi de preferin{5 materialele gi aparatele de gimnasticd corect aqezate pentru a avea mai mult spa{iu la dispozi{ie pentru desfbgurarea jocului. Un teren ?n aer liber, daci este nepregdtit (cu denivel[ri, pietre etc.) va face o impresie nepl6cut[ copiilor, influenfdnd negativ starea emotionald, produce pierderi de timp pentru amenajarea lui, produce confuzii in timpul desfEqurdrii jocuiui.

. ' .

sd respecte

regulile igienico-sanitare;

;i
S.....,

3{ '1y

3*: *$;

ll, lfi te:

lIi
lj

dorinfa arzdtoare a acestora de a juca, cu alte cuvinte favorizeazd efectul instructiv-educativ ai jocului. Se recomandd ca terenurile de joc, indiferent dac6 sunt in sa16 sau in aer liber sd fie marcate din timp, eventual pot fi folosite marcajele fixe ale terenului de joc. Acolo unde este nevoie, 1a jocurile simple se fac marcajele pe loc, chiar la inceputul jocului folosind ca repere copiii pentru a se economisi timp. Este foarte important s[ avem grijd ca liniile de marcaj sd fie la ce1 pulin 2-3 metri de limitele naturale ale terenului de joc.

2. Materialele sportive necesare pentru joc

tn fiecare qcoald ar trebui sd existe un minim de materiale sportive necesare bunei desfSgurdri a activitdlii de educalte fiztcd, cum ar fi: ' mingi de diferite tipuri cum ar fi cele de handbal, volei, baschet, fotbal, oin5., mingiii de cauciuc, mingi medicinale de diferite greutili etc.;

cercuri

din lemn sau din

aluminiu

de

diferite

dimensiuni; ' bastoane pentru gimnasticl gi pentru gtafete; ' s[cule]i gi sticle din material plastic umplute cu nisip de diferite greutdfi; ' r egarfe, stegulele, fanioane; , cotzi de gimnastic5, frAnghii, sfori de diferite H dimensiuni; ' pieptare, numere, banderole pentru identificarea echipelor; . bdnci de gimnastic[, bArn6, cal cu mdnere, 1ad[ de gimnasticS, caprd de gimnasticd etc. Materialele ajutbtoare care se foiosesc in jocurile de t migcare trebuie sa indeplineasci anumite condilii: . sd corespundd din punct de vedere igienic; . sd corespundd din punct de vedere al dimensiunilor in funclie de categoria de v6rstd cu care se lucreazd; . s[ fie in stare de folosinfd; {G . sd fie .in num6r suficient pentru jocul care se Y; q organizeaz\. Pentru jocurile copiilor de vArst6 gcolari mic[ (clasele I-IV) se recomandd folosirea unor materiale de joc viu colorate. g Materialul de joc se pregdtegte inainte de inceperea jocului, depozit0ndu-l in ordine pe locul dinainte stabilit. In operalia de # aducere, depozttare qi distribuire a materialului trebuie sd fie 5 * angrenali gi elevii. Distribuirea materialului se face dupS ce jocul a -40 F

t.
w L

&

st explicat de c6tre profesor. Acest lucru contribuie 1a educarea itului de ordine qi organizare.

INTREBARI:
Care sunt cerinfele care trebuie sd le indeplineasc6 terenul
,ioc?

Care ar trebui sd fie, dupd pdrerea dumneavoastrS, minimul materiale sportive necesare bunei desfEgurdri a activitetii de alie ftzrc[ din qcoald?

A1

x. IWETODTCA ALEGERTI

JOCULUI

PREGATIRII LUI

$rA

Jocurile de miqcare pot contribui la rezolvarea sarcinilor educaliei ftztce qi de aceea este absolut necesard sd fie alese cu e1e vor influenta fftarc atenfie, cu male discerndmAnt lindnd cont c5 sub toate aspectele, dezvoltarea ulterioard a copiilor. 'nozitiv,Drntre cerinlele de hazd care condilioneazd inr'61area 9i participarea pozitir,[ a elevilor ]a leclie este 9i alegerea jocului Ei
tut. pregdttrea Alegerea jocului se stabile gte in funclie de:

literatura de specialitate ne ofer6 numeroase publicalii cu jocuri de migcare, dar acestea pot fi create cu mare uqurin!5 de fiecare profesor dacd are ceva imaginalie. Ele vor fi atent alese ca sb conducd cit mai bine, mai repede qi mai eficient spre: ' fotmarea, dezvoltarea gi consolidarea unor deprinderi motrice de bazd (mers, aletgare, sbrituri, etc.) . formarea gi dezvoltarca unor calitdli motrice (vitezd, indemAnare etc.) ' formarea unor caiit[fi mora]e qi de voinfd (curaj, perseverenfd, tenacitate stdpAnire de sine etc') . 1a stimularea 9i dezvoltarea unor calitSli

1,

Sarcina didactici pe care

o avem de rezolvat

organizatorice (capacttate de arganLzare, autoconducere, responsabilitate, spirit de

orientare etc.) 2. De locul jocurilor in lec{ia de educatie fizic[ - acest lucru se referd 1a verigile (momenteie) iecliei in care se folosesc jocurile alese. Astfel putem sE avem jocuri speciale de exemplu" jocuri de atenfie, jocuri pentru ridicarea stdrii emolionale a elevilor in veriga corespunzdtoarc organtzdrii colectivului de elevi, jocuri cu diverse teme ritmice, al5turi de cele care cuprind elementele de bazd din alergdri, sdrituri, etc. 3. De particularitifile de vf,rsti qi sex a colectivului de

morfo-funclionale qi psihice ale copiilor cu care lucr[m ca vArst6, sex gi nivei de dezvoltare fizicd etc. qi de aceea copiii sunt orgamza\i dupd vArstd pe cicluri de inv5ldmAnt: . pre$colar - pe grupe de activitate (micb. mijlocie, mare qi pregdtitoare pentru qcoald); ' primat, gtrrnazial,- liceal, (in 9coa15 clasele I-IV, V-VIII, IX-XII). in lecliile de educalie fizicd se
+J-

elevi. Aici, trebuie sd avem in vedere

particularit5liie

gj

folosesc o serie de jocuri potrivit categoriei de v6rstd cu care se iucreazd. La vflrsta pregcolarlo de reguli se folosesc: jocuri colective cu gi fbr[ impdrlire pe echipe; iocuri cu roluri; jocuri muzicale (cu text gi cAntec); jocuri cu reguli foarte pufine; 1 jocuri care se desfbqoard pe suprafele reduse etc. In ciclul primar respectiv claseie I-IV, la inceput se folosesc: jocurile din perioada pregcolard gi pe mdsur[ ce copiii cresc Ai trec in clase superioare, se introduc treptat jocuri cu reguli noi stricte, din ce in ce mai multe gi mai complicate; jocuri cu impdrlire pe echipe, cu caracter de intrecere; jocurile sunt simple, se desf5goarl pe suprafe{e de joc reduse; jocuri care sunt caractertzate prin alergare, sdrituri etc. jocuri executate pe distanle scurte; jocuri pentru orientare in spaliu gi timp; treptat se introduc jocurile cu mingea;

:i-i

iz.

. . . .

'

' .

' . ' . . .

jocurile alese trebuie sd fie frumoase, cu migciri

' ,

armonioase, sd fie recreative, distractive; sd educe ritmul, inso{ite de cele, mai multe ori de cdntec sau poezii scurte; durata acestor jocuri e ste mic[ qi sunt inso]ite de pauze adecvate pentru a asigura o dozare corespunzdtaare a

efortului; trebuie sd trezeascd, qi s[ menlind interesul pentru joc. tn ciclul gimnazial: respectiv dupd vdrste de 10-11 anL, copiii au deja un bagaj suficient de cunogtinte, sunt mai brne pregdtifi din toate punctele de vedere qi in activitatea lor sunt
incluse:

. jocuri care au un puterntc caracter de intrecere; . jocuri cu roluri decisive ?n cadrul acfiunilor; . jocuri cu reguli mai complexe; . jocuri care solicitd mai mult indemdnarea, vrteza, . 4. i
(

g0ndirea, etc. s0 folosesc mai mult jocurile cu obiecte, favortzAndu-se trecerea spre jocurile sportive. 4. Sexul in majoritatea maioritatea cazurilor. cazurllor, jocurile se potrivesc deopotrivd 1a copiii de ambele sexe, dar uneori sunt jocuri (de for!6, de lupta etc.) care nu sunt adecvate fetelor. In general \a
44

clasele mici, fetele $i b[ie]ii executd cu mare u$urin]E toate sarcinllejocurilor, uneori chiar fetaie intrec pe bdie{i. Odat[ cu inaintarea in vdrst6, fetele iqi orienteazf tnteresul fatd locurile care solicitd un efort mai moderat. Pentru a face spre .t. aitn. acestor probleme profesorul poate sd ugureze acliunea unor jocurr
prin:

" ' ' r

demrxtarea clasei seDarat fete. bfieti: simplificarea unor reguli; ugurarea unor execufii ca: mingi mai mici, mai ugoare

reducerea distanlelor pentru alergare, a numSrului

de

i::

i.
'l
,;.

!;:

!,

i:
i. ,t
";:

De nivelul de dezvoltare qi pregltire fizici - deqi intr-o clasd sunt copii de aceeaqi vdrst5, ru toli au aceiagi nivel de dezvoltare fizicd dar mai ales nu tofi au acelagi nivel de preg[tire {rzic6. Din acest motiv toate aceste aspecte voi trage mult in balan\d atunci c6nd seleclion6m jocurile de miqcare. Deci, din acest punct de vedere, trebuie ca jocurile sd fie alese in aga fel incAt si linb cont de niveiui mediu de dezvoltare gi pregdtire {tztcd, qi psihicd a intregului colectiv de elevi cu care
lucrdm indiferent de vdrstd qi sex . Profesorul va avea in vedere cd cele spuse auterior au un stabilirea intensitdlii gi a volumului caracter determinant efortului carc \a rindul lor sunt impuse de: reguli gi durata jocului; mdrimea spaliului de joc; de obstacoleie intAlnite pe parcurs (de numdrul 1or, de indllimea 1or, de dispunerea lor in spa{iu etc.); materialele folosite ?n joc Efectivul - colectivului de elevi diferd de la clasd la clasi gi de la o or5 \a alta in funclie de numdrui de absenli din ziua de gcoald, starea de sdndtate a copiilor etc. De aceea profesorul trebuie sd tind cont de acest aspect atunci cOnd selectioneazd jocurile. In cazul colectivelor numeroase de eievi, va aiege jocuri care sd asigure parttcrparea fiecbrui elev la joc intr-un num[r suficient de repetdri pentru a se putea rczolva sarcinile propuse pentru leclia respectivd. Cdnd colectivele de elevi sunt reduse ca efectiv. se vor jocuri alege care permtt rcahzarea sarcinilor lecfiei, fdrd a obosi excesiv elevii, ca urmare a solicit[rii prea intense datorttd numdrului mare de reoetlri.

sdrituri etc. Toate aceste acliuni se fac fbra exagerare pentru cd in general gi fetele sunt dornice de afirmare gi atunci participS cu plilcere la jocuri aldturi de bdieli fEcAnd parte din aceieagi echipe.

5.

:,.2

in

L.]

::

' . '

' 6"

3;:

-.

v
7

i:
'tr
!i1

*
'{t
*:.

r'a

se refera la dou6 aspecte care asigurd jocurilor un cadru corespunzdtot de desfEgurare qi anume: o 1ocul de desfaqurare propriu-zis 9i pregdtirea lui; I dotarea materiaif, sau inventarul de care dispunem in

7. condi{iile materiale -

atractive, vanate, Pline de actiune; Referitor Ia locuriie de desfbqurare a jocurilor acestea pot fi:
teren de joc ?n aer liber (acoperit cu iarbd, zgutd, bitum etc.) care asigurl desfbqurarea unor jocuri care necesitd suPrafele mai rnari; , teren in sa15 in care spaliile de joc sunt mai restranse, de obicei obligandu-ne sd alegem jocuri care se pot desf[gura in aceste condilii. in acest caz se pot modifica regulile de joc, simplificindu-se, se adapteaz[ anumite variante la jocurii e de baz6. 8. Ilotarea materiali (inventarul propriu-zis) depinde de interesul acordat de cdtre conducerea gcolii pentru activitatea de educalie ftztcd dar mai ales de interesul qi implicarea profesorului de educalre fi,zicd, in mod sPecial.

$coal6 gi care favortzeazd efectuarea unor lectii

materialele existenle care ne stau la dispozilie, dar uneori cdnd acestea nu existd e1e pot fi improvrzate acest lucru depinzind ?n mare mdsurd de imaginalia profesorului 9i a elevilor . g, condi{iile atmosferice - in funclie de timpul probabil, de condiliile atmosferice din ziua de 9coald respectivS, se vor alege jocuri potrivite ca de eremplu: dacd leclia se desfEqoard afard qi este frig sau este rarnd, vom avea grijl sI alegem jocurt care s[ solicite intregul colectiv de elevi care trebuie sI fie in permanen{d mi gc are,^iar e chipamentul sd fie c orespun zdtot' In concluzie, dacd profesorul va line cont in alegerea jocului de accesibiiitatea lui, interesul starnit de joc prin ceva nou,

Jocurile foiosite

in leclie vor fi alese in

funclie

de

Ll.g.r.u 1ui conform posibilit6lilor reale ale copiilor,

jocurile de migcare iqi vor atinge scopul.

atunci,

iurnpnARE

in funclie de ce se stabile;te

alegerea

jocului

-46

XI. METODICA ORGAMZARII ST A DESFA$I/RARIr JOCURTLAR DE MTFCARE

Pentru a rca7tza influenla doritd prin jocul de migcare,
:profesorul trebuie sd asigure cadrul pedagogic, organi zatortc qi sd ,,respecte cerinfele gi principiile legate de particularitdlile de vArstd, ,,ser, dezvolta:re gi pregdtrce fizici a elevilor. in acest sens, trebuie sI se acorde atenlia cuvenit[ unor aspecte de ordin metodologic. tbrd de care eficien{a folosirii jocurilor de migcare gi a influenlei acestora asupra organismului copiilor este mult diminuatd. l. Alegerea jocului. - Este un aspect foarte important a1 metodologiei de desfEgurare a jocurilor. El trebuie sd presupund migcdri qi ac{iuni care sb serveascd scopului propus (formare de deprinderi, dezvoltarea calitdlilor motrice etc.) De cele mai multe ori un joc contribuie Ia rezolvarea mai multor sarcini, de exemplu dezvoltarea unei calitdli motrice sau a unei deprinderi motrice, contribuind ?n acelagi timp la educarea unei calitdti morale gi de voin!6. Profesorul trebuie sd qtie sd se onenteze just in alegerea jocului, alegdndu-l pe acela care poate exercita o influenld pozitivd din punct de vedere ftzic, igienic, moral, evitAndu-le pe cele care au efecte nedorite in rAndul
e1evilor.

2. Organizzrea colectivului - prin acest lucru se inlelege :asigurarea formaliilor participante 1a joc. Astfel in cazul in eare aceasta necesitd impdr{irea colectivului pe echipe, o bun5 arganrzare a echipelor presupune omogenizarea lor din punct de vedere numeric, ca valoare motric5 precum gi al bagajului de deprinderi motrice. in predarea unui joc nou vor trebui parcurse mai multe etape:
formarea echipelor; agezarea echipelor in terenul de joc; explicarea qi demonstrarea jocuiui; terminarea jocului; stabiltreareznltatului gi aprecierea 1or. a) Formarea echipelor: la jocurile in care este necesar sd se formeze echipe, se va proceda in aga fel incAt, sd asigurdm o echitate ?n desfEqurarea intrecerii.

. ' . . .

Literatura de specialitate scoate

in

evidenld faptul

cd

formarea echipelor este o cerinld de ordin metodic ftrd de care nu se poate desfrgura nici un joc sub forma de intrecere. Un bun profesor va avea grijd s5-gi imbundtSleasci ?n permanenld baza materiald intrucAt:
41

. . . . . ' .

chipele sunt formate

in

funcfre de numdrul

de

materiale existente; elevii care fac parte din aceiagi echipd si fie de valori diferite: buni, mediocri qi slabi; echipele sd cuprind[ at0t bSiefi cAt qi fete; statura componenlilor echipei sd fie diferitd; atAt cu staturd peste medie cAt qi cu statur[ mic6; sd fie proporlionali fizic (cerin!6 foarte importantd mai

ales

in

cazul jocirrilor cu transport de greut6{i,

de

t0rAre); Sd se evite formarea unor echipe seleclionate din elevi foarte buni qi al1ii foarte slabi, mai aies c6nd in jocuri

se solicit[ deprinderi motrice specifice unor ramuri

sportive.

c0nd numdrul eleviior din echipe

nu este egal,
I t
(

profesorul va numi un elev care va efectua acliunea de doud ori. in acest fel alegindu-se eievul care rezistd cel mai bine la efort ftztc. Echipele trebuie sd fie egale numeric qi valoric deoarece dezechilibrul r'aloric duce la o serie de nemulpmiri din partea jucdtorilor gi face ca interesul copiilor pentru joc sd scadd. Prin respectarea cerinlelor se va asigura o bund, organtzare jocului, o implicare activd a copiilor la joc, entuziasm, emula!ie, ?ntr-un cuvAnt conduc la reugita desfEqur[rii jocului. Pentru formarea echipelor se oot folosi mai multe
procedee: alegerea de cdtre c6pitan; alegerea de cStre profesor; prin probe de verificare a calitalilor pentru joc. Prin numirltoare: dupd ce elevii s-au aliniat in linie pe un rind dupd in5lfime, se trece la efectuarea numdritorii c0te doi, trei, patru etc. in funcfie de num5rul de echipe pe care-l dorim sd-1 formdm. Dacd colectivul in care lucrdm este numeros vom forma echipe mai muite gi invers. Juc5torii care poartd acelaqi numdr formeazd o echipd. Deplasarea gi aqezarea echipelor la locul stabilit se poate face prin rupere de r0nCuri sau, Ia comanda profesorului, prin coloand de gimnastic5,

' . . .

prin numdrdtoare;

Avantajul acestui procedeu este economisirea de timp in formarea echipelor care sunt gi echilibrate ca indllime, cuprinzAnd gi toate fetele din clasd. Procedeul este recomandat mai ales atunci cAnd avem colective numeroase dar omogene ca inalfime, greutate, nivel de pregitire fizici. in orice caz, profesorul poate interveni inainte de inceperea jocului in vederea echilibrarii echipei din
48-

f( f(
8t

flr

te
CI

7
$:'
Fl it.

i
i
i

atdlra cAte echipe avem. Cdpitanii desemnali ies in faqa coiectivului gi igi aleg pe rdnd cAte un coleg din clasd care va face parte din echipa lui. De obicei, acest procedeu este folosit in cazul jocurilor pregdtitoare pentru jocurile sportive gi nurnai atunci ctnd eievii se cunosc forte bine intre el. Avantajele acestui procedeu este acela cd echipele sunt echilibrate valoric deoarece elevii se cunosc bine intre ei gi este pulin probabil sd gregeascd in alegere,
nesimlindu-se nevoia intervenliei profesorului. Dezavantajele acestui procedeu constd in aceea cd dureazd mult timp, alegerea coechipierilor este uneori subiectivS, elevii care nu au fost aleqi, nedorili de nici un cdpitan, sunt pugi in situalii dificile putdnd dobindi complexe de inferioritate,

fiate punctele de vedere. In cazul echipeior mixte, se va avea grija ca fetele s[ fie rcpartrzate in mod egal ?n fiecare echip6. Pentru a se da un mai mare rol c[pitanilor aceqtia igi pot alege diferite nume pe care le dau echipei. Prin alegerea de cfltre clpitan: inainte de inceperea jocului, profesorul numegte cdpitanii de echip[ care vor fi tot

Recomandlri:
este bine ca,dupd ce

de juc[tori, s[ intervind profesorul reparttzdnd elevii

c[pitanii au ales un numdr oarecare

elev fiind astfel pus in posfura de cdpitan qi jucdtor contribuind astfel la dezvoltarea personalit[1ii elevilor: cdnd numirul de echipe este mai mare, profesorul nu reuqeqte ?ntotdeauna sd supravegheze colectivul sau sE
poatd arbitra toate echipele el poate s5 aleag5 din rffndul elevilor prin rotafie unul sau mai multe ajutoare. Ajutoarele pot fi alese gi din rflndul elevilor scutiti 1a iectie. Prin numirea de cltre profesor: pentru acest procedeu de formare a echipelor este absolut necesar ca profesorul sb cunoascd foarte bine colectivul de elevi cu care lucreazd. CunoscAndu-le adevdrata valoare profesorul poate sd formeze echipele nominalizdnd elevii pentru fiecare echip6. ile"antajul acestui procedeu este acela cd este un procedeu rapid frg formare a echipelor, omogen ca valoare, numdrul fetelor este egal repafitzat pentru fiecare dintre echipe. in cazuljocurilor
49

rdmagi fie prin num[rdtoare fie prin nomtnahzare; procedeul se recomandd a fi folosit la clasele mari cdnd elevii au deja formate deprinderi de organrzare gi dau dovadi de responsabilitate in vederea unei alegeri corecte; prin rotalre cdpitanii pot fi schimbali periodic, fiecare

in care se stabile;te un cigtig6tor, dacd numdrul jucdtorilor nu este egal, profesorul este acela cate numegte precis elevul Care va efectua acliunea de doub ori (se evit5 scoaterea elevuiui care nu are pereche in afarajocului). Prin probe de verificare: acest procedeu se folosegte in cazul jocurilor de dezvoltare a vrtezet gi se orgarnzeazd in feiul
urmbtor:

. la semnalui dat de profesor, . .

se plaseazd colectivul linii de start;

in linie pe un rdnd inapoia unei

colectivul porneqte ?n alergare cu vrtezd maximd pe o distanlS dinainte stabiliti pAn[ la linia de sosire; dupi ce a depdgit linia de sosire toli copii se intorc 1a linia de plecare gi se altntazl' in ordinea sosirii, in 9ir sau in linie;

so efectueazd dirr nou o num6rdtoare care corespunde cu num5rul de echipe pe care dorim sd-l avem. Elevii care au acelagi num[r formeazd o echip6. IJqor se poate obsen,a ci acest procedeu de formare a echipelor este in prim6 fazd un procedeu de alergare de vitezd sub form6 de intrecere ca mai apoi sd se transforme intr-un procedeu prin numerotare.

Recornandiri:

. .

S0 foloseqte care lucrdm;

atunci cfind

nu

Se cunoagte

colectiyul cu

Tezultatele oblinute caietul profesorului;

in urma ?ntrecerii pot fi notate in

" '

odatd formate echipele, ele pot

fi

p[strate timp mai

indelungat; este foarte indicat ca s[ se pdstreze interesul copiilor pentru joc; in situalia cflnd una dintre echipe cAgtigd mereu, profesorul trebuie sd intervind qi sd reorganrzeze echipele.-;

Alegerea c[pitanilor- - se poate face prin: . numire de cdtre Profesor; . prin alegere de cdtre juc6tori. Profesorul are obligalia de a ingtiinla cdpitanii de echip[ ce sarcini au de indeplinit, funclie de cerinlele jocului. Alegerea ajutoarelor aceastS acfiune contribuie Ta organtzarea mai bund a colectil'ului de elevi pentru desfEqurarea in condilii corespunzdtoare a jocului.
50-

I'runt acelea care:

:,

ioteazd r ezultatele j o cu I ui ; "bot arbitra diverse jocuri atunci cAnd situalia o cere;

igi

profesorul la linerea unei corecte evidenle,

ntribuie

la dezvoltarea responsabilitdfli

actiunii,

;''*

i,"i"rt.i,

a corectitudinii, a spiritului de ordine, rapiditate luarea deciziilor.

?$ezarea jucltorilor Trtrotesorului'

t:a:i:
t;;:.i:
,

in

terenul. de

joc gi

locul

.func1ie de caracterul jocului, de terenul pe care acesta se , de spaliul de joc, echipele sunt mai apropiate sau mai

:.Pe terenurile

mici, echipele pot fi rcpartizate la locurile

;ocul profesorului in timpul desfbgurdrii jocului este &,formafii gi de tipul jocului gi este ales in aqa fel inc0t sd ;i*6 audd bine dar in acelagi timp si fie vdzut gi bine auzrt de colectivul de e1evi. La jocurile fbrb impdrlire pe echipe, pot fi aqeza\r in linie pe un r0nd, in semicerc, in cerc etc. intul explicaliei gi a demonstrafiei jocului profesorul poate de eleviii de cel ce demonstreazl, pentru ca, mai apoi,

roi profesorul explicd gi demonstreazd, jocul. La jocurile pe m'ari se procedeazS. invers; se explic[ qi se demonstreazi ,,ir,se aqeazd echipele ?n teren.

ii.sf,-qi ocupe locurile ini1ia1e, profesorul retrigAndu-se qi el de unde sd poatd observa in bune condilii desfEgurarea o bancd de gimnasticd, o ladi de gimnasticS, dar aqezarea uie sd impiedice buna desfbqurare a jocului.
c. Explicarea qi demonstrarea

jocului.

'"Reu$ita

jocului line in mare misurd de cahtatea gi de a explicaliilor qi demonstrarea jocului care trebuie sd se

tr-o ordine gi linigte desdv0rgitS. Profesorul trebuie sd stea ,loc stabilit tn aga fel inc8t s5 nu distragd atenlia copiilor qi ftru a putea fi urmdrit cu ugurin!5 de cdtre elevi. Explicarea qi strarea iocului are un rol deosebit in formarea unor entdri corecte in mintea elevilor qi de aceea ele trebuie sI lineasci unele cerinte: . sd fie scurte clare gi concise; . s5 fie pe inlelesul copiilor; . sd fie sugestive; I sE puncteze momentele importante ale jocului; t si stabileascd regulile jocuiui;
5i

g
F

' ,

sb stabileascd invingdtorul;

F de

s5 respecte particularitalile de v0rst6 qi nivelul

Pregitire al coPiilor. La clasele mici explicalia este insolitd obligatoriu 9i de demonstralie deoarece copiii nu au suficiente cunoqtinle pentru jocului de a-gi reprezenta acfiunile nurnai pebaza unei descrieri a
cdtre profesor.

Demonstrareapoate fi facut5 de cdtre profesor sau de c[tre un elev (grup de elevi dup6 caz) mat bine pregetiF. Demonstrarea trebuie s[ fie corect executatS din punct de vedere tehnic, sd fie sugestivd pentru a stimula inlelegerea explicatiilor' fn explicarea ,rrrii ioc este bine sd se lespecte urmdtoarea succesiune logicd a elementelor rePrezentative :

. .. . , .

denumirea jocuiui; descrierea succintd a acliunii jocuiui; enumerarea regulilor de joc; stabilirea cagtigatorului 9i a sistemului de punctaj;

stabilirea semnalelor de incepere

9i de incetare a

jocuiui. oaca jocul nu a fost inleles de c[tre copii atunci se poate interveni cu o explicalie suplimentar6 sau chiar cu demonstrafia integralS a jocului. Pentru fi sigur cd jocul a fost inle1es de cdtre jocul. In acest elevl, profeiorul numegte un elev sf, demonstreze caz atdt demonstralta cdt 9i explicalia jocului trebuie sd fie scurte, pentru a da posibilitatea elevilor sd se joace mai mult timp, ieahzdndu-se in acelaqi timp 9i sarcinile propuse pentru rezolvare prin jocul resPectiv.

ixrnnnAnt:
Care sunt etapele care trebuiesc parcurse in predarea unui
]i
ir

joc nou? care sunt procedeele pentru formarea echipelor care sunt modalitalile de alegere a capitanilor de echip[? Care este succesiunea logici a elementelor replezentative care trebuie respectate in expiicarea unui joc?

(?

'.

t.

XII. C.LASIFICAREA JOCURILOR DE

Datoritd diversitalii jocurilor de migcare, a formelor sale deosebite de manifestare, a multitudinii de sarcini pe care le au cle ',,,fezalyat, s-a simlit nevoia unei ordondri, a unei clasificdri, pentru a qtta inlelegerea gi utrhzarca acestora. ln iiteratura de specialitate sunt mentionate mai multe criterii de clasificare a jocurilor de miqcare, criterii care diferi de la autor la autor, diferenlierea jocurilor fbc0ndu-se in funclie de: fotma jocului, efectivui jocului, anotimpul ?n care se practicd jocu1, mediul in care se practicd jocu1, funcliile jocului etc. Amintindu-le pe cele mai cunoscute putem afirma c6: : A. D. Novikov qi L. P. Mateev ?n ,,Teoria gi metodica educaliei fizlce" Editura Sport-Turism, Bucureqti, 1980 - stabilesc urmdtoareie criterii de clasificare a iocurilor:
a.

Dupi efectiv:
- individuale; - colective;

.,:

- de masd. b. dupi rela{iile reciproce: - cu impdrlire pe echipe; - cu trecere la cele pe echipS; - fErd implrlire pe echipe.
c.

dupl caracterul relafiilor dintre participan{i:

jocuri fbrd contact direct cu adversarul; - jocuri cu contact direct cu adversarul.
-

jocurile de miqcare se pot clasifica dupd:

a.

D. Branga $i N. Mujicikov in ,,Jocuri de miqcare pentru pionieri" Editura Tineretului, Bucuregti, 1968 , considerd c6
rela{iile reciproce: - frrd impdrlire pe echipe;
- cu impbrlire pe echipe.
b.

dupl materialul folosit:

- cu obiecte; - fdrd, obiecte.
53

c. pregItitoare pentru jocurile sportive: - handbal; - volei: - baschet; - fotbal.

Trebuie amintit faptul cd 1a toli acegti autori se fac referiri gi la mediul in care se practicd jocul:

jocuri jocuri jocuri jocuri

in ap5; de iarn[ (pe zdPadd);

gcolare;

distractive.

1980, mentioneazdprtntre criteriile de clasificare a jocurilor de miqcare, conlinutul, forma de organTzare, numdrul participantilor, adoptdnd

fiztce qcolare ,,Editura Sport-Turism, Bucureqti,

Gh. Mitra gi A1. Mogog

in

,,Metodica preddrii educaliei

urmdtoarea clasificare acceptat[ de majorttatea specialigtilor din domeniu: . jocuri de mi$care: dinamice , de baz6, elementare;

jgcuri Jregdtitoare: pentru diferite ramuri de sport, pregdtesc sau consolideaz[ aplicarea procedeelor de
bazd,

jegg11__Spellive: organizate pe baza regulamentelor adoptate pe plan international. Profesorul universitar Valentina Epuran in ,,Jocuri de miqcare" (f. E. F. S.) Bucureqtt 1973, face urmitoarea clasifi care a

'

JOCUrllOr:

a. jocuri pentru formarea qi perfec{ionarea deprinderilor motrice de baz[ qi utilitare: . jocuri pentru atletism; . jocuri pentru sdrituri; . jocuri pentru aruncdri; ' jocuri utilitar-aplicative. b. jocuri pentru educarea sensibilit[fii motrice: . jocuri pentru dezvoltarca orientdrii in spaliu; ' jocuri pentru dezvoltarea ritmului; ' jocuri pentru dezvoltarea tempoului; . jocuri pentru dezvoltarea echilibrului. ' ' '
vttezd,,

c. jocuri pentru dezvoltarea caliti{ilor motrice de bazi:

indemAnare; forfd;

54-

pentru formarea Ei perfec{ionarea deprinderilor motrice sportive: ' jocuri pentru: fotbal, volei, baschet, handbal; jocuri pentru gimnasticS: la aparate, acrobaticd, sdrituri; ritmica; , jocuri pentru atentie, . jocuri extraqcolare: in apd, pe zdpadd. Tin0nd cont de pdrerile autoriior, putem spune cd jocuriie de migcare pot fi clasificate in general dupa mai multe criterii. Astfel putem clasifica jocurile dup6: l. Dup[ confinutul jocului qi sarcinile pe care le au de rezolvat:

d.

jocuri

. Jocuri pentru formarea

transport de greutSli;

si

perfec{ionarea

deprinderilor motrice de bazd qi utilitar-aplicative: jocuri cu elemente de mers, alergdri, sdrituri,

arunc[ri, cdtdrare, tdrdre, echilibru,

escaladare,

. Jocuri pentru formarea qi -

perfecfionarea deprinderilor motrice qi specifice pe ramuri de sport: jocuri pentru: fotbal, volei, handbal, baschet; jocuri pentru gimnasticd la aparate, acrabaticd, ritmicd,

aerobicd, sSrituri; jocuri pentru atletism; jocuri

4.

pentru dezvoitarea cahtdlilor motrice - vrtezl., forf6, indemAnare, rezistenf6; . Jocuri pentru educarea sensibilit6fii motrice: jocuri pentru educarea simlului ritmului, gi a orient[rii in spafiu, a tempoului, a echilibrului. 2. Dup[ modul de participare la joc (efectiv): . Individuale (specifice pregcolarilor); ' Colective; 3. Dupi relafiile reciproce: . Fdrd impdrlire pe echipe; . Cu impdrlire pe echipe.

Jocuri cu contact direct cu adversarul; Jocuri frrd contact direct cu adversarul. 5. Dupi funcfiile exercitate: ' Jocuri distractive; ' Jocuri logice; . Jocuri de crealie; 6. Dup[ mediul in care se practic[:

. .

Dupi relafiile dintre participan{i:

" .

Pe uscat; in ap6;
55

,l

' . .

Pe zdpad6;

In p[dure;
Pe gheald;

DupI anotimp:

8.

' Jocuri de vard; ' Jocuri de iarnd. Dupi locul de desfiqurare: . In interior (sal[, c1asd, hol); . in exterior (la munte, la mare, pe terenul de sport);
DupI locul lor in regimul zilei de qcoal5.
T

9.

I I

10.

Dup[ influenfa gi locul lor in lecfia de educafie

fizic[:
Jocuri pentru ridicarea st[rii emotionale; Jocuri de atenlie; Jocuri pentru incSlzirea aparafului locomotor; Jocuri pentru consolidarea unor deprinderi motrice; Jocuri pentru dezvoltarea calitdlilor motrice de bazd; Jocuri pentru reeducarea excitabilitdtii nervoase;

Jocuri in leclie; Jocuri in recrealie; Jocuri in timpul iiber.

Jocuri pentru revenirea organismului 1a

inigiala.
11. :

starea

DupI materialele folosite:

Jocuri cu obiecte; I Jocuri libere. In concluzie, se poate ugor observa cd nu se poate vorbi despre o ciasificare universalS a jocurilor de migcare, deoarece criteriile sunt foarte numeroase, rat vartetatea lor este greu de determinat intr-o singur[ clasificare. Conlinutul complex, bogat gi variat al jocurilor de migcare face difici16 nu numai o eventuald clasificare ci gi incadrarea jocurilor in anumite scheme.

-56-

xfiL JocuRI iN epA

Jocurile care se desfrgoard in piscind sau pe malul unei ape s6, in afara caracteristicilor generale ale jocurilor de migcare, o 'serie de particularitdli in ceea ce priveqte valoarea igienic6, ptegdtrtoare qi mai ales in ceea ce priveqte organizarealor. Factorii naturali, aerul curat, razele soarelui precum gi ,temperatura apei diferit[ de cea a aerului, pun organismul copilului ?n postura beneficl de cdlire gi ?nt[rire a lui. Efectele benefice a1e factorilor nafurali - apd, aer, soare sunt cu atdt mai eficiente cu c0t ele aclioneazd, asupra organismului aflat in efort ftztc. Este un lucru bine cunoscut cd activttatea oricdrei fiinte vii le desfbgoard sub influen{a permanentS a mediului inconjurdtor, Echilibrul care se stabilegte intre organism gi mediu, asigurd desfEqurarea normald, a vielii. inotul practicdndu-se sub acliunea ,directd a factorilor naturali, constituie unul din mijloacele cele mai utile pentru dezvoltarea normal5 a corpului qi intdrirea sdn[t51ii. Pentru practtcarea jocurilor in ap6 o mare importanld o au ca1it6!i1e fizico-chimice ale apei in care ne scSlddm; astfel o api rece provoac[ modific6ri in organism, in sensui frdndrii unei pierderi exagerate de cdldurd a corpului, men{inAndu-l la o
temperaturd c onstantd.

'

,'

Cu totul invers se produc lucrurile cAnd actiunea se desfhgoarl intr-o apd prea ca1d5, unde organismul intensificd eliminarea de cildurd prin piele qi respiralie pentru a menfine
constanf a temperaturii.

Nerespect0nd condifiile igienice ale apei, ne expunem la imbolndviri. Aerul constituie gi el un factor indispensabil vietii; av0nd o compozilie chimicd stabila (oxigenul gi azatul se gbsesc in proporfii fixe) exercitd o serie de acliuni importante. Oxigenul introdus in corp la fiecare respiralie ajunge la nivelul pldmAnilor, de unde este transportat, prin intermediul sflngelui, in tot organismul, exercitAnd o serie de actiuni de o importanfA vitalA. Corpul omenesc este influ en)at gi de proprietdlile fizicochimice ale aerului (temperatur6, umiditate, compozilie chimic6, etc.) fapt care determin[ adaptarea lui \a factorii variabili ai atmosferei. O mare insemnitate pentru organismele vii o au radia{iile s'olare. Dintre acestea, cele ultraviolete gi infrarogii aclioneazd

.:

,,.

\-t

puternic asupra corpuiui oillenesc. Se qtie cE sub influen{a tazelor ultravioiete ergosterina din piele o substanld chimicd se transform5 in vitamina D, al cdrui rol este binecunoscut n prevenirea gi tratarea rahitismului. De asemenea aceste radialii itimuleazi gi circulafia sAngelui, exercit0nd efecte lavorabile asupra funcliei sistemuiui nen'os, influenlAnd favorabil
dezvoltarea generaid a organismului. Jocurile in api se deosebesc de toate celelalte jocuri prin faptul cd se desfbqoara in ap6. Deoarece apa este un mediu strdin omului, practicarea lor va avea o dub15 rnfluenld asupla organismului. Prima constb in aceea ci elevul (copilu1) care nu gtie sb inoate este pus in situalii in care teama de apd este indepSrtatd qi apa devine pentru el un mediu cunoscut. E1 va putea trece mai ugor 1; invdlarea migcdriior de inot, rar progresele in insugirea diferitelor procedee tehnice vor fi mult mai rapide. Curajul 9i inifiativa, spiritui pentru colectir', ddrzema, ?qi gdsesc un teren pentru dezvoltarea 1or in cadrul jocurilor in apa. prielnic ^ desfbgurdrii jocurilor in ap6, apar modificdri in plan morfologic Ai func!ional. De asemenea, prin jocuri cu caracter aplicativ, copilui va fi invdlat sd pund in practtcd elementele 9i procedeele de inot invbtate.

tr
F.

*:
F.

:":
.9i
i.,i.
1:ii

.F
.
+!.:

r
!:
b:,
*Fi
F,.i-,'

'a

&n

?i,

*i:

h al doilea r6nd, urmare a efortului depus in timpul

Copiii care Practic6 inotui de competilie $Esesc in jocurile desfEgurate ?n aqd mijloace de relaxare dupa o ieclie de

antrenament, mai ales in perioada de tranzilre. organtzarea qi desfbgurarea jocurilor cer in primul rdnd o preg6tire tehnicd gi pedagogicS din partea celor care conduc aceste jocuri. Ei trebuie s[ lina seama de locul unde se desfbgoard jocul, de v6rsta qi nivelul de pregdtire al colectivului cu care lucreazd, de

condiliile atmosferice, precum

9i

m5surile de prevenire

accidentelor. Pentru desfrqurarea in bune condilii a jocurilor desf}qurate in ap[, profesorul trebuie sd lina cont de: delimitarea cunoaqterea 1. Alegerea spaliu1ui de joc. Dac[ jocurile se desfrgoard intr-o apd naturali (iau, 1ac sau 1a mare) conducdtorul jocului va cduta un loc ferit de curenti, lard v0rtejuri, cu fundul curat, nisipos Sau frr1' mdl, bolovani, etc. Fundul apei nu trebuie sd prezinte in nici un caz gropi sau denivelSri accentuate. Dacd este posibii, se va c[uta pe mal un ioc de unde s5 poatb fi urmdrite toate acliunile jucdtorilor. Tot spaliul in care se va desfbgura jocul va fi cercetat in prealabil de iatre profesor. Pe apele curgdtoare se vor alege locuri .ur. tu au in susul curentului aqezdri omeneqti - ora$, sat, tabere -

locului

lui,

58

i:; g:
Ai:

+,. f,

9-.

i.. i::

pntru ca apa sf, nu fie infectatd de gunoaie sau infiltra{ii de 1a instalalii1e de salubritate. Odati ce locul a fost ales va trebui marcat prrnbalrze, care sd delimiteze anumite distanle gi mai ales locurile unde fundul apei devine periculos pentru participanlii la joc, mai ales pentru cei care nu gtiu sd inoate. Balizele sunt confeclionate din tabld, din cauciuc sau fiaterlal plastic. Ele sunt ancorate printr-o parAmd de sArm5 sau din fibrb sintetic[. Dacd nu dispunem de asemenea baltze,'se pot confecfiona, cu mijloace simple, din dulapi de lemn cu latura de 20 / 20 cm. gi grosimea de 5 - 6 cm. Ele au infipte deasupra un stegule! viu colorat gi se ancoreazd in acelaqi mod ca qi cele clasice. 2. Alegerea jocului - se va face {indndu-se seama de: , scapul urmdrit: jocuri de obiqnuire cu apa, jocuri ?n care se va cere jucdtorilor sd inoate intr-un anume procedeu, etc; , ud.rsta jucdtorilor gi gradul de pregdtire a lor - acest lucru presupune cunoagterea de cdtre profesor a colectivului de juc[tori;

temperatura aerului

gi a apei

functie

de

jocului pe uscat este ^ necesari pentru a reduce timpul de rdmAnere in apd a copiilor, mai

temperatura apei qi a aerului se vor alege jocuri care sd permiti rdmAnerea mai indelungatd in ap6 sau nu. 3. Pregitirea materialului de joc - cum ar fi pregStirea mingilor, confeclionarea stegulefeior, etc. Sunt indrspensabile bunei desfbgur[ri a jocurilor.

4. Explicarea prealabili

ales atunci c6nd apa este rece.

5. Desfigurarea dinamicl a jocului - pentru a preveni aparilia senzafiei de frig; totodatd conducdtorul jocului va urm5ri
activ[ la joc. 6. Intreruperea procedeelor la primele simptome de frig - care apar la membrii colectivului, Aparilia acestora trebuie sd constituie o preocupare a conduc[torului; jocul poate fi reluat, la nevoie, dupi o prealabild incllzire a jucdtorilor pe uscat prin: exercilii de gimnasticd, alergdri sau diferite jocuri dinamice. 7. Mlsurile de prevenire a accidentelor - constituie o sarcind permanentd, de primd importanld, pentru conducbtorul jocului. DacS locui de desffigurare a jocului este apd naturald,, conduc6torul va avea grija sa aib6 la dispozitie o barcd prevdzutd,
ca
sd ia parte

toli jucdtorii

cu un colac de salvare,, o banduld (frAnghie sublire cu o mbciucd de lemn la un capdt), precum qi o cange.

-59-

DacE este posibil, barca va fi pus5 pe apd in apropierea spaliului de joc, spre largul apei; in barci g[sindu-se al5turi de conduc6torul jocului gi un ajutor care va frebui sd gtie sI vdsleasci foarte bine. De asemenea, conducdtorul jocului poate ayea pe ldngd el un ajutor care va trebui sI fie bun inot6tor gi s5 cunoasc[ procedeele de salvare de la inec; acesta i1 va quta 1a supravegherea in condilii de deplind siguran!5 a colectivului de juc5tori.

-60-

XIV, JOCURI DE IARNA

Jocurile de iarnd se desfEgoard in timpul iernii, in aer liber, pe zdpadd sau pe gheald. Pidcerea gi bucuria copiilor de a-$i petrece timpul liber pe sdniule, p patine sau pe schiuri, pot fi bine organrzate qi indrumate spre anumite scopuri, folosindu-se jocurile
rnotrice.

obignuitele ,,bu1g[reli" ale b5ielilor pot fi examinate sub formd de jocuri cu reguli precise, care vor stimula in acest fel qi mai mult interesul celor care-l practicd. tn aceste jocuri, copiii arunc6, aleargi, lupti pentru victoria echipei din care face pafie dobdndind iniliativd, incredere in propriile for{e, curaj, spirit de^ e chip6, etc,. In unele dintre jocuri copiii pun in aplicare diferiteie procedee tehnice inv[tate, ceea ce duce la int[rirea denrinderilor
mofrice.

i.r acest fel

Valoarea instructiv-educativi a jocurilor desfEqurate pe timp de iarnd, este dublati de valoareb 1or igienicS. in cadrul lor cdlirea organismului igi gisegte un teren propice; aerul curat de iarn6, mai ales cel de la munte" contribuie ?n foarte mare mdsurd la intdrirea s[ndt61ii copiilor. Toate aceste efecte bineficdtoare ale jocului care se desf5goard pe timp de tarnd. in aer liber, sunt dublate de o perrnanentd bund dispozilie gi bucurie , caracteristice acestor jocuri. Profesorul trebuie sd valorifice aceste jocuri pe care le are la dispozilie iar rezultatele vor fi dintre cele mai bune dacd, va line cont totodatd qi de particularitdlile organizdrti gi desfbqurSrii jocurilor in aer liber iarna. Jocuriie vor fi alese in aqa fei incAt ele sd fie dinamice si sb angreneze coiectivul de elevi,
Durata desfbgurdrii 1or va depinde de: tempetaturaaerului; pozilta locului unde se desfdgoar[ jocul: addpostit; expus v6ntului;

' .

echipamentulcopiilor. Alegerea locului unde se desfbgoard jocul, precum gi preg[tirea lui sunt factori importanli in reuqita jocului. Amenajarea terenului prin bdtdtorirea zdpezir (dacd este cazul) astuparea sau semnalizarea zonelor periculoase trebuie sd stea in permanent5 in atentia profesorului,

/ /

61

t
F:
g.

alegerea pantelor pentru joculile pe schiurj sau sdniule. profesorul trebuie s[ lind cont de nivelul de pregdtire al elevilor, pentru incepdtori alegAndu-se pantele line gi mai largi, cu porliuni de piat sau de contrapantd.

in

t:

&,,,
rt=

F.,,

'F' F.
F-

Este de preferat ca locu1 de organrzare a jocurilor pe schiuri s[ fie recunoscut in prealabil de profesor, pentru ca terenul s5 nu prezinte neregularitSli care pot da nagtere, de cele mai multe ori. la accidente. Materialele necesare desfbgur[rii jocurilor motrice pe schiuri trebuie sd fie adecvate vdrstei copiilor. Se va da o atenlie mare iegdturiior schiurilor qi a bocancilor (cldparilor) atdt pentru a inlesni invdlarea tehnicd c0t gi pentru a evita accidentele care de cele mai r.rulte ori sunt provocate din cauza unor defecte ale
acestora.

:
F
$.

Se vor procura schiuri 9i bele potrivite cu inbllimea copiilor. Schiurile trebuie sb fie cu 20 - 30 cm. mai lungi decAt

F F
?;

talia, iar be{ele sd ajungd la in[1fimea pieptului copiiului. Legdturile cele mai potrivite pentru incepdtori sunt cele alpine, care lasd piciorul sI se ridice cu cdlcdiul de pe schiuri in timpul mersului. Se vor procura gi legaturi care ftxeazd, bocancul

F
F

in scht.

Echipamentul pentru schi trebuie si apere de ger, de v6nt, de umezeai6 gi sd lase libere migcdrile corpului. Iatd din ce se compune echipamentul Pentru schi: . ienjerie de corp: tricou, chilot, cdmaqb cu mAneci lungi, ciorapi subliri;

F
ilr

pantaloni de schi, pulover, haind de vAnt (hanorac), c5ciul[ de 1An6, mlnuqi de 14n5, mdnugi de pdnzd

impermeabile; bocanci de schi, ciorapi de 16nd, ciorapi de schimb. Pentru desfrgurarea in bune condilii a jocurilor 9i gtafetelor pe timp de iarnd trebuie ca: . grupele de copii cu care se va lucra si fie omogene ca vArstS, sex gi grad de Pregdtire; ' impdrlirea colectivului pe grupe valorice in funclie de gradul de pregitire;

' .

profesorul va veghea in permanen!5, inainte de inceperea orei, ajustarea echipamentului 9i a materialului, infiinltnd ateiiere de grupe, sfEtuind 9i
alegerea terenului corespunzdtor contribuie mult la reugita ac!iunii. Conducdtorul 1ec!iei (profesorul) va rcpartiza grupele pe pante funclie de nivelul de preg6tire a colectivului cu care lucreazd;
A)

ajutAnd copiii la lucru;

:
e ,l II e

. profesorul va lua mdsuri pentru ca pdrtta sd fie bdtutd; . jocurile se vor explica clar rat demonstratia sd fie .

a
e

I
I

corectd gi sugestivS: se va opri activitatea cAnd elevii vor da semne vddite de obosealb. CAnd apare oboseala, elevii nu mai sunt atenli qi nu mai pot stdpAni schiurile. Este bine ca elevii sd plece de pe pantd cu regretul cd nu mai lucreazd, decAt cu bucuria cd ieclia s-a terminat; . se vor da incurajdri celor mai slabi evit0ndu-se s[ se remarce mereu aceiaqi elevi. Sdniugul este o ocupalie foarte pldcut6 gi folositoare pentru copii, de la cei mai mici plnd, la cei niai mari. Copiii depun o activitate musculard intens5 urcdnd gi trdgdnd sania, inving0nd unele obstacole capdtd curaj qi invala sd respecte unele reguli. Procurarea sau confeclionarea unor sinii din lemn sau cu tSlpici din fier trebuie sd constituie o sarcind pe linie administrativd ce ffebuie indepliniti inainte de inceperea programului. Jocurile vor fi orgamzate de cdtre profesor pe dealuri, pe vaduri sau pe derdeluguri ridicate cu ajutorul copiilor. Se vor lua mdsuri impotriva accidentelor care sunt provocate de obicei de circulalia in dezordine a copiilor. Se vor alege sau amenaja locuri bune pentru oprire cu $es sau contrapantd.

-63-

EXERCITTI FI JOCURIDE MIFCARE

EXENCTTNI $I JOCUJRtr FEII$TRU CAPTAREA ATEF{TIEI

.. .'i .
..

1. DIALOG RITMAT Locul de desfigurare: sa16, teren, curte. |uc5tori: colectivul de elevi.

Scop: concentrarea atentiei, dezvoltarea ritmului. Descriere: colectivul se afld aqezat in linie pe unul sau doud r0nduri. Profesorul executd o serie de bdtii din palme in ritmuri diferite iar elevii trebuie s5-1 imite. Bdtdile pot fi ixecutate
picioarele. Exemplu: doud betai din palme - doud bdtAi rapide din palme.
gi cu

,,.

o bdtaie cu piciorul drept

Indicafii metodice: combinatiile alese trebuie sd fie

scurte gi nu prea complicate.

,:,
, ,, ', ' :

2. ATENTIE LA coMEf{zI Loc de desfigurare: sald, teren, curte.

]ucitori: colectivul de elevi.

Scop: concentrarea atentiei, dezvaltarea coordondrii. Descriere: clasa se afld aqezatd in linie pe unul sau doui

rinduri. Profesorul sau un elev dd diverse cornenzi ca: a) ,,cine aduce mal repede mAnd st0ng6

la

urechea

dreaptd"; b) ,,cine duce rnai repede mAna dreaptd la piciorul stAng,'; c) ,,cine ridic[ mai repede mana stangr gi piciorul drept sus"; d) ,,cine se aqeaz5 mai repede in sprijin ghemuit,, etc. Indicafii metodice: comenzile pot fi executate pe rand, r eu o m0nd sau simultan cu ambele mAini.

, ' ,

3, MERGr gr FA cA MrNE
?

(oclrxol)

Loc de desf[gurare: sala, teren, curte. . v. Jucdtori: colectivul de elevi.

itnita toate miqcdrile fEcute de el, fbrd com enzi, '"i' Exemplu: mers ?n cadenfd, ridicarea bra{elor, etc.

,'r

Scop: concentrarea atentiei. Descriere: colectivul va avea ca model profesorui gi va

65

{
F

F
a'

aqezat in linie pe un rdnd. Profesorul dd o serie de comenzi pentru executarea unor intoarceri

4. COM,q.XDA INVENSA Loc de desf[qurare: sa15, teren] curte. jucitori: colectivul de elevi. Scop: derutarea atentiei, concentrarea atenliei' Descriere: Colectivul se afld

?n mod corect dar cu bralul indic6 direclia inversd execuliei ?ntoarcerilor. Elevii trebuie sd execute ?ntoarcerile la comanda verbala a profesorului qi nu 1a indicarea ei cu bratul care indicd tn
mod gregrt.

Indicafii metodice: se pot imprima diverse vtteze de

s. GAsE$rE soLUTIA (ExECUTIA II{vERSA)

execulie a exerciliului.

Loc de desfigurare: sa16, teren, curte. ]ucdtori: coiectivul de elevi. Scop: concentrarea atenliei, promptitudine. Descriere: coiectivul de elevt aqezat in linie pe unul sau pe ,Joub rinduri. Profesorul dA o serie de comenzi pentru executarea uneori intoarceri. Elevii trebuie sd execute opusul comenzii. De exemplu la comanda profesorului: ,'I& dreapta" colectivul trebuie sd execute intoarcerea la stAnga.

colectivul de eievi. Scop: concentrarea atenliei, dezvoltarea vttezet de execu{ie, promptitudine. Descriere: Colectivul este aqezat in linie pe unul sau pe douf rinduri. Profesorutr alege cAteva culori 9i pentru fiecare dintre

jucitori:

6. FA CE SE DICTEAZA Loc de desflqurare: sald, curte, teren.

Exemplu: la culoarea rogie se executd stand intr-un picior, la culoarea a1b - st0nd ghemuit. La culoarea indicatd de
profesor, elevii trebuie sd execute rapid, prompt 9i corect acliunea
c

ele ftxeazb o anumitd acliune.

ore spun zdtoar e ac e steia.

7. FERE$TE PICTORUL
Loc de desfigurare: sald, curte, teren. ]ucitori: colectivul de eievi. Scop: concentrarea atenliei, dezvoltarea cieten{iei. Descriere: Colectivul este asezat in cerc. Profesorui std in mijlocui cercului av0nd in mAnd o coardd prevdzutd la un capdt cu
66

greutate. Profesorul incepe sI se irivArteascd cu coarda ?n mAnI (cu greutatea orientatd spre copii). La inceput se line coarda mai din scurt, eliberAnd-o treptat pAnd ajunge sub picioarele copiilor. Copiii sunt obligali sd sard pentru a nu fi atingi.

Indicafii metodice:

se pot imprima diverse viteze de

execulie a exercitiului.

8. CaurA-Tr STEGULETUL
Loc de desflgurare: sa15, teren, curte. |ucXtori: colectivul de elevi. Scop: concentrarea atentiei, promptitudine, dezvoltarea
.

vitezet.

Descriere: Copiii sunt impirlili in echipe egale ca num[r. Fiecare echipd se aqeazd in formi de cerc. In mijlocul fiecbrui cerc se ageazb un copil cu un stegule! in mAnd (de culoare diferitd). Copiii trebuie sd refin[ culoarea stegulelului pentru a-l g[qi cAt mai
repede.

l
t
1

It

La comandd" cercurile se invdrtesc din ce in ce mai repede. La a doua comandi ,,To!i copiii tra perete" cei care au format cercurile aleargd spre pereteie opus indicat in prealabil, executAnd joc de gleznd,. In acest timp profesorul schimbE locurile copiilor cu stegulele. Se de comanda ,.Cautd-!i steguleful". Fiecare echipd alearg6, sb-qi caute stegulelul gi si se grupeze in terenul 1ui. CAgtiga
echipa care s-a grupat mai repede.

n
a

BUCHETELE Locul de desfi$urare: sa15, teren, curte. JucXtori: colectivul de elevi. Scop: concentrarea atenfiei, promtitudine. Descriere: Copiii alearg6, in cerc cAte unul. La comanda profesorului de exemplu: cAte trei - copiii aleargd qi se prind de mAini sau de mijloc in buchet de c0te trei. Varisntd: Comanda profesorului se va face atenlion0nd colectivul; de exemplu: ,,buchete cAte ..." indicAnd numdrul de copii prin numdrul de degete ardtate cu mdna ridicatd. Cei care nu oot forma buchetelul indicat vor fi penahza\r. L0. GAsEgrE-TI PERECHEA Locul de desfi$urare: sald, teren, curte. |uc[tori: colectivul de elevi. Scop: concentrarea atenliei, promtitudine.
67

9.

Descriere: Colectivul merge in cerc cAte doi de mAini,

apucat. La comanda profesorului ,,rupe!i rAndurile" elevii alearg[ liber prin sa15. La comanda ,,gbsegte-li perechea", copiii aleargd prin sald c[ut0ndu-gi perechea. Se evidenfiazd, cer care revin mai repede in formalia ini1iatrE. Yariantd: Colectivul aleargd c6te doi de o parte qi de ait[ a liniei ce marcheazd cercul. La comanda rupeli rdndurile cei din interiorul cercului aleargd in interiorui acestuia gi ceilal1i in afara cercului. C0gtigb perechea care revine prima in formalia inilial[. Ultimii clasafi vor primi pedepse.

inr
rnin atin
fere
sch:

11. Po$TA MERcE Locul de desf[qurare: sali, teren, curte. jucltori: colectivul de elevi. Scop: concenffarea atenliei, dezvoltarea vitezei. Descriere: Colectivul este agezat in cerc. in jurul fiecirui copil este trasat un cerc. in mijlocul cercului este aqezat un copil care are ro1u1 de pogtaq. Fiecare copil primegte un nume de oraq. La inceperea jocului postaqul strigS, de exemplu: ,,Poqta merge de Ia Bucureqti la Galali" cei doi copii care au primit aceste denumiri de oraqe trebuie sd treacd repede unul in locul celuilalt alerg6nd prin exteriorul cercului. In timpul acesta postaqul cautd sd ocupe unul din cele doud cerculefe libere. Copilul care a rdmas
fbrd cercule! devine pogtag.
PE AL TRETLEA Loc de desfigurare: sa16, teren, curte. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop : concentrarea atenfiei, dezvoltarea vitezei. Descriere: Colectivul este agezat in cerc cAte doi, unul ?napoia celuilalt cu fala spre centru. Profesorul alege un urmlritor gi un urmdrit. Acegtia stau in afara cercuiui la o distanld mare unul fali de ce16ia1t. La comanda profesorului urmiritorul trebuie s6-i atingd pe urmdrit. Acesta cautd sd scape de urm5ritor agezAndu-se in fala unei perechi de pe linia cercului, copiii devenind astfel un

intr cer

arl
ob.

sol
ca(

12.

At ur\cA

Dr cd Ur &r

grup de trei. Ultimul copil este obligat sd plece alergdnd prin

exteriorul cercului pentru a se a$ezain fala unei alte perechi. Dacd cel fuglrit este prins, profesorul numegte alt urmdritor.

68

13. FnnESTE-rE DE pRoIECTIL (rnAcAroRII DE

ellrA)
Loc de desfigurare: sa15, teren, curte. ]ucitori: colectivul de e1evi. Scop: concentrarea atenfiei, vitez[ de execu]ie qi reaclie. Descriere: Copiii stau ?n cerc cu fala spre centrul cercului. ,in mijlocul cercului se aqeazd un e1ev. Copiii de pe cerc au o minge de volei sau baschet pe care o paseazd intre ei cdutdnd sa-1 attngd pe cel care std in centrul cercului. Acesta trebuie sd se fereascd sdrind qi alerg0nd pentru a nu fi iovit. Dac[ el este atins schimbd locul cu cel care l-a atins. Variantd: se poate juca qi cu doi copii in mijlocul cercului.
14. fAnrln Loc de desfiqurare: sa15, teren, curte. ]ucitori: coiectirrul de elevi. Scop: concentrarea atenliei, vitezd de reaclie. Descriere: Colectivul este aqezat in cerc cu fala inspre interior. Profesorul dI fiecdrui elev un nume de tar6; in mijlocul cercului aqeazh un copil care are o minge in mAnd. La comanda de incepere a jocului, copilul din centru aruncd mingea in sus gi strigd numele unei 15ri, Cel strigat este obligat s5 alerge gi sd prindd mingea inainte ca aceasta sd atingd solul, apoi sd o restituie conducdtorului. In cazul in care mingea cade atingdnd pdmOntul, jucdtorul va fi penalizat. 15. MINGILE tx nrnrcTll oPUSE ' 1oc de desfigurare: sald, teren, curte. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: concentrarea atenliei, indemdnatea. Descriere: Copiii sunt ageza{i in cerc in gezAnd incruciqat. Doi copii alegi de profesol cale stau unul, 10ng6 celdlalt au in m0nd cdte o minge. La comandd, mingea este dati din doi in doi copii. Unul o transmite spre dreapta, celElalt spre stinga. CAgtigS echipa a c6rui minge a ajuns prima la copilul care a pus-o in joc.

I6. ATTNGE OBIECTUL

Loc de desfigurare: sal[, teren, curte. jucitori: colectivul de elevi.
ea aten\ter, dozar ea vitezei de deplas are. Descriere: Colectivul de eievi este aqezat in linie pe unul sau dou[ rlnduri. Jocul incepe c6nd profesorul indicd un obiect
S

cop : concentr

ar

-69-

(aparat) gi tot colectivul rupe rAndurile qi se deplaseazd cu viteza cea mai mare ciutAnd obiectul sau aparatul qi i1 ating. La al doilea semnal al profesorului nimeni nu mai mtgcd.

.:l

F F:

Reguli:

s
tr
{i:::

' ' .

S0 penahzeazl"

cu c6te un punct elevii care nu au atins

*, qi

obiectul:

:* F:
si

jocul se repet[ de 4 - 5 ori; elevii care au acumulat doui puncte de penalizare vor primi diverse pedepse.

c::
$,

&

17. IErunepur im cAsulA

Loc de desf5gurare: sal[, teren. curte. Iuc5tori: colectivul de elevi. Scop: concentrarea atenliei, dezt'oTtarea vitezei. Descriere: Se vor desena atdtea cerculele c61i copii sunt minus unul. Copiii sunt aqezali la distanla de 7 - 8 m de cerculefe, fald-n fatd. La comanda profesorului ,,iepuraqii ?n cdsuf5", copiii aleargd pentru a ocupa un cercule!. Cine rdmAne fErd cerc este iepuragul frrd casd.
!'a

:i.

18. PT;TELE MARE PRINDE PE$TELE MIC

Loc de desfdgurare: sal5, teren, curte. jucitori: colectivul de elevi. Scop: concentrarea atenliei, dezvoltarea vitezej., Descriere: Copiii joac[ rolul de pegti. Ei sunt aqezalt in coloand cOte unul primind fiecare in ordine un numdr de la I 1a 10. Profesorul le face cunoscut elevilor cd pegtele mare prinde pegtele mic, iar ei jucAnd aceste roluri vor proceda la fel. Profesorul va comanda dou[ numere consecutive (1 , 2 sau 6,l) iar copilul care are numdrul mai mare va alerga qi va incerca sd-l prindd pe cel cu numdrul mai mic" Daca pind la linia de sosire marcatd la 10 - 15 m de linia de plecaro'reu$esc sd-i prindd devin
cdgtigdtori.
n
$

Indicatii:

t. s

. .

pegtele este considerat prins dacd este atins cu palma peste umlr; dacd pegtele mic este prins rolurile se schimbS, copiii fiind obligali sd lind minte noile numere.

/u-

za
ea

;i.;.:.SOltufFL.EXE DE
:,,-,

EXERCITII $I JOCtiRI PENTRU V'iITEZ.4

..=.. t,,,"" ',, ', ,: :

1.. CON,TPLEXUL

Loc de desf[$urare: sa15, teren. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea v:1ezer. a) Descriere: tiecere rapidd, dinfi'-o pozilie in alta: din st0nd -+ sprijin ghemuit + sprijin culcat inainte; sprijin ghemuit -> sdrituri cu ertensie** b) din pe spate culcat flnAnd in mAini o minge ridicare in
stAnd fErd ajutorul bralelor,

lnt
tp !v:

,l' :

c) din pe spate culcat -+ ridicare in ghemuit, rostogolire inainte, sbriturd cu extensie, aterrzare gi pornire in alergare pAnd la un punct fixat de profesor, ocolire gi

,iii
ite

.... 2. ULTTMII DoI ALEARGA , Loc de desfiqurare: sa15, teren. ... ]ucitori: colectivui de elevi. -,, Scop: dezvoltarea vtfezer. ', Descriere: colectivul este imp[rfit in doui echipe egaie ca
.llumer de jucdtori, dispugi in qir. La semnalul profesorului ambele '$iruri pornesc in alergare ugoar6; la fluier ultimii doi jucdtori prnesc in alergare sub formd de intrecere, prin exterior, trecind in

in
t0.
:1e

'fta primilor.

,:,,..,'
..,.,
',-

Cdgtigd echipa care termind prima.

au 'ca

ire

/ln

:rla
)1i
1

Loc de desfXgurare: sald, teren. Iuc[tori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea vttezet. Descriere: Colectivul este impirlit in echipe egale ea ,,..lumar aqezali in $ir sub formd de raze cu fala spre cerc. La semnalul profesorului, ultimul a1earg6, ocolegte grupa proprie qi ... ed6 gtafeta, atingAnd numdrul penultimului g. a. m. d, Cdqtigd
echipa care termind prima.

: , ,' '

3. $renETA lx runur. RAZELoR

4. CURSA PERECHILOR
Loc de desfiqurare: sal[, teren. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea vitezei.
- 71
-

Descriere: Colectivul este impdrtit pe echipe egale ca numf,r aqezalr in coloand c0te doi inapoia unei linii de start. La semnalul profesorului primii juc[tori ,,pereche" din fiecare echipa se prind de mAini pe 1a spate qi aieargd in acest fel pdni la un punct fixat de profesor, i1 ocolesc qi se indreaptd spre echipa
proprie predAnd gtafeta. C6gtig[ echipa care termind prima.

Profer

in vit
echiP

5. ALERGARE in lanl Loc de desfigurare: sa16, teren. luc5tori: colectivul de elevi.

Scop : dezvottar ea vttezet.

Descriere: Colectivul este imp[rlit in echipe egale ca numdr, aqeza\r in $ir inapoia unei linii de start. La semnalul profesorului primii din fiecare echipd alearg[, ocoleqte un jalon fixat la o distanld stabilitS de profesor, se intoarce qi-l ia de mAna
pe urmdtorul, aleargd cursa impreund cu acesta $. a. m. d. Lanful de brale se mdreqte continuu pAnd la ultimul juc6tor din grupd.
?napc

6. PRINDE-L PE CEL DIN FATA Loc de desfigurare: sa15, teren.

profe in jor mina

spre

fucitori: colectivul de elevi.

Scop : dezv oltarea vitezei.

princ

Descriere: Colectivul este imp[rlit

in

echipe egale

ca

numdr de elevi aqezale ?n qir, iar girurile sub formd de raze cu fafa spre centrul cercuiui. Juc[torii din fiecare grupd numdr[ de la 1 in continuare. Profesorul strigi un numSr gi cej care au acest numf,r aleargd in jurul cercului spre dreapta qi fiecare cautd s[-1 prind6 pe cel din fala sa, ferindu-se in acelagi timp sd fie prins de cel din spatele sdu. Jucdtorul care prinde pe jucdtorul din fala sa primegte un punct. C0qtigd echipa cu cele mai multe puncte.

7. VAxAToAREA cAPELEI Loc de desfigurare: said, teren, curte. Materiale: minge medicinald, minge de oind.

|ucitori: colectivul de elevi.

Scop : dezv altarea vttezer. Descriere: Colectivul este impdrtit in doud sau mai multe echipe (pare) aqezate in linie, fala in fa{d, inapoia unei linii de plecare la 15 - 2A m una de cealaltd. La mijlocul distanlei dintre cele doud echipe se afld o minge medicinalS iar pe ea se a9az5 o minse de oin6.

num;
46'mA

diagr

-72-

ft

a
cl

n TI

Juc6torii din fiecare echipd numlrd de la 1 in continuare. profesorul sfrigd un num6r gi jucdtorii care au acest num6r pornesc ln vttez6, ciut6nd sd intre in posesia ,,capelei" gi aleargd spre echipa proprie incerc0nd sd nu fie prins.

Reguli:

' cel care intrd in posesia mingii primegte doui puncte; . dacd reunegte sd nu fie atins mai primeqte un punct; . cel care reugeqte si atrngd adversarul primeqte un
punct. Cdgtiga echipa care acumuleazh mai multe puncte.
a
,1

ll

8. PRIxDE UMBRA Loc de desfigurare:

sa15, teren, curte.

It a rl

colectivul de elevi. Scop : dezvoltarea vitezei. Descriere: Colectivul este impdrfit pe perechi aqezate inapoia unei linii de start unul iqapoia celuilalt. La semnalul profesorului, jucStorii se deplaseazS spre capdtul opus al terenului in joc de g1ezn5. Jucdtorul din spate din proprie iniliativd atinge cu mdna um[rui jucdtorului din fala sa, apoi se intoarce qi sprinteazd spre partea opusd, cei atingi cu palma se intorc qi ei qi cautd sb-i
prinda.

jucitori:

Reguli:
dacd, reuqeqte sd prindd jucdtorul primegte doud puncte; jucdtorul care nu este prins primeqte un punct. Cagtigd cel care acumuleaz6, mat multe puncte.

n ir
n

9. FII ATENT LA MII{GE Loc de desfigurare: sa15, teren. Materiale: mingi de handbal.

|ucitori: colectivul de elevi.

Scop: dezvoTtareavrtezei de prindere qi pasare. Descriere: Colectivul este impdrlit in echipe egale ca .,numdr de jucdtori asezati in pdtrat. Fiecare echipd are cdte doud mingi de handbal. La semnalul profesorulli, jucatorii cu mingea aflali pe aceiaqi
'',.,diagofla16 paseazd mingea spre dreapta. Cei care scapd mingea sunt penahza\i cu un punct.
o

-73

Joeunr

PINAMTCE FENTRU T'FS'RTA''

1. LEAP$A LA GENIJNCHI Loc de desfiqurare: sal6, teren.

|ucitori:
inferioare.

scop: dezvoltarea fortei musculaturii membreior

coiectivut de elevi'

infc
ca1 goll
dep

Descriere: Colectivul clasei este impSrlit pe perechi dispuse in toat[ sala (terenul) ?n ghemuit. La semnalul prof.*otrr1ui, elevii se depl aseazd prin sdrituri succesive, inainte,

jalc
$tal

iateral, inapoi ramandnd in pozilia de ghemuit, incercand in acelagi timp s[-qi atingi adversarul la genunchi. Cel care reuqeqte sd atingd genunchtul adversarului primeqte un punct. CAqtigd elevul care acumuleazd mai multe Puncte.

2. LUPrA coco$Il-oR
Loc de desfiqurare: sal6, teren' jucitori: colectivul de elevi'
inferioare.

Scop: dezvoltarea forlei membrelor superioare

$i

ea

La

Descriere: Colectivul c,lasei este impdrlit pe perechi dispugi fali-n fala in ghemuit. La semnalul profesorului, juc[torii
se deplas eaz6 prin sdrituri succesive incerclnd

gil
ca1

in acelagi timp s6-9i imping5 adveisarul cu mdinile. Ce1 care reu$e$te sd impingd udrettatul gi acesta sd cad6, primegte un punct. C6gtiga jucdtorul
cars acumtleazd mai muite Puncte.

cc.
,Po

pa int

3. CuRsA' iF{rn-ul{ PICIOR

Loc de desfiqurare: sa16, teren. Materiale necesare: cercuri. |ucitori: colectivul de elevi.
superioare gi inferioare'

Scop: dezvoltarea forlei musculaturir

membrelor

Descriere: clasa este impSrlita in echipe, egale ca numar de elevi, agezate in gir inapoia unei linii de start' La comanda profesorului primii jucdtori din fiecare echipi iau startui deplasflndu-se prin s[rituri succesive pe un picior ptn6 la un punct fixat de profesor, loc unde este aqezat c0te un cerc' Jucdtorii sar in cerc; se intorc spre propria echipl qi deplasdndu-se tot Prtn sdrituri pe celdlalt picior, predau qtafeta
se-aqazdla urma girului. cagtigd echipa care termin5 prima.
I-t

F
4. IoPURA$uL FUGE
Loc de desfigurare: sa15. ]ucXtori: colectivui de elevi.
inferioare.

Scop: dezvoltarea forfei membrelor superioare qi

ll

l1
-t .i )l ;d
r'l tl

Descriere: Colectivul clasei este imparfit pe echipe egale ca numdr, agezate in gir, in ghemuit inapoia unei linii de start. La comanda profesorului primii jucdtori din .fiecare echipb se deplaseazd prin sdrituri cu sprijin pe mlini gi picioare, ocolesc un jalon fixat de profesor, gi se indreaptd spre echipa proprie pred0nd qtafeta. CAgtigd echipa care terminl prima.

5. BRoscuTA SATTAnEATA
Loc de desf6qurare: sald, teren.

Materiale necesare: binci de gimnastic5, jaloane. Jucitori: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forlei membrelor inferioare. Descriere: Colectivul clasei este impdrlit pe echipe egale ca numdr de elevi, agezalt in coloand, inapoia unei linii de start. La 2 3 m ?naintea fiecdrei echipe se afli: cAte o bancd de $imnastic6, aqezatd in lungime iar mai inainte la 4 - 5 m se afld cAte un jalon. La semnalul profesorului primii elevi din fiecare echipi aleargd pdni la banca de gimnastic5, unde executd slrituri pe ambele picioare pe bancd din lateral gi cobor6re pe ceaialtd parte (in zrgzag) pAnX Ia capdtul ei alearg5, ocoiesc jalonul gi se intorc preddnd gtafeta, agez6ndu-se la urma girului.

ri
:: II -; )l
t2
1

'T

Reguli:

. . .

gtafeta se predd prin atingere; So penalizeazd, cu un punct picior de banc6;

cine sare cu un singur

)r

cdgtigd echipa care termind prima puline puncte de penalizare.

gi are cele

mai

\r
Ia
.r1

6. FOCA PLIMBAREATA Loc de desf[gurare: sa15.

colectivul de e1evi. Scop : dezv oltarea forlei membrelor superioare. Descriere: Colectivul de elevi este impSrlit pe echipe a;ezate pe perechi in gir, inapoia unei linii de plecare. . Primul jucdtor din fiecare echipd se afl6 in sprijin culcat inainte, cu picioarele apucate de la nivelul genunchilor de
/>

jucitori:

ct

F
coechipierul sdu. La sernnalul profesorului prima pereche ,,foc5" pornegte deplasAndu-se prin sSrituri succesive pe ambele brale pdnb 1a un punct numiti ,,zond de schimb" fixatd de profesor unde rolurile se invers eazd,. Indicafii metodice: . elevul care este ,,focd" trebuie sd-gi rnenlini corpul incordat fErd extensia coioanei vertebrale;
*

. . . .

picioarele elevului suslinut pot

cdzut; gtafeta se predd prin atingere;

fi

sprijinite qi

pe

goldurile celui care apuc6; s penahzeazd. c,u un punct echipa

a cdret ,,foc6" a

c6qtigd echipa care termin[ prima gi are mai pu{ine puncte de penalizare.

7. BTcEAGUL
Loc de desfXqurare: sa15. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea forlei muscuiaturii abdominale. Descriere: Colectivul este aqezat pe covorul de gimnastica in pozilia cuicat. La semnaiul profesorului care indicd un numir, elevii ridicd (brusc) bralele gi picioarele simultan ca gi lamele unui briceag de atAtea ori cAt a indicat numdrul anunlat de profesor.
Cdqtigd elevul care executd mai repede gi mai corect. Indicafii metodice: numdrul execuliilor este conform cu v6rsta gi nivelui de dezvoltarc frztcd a elevilor.

coiectivul de elevi. Scop: dezvoltarea forlei membrelor superioare. Descriere: Colectivul este impdrlit ?n echipe, egale aa numdr de elevi, dispugi in sald in sprijin culcat,inapoi. Jucdtorii vor incerca sd introducd mingea in poarta advers6, pas0nd mingea cu piciorul intre coechipieri; deplas area lucdtorilor fEcAndu-se numai in aceastd pozilre. C6gtiga echipa care inscrie mai multe goluri.

jucltori:

8. ForgAL,,JAPoNEZtt Loc de desfiqurare: sa16. Materiale: minge,

Indicafie metodici: . Dacd colectivul este numeros tar spaliul de lucru restr0ns, echipele vor juca dou6 cAte doui. Apoi vor juca echipele invinse intre ele, urmAnd echipele
cAgtigdtoare intre ele.
76

9. CTRCUITUL r\uMARur,

Loc de desfiqurare: sald. jucXtori: coiectivul de elevi. Scop: dezvoltarea forlei generaie. Descriere: Coiectivui clasei va fi impdr{it pe ateliere. Atelierul L: flotdri in brate; Atelierul 2: s[riturd cu extensie din ghemuit; Atelierul 3: din culcat, ridicarea trunchiului la verticald; Atelierul 4: din culcat facial, bratele la ceafb * extensia
trunchiului.

Indicafii metodice:

. ,

Se lucreazd,30 sec,, pauz1,30 sec.

pentru a se schimba

atelierul; S repetd circuitul de 3 intre repetdri.

2

- 4 ort, cu o pauzd de 1 minut

10. Crncurrur xuuARUL

Loc de desfiqurare: sa15. juc[tori: colectivul de e1evi. Scop: dezvoltarea forlei generale. Descriere: Colectivul clasei ?mpdrlit pe ateliere: Atelierul 1: flot[ri; Atelierul 2: sdrituri de pe ambele picioare peste banca
gimnasticd;

de

Atelierul 3: din culcat, picioarele ridicate la verticald,

Atelierul 4: din culcat facial * balan{d. Indicafii metodice:
balansare a st6nga

- dreapta frrd a atinge solul;

. .

s lucreazd 30 sec., pauzd 35 sec.

se repet6 circuitul de 3

intre repet[ri

- 4 ari cu o oauzd de 1 minut

77

PENTRU F'*ORMAREA $I CQNSOL-I}AREA DE PRINDE:RItr;OR M OTRICE EIiTtrLITARE (SAruTUru, cATAMRI, EscArenAru, rAnAnp, TRANsPoRT, RIJLARE.

JoeuRI

r';gale de sta

ARUNCARE,

PRII\nnnr)

*ite

1. LEII re vAxAroARE Loc de desflgurare: sald, teren, curte.

se tea p-finb

intrd
ufm5l

|ucitori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltar ea vitezei de reaclie, indemdnare. Descriere: Se aleg 3 * 4 ,,7er" din r6ndul copiilor, ceilalfi sunt ,,ciprioare" care trdiesc in savanS. Leii se odihnesc la umbrl intr-un spaliu trasat pe sol. L,a semnalul dat de profesor ,,leii" pornesc la vdndtoare alergAnd dupi vAnat care, speriat, fuge cdt poate de repede iar ca sf, scape trebuia sd se calere pe c0te un aparat sau alt otlject aflat in apropiere (scari fixd, b0rnd, paraleie, bSnci de gimnasticd, etc.). Leul aare prinde cele mai multe ,,cdprioare" cAqtig6. Dupd un numf,r de repetdri se schimbi ,,leii".
2. intnRa'cA $l DEZBRAcA cn,ncul,
Loc de desfiqurare: sa15. fucitori: colectivul de elevi' Scop: dezvoltarea vttezei de execulie, indemdnare' Descriere: Colectivul este imp[rtit in doud sau mai multe echipe, egale ca num6r gi care se gbsesc aqezate in qir in spatele unei linii de start. Pe linia de start in dreptul fiecbrei echipe se afl6 cdte o bancd de gimnastic[ aqezatd pe lungime. La 2 - 3 m distanld se afld, agezat la soi c6te un cerc de gimnastici. La semnalul profesorului primii jucdtori aleargd pdna la banci, se agazd pe ea deplas6ndu-se spre capitul opus al bincii prin tArAre, coboatd \a capStul ei, culeg cercul de jos, ,,i1 imbracd * dezbracd", il aqaz[ pe sol la 1oc Ai se deplas eazd, spre propria echipd unde predau gtafeta gi se agaz6 la urma girului. Ciqtigd echipa care termina prima. Reguli: . pe bancd este obligatorie depiasarea prin tArAre; ' jucdtorul gdseqte singur felul cum ,,imbracd 9i
dezbracl" cercul cAt mai raPid.

echip

de li lungi iiber
spriji
s6ritr

ocolt

tlrmi

'
.
.:,
,,

delir
$au
8,CS

,,'fl'as{

3. CATUTUL intpmnrcAT
Loc de desfigurare: sa16, teren, curte. |ucltori: colectivul de eievi. -78-

,. p,rl:
.r.

,.

'' treb rmaf

.pllp

Scop: dezvoltarea vitezei de execu{ie, indemAnare. Descriere: Colectivul este impdrlit in mai multe echipe egale ca numdr, aqezate in qir in spatele unei linii de start. Pe linia de start, in dreptul fiecdrei echipe se afl5 cAte o zond. de schimb cu chte o coardS. La semnalul profesorului, primii elevi intri in zona, se leag6, cu coarda la niveiul gleznelor, apoi sar pe ambele picioare plnd la un reper pe care il ocolesc qi se intorc de unde au plecat, tntrd in zona de schimb unde se dezTeagd gi predau coarda urmdtorului. Cdgtigi echipa care terrnind prima,.

Reguli:

' .
o
l1

dacd ,,piedica" se dezleagd gi cade, se opresc qi o leagd

loc; piedica se leag5 gi dezleagb numai in sectorul stabilit.

1a

4. Unsul TRECE PUNTEA

).
ll

Loc de desfiqurare: sa16. juc[tori: colectivul de elevi. Scop: consolidarea deprinderii motrice tdr0re. Descriere: Colectivul este impdrlit in doud sau mai multe echipe egale ca numdr, aqezate in gir. In fala fiecdrui gir la 4 - 5 m de linia de start se afld c6te o bancd de gimnasticS aqezatL pe lungime. La semnal primii elevi aleargi pAna la banc5, se urcd liber pe ,,punte" (banc5) in sprijin ghemuit gi merg pe punte in sprijin pe mAini gi pe genunchi. La capdtul opus coboarS prin s5ritur6, executS o rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit, ocolesc un jalon qi se intorc spre girul propriu ating6nd cu mAna pe
urmdtorul gi agez0ndu-se la urma girului. CAqtigd echipa care terminl prima.

a
.Ft

rl
:a
tA

ia

Loc de desfigurare: sald, teren, curte. ]ucltori: colectivul de elevi. Scop: formarea deprinderii de a s6ri in lungime de pe 1oc. Descriere: Pe suprafa{a de joc se traseazd o linie care delimiteazd marginea ,,ganfului". Colectivul este impirfit in doud sau mai multe echipe egale ca numbr, aSezate in coloand inapoia acestei iinii. La o distanla consideratd de profesor acceptabild se
*aseazd, ceaIaltl, margine a ganfului.

5. $ax1ur

comanda profesorului, cdte unul din fiecare echipd trebuie sd vini sd se ageze cu picioarele pe linia ce delimiteazd marginea ganfului gi sd sar[ de pe 1oc in lungime. Cine nu il va putea sdri va fi considerat ,,inecat". CAgtiga echipa cu cei mai 'pufini ,,inecali".
79

La

rim0ne cu picioarele nemigcate. Urmdtorul concurent

Varianti: primul copil din fiecare echipd executd de la linia de plecare sdritura in lungime de pe 1oc iar dupd atertzare
aqazd

vArfurile la cdlcAiele celui care a aterrzat qi executd qi el o s[riturb dupd ce copilul din fa\d a pdrdsit 1ocul. Este deciaratd, clqtigdtoare echipa cu cea mai mare distanld reahzatd, prin sdriturile
executanli1or.

6. CmICURUL
Loc de desfigurare: sai5, teren, curte. |ucdtori: colectivul de elevi. Scop: formarea deprinderii de a sdri. Descriere: Colectivul de elevi este impdrtit ?n doub sau mai multe echipe egale ca numdr, aqezate in gir ?napoia r-rnei linii de start. In fala fiec[rui qir ia distanle stabilite de profesor se
traseazd, pe so1 4

comanda profesorului, primii concuren{i din fiecare echipd executd sdrituri de pe loc incercdnd sd aterrzeze in cercurile trasate pe sol, dupS care aleargd in vrtezd. spre qirul propriu, predAnd qtafeta gi agezAndu-se la urma girului. CAqtigi echipa care termind prima.

La

5 cercuri cu diametrul de 50

- 60 cm.

Reguli:

'

se penalizeazd echtpa a cdror interiorul cercurilor trasate.

jucdtori nu atertzeazb in

7. CARTTUL SACILOR DE CARTOFI

Loc de desfiEurare: sald, teren, curte. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: transportul de greut6li. Descriere: Colectir,-ul de elevi imp6rlit in echipe egale ca numdr, este agezat in coloan5 inapoia unei linii de start. In fala fiecdrei echipe, la o distan!6 de 7 - 10 rrr. se afl5 un jalon. La semnalui profesorului primii jucdtori din fiecare echip5 iau in spate pe urmdtorul concurent qi in triteza cea mai mare se deplaseazd, ocolind jalonul, predAnd gtafeta urmdtorului. C0qtiga
echipa care termind prima.

Reguli:

pe rdnd, fiecare juc6tor este transportor gi sac

cartofi;
dacd un jucdtor scapd sacul, este penahzat.

de

80

8. PtstcuTELE Loc de desfigurare: sald, teren, curte. |ucXtori: colectivul de elevi.

Scop: formarea deprinderii de cdtdrare. Descriere: Colectivul de elevi este imparlit in echipe egale ca nuntdr, aqezate in coloand inapoia liniei de start. La semnalul profesorului primii concurenli din fiecare echipa alearg[ in vtteza cea mai mare spre banca de gimnasticd, aqezatd, inclinat pe o treaptd a scdrii fixe, gi ajutdndu-se 9i de brafe, urcd pe bancd spre scala fixd,, dupa care coboard din treapti in treaptd pe sol, 9i in viteza cea mai mare alearg[ spre qirul propriu pred0nd qtafeta. C0qtigd echipa care termind prima. Indicafie metodicl: banca se inclin6 mai mult sau mai pufin, in funclie de sex, varstd gi nivel de pregdtire.

gcop: formarea deprinderii de cl!fuate. Descriere: Colectivul de elevi imp[r]it in doui sau mai multe echipe a;ezate in coloane inapoia liniei de start. La semnalul dat de profesor, primii concurenli din fiecare echipa alealgd spre fr0nghia atlrnati din porticul de gimnastrcd, o apuc6 9i cu ajutorul bralelor gi al picioarelor se urcd pe fr6nghie p?nd la un selnn stabilit, dupl eare, tot cu ajutorul braJelor qi al picioarelor, coboar[ qi aleargd spre echipa ploprie pred0nd qtafeta. Cdqtig[ echipa care
termind prima.

9. Ta.nza.x Loc de desfiqurare: sa15. luc5tori: colectivui de e1evi.

Indicalii metodice: . distanla de la linia de start 1a frflnghie vattazd intre

. se insistd asupra urcdrii ,

gi coborfirii de pe frfinghie numai cu ajutorul bralelor gi al picioarelor; se tnterzice coborArea de pe frAnghie prin alunecare pentru a nu fi produse accidente; se interzice sdritura de pe frAnghie.

-I0m;

10. ScAUNELUL vEsEL Loc de desfiqurare: sald, teren, curte. Jucdtori: colectivul de elevi. Scop: deprinderea de a transporta greut5li. Descriere: coiectivul de elevi, imparlit in echipe egale ca num[r, aqezate inapoia unei linii de start. La comanda
81

echipa care termind prima.

profesorului, primii jucdtori din fiecare echipl se apuc6 de m0ini form6nd un sciunel. A1 treilea jucbtor se agazb pe sc[unel gi in acest mod se alearg5 ocolind jalonul din fa{a lor (care se afl6 ia o 10 m) gi se predi gtafeta urm[torilor. C0gtigd distan![ de 8 -

Punctaj; . ultima clasatd va primi 0 puncte; ' penultima va primi 1 punct qi din loc ?n loc punctele
vor cregte progreslv.

Reguli:

. Se alearga pe serii; ' punctajul general se

calculeazl,

prin

insumarea

punctelor reahzate de fiecare concurent.

Ltr. MUTAREA BU;TENILoR Loc de desfigurare: teren, curte. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: deprinderea de a transporta. Descriere: Colectivul de elevi, impirlit in echipe egale ca numdr, formate din 6 - 8 jucdtori. Fiecare echipf, are o bancd de gimnasticd pe care jucStorii, aflAndu-se de o parte qi de alta a ei, la semnalul profesorului, o apuc5, o ridica ia nivelul umdruiui pi in vttezd, maximd se <ieplaseazd pe traseul stabilit, ocolesc un jalon gi se indreaptd spre linia de plecare. Cdgtigd echipa care termin6. prima.

.}ocunI FREGATITo.aRE FEFITRU PRACTISAREA

ATT,ETISMUTUtr

1. Mtcn PIEToNI
Loc de desfXgurare: sa16, teren. Materiale: cretd. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: formarea deprinderii de a merge in gir, printre spalii
esal delimitate.

Descriere: Colectivul clasei este impdrfit in grupe egaie ca num6r de eievi (pietoni),, ageza[t in $ir, pe fiecare laturd a terenului. Pe fiecare latur6 sunt trasate 1a distante egale (30 - 50 cm.) 8 * 10 linii care reprezintd ,,zebra" pe care trec pietonii. Din coiectiv se alege un ,,agent de circulafie" care se afld agezat in afara terenului gi care va striga culorile semaforului. La semnalul

-82-

profesorului, copilui va striga culoarea verde gi atunci toli pietonii pornesc in $ir. CAnd agentul strigi culoarea galben, pietonii executd mers pe loc, in afara zebrelor, pdstr0nd distanla intre ei. La stricarea culorii rogu toli pietonii se opresc Ai stau pe loc. Din nou se strigd verde gi pietonii pornesc din nou printre spaliile trasate pe sol cu pagi egali fErS sd calce liniiie gi aqa mai
departe.

UmnR.q Loc de desfiqurare: sali, teren, curte. colectivul de elevi. Scop: insuqirea deprinderii de a merge cu spatele spre direclia de deplasare precum gi a orientSrii in spaliu. Descriere: Clasa este impdrlit[ in echipe egale ca numdr (par) 6, 8, 10 jucdtori (dispupi in perechi) agezate inapoia unei linii de start. La semnaiul profesorului un jucdtor ,,umb15" din prima pereche, se va intoarce cu spatele spre direclia de deplasare qi am6ndoi, fa!5 in fafi pornesc, strdbdtAnd traseul (unul cu spatele, celdlalt cu fala) p6nd in dreptul reperutrui pe care-l ocolesc, schimbAnd rolurile la intoarcere, qi cu viteza cea mai mare se indreapti spre girul propriu preddnd gtafeta.
C6gtiga echipa care termind prima.

2.

jucltori:

Materiale: jaloane.

Indicafii metodice:

elevul care se deplaseazd cu spatele va privi mereu

peste umdr inapoi; ialonul se ocoleste fbrd a fi atins.

3. MrRrapoztl
Loc de desfigurare: sald, teren, curte. ]ucEtori: colectivul de elevi.

Scop: insuqirea mersului cu

picioarele

depdrtate

findndu-se de mijloc, in spateie unei linii de start. inainte in dreptul fiecdrei echipe se afli trasate pe sol doui linii paralele gi egale, de 10 m lungime, intervalul dintre ele fiind de 30 - 40 cm, Mai departe la 3 - 5 m se afl[ linia de sosire gi un spaliu rezervat intoarcerii. La semnalul profesorului ,,miriapodu1" pornegte cu acelagi picior, in mers cu picioarele depdrtate respectAnd spaliul limitat de liniile paralele spre linia de sosire, face o intoarcere in spaliul special fixat gi se alintazdin spatele ei.
83

respectAnd un spaliu limitat, Descriere: Clasa este impFrrlitd in echipe egale ca num[r de elevi, aqezate in giruri numite ,,miriapozt", in stind departat gi

Reguli:
dup6 ce ultimul elev al ,,miriapodului" a trecut linia de sosire se poate efectua intoarcerea lui; " se penaltzeazd, cu un punct echipa care rupe miriapodul; . se penahzeazd cu doud puncte echipa care nu respectd spaliul limitat de liniile paralele. CAgtiga echipa care termind prima qi are mai pu{ine puncte de oenalizare.

'

4. Ptrlcut $I uRIAguL
Loc de desfiqurare: sald, teren, curte.

Materiale necesare:

Jucitori:

cret5. colectivul de e1evi.

a

Scop: insuqirea corectd a pasului lung (mers fandat) qi

mersului ghemuit.

Descriere: Colectivul este impdrlit

in echipe egale ca

numdr de elevi. Fiecare echipa este imp5rlitd in doud grupe aqezate in gir inapoia unor linii de start, 1a o distanla de 8 - 10 m una de alta. La semnalul profesori-rlui primii elevi din fiecare grupd indicatd de acesta, pornesc cu pagr lungi (mers fandat) spre grupa aflatd in partea opusd, atingind coechipierui. Acesta pornegte in mers ghemuit. Cdgtigd echipa care termind prima.

Indicafii metodice:

r rnrSUi fandat se executd cu mAinile pe qolduri; . filersul ghemuit se executl cu palmele pe genunchi; ' toli jucdtorii vor executa mersul fandat si mersul
shemuit.

5. DAnAUA cnrarna
Loc de desfXqurare: saib, teren. Materiale necesare: mingi de oind, volei, handbal. Jucdtori: colectivul de elevi. Scop: insuqirea migcdrii de azvdrlire gi lansare a mingii
oind.

de

Descriere:.Colectivul este impdrlit in echipe egale ca numir, apezate in qir in spatele unei linii de plecare, cu fala spre
interiorul spafiului de joc qi la interval de 2 - 3 m. intre ele. intr-un cerc aflat lAnga linia de start se gisesc 3 mingi, inainte la 8 - 10 m. se aflb o ,,cetate" pdzttd de un ,,apdrdtor" ai cetdfii. Primii jucdtori atacd cetatea cu cdte o minge. Pdzitorul prinde mingea gi prin rostogolire o trimite spre echipa gi jucdtorul care urmeazd" reaqeazd mingile ?n cerc. Dacd cetatea este dirdmatd,. cel care a
84

aruncat c0gtig5 un punct. CAqtigd echip[ care acumuleazd mal

multe puncte.

6. Cuns,L ixrn-ux PICIOR

Loc de desfXgurare:

Materiale necesare:

sa16, teren, curte' j aloane.

juc[tori: colectivul de elevi.

Scop: formarea deprinderii de a sdri de pe un picior. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit in echipe egale ca numdr aqeza\t in $ir inapoia unor linii de start. La comanda profesorului primii din fiecare echipi sdrind intr-un picior se deplaseazd pdn[ ia un semn marcat printr-un jalon, il ocolesc gi cu piciorul opus de deplaseazd spre qirul proprru pred6nd gtafeta. C0gtigd echipa care termind prima'

7. Cunsn DIN cERc iN cERC

Loc de desfiqurare:
sa15, teren, curte.

Materiale necesare:

]ucitori:

cret6. colectivul de e1evi.

Scop: formarea deprinderii de a sSri de pe ioc de pe

ambele picioare.

egale ca numdr dispuse in qir inapoia unei linii de start' In fala fiecdrui gir sunt marcate 3 - 5 cercuri cu o distan!6 de I m intre ele, La semnalul profesorului primii din fiecare qir pornesc sdrind pe ambeie picioare, din cerc in cerc, dus 9i intors, predAnd gtafeta urmdtorului. CAgtigE echipa care termind prima'

Descriere: Colecti'-zul de eievi este impdrlit

in echipe

Reguli:

cercului. Dacd unul din jucitori calc6 cercul, inainte de a preda gtafeta e1 va
11u este permisd c5lcarea

executa 8 flotdri.

8. Cunse I{UMERELoR
Loc de desfiqurare: sa16, teren, curte. ]ucitori: coiectivul de elevi.
concentrarea atenfiei,

Scop: dezvoltarea vitezet de reaclie qi

execulie,

Descriere: Coiectivul este aqezat in celc 9i jucdtorii numerota{i din 4 in 4. La comanda profesorului, numErul strigat
iese ?n afara cercului qi aleargd spre dreapta inconjurAnd cercul pAnS revine la locul lui agezAndu-se in ghemuit' Va cAqtiga elevul care va cumula mai multe Puncte.
-85

9. CurEsuL cARToFILoR
Loc de desf5gurare: sald, teren, curte. Materiale necesare: cret5, sdculete, mingi de oini. ]ucitori: colectivul de e1evi. Scop: dezvoltarea vitezei de reactie pi a indemAndrii. Descriere: colectivul este impdrfit in echipe egale ca numdr aqezate in qir inapoia unei linii de start. in fala fiecdrui srr.

la

10

- i5 m se deseneazd 3 cercuri.

La semnalul profesorului, primii din fiecare qir, care

intr-un sdcule{ 3 mingi de oind, aleargd gi pun in fiecare cerc cAte o minge, apoi se intorc qi predau siculelul gol urmdtorului din r0ndul 1or. Acesta aleargS gi culege mingile semdnate de cel
dinaintea sa. CAgtigd echipa care termind prima.

au

10. SUvEICA CU CoNDUCEREA CERCULUI Loc de desfdgurare: sa15, teren, curte Materiale necesare: cercuri de girnnasticd. ]uc5tori: colectivul de elevi.
.

Scop: dezvoltareavitezei qi a indemAnirii. Descriere: Cotrectivul este imp[rtit in echipe egale ca numdr. Fiecare echipd este impSrtiti in doud grupe asezate in qir inapoia unei linii de start, fafd-n fa!6, la o distanta de l0 - 15 m una de alta. La semnalul profesorului, primii din fiecare grup[ pornesc in alergare conduc0nd cercul spre coechipierii lor din partea opusd, predau cercul primului jucdtor qi se aqazi la urma qirului $. a. m. d. CAgtigd echipa care termind prima.

Joeuru pREGArrroARE paNTRU FRACTTcAREA

GIMNASTICII

1. $rrEETA NR. I Loc de desfiqurare: sa1d. Materiale necesare 2..- 3 saltele, jaloane, doud
vl1

,,capre

|ucitori: colectivul de elevi.

variate.

scop: stabilizarea deprinderii de a se rostogoli in condilii

Descriere: Colectivul este impdrlit in 2 - 3 echipe egale ca num5r, aqezate in qir in spatele unei linii de start trasate pe so1. In dreptul fiecirei echipe se afla aqezatd, cdte o bancr de gimnasticd,, Ia 3 - 4 m se gdsesc,,caprele vii" gi la algt 3 - 4 m jaloanele. La semnal primii din fiecare echipd executf, o

-86-

rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit, ridicare printr-o s6ritur5 dreapt6, alergare pe banca de gimnasticd, coborAre, sdriturd peste capra vie, ocolirea jalonului, alergarea inapoi spre echipa proprie qi predarea qtafetei prin atingere pe umdr. C0gtigi echipa care terminl prima. Reguli: . Cei care nu vor executa corect rostogolirea inainte din ghernuit in ghemuit, inainte de ocolirea jalonului vor
executa c0te 3 genuflexiuni.

2. $T,AEETA t{R.

Loc de desfigurare: sald. Materiale necesare: 2 saltele,

2 jaloane, 2 bdnci de

gimnastic6. |ucitori: colectivul de elevi. Scop: stabilizarea deprinderii de a se rostogoli in conditii

vari ate.

Descriere: Colectivul de eievi este impbrlit in doui echipe egale ca numdr, aqezate in gir in spatele unei linii trasate pe sol. in dreptul fiecdrei echipe se aflb agezatd cite o bancd de gimnastic[, apoi o saltea gi la 5 - 6 m mai ?nainte este aqezat cflte un jalon. La semnalul profesorului, primii jucdtori se urcd pe banc[ prin plqire gi se deplaseazd in mers pe v0rfuri (echilibru) cu, bralele lateral executd apoi o cobordre de pe bancd prin sdriturd dreapt[ cu intoarcere de 180' gi aten"zeazd ?n sprijin ghemuit pe saltea, executd o rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit se ridicd liber qi aleargd spre jalon pe care ii ocolegte gi se intoarce la echipa proprie predAnd gtafeta prin atingerea coechipierului pe umdr.
Cdgtigd echipa care termind prima. Regul[: cei care nu executd corect elementele impuse vor executa cAte o flotare pentru fiecare element executat greqit.

Loc de desfigurare: sal[. Materiale necesare: saltele, binci, cercuri, trepte de ladd. ]uc[tori: colectivul de elevi. Scop: stabilizarea deprinderilor prin repetare in condilii
variate.

3. $tarETA NR. 3

Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit in doui echipe egale ca numdr, aqezate in gir in spatele unei linii de start, trasatd pe sol. In dreptul fiec6rei echipe se g6seqte c6te o bancd de gimnasticd aqezatd transversal pe cAte dou[ capace de 1ad5. La 5 6 m este agezatd o minge medicinald qi o bancd de gimnasticd
87

sprijinit6 cu un cap[t pe scara fixd. La semnal. primii elevi pornesc in tArdre cu sprijin pe genunchi qi pe mdini trec pe sub obstaccll, se ridic6, aieargd spre minge o iau, o aruncS in sus, o prind qi o depun la loc dupd care merg in echilibru pe plan inclinat, se calira pe scard fix6, coboard qi se intorc spre echipa proprie predAnd qtafeta.
CAgtiga echipa care termin6 prima.

Reguli: nu se sare de pe scara fixd ci se coboari din

treaptd in treaptd.

4. PRINDE LEOPARDUL
Loc de desfigurare:
sa15.

Materiale necesare: saltele, corzi.

colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea deprinderii de a executa sdritura lunsi cu rostogolire. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit in doud echipe lgale ca num[r, aqezate in gir in spatele unei linii trasate pe so1. Inainte la 5 - 6 m in dreptul^ fiecdrei echipe se gS.sesc c6te doud saltele aqezate in prelungire. in dreptul primelor saltele se glsesc cAte doi elevi care lin transversal de capete doud corzr form0nd o fereastrd. La semnalul profesoruiui, primii elevi leoparzi, executS succesiv: alergare, bdtaie pe ambele picioare, o sdritur[ lungd gi inalt5 prin ,,fereastr5" urmatd de incd o rostogolire inainte pe saltea. Jocul se poate desfEqura qi sub formd de torent. Cdqtiga echipa care terminb prima sau care are cele mai frumoase sdrituri.

]ucitori:

5. PuxrEA $I tB,zrr
Loc de desflgurare:
sa15.

Materiale necesare: saltele, bdnci de gimnasticS. ]ucdtori: colectivul de elevi.

Scop: educarea simlului echilibrului. Descriere: Colectivul de elevi este imp[rlit in doud sau mai multe echipe egale ca num6r (par). La rAndul 1or acestea sunt gi ele impdrlite ?n doud grupe aqezate fa[d-n fafd, doud cAte dou5, in gir ?n spatele unor linii trasate pe so1. La mijloc, ?n dreptul fiecdrei perechi, se. afld plasate b6ncile de gimnasticS ,,puntea", aqezate in lungime. La semnaiul profesorului, ,;ezn" pornesc, aleargd, se urci pe bancd qi la mijioc intr-un loc marcat se ?nt0lnesc, executd un schimb de locuri gi ?gi continu[ drumul spre capdtul opus predAnd gtafeta urmdtoruiui.

Reguli:

'

cine cade de pe punte se penalizeazd" cu un punct;

88

'
6.

c0gtigd echipa care termtnd prima gi are mai puline puncte penaltzare.

MI$cAToARE Loc de desfiqurare: sal[. Materiale neces are: 2 - 3 saltele aqezate in continuare.
de e1evi. Scop: educarea vitezei de execufie, omogenlzarea grupei. Descriere: colectivul de elevi este imparlit in echipe egale ca numdr, aqezate pe saltea in pozilia culcat cu faT,a in jos (inainte culcat) qi cu bralele intinse, 1a interval de 4 metri intre ele. Intervalul dintre jucdtorii aceleiaqi echipe este de circa 0,5 m. La

PlutA

Jucitori: colectivul

semnalul profesorului, cale indicd direcfia de deplasare a rostogolirii, toatd echipa se rostogoleqte lateral 360 de grade cu corpul bine intins in aceeagi parte. Se foloseqte impingerea cu vdrful picioarelor pentru impulsui inilial apoi corpul continub rostogolirea.

Reguli:

se penalizeazd neaten{ia cu un punct.

7. BANDA RULANTA Loc de desfiqurare: sa15. Materiale necesare: mingi medicinale.

Scop: educarea coordondrii, disciplinei, ordinii, orientdrii in spaliu, ridicare de greutd1i. Descriere: Colectivui de elevi este impSrlit in echipe egale ca numdr, agezate pe so1 in giruri in spatele unei iinii de plecare gi la cel pulin 2 m unul de celdlalt. Primii elevi din fiecare echipd au cAte o minge medicinaiS pe care a lin intre glezne. La semnalul profesorului, elevul cu mingea se lasf, pe spate, ridicd picioarele peste cap qi aqazd mingea 1a picioarele celui1alt care 0 prinde intre glezne qi repetd acfiunea. C0nd mingea a ajuns la uitimul jucStor, acesta se ridic[ cu mingea in brale 9i vine inaintea primului jucdtor. C0gtigd echipa care termind prima
qi are mai puline puncte penalizare'

]ucitori: colectivul

de elevi.

Reguli: echipa care scaPd mingea va fi

8. $nxrr-A.

penahzatd cu un

punct.

Loc de desflgurare:

sald.

Materiale neces are: 2 - 3 saltele agezate in continuare. |uc5tori: colectivul de e1evi.

89

Scop: educarea coordonlrii, disciplinei, ordinii. Descriere: colectrvul de elevi este impdrlit in echipe egale ca num5r, aqezate in qiruri in st6nd depdrtat, in spatele unei linii de start. Fiecare elev din echipi se apleaci inainte gi apuc6 cu mana dreaptd, printre picioare, inapoi, mana stangi a celui din
spate, etc.

La semnalul profesorului, tot grupul se deplaseazd inainte, in cadentd, p?nd la salteie gi primui se rostogolegte ?nainte pe saltea, sprijinindu-se cu m6"na liberb gi se opregte in culcat (pe spate) cu picioarele depSrtate. Grupul se deplaseazd. mereu gi, la rdndul lui, fiecare elev se rostogolegte pe saltea printre picioarele celuilalt dinainte, etc. Ultimul apucd mAna st6ngd a celui cuicat gi tot aga se ridrcd din culcat pAna la ultimui. c6nd ultimul s-a ridicat.
echipa care nu are penaltzbrt cdqtigS.

Reguli:

' '

se penahzeazd cu un punct ruperea genilei; se penalizeazd cu doui puncte neatentia.

9. SARI PESTE AL DOILEA

Loc de desfXgurare: sa15. Materiale necesare: saltele. fucitori: colectivul de elevi.
consolidarea rostogolirii inainte din ghemuit in ghemuit gi a sdriturii drepte cu picioarele depirtate, Descriere: colectivul de elevi este impbrlit pe echipe egale ca numdr. Fiecare echipd la rAndui ei este impdrlitd in doud grupe agezate faf6-n fa!5, inapoia unor linii de start. La mijloc, in dreptul fiecdrei echipe se afl6 agezate cdte dour saltele, una in continuarea celeilalte.La mijlocul saltelei se afld un elev in pozilia stand, cu fala spre una din grupe. La semnalul profesorului, cel din mijloc executS o rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit; in acelagi timp cel din fala lui executd o sdriturd dreapti inainte cu picioarele depdrtate peste cel ce execut[ rostogolirea, dupd care, executd la rdndul lui o rostogolire inainte din ghemuit ?n ghemuit spre grupa opus5 g. a. m. d. CAgtiga echipa care termind prima.

scop:

10. Roa,BA LUNGA Loc de desfdgurare: sa16. ]ucXtori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea forlei
coordonare.

membrelor

superioare"

-90

T
l, t

Descriere: Colectivul de elevi este impirlit in echipe de cdte 4 - 5 elevi , aqezali inapoia unei linii de start. La comanda pregdtitoare, primul jucitor se agazi in sprijin culcat inainte cu picioarele pe umerii celui de-al doilea, care se aflL qi ei in sprijin culcat ?nainte cu picioarele pe umerii urmdtorului, form6nd o ,,roabd 1ung5". ultimul jucdtor din fiecare echipd prinde, de la nivelul genunchilor, picioarele celui din fala sa. La comanda profesorului ,,roaba" se deplaseazd spre un punct marcat printr-un jalon, dupi care se intorc spre linia de sosire.
CAqtigi echipa care termind prima. Reguli: dac6 roaba se rupe echipa va
punct.

fi

penahzatd cu un

Variant5 - ROABA SIMPLA. Colectivul de elevi este impdr{it in echipe cu numdr par de elevi, egale ca numdr, aqezate ?napoia unei linii Ce start. La comanda profesorului, primul din fiecare echipd se
aSazd

in sprijin culcat inainte. iar picioarele sunt apucate la nivelul

genunchilor, de urmdtorul coechipier. dup6 care se deplaseazd prin mutarea alternativ[ a bralelor a celui ce se afld in sprijin culcat inainte, spre un punct marcat printr-un jalon pe care-l ocolegte. La intoarcere, rolurile se inverseazd, intre coechipieri. CAqtigi echipa eare terminS prima.

JoCunT PREGAT-IToARE PENTRU PRACTICAREA

BlISCHETULUI

1. FA CA MINE Loc de desfigurare: sa16, teren de baschet. Jucitori: colectir,'ul de elevi. Scop: obiqnuirea cu deplasarea in teren, schimbiri
direclie.

de

Descriere: Coiectivul de elevi este impirfit pe perechi rdspAndite pe tot terenul. La semnalul profesorului, elevii se
deplaseazd pe tot terenui imitindu-se unul pe altul (cei doi dintr-o

pereche)

gi

execut0nd diferite sErituri,

opriri, schimb5ri

de

directie. etc.

2. ApARA-TI cENUr{cHII
Loc de desf5gurare: sa16, teten de baschet. |ucitori: colectivul de eievi. Scop: obignuire a cv poztfia fundamentald.

- 91

T t Descriere: Colectivul de elevi este imp[rtit pe pereehi, rdspAndite pe tot terenul, afltndu-se in pozilia fundamentald a juc[torului de baschet.
cornanda profesorului, jucatorii cautS sd loveasci genunchii partenerului. Acesta se feregte, depiasAndu-se ?napoi sau iateral dar tot in pozilie joas6. Cel lovit este penalizat cLr un punct qi va trebui sd. execute trei sirituri cu extensie din shemuit.
tt
{

La

3. MTNGEA PRIN TUNEL

Loc de desfXqurare: sald, teren de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu mingea. Descriere: Colectivul de elevi este impar{it in echipe egale ca numdr, aqezate in qir cu picioarele depdrtate, la un interval intre jucitori de circa un metru intre ei, intr-un spaliu limitat. Primul jucdtor din fiecare echipd are o minge de baschet in mAnd. La semnalul profesorului, jucdtorul cu mingea se apleac[ (indoaie) inainte gi transmite mingea printre picioare celui din spate, care o ia qi o transmite urm[torului, g. a. m. d, Mingea trece din m6nd in mdni prin ,,funel" qi cind ajunge 1a ultimul jucitor acesta se ridici gi aieargd in fala qirului gi jocul continud pAnd ce primui care a ?nceput jocul ajunge pe locui sdu. CAqtigd echipa care termind
prima.

Indicafii metodice:

' .

cAnd un jucdtor a ajuns in fat[, toat6 echipa face un pas ?napoi pentru a nu ie6i din spaliul de joc. elevul care scapl mingea va executa o flotare dupd care se va a$eza pe iocul avut gi va transmite mingea

urmdtorului.

4. CTNE TINE MINGEA

Loc de desfigurare:
sa16, teren de baschet,

Materiale necesare: mingi

de baschet.

colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu mingea, insugirea prinderii gi pasarii mingii de baschet. Descriere: Colectivul de elevi este impdrtit in doud sau patru echipe egale ca numdr. Una din echipe are mingea gi 1a semnalul profesorului incepe jocul prin pasarea mingii unui coechipier. Elevii din cealaltd, echipd incearcd sd intercepteze mingea qi sd intre in posesia ei.
92-

|ucitori:

I !t
g
4

tn momentul in care mingea este interceptatS, rolurile

inverseaza. CAgtigb echipa care are posesia mingii mai mult timp.

se

5. MINGEA LA CAPITAN Loc de desfiqurare: sa16, teten de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet.

]ucitori: colectivul de elevi,

piept.

Scop: formarea deprinderii de prindere 9i aruncare a mingii de baschet cu Coud mAini de pe loc de la

Descriere: Coiectivul de elevi este imp[rlit in echipe egale ca numdr de elevi, Fiecare echipa este aqezatl in semicerc. In
fa{a fiecdrei echipe se afld ,,cdpitanul" care are o minge de baschet in mAnd. La semnalul profesorului acesta paseazd mingea cu dou6 m0ini de la piept de pe loc, fiecdrui coechipier aflat pe semicerc. C0gtig[ echipa care termind prima. Jucdtorul care scapd mingea va executa doud tlot[ri.

6. PNIME$TE MINGEA CEL STRIGAT Loc de desfigurare: sald, teren de baschet' Materiale necesare: mingi de baschet. jucXtori: colectivul de elevi.
Scop: obignuirea cu mingea, ?nsugirea prinderii 9i pasdrii mingii. Descriere: Colectivul de elevi este imparlit in douS sau patru echipe egale ca numdr, fiecare jucdtor primind un numdr de 1a unu la c?i\ijucdtori sunt in echipd. Echipele joacd c0te doud. La semnalul profesorului, elevul cu numdr 1, care este in posesia mingii. strigd numdrul urmdtor. adicd 2, $i-i paseazd mingea, acesta o paseaz[ numdrului 3, g. a. m. d. in timp ce echipa adversi incearc[ si intercepteze mingea. Jucdtorul cu mingea se poate deplasa ?n suprafala de joc cu dribling, iar coechipierii pot bloca jucdtorii adverqi pentru a favanza pasarea mingii coechipierului. Jocul se desffiqoard in reprrze scurte. tn momentul cdnd mingea este tnterceptat|, rolurile se
inverseazd.

Indicafii metodice:

. .

ests obhgatoriu ca mingea s5 fie pasatd numirului urm[tor; ests obligatorie pivotarea pentru protejarea mingii 9i
evitarea papilor.

YJ

I
I t
a

7. SuvEtca Loc de desfigurare: sald, teren de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet.

]ucitori: colectivul de e1evi,

Scop: ?nvElarea driblingului. Descriere: Colectivul este impdrlit in echipe egale ea numdr de elevi. Fiecare echip5 este impirtitd in doud grupe aqezate in gir, fa15-n fa[d, Ia o distan!5 de 8 - 10 m inapoia unor linii de start. La semnalul profesorului, primii jucdtori, avind cAte o minge de baschet in mand, se deplas eazd in dribling in viteza cea mai mare, transmi!0nd mingea coechipierului din grupa din fala sa gi se aqaz6.la urma girului. CAqtiga echipa care termind prima,

8. SCoaTE MINGEA DE LA ADVERSAR.

Loc de desfiqurare: sali, teren de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet. ]ucf,tori: colectivul de elevi. Scop: inv5larea driblingului gi obiqnuirea cu mingea, Descriere: Colectivul este imp64it pe perechi, rlspAndite pe toatd suprafafa de joc. Fiecare jucdtor are o minge in mand. La comanda profesorului, jucdtorii ,,perechi" executd dribling cu mdna indicat6 de profesor gi, frrd sd priveascd mingea proprie, vor incerca s[ interc epteze mingea adversarului cu celdlalt bra!. La comanda profesorului, jucdtorii schimbd bra{ul cu care efectueazi driblingul.

cel cdruia ii este interceptatd mingea

de pe loc, de pe ambele picioare) cu extensie.

efectue az\

l0 sdrituri

9. LuprA GTcANTILoR Loc de desfigurare: sald, teren de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet.

]ucitori: colectivul de elevi.

Scop: formarea deprinderii de a recupera mingea. Descriere: Colectivul este implrlit ?n doud sau patru echipe egale ca numir de elevi, agezate in qir fafa-n fa!d, doud c6te doud. La semnalul profesorului, un jucdtor afl.at la jumdtatea distanlei dintre doud giruri, av0nd o minge de baschet in mAnd, va arunea mingea in sus. Primele perechi din fiecare echipi se vor deplasa, vor s[ri gi vor incerca sd recupereze mingea arun eatd. Cel ce va recupera mingea cu doud m6ini de sus, va primi un punct. Cdgtigd echipa care acumuleazd mai multe puncte

-94-

.l
t
5

t I

10. NnUERE$TE TII{TA Loc de desfiqurare: terenul de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet. ]uc5tori: colectivul de elevi. Scop: insugirea driblingului qi aruncarea cu douS mAini
Ia plept.

de

Descriere: Colectivul este imparlit in doud echipe egale ea num[r aqez,ate inqir la centrul terenului, cu fa[a cdtre panoul de baschet. La semnalul profesorului, primii juc6tori care au c0te o minge de baschet in m0nd pornesc in dribling pAnd in zona de arunc[ri libere, se opresc, arunci incercAnd si loveascd panoul, recupereazd" mtngea, se intorc tot in dribling cu celdlalt bra! gi predau mingea urmitorilor, aqezdndu-se ia urma girului. Cdgtigd echipa care termin[ prima.

11. $raFETA r{R. 1 Loc de desfigurare: sa15, terenul de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet, jaloane.

]ucltori: colectivul

de elevi.

Scop: oprirea in doi timpi.

primii jucdtori din fiecare echipd pornesc in dribling pdnl in dreptul unui jalon, sau semn marcat pe sol, executi oprirea in doi timpi, fac pivot prin ?ntoarcere gi paseazd cu doud mdini urmdtorului coechipier, dupi care trece la urma girului. Cigtiga
echipa care termind prima.

echipe egale ca numdr, aqezate ?n gir inapoia unei linii de start. Fiecare echipd ya a-vea cAte o minge de baschet. La comanda profesorului,

Descriere: Colectivul de elevi este implrlit

in

12. $raFETA r\R. 2 Loc de desf[qurare: sa15, teren de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet.
colectivul de elevi. Scop: formarea deprinderii de a executa driblingul. Descriere: Colectivul este impdrlit in echipe egale ca numdr aqezate in gir inapoia unor linii de start. La o distanld de 8 - 10 m se mai traseazd, o linie unde se agazd cAte o minge pentru fiecare gir. La comanda profesorului, primii juc[tori pornesc in alergare, ridic6 mingea, executi 3 - 5 driblinguri pe loc, aruncd mingea in perete, o prinde cu dou6 mAini, o aSazd pe sol gi aleargb

jucltori:

95-

spre echipa proprie predAnd gtafeta. Cigtigd echipa care termini prima. Reguli: Jucdtorul care nu prinde mingea ricogatd din oerete va executa 2 s.enuflexiuni.

Loc de desf5gurare: sald, teren de baschet. Materiale necesare: mingi de baschet, medicinale. |ucXtori: coiectivul de elevi. Scop: consoiidarea driblingului cu ambele brafe. Descriere: Colectivul este impdrlit in echipe egale ca numir agezate in $ir inapoia unei linii de start. La comanda profesorului, primii jucdtori, purtAnd in brale o minge medicinali, se deplaseazd, 5 - 8 m pAnE la iinia marcatd, unde aqazd mingea jos, De aici vor lua o minge de baschet cu care se cleplaseazi in dribling cu m6na dreaptd p0n5 la un semn marcat printr-un jalon, il ocolesc executAnd driblingul cu cel51alt bra! pAnI la linia marcatd., o las5 jos, iau mingea medicinala gi prin rostogolire o transmit urmdtorului, el deplasAndu-se la urma girului.
CAqtigd echipa care termind prima.

13. $UFETA NR" 3

14. SAnrruRA vRABruTEr

Loc de desfXgurare: sa15, terenul, curte, colectivui de elevi. Scop: invdlarea pozilie fundamentale. Descriere: Colectivul de elevi este dispus in suprafala de joc gi asezalt pe perechi, fatd in fa\d, in pozilie fundamentall, lin0ndu-se de mAn5. Din aceastd formajie Ia comanda datd de conducitorul jocului se executd sirituri in direclia indicatd de profesor (inainte, lateral, inapoi) cu o u$oar5. arcuire din genunchi

jucitori:

la fiecare sdriturd executatS..

15. o,LEAp$A" LA SENII{AL opRE$TE!

Loc de desfXqurare: sa16, teren, curte. jucitori: colectivul de elevi. Scop: inv5larea poziliei fundamentale. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit pe perechi, dispuse pe suprafala delimitatd de profesor qi joacd leapga in doi. La semnalul dat de profesor tofi se opresc in pozilie fundamentaiE,
cu fala spre profesor.
96

16. DNPLASAREN iN OGLINDA Loc de desf[qurare: sa15, teren, curte. |ucXtori: colectivul de e1evi.
Scop: invdtarea deplasdrii in teren. Descriere: Jucitorii sunt ageza{i pe mai multe rAnduri, cu fala la profesor. Acesta se deplaseazd, in toate direcliile (stinga, dreapta, inainte, inapoi) indicdndu-le sensul cu ajutorul bratelor. Juc[torii se deplaseazd cu paqi adhugali in direclia indicatd de
cdtre profesor.

17. SAnITURA il,{ cHTnLANDA

Loc de desfXqurare: sa15, teren, curte. Jucitori: colectivui de eievi. Scop: inv[tarea sdriturii din alergare pe un picior. Descriere: Colectivui este aqezat in gir inapoia unei linii de piecare (linia de fund a termenului de baschet). Pe jumdtatea de teren opus6, de-a lungul terenului se desemneazd. ctJ cret[ cercuri cu diametrul de 80 cm la o distan{a apreciatd de profesor convenabild intre eie. intre cercuri se plaseazd cdtre o minge medicinali. Jucdtorii pornesc pe rdnd in alergare, sar peste minge pe c0te un picior tar in cerc pe arnbele picioarele, apoi trec la
capdtul formatiei.

18. Hat sA NE-MpAcAnt

Loc de desfEqurare: sa15, teren, curte. lucitori: colectivul de elevi. Scop: invbfarea protecliei mingii. Descriere: Coiectivul de elevi este imparfit pe perechi aqezalr in terenul de joc. Unul dintre jucdtori simuleazd cd este supdrat gi-i intoarce mefeu spatele celuilalt care cautb sd-i aparS ?n
fala pi sd dea m0na cu
e1

solicit0nd impdcarea.

JOCURI PREGATITOARE PEI{TRU PRACTICAREA VOLEIULUI

TINTA Loc de desfiqurare: sald, teren. Materiale necesare: c0te o minge de volei pentru fiecare
echipd.

I.

II{ITvTERE$TE

Jucitori: colectivul

de elevi. Scop: obignuirea cu mingea, insugirea paselor. 97-

Descriere: Colectivul de elevi este impdrtit ?n echipe de c5tre 6 8 juc[tori agezali in formalie de cerc. Profesorul stabilegte timpul de joc qi 1a semnale fiecare echipb incepe sd paseze de sus, {brd ea sI lase mingea sd cad6, intr-o ordine
int0mpldtoare.

Fiecare echipd are cdte un observator care va num6ra pasele. Echipa care pierde mingea (o scapa) este eiiminati din joc. CAqtigd echipa care a efectuat ce1 mai mare numEr de pase tn timpul stabilit.

2. MIIvcEA iN cERC
Loc de desfiqurare: sald, teren, Materiale necesare: mingi de vo1ei. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu mingea, insugirea paselor inalte. Descriere: Colectil.ul este impdr{it in echipe egale ca numdr de jucdtorr aSezate inqir in spatele unei iinii de start. La
4 m inainte, se afld trasat pe sol un cerc cu diametrul de ctrca 2 m in care se gisegte o minge de volei. La semnaiul profesorului, prirnii elevi din fiecare echipi aleargf, spre cercul cu mingea, o paseazd inait, apoi trece ia coada qirului propriu; urmdtorui elev aleargS cdt poate de repede in cerc qi efectueazd, aceeaqi pasd qi jocul continud pAni ce tofi elevii au trecut prin cerc. C6gtigd echipa care a p[strat cel mai mult mingea in cerc qt nu a scdpat-o jos.
3

3. PA.s,t PE NUMERE
Loc de desfiqurare: sald, teren. Materiale necesare: mingi de volei. |uc[tori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu mingea, insugirea paselor inalte. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit in echipe egale ca numdr agezate in qir in spatele unei linii de plecare gi 1a o distanti de un bra! ?ntre ei in stAnd ghemuit. inainte de 3 - 4 m se afl6 un elev cu o minge de volei in mAnd. Elevii din fiecare echipl numdrd de la primul la ultimul ?n ordine, memor0ndu-pi numdrul. La semnalul profesorului elevul cu mingea strigd un numdr qi paseazd mingea celui strigat. Elevul respectiv se ridic[ qt paseaza la r0ndul lui inalt spre cei aare a pasat. Acesta strigd un alt numdr gi jocul continuS, p6nd la ultimul elev. CAgtigd echipa care
efectueazd cele mai multe pase corecte gi nu scapi mingea.

96-

4. MTxGEA LA cArtrax
Loc de desfigurare:
sa15, teren.

Materiale necesare: mingi

de volei.

]ucltori:

colectivul de elevi.

Scop: obignuirea cu mingea, insuqirea paselor. Descriere: Colectivul este impdrlit in echipe egale ca numdr de elevi. Aceqtia sunt agezali in gir in spatele unei linii de start qi la o distan!5 de un braf intre jucdtori. In fafa qirului, Ia 2 - 3 m se afld un elev cdpitan cu o minge de volei in'mdn6. La semnalul profesorului, paseazd mingea, cu doub miini de sus, pe rdnd, juc5torilor din gir. Aceqtia dupd ce efectueaz1, pasa trec la urma qirului. CAgtigd echipa care termin6 prima.

5. VoLEI LA PERETE
Loc de desfigurare:
sa15, teren.

Materiale necesare: mingi

de volei.

]ucitori:

colectivui de elevi.

Scop: obignuirea cu mingea, insuqirea paselor. Descriere: Colectivul de elevi este imp[rfit in echipe de cdte 3 - 5 jucdtori, care sunt aqezalr in gir inapoia unei linii de plecare gi la o distan![ de 4 - 5 m de perete, pe care se afld desenat un csrc cu diametrul de 0,5 m gi la ?n6ltime de 2,5 m de 1a soi. La semnalul profesorului, primii elevi din fiecare echip5, care au cAte o minge, se deplaseazd.Ia 2 - 3 m de perete gi executi o pasd ?n cercul de pe perete, dupd care pdrdsegte locu1 trecAnd la urma girului. Ceilalli jucdtori trec repede pe rdnd gi paseaz5 mingea
ricogatd de perete.

Reguli:

' .

fiecare elev poate repeta pasa o singurd datd.; cdgtigd echipa care termind prima gi nu scapd mingea jos.

6. DA gI DUTE
Loc de desfXgurare: sald, teren. Materiale necesare: mingi de volei. ]ucXtori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu mingea, insuqirea paselor. Descriere: Coiectivul este ?mp5rlit in echipe egale ca num[r de elevi. Fiecare echip6 este impdrlitd in doui grupe aqezate in qir, fa\d-n fa!6, la o distanlE de 3 * 4 m una de cealaltE. Primul juc6tor al fiecirei echipe are o minge de volei in m0nd gi la semnalul profesorului executd pasa inaltd cu doud m0ini de sus gi
99

se deplaseaz6la urma qirului opus. Jucdtorul care a primit mingea executd la r0ndu-i pasa cu dou6 m6ini de sus $. a. m. d. CAgtigd echipa care termin[ prima gi nu scapS mingea.

7. SuvntcA
Loc de desflgurare: sal[, teren. Materiale necesare: mingi de volei. |ucitori: colectivul de e1evi. Scop: obiqnuirea cu mingea, insuqirea paselor. Descriere: Colectivul de elevi este ?mpdrtit in echipe de cAte 3 elevi. Primii doi jucdtori stau in qir unul inapoia celuilalt" primul dintre ei avdnd o minge de volei in mdnd. In fala lor la 3 * 4 m distantd, cu fafa spre cei doi se afld al treilea jucdtor. La semnalul profesorului jucdtorul cu mingea executi pasa inaltd cu dou6 mAini de sus qi se deplaseazd inapoia jucdtorului spre care a trimis pasa. Acesta executS qi el pasa cu doud rnAini de sus deplasAndu-se inapoia jucdtorului spre care a trimis pasa. C6gtig6 echipa care efectueazd, mai multe pase intr-un timp
determin at fdrd. a scipa mingea.

8. StatuILE
Loc de desfiqurare: saldo teren. |ucitori: colectivul de elevi. Scop: insugirea poziliei fundamentale. Descriere: Juc[torii aleargd iiber in spaliul de lucru. La fluierul profesorului, jucdtorii se opresc din alergare luAnd pozilia fundamentald ajucdtorului de volei, cu fala spre direclia in care se
gdsegte profesorul.

9. Oct INDA
Loc de desfigurare: sal[,, teren. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: insuqirea pozt)ier fundamentale; deplasarea in teren. Descriere: Colectivul este impdrfit pe perechi aqezate la cAte unul din col1urile terenului de joc. La semnalul profesorului, prima pereche, aflatd fala-n fa!d, pornegte pe una din laturi, afl0ndu-se in pozitie fundamentald, deplasarea fdcindu-se cu pas addugat (inainte - inapoi), apoi, pe llnga fileu deplasare cu pas
addugat (stAnga

- dreapta), $. a. m. d.

100 -

10. FnRE$TE-TE DE MAr MULTE MINGI Loc de desf[gurare: sa1d, teren.

|uc[tori: colectivul

in doud echipe egale ca num6r. Fiecare echipd ocupd unul dintre terenuri, de o parte qi de alta a plasei qi primegte un numdr egal de mingi de
mingi), La semnalul de incepere, jucdtorii din fiecare echipb trec mingiie peste plasd, fiecare dintre echipe incercAnd sd scape de mingile aflate in terenul sdu. DacS s-a reugit ca una dintre echipe s[ nu aiba la un moment dat nici o minge in propriul teren, voiei
reahzeazd un punct. CAqtig[ echipa care realizeazd mai multe puncte.

de elevi. Scop: acomodarea cu mingea de volei. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit

(3-4

11. PRTNDE MII\GEA NUMANUT STRIGAT Loc de desfigurare: sa16, teren, curte.

]ucitori: colectivul

de elevi.

Scop: invilarea deplasdrii in teren gi a opririi. Descriere: Colectivul este impar{it in doud sau mai multe echipe. Jucdtorii sunt dispugi pe un cerc euraza de 4 - 5 m, fiecare dintre ei nrimind un numdr de la 1 la n. in centrul cercului se afl5 un alt cerc cu diametrul de 1 m in care se gdsegte un jucdtor cu o minge de volei. La semnalul profesorului, jucdtorul din centru arunc6 mingea pe verticald peste 3 m in51!ime gi strigd un numdr. Cel strigat trebuie sd se deplaseze si prindi mingea cu dou5 mAini de sus, ffud ca mingea sd atingd solul. DacE a reuqit s-o facd in interiorul cercului mic jocul continu5, in caz contrar fiind penahzat cu un punct, continud jocul cu repunerea mingii din cercul mic. Ciqtigd echipa care are mai puline puncte de penalizare.

12. DN.A PRINSELEA CA VRABIILE

Loc de desf5gurare: sa15, teren. |ucitori: colectivul de elevi. Scop: obiqnuirea cu pozi{ia fundamentalI. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit in doud echipe egale ca numdr. Fiecare echipd se aqazd in teren, de o parte gi de alta a plasei. F'iecare jucdtor avAnd c0te o minge intre genunchi se rdsp0ndesc in terenul propriu. Dintre ei se numegte cdte un prtnzdtor care la semnalul profesorului de incepere, deplasAndu-se in aceste condilii, cautd sd prindd pe unul dintre colegi, pentru a-l
101

transforma in prrnzStor. Echlpa a c6rui jucdtor a scdpat mingea jos este penaltzatd cu un punct. CAqtigi echipa cate are mai pufine puncte de penali zare,

13" CrxE sERvE$TE MAI pRECrs Loc de desfiqurare: sa15, teren. Juc[tori: colectivul de elevi, Scop: prectzia serviciului. Descriere: colectivul de elevi este impbrlit in doud echipe egale ca numir, aflate de o parte qi de alta a plasei, in spatele unei linii trasatb la aceeagi distan![ fald de plasd. Distanfa se stabileqte funclie de particularitdlile colectil'ului de elevi cu care se lucreazd.. In fiecare suprafali de joc se afl6 o finta matcatd,, avAnd aceleagi dimensiuni gi fiind amplasat[ in aceeaqi poztlre fa1rit de plasr. Drept linti se pot folosi in bune conditii doud saltele de gimnasticr. Fiecare echipd are La dispozitie 2 - 4 mingi de volei. La comanda profesoruiui se va executa alternativ cAte un serviciu, cu intentia de a trimite mingea peste plasd in !int6, situalie ce aduce un punct echipei respective. Ordinea eleviior 1a serviciu in cadrul fiecdrei echipe este fixatd Ia inceputul jocului gi se va respecta pe toatS durata iui. Dupb ce toli jucdtorii tiecdrei echipe au executat cate un serviciu, cAgtigd echipa care acumuleazd mai
multe puncte.

14. LIxSAREA MINGII LA TrNTA Loc de desfigurare: sald, teren, curte.

Jucitori: colectivul
Scop

de elevi.

2,5 m se traseazd un cerc cu diametrul de I m. La semnalul dat de crtre profesor, primii juc[tori din fiecare echipd, avdnd fiecare c0te o minge de vo1ei, vor incerca sd nimereasc6, cu mingea aruncatd lansat cu o m0nd de jos, tinta respectivd. CAnd {inta este nimerit[ echipa respectivd are un punct. DupS ce tofi jucbtorii fiec6rei echipe executd cate o loviturd se stabilesc c6ptigdtorii. CAgtigr echipa care acumuleazd mai multe puncte.

: dezvoltarea preciziei. Descriere: colectivul de elevi este impdrlit in echipe egale ca num5r agezate in qir inapoia unei linii trasate pe sol. La o distanli de 5 - 8 m in fafa acestei linii, pe perete la o inal{ime de

-r02-

15. o,OGLri\DAo' Loc de desfigurare: sald, teren. Jucltori: colectivul de elevi,

Scop: ?nvdtarea qi consolidarea poziliei fundamentale gi a deplasdrii in teren. Descriere: colectivul de elevi este dispus pe teren cu fala spre profesor, care va executa deplasdri, inainte, inapoi, lateral in pazi[te fundamentald. Elevii vor executa acelagi iucru, in oglindS, impreun[ cu profesorul.

Indicatii:

. .

vor folosi semnale auditive qi vizuale; succesiunea in inv[tare va fi: poztlia fundamentald inaltd, medie, iar la deplasare pa$i normali,, pa$i addugaii, pagi dubli, sdrituri.
se

Variante: . Se ya executa aceeagi temd, insd elevii vor primi indicalia de a executa deplasdrile in sens invers celor pe

care ie face profesorul; se va executa aceeagi temd, dar din alergare.

tr6. IultA-r pp PARTENER Loc de desfigurare: sald, teren.

]uc[tori: colectivul de elevi.

Scop: invdtarea gi consoiidarea poziliei fundamentale gi a deplasdrii in teren. Descriere: Elevii dispuqi pe terenul de volei, pe perechi. La comand6, unul din ei va executa deplasdri inainte, inapoi, lateral in pozilie fundamentald, cel51alt incercand sd-1 imite
intocmai. Dupd cdteva reprtze se schimbi rolu1.

17. orOGLII{DA'' Loc de desfigurare: sai6, teren.

Jucitori: colectivul de elevi.

Scop: invbtarea qi consolidarea poziliei fundamentale gi a deplasirii in teren. Descriere: Jucdtorii vor fi impdr{ifi in doud echipe egale ca numdr, fiecare aflAndu-se in gir la col1ul dreapta de la linia de fund. La semnal, primul va alerga inainte pe linia laterald a terenului, apoi lateral pe linia de 3 m (din terenul propriu), va continua alergarea inapoi gi laterai dreapta, dupd care ya preda
103

qtafeta urm5torului. Cdgtig[ echipa a] cdrei ultim jucdtor a terminat mai repede.

Indicafii:

'

in pozi{ie fundamentald; in caz contrar echipa al cirui jucdtor a gregit va fi penalizatd, cu un punct. Va c0qtiga echipa care a terminat prima traseul gi care are mai pu{ine puncte
deplasarea se va face numai

penaltzare.

Varianti:

acelagi exerciliu dar elevii au o minge pe care o fin intre palme in dreptul bdrbiei, care va fi predatd urrndtorului.

18. CIOCANITOAREA Loc de desfiqurare: sa15, teren.

Scop: invSlarea gi consolidarea poziliei fundamentale gi a deplas[rii in teren. Descriere: Elevii se ?mpart in doud echipe egale ca numlr gi se aqazd in linie pe un rdnd, unul in fala celuilalt, la o distan!5 de 10 - 72 m, se numeroteazd in continuare astfel ca cei cu acelagi numdr sd se glseascd fala in fa1d. La mijlocul distanlei dintre echipe se agazS un scaun fbrd spdtar. Echipele au roluri diferenliate, una este in atac, cealaltl in apdrare. La strigarea unui numbr de cdtre profesor, elevul respectiv din echip a care atacd aleargd la scaun qi cautd sa-l atingi de cAt mai multe ori. Ap[r6torul aleargd gi el c[ut0nd sd-l prindd inainte de a ajunge la linia echipei sale. Reguli qi indicafii: ' so va indica modul ?n care elevii executi deplasare;

|ucitori: colectivul de elevi.

' . .

fiecare atingere a scaunului se noteazd cu un punct; in caz de prindere se inverseazd rolurile; cdgtigd echipa care are punctajul cel mai mare.

19. ,,CRABII $I cREvETIr" Loc de desfigurare: sald, teren. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: inv5fhrea gi consolidarea poziliei fundamentale gi a
deplasdrii in teren. Descriere: doud echipe de 10 12 elevi stau aliniafi pe doud rOnduri, spate ?n spate, la centrul terenului, cu distan!5 ?ntre r6nduri de 1 1,5 m, iar intervalul dintre elevii aceleiagi echipe de 1 - 2 pa$i.in fala fiecdrei echipe la 10 12 m, se traseazd o linie care reprezintd ,,casa". Una din echipe capdtd denumirea ,,,ctabl",

T04 -

cealaltd ,,crerreti". Profesorul strigd numele unei echipe, care hebuie sd alerge (prin unul din tipurile de deplasare indicate) spre ,,casa" s3, fiind urmdritb de echipa adversd. Fiecare elev atins inainte de a depdgi linia casei aduce un punct echipei adverse. Jocul se repetd de cAteva ori, profesorul cdut0nd ca pand la urmd fiecare echipd sd fie strigatd de acelagi numir de ori. varianti: Elevii sunt culca{i pe spate, cu picioarele inainte pe linia de centru, sprijinindu-se talpd in talpd cu adversarul. in continuare jocul se desfEgoard la fel. Se pot folosi gi alte pozilii de plecare.
Jocul cere multd aten{ie din partea elevilor.

20, ,rLovE$TE ADVERSARUL rESTE GENUNCHI'e Loc de desfigurare: sald, teren. ]ucEtori: colectivul de elevi.
Scop: invdlarea gi consolidarea poztlret fundamentale gi a deplasdrii in teren. Descriere: CAte doi fa!6 in fa!6 la 1,5 m distanfd. La semnal, elevii cautr s[-qi loveascd adversarul peste genunchi. Fiecare atingere este apreciatd cu un punct. Pentru reahzarca 7ut sunt necesare atacuri prin surprindere, salturi, deplasdri rapide. Nu
este permisd apucarea adversarului cu m6na.

Variante: . s0 iau in consideralie numai atingerile cu mAna dreapti

sau st0ngd;

'

se iau

in consideralie numai atingerile

genunchiului

drept sau numai al celui stAng.

21. ,'ARUNCA MINGEA pnsrE rLASA" Loc de desfigurare: sa15, teren. ]ucXtori: coiectivul de elevi. Scop: invdlarea qi consolidarea poziliei fundamentale gi a
deplasdrii in teren. Descriere: Pe terenul de volei, cu fileul ridicat la 2,5 m. in fiecare teren, paralel cu fileul, se traseazd lintt paralele, prima la 1,5 m, iar a doua 7a 2 m, gi aga mai departe. Elevii agezali in spatele primei linii arunc6 mingea peste fileu, trec pe dedesubt gi prind mingea peste fileu, trec pe dedesubt gi prind mingea inainte ca aceasta sE atingd solul. Dacd mingea nu trece peste fileu sau cade pe sol, elevul respectiv este exclus din joc. Dupd ce toli elevii

au aruncat mingea de Ia prima linie, incepe al doilea tur, cu arvncarea de la linia a doua. Astfel jocui continud, alli juc6tori fiind eliminali, iar cel care rdm0ne ultimul cdstigd.
-105-

i
:
:i

22. ooHocHEI cu MINGEA DE voLEI" lfoarte bun la

invdlarea deplasbrii in pozilie fundamental[ joasd)

Loc de desf[gurare: sa15, teren. ]ucXtori: coiectivul de e1evi. scop: invalarea qi consolidarea pozifiei fundamentale 5i a deplasdrii in teren. Descriere: Echipele formate din 4 p?nd la 7 elevi, se afld fiecare in terenul sbu de volei, unde pe linia de fund se gdseqte o
poartd de 2 m pe care sd o aPere. La semnal, una din echipe (stabilitd prin tragere la sorfi) porneqte cu mingea de volei lovitd sau condusd prin rostogolire cu mAna qi incearci sd marcheze go1. Dacd a reugit are un punct, dupb care se reia jocul de cealalta echip5. Jocul dtxeazd 4 rcprtze a 3 - 4 minute; suprat-afa de joc _. terenul de voiei - 9 x 18 m. Lovirea mingii cu orice parte a corpului, mai pu!in palmele, este gregeald gi mingea trece 1a adversar din locul respectiv. Cdnd ea iese din teren, va fi pus[ in joc de echipa adversd din locul respectiv.

23. MtncEA RICo$ATA

Loc de desf5qurare: sal[. teren' ]ucitori: colectivul de elevi. scop: invdlarea gi consolidarea poziliei fundamentale 9i a dePlasdrii in teren. Descriere: Acest joc se adreseaz5 invSldrii variantelor de depiasare cu oprire in pozilia fundamental[ dup[ ce acestea au fost insugite. Se joacd 1 la 1 pe un teren de 3 x 3 m, plasa la inallimea
de 1,5 m.

Mingea este pusa in joc prin aruncarea ei peste plasd cu doub mAini de sus, de 10ngd plasi, in diferite direclii. Adversarul, ldsAnd sd cadd mingea o singuri dat6, trebuie apoi s[ o prindd cu amdndoud mAinile de sus gi daca reuqeqte vine in apropierea plasei gi continud jocui. Dacd nu reu$egte, dupd o ricoqare, cel cafe a inceput are un punct qi va continua jocul. In cazul in care greqegte ce1 Ce a pus mingea in joc, se schimb6 serviciul. Se joacl pe seturi LSsarea mingii sI cada permite elevului sd execute procedeele: deplasare spre minge, oprire cu prindere in pozt\te
fundamentald.
de 9 puncte.

Mingea de volei cu greutatea gi dimensiunea ei specificd, ridic6 probleme de acomodare pentru toate vdrsteie.
106 -

numai prin lovire din anumite pozilii, situalii qi in anumite condilii, simlul mingii devine una din premisele progresului rapid.

finAnd rnai muir de indemAnare, f6rd a negiija gi participarea celorlalte aptitudini motrice, trebuie avut in ved.ere aspectul specific al linutului mingii. Mingea de volei fiind jucatd

24. Joc

DE pASE

tx oor

Loc de desfigurare: sali, teren. Jucltori: coiectivul de elevi. Scop: obiqnuirea gi mdnuirea mingii. Descriere: in lungul silii sau pe terenul de joc, elevii se aqazd in linie pe doui r0nduri, fa!5 in fatd,, la o distanld stabilitd, formdnd perechi. To{i jucdtorii dintr-o linie primesc cdte o minge La semnal se ya face concurs de pase intre perechi: cea care executd mai multe pase intr-un anumit timp cAgtig5. pasele se vor executa numai prin procedeul stabilit ia inceput.
.

25. LuprA pENTRU Mri,r{cn lN cERCURI Loc de desfigurare: sald, teren.

de elevi, Scop: obiqnuirea qi mAnuirea mingii. Descriere: Pe sol se deseneazd un numir de cercuri egale jumitate cu din numErul de elevi. Cercurile nu sunt desenate intr-o anumitx ordine, insi distanla ?ntre ele trebuie sd fie de cel putin 3 m. In fie care cerc intrd un jucdtor, ceiialli rdspdndindu-se in spaliul dintre cercuri. Jucdtorii din cercuri paseazd intre oi, iar cei din afard aleargd printre cercuri gi ?ncearcd sd prindd mingea. C0nd un jucdtor din afard, prinde mingea, anunld tare ,,schimb de locuri"; la acest semnal toli jucdtorii schimbd cercurile intre ei; in acelagi timp qi jucdtorii care aleargd dupd minge caut1 sd ocupe cercurile care se eltbercazd.

]ucitori: colectivul

26. MIwGEA ARUNCATA pnsrE pLAsA Loc de desflgurare: sal[, teren,

|ucitori:

colectivul de elevi.

Scop: obignuirea gi m6nuirea mingii. Descriere: Num[rul de jucdtori poate fi de 12 18; aceqtia sunt impdrlili in doui echipe egale aa numdr, fiecare ocupind o jumdtate de teren. in cadru1 fiec[rei echipe elevii se agazd pe trei rAnduri (in cazul a 9 elevi): pe fundalul terenului, la mijloc ai ldng[ plas5. Mingea revine uneia din echipe prin tragere la sorli. Elevul din centrul liniei aruncd mingea peste ptrasd, minge
107

care trebuie prinsi inainte de a atinge solu1 gi aruncatd din nou peste fileu din locul de unde a fost prinsS. Reguli gi indicafii: . daci mingea a atins solul se acordd un punct echipei

. '

care a aruncat-o, mingea aruncatd in afara tuqelor, aduce un punct echipei care trebuia sd o primeasc6; cAgtigd echipa care totaltzeazd mai repede 15 puncte.

27. FERn$TE-TE DE DouA mrxcr Loc de desfiqurare: said, teren. ]ucdtori: colectivul de elevi.
Scop: obignuirea gi m0nuirea mingii,

doud echipe egale, fiecare echipd aqezatd pe trei rAnduri in terenul propriu; sunt necesare doud mingi. La semnal, elevii care au mingile, le arunc[ in terenul advers, cel care o prinde cautd sd o arunce foarte rapid inapoi peste p1as5. Scopui jocului este ca o echipd s[ reugeascd, prin prinderi precise gi aruncdri rapide sd facd in aqa fel ca 1a un moment dat am0ndou5 mingiie sb se g[seascd in acelaqi teren.

Descriere: Pe terenul de volei, cu plasa ?ntinsl la indllimea normald, elevii pot fi in numdr de 12 - 18 impdrtili in

Reguli qi indicafii: ' jocul se termind cind o echipd totahzeazd, 15 puncte,

care se oblin c0nd: * ambele mingi se g6sesc in acelaqi teren; o echipd aruncS mingea in afara terenului; mingea a atins soiul; mingea este aruncat6 pe sub plasd; se va recomanda ca fiecare elev sd aclioneze numai in spafiul sdu pentru a nu incomoda pe altul; jocul poate fi organizat gi cu 3 - 4 mingi.

* a 't

28. CrxE TrNE MAr MULT Mrf{GEA ix ann

Loc de desfiqurare: sa16, teren. Y V. |ucltori: colectivul de elevi. Scop: invdfarea gi consolidarea pasdrii mingii de sus cu
a

doud m6ini.

Descriere: elevii impdrfili pe perechi; unul din fiecare pereche primegte o minge cu care, executd pa$i de control,
incercdnd s5 o tind cAt mai mult in aer.
108

celSlalt va numdra lovirile mingii, La ciderea acesteiu p. sol, rolurile se inverseazd

29. BTSCHET CU PASA DE voLEI Loc de desfigurare: sald, teren.

]ucitori: colectivul de elevi.

doud mdini.

scop: invdlarea gi consolidarea pasdrii mingii de sus

cu

Descriere: Jocul poate fi organizat atat la un singur coq cat gi la dou6. La un singur cog echipele vor fin din 3 elevi, iar la doud coguri pot fi intre 5 - 8 elevi. Jucarea mingii intre coechipieri, precum $i aruncdrile la cog sau repunerile in joc se fac numai prin pase de sus. La cdderea mingii pe sol, aceasta se va atribui celeiialte echipe, care de pe
locul respectiv o va repune in joc.

30. MrxcEA

innlrA

colectir,ul de elevi. Scop: inv[larea qi consolidarea pasdrii mingii de sus cu dou6 mdini. Descriere: Jucdtorii farmeazd, grupe de cAte trei, cu o minge. Pentru fiecare grup[ se traseazd pe sol doud linii paraleie, la circa 5 m un a de alta. inapoia acestor ltnii z elevi, cdtJ unul de fiecare parte, iar intre linii cel de-al treilea. Cei doi jucdtori dinapoia liniilor paseazd mingea ?ntre ei, cel din mijloc incercdnd sd le intercepteze pasele; dacd a reuqit schimbd locul cu cel care a atins ultimui minsea.

jucitori:

Loc de desfigurare: sa1[, teren.

Reguli gi indicatii:
cel din mijloc are voie sd se deplaseze numai in limitele spafiului dintre linii; elevii care paseazl.nu au voie sd intre intre linii.

31. CaRE pERECHE REALTzEAZA mer MULTE pASE

DIN MIITGI CAZUTE Loc de desfiEurare: sald, teren. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu inlrarea sub minge la execulia pasei. Descriere: colectivul impdrlit pe perechi, fal6 ?n fa!d, cu o minge, cautd sa execute cAt mai multe pase din mingi cdzute o datd
pe sol.

109

32. CTXE EXECUTA

VTAT

}IULTE PASE DE SUS $I DIT.{

MrNGE cAzurA Loc de desfiqurare: sa15, teren. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: invd\area gi consolidarea pasdrii mingii de sus cu
doud mAini.

Descriere: Alternarea lovirii mingii din diferite pozilii, prima datd de sus gi a doua oard fiind nevoit sd intre sub minge. Se numdr6 execuliiie in care pasa s-a efectuat de sus (se va recomanda
elevilor sd execute o pasi cAt mai inaltd).

33. MIxGEA LA CAPITA]\ PESTE PLASA

Loc de desfigurare: sald, teren. jucitori: colectivul de elevi. Scop: invilarea qi consolidarea pasdrii mingii de sus cu doui m0ini. Descriere: Elevii se impart in echipe, egale ca numlr, ageza\r in coloand cAte unul, cu fala la p1as5, primul pe linia de 3 m. Fiecare echipi trimite dincolo de fiieu un jucdtor - ,,cdpitan" gi care prirneqte o minge. La semnal, cipitanii vor incepe jocul trimilAnd mingea peste plasd primuiui coechipier, care o va inapoia gi se va deplasa la coada girului; cdpitanul paseazl" urmitorilor pAnI cAnd mingea ajunge la primul qi care o va ridica deasupra
capului; semn cE echipa a terminat jocu1.

34. Joc DE voLEI 1 LA 1 XUMAI CU PASE Loc de desfigurare: sa15, teren.

|ucltori: colectivul de elevi.

Scop: tnvdlarea gi consolidarea pasirii mingii de sus cu

doud mAini. Descriere: Se laacd 1 la 1 pe teren de 3 x 3 m, iAngS plas6.

Variante: . trimiterea mingii sd se facd

control;

in

urma unei pase de

' '

joc cu pase lungi, in care terenurile de 3 x 3 se aqazd

mai departe de plas[; joc in care c6mpurile de joc sunt agezate pe diagonali.

35. Joc 2 rd.2 rE TEREN 4,5

PASA

x 4,5 wl NUMAI DIN

Loc de desfigurare: sa15, teren. Juc[torir colectivul de elevi.

110

scop: invdtarea gi consolidarea pasdrii mingii de sus cu

doud mdini.

in propriul teren a doud pase corecte.

Descriere: campul de joc este situat la 4,5 m de plasd; trimiterea mingii peste plasd este permisd numai in urma executdrii

Loc de desfigurare: sali, teren. Jucitori: coiectivul de elevi. scop: invdlarea pi consoiidarea serviciului, dezvoltarea
se iau diferite repere; corectivul se ?mparte pe mai multe echipe, fiecare cu o minge. De la distanla stabilitd gi marcatd pe sol, fiecare va incerca sd serveascd in finta respectiv5. Echipa cu cele mai multe reugite va c0gtiga jocul.

36. ConcuRS DE sERvrcrr LA TrNTA

n"r..ilJl:Ttt;.r.te

37. CrxE sERVE$TE MAr pRECrs

Loc de desfigurare: sald, teren. fucitori: colectivui de elevi. Scop: inv6larea gi consolidarea serviciului. Descriere: Jocul se desfrgoari 1 la 1 pe 3 x 3 m, la o anumitd distanld de fiieu. Servind alternativ, fiecare va incerca s6 trimitd mingea in suprafala de joc a partenerului. Dacd reuse$te rcalizeazd un punct, iar in fina1 cine are mai multe puncte cAgtigd jocul. varianti: se pot muta spaliile de primire in diferite zone ale terenului (spre exempiu: o suprafald de 3 x 3 m ?n zona r,6
sau 5).

38. EcgIpA cu cEL MAr BUN snRvrcru

Loc de desfiqurare: sald, teren. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: invdlarea gi consolidarea serviciului. Descriere: Jocul se organtzeazd, atdt intre echipe cu efectiv normal, cAt gi cu efectiv redus (3). in primul set una din echipe se afld numai la serviciu, iar cealaltd numai la preluare. in setul urmdtor se inverseazd, rolurile.

39. CInnPIoNATUL TURURILoR LA SERvICIU

Loc de desfigurare: sald, teren. Jucitori: colectivul de elevi. Scop: invdlarea qi consolidarea serviciului.
111

2, apot 3, 4, 5, 6, pdnd.Ia al treilea tur complet. Gregind serviciul intrd in concurs urmdtorul din grup5. La reluare continud din zona unde a rdmas.
dacd nimeresc continud servind zona

Descriere: Colectivul imp5rlit ?n doub, participi Ia concurs ?ntr-o ordine bine stabiliti. tn ambele terenuri vor fi marcate cele 6 zone. Primii din fiecare grupd servesc in zona I qi
in

40. CINE REALIZEAZA MAI MULTE PRELUARI LA

PERETE

Loc de desfigurare: sald, teren. ]ucdtori: colectivul de elevi. Scop: invdlarea gi consolidarea preludrii de jos cu doud
mAini.

ca in perioada respectiva (de obicei 1 minut) sd execute mai multe preludri, rcahzeazd un punct. ln final, dupr mai multe serii, cdqtigd cel care are mai multe puncte.

Descriere: Jocul va fl orientat pe numdr de lovituri in unitatea de timp, de la aceeagi distantd: 2 - 3 m. in acest caz inceperea gi terminarea execufiei va fi la comandd. cine reuqegte

Loc,de desfEgurare: sald, teren. ]ucXtori: colectivul de elevi. scop: invdlarea gi consolidarea preludrii de jos cu doud
m6ini.

41. CtxE rASEAzA $l pRErA DE Jos MAI Brf{E

Descriere: Alternarea loviturilor de sus gi de jos; se poate executa gi pasd de control. Acest joc poate fi organi zat qi la fileu, fiind obligat sr execute o preluare de jos 9i apoi o pasd peste fileu.

42.

CnRn

PERECHE EXECUTA

vIAI

MULTE

PRELUARI Loc de desfigurare: sald, teren. ]ucitori: colectivul de e1evi. scop: invdfarea gi consoltdarea prelurrii de jos cu doud m0ini. Descriere: 'Fiecare pereche cu o minge, la o distanld de 5 m unul de aitul, cine executd mai multe preludri.

Variante:

. .

unul executd numai pasa de sus, ceiilalt preiudri; ambii executi legat de fiecar e datd cdte o preluare, apoi

pasd de sus. Poate fi organizat gi peste plasd.

. 11.) L TL -

Loc de desfigurare: sald, teren. ]ucitori: colectivul de eievi. scop: invdlarea gi consolidarea preludrii de jos cu doud
mAini.

43. CaRE PERECHE PREIA SERvICIUL MAI PRECIS

de fiecare (orice serviciu gregit se repetd).

Descriere: Joc 2Ia z. una din perechi la preluare, cealaltd la serviciu, intr-un c0mp de joc 3 x 6 m. orice preluare corectd aduce un punct echipei respective. Se executa cAte 10 servicii bune

44. Ca.nn ECHIPA PREIA MAI BIT{E SERvICIUL

ADVERSARULUI Loc de desftrgurare: sald, teren. ]ucdtori: colectivul de elevi. scop: invdlarea gi consolidarea preludrii de jos cu doud
mAini.

Descriere: Jocul poate fi organi zat intre doud echipe a 6 elevi. una din echipe se afld la preluare, in formalie, iar cealal td ra serviciu. Echipa de la preluare va executa prelurri corecte gi precise cu trimiterea mingii in zona de 3 m. Echipa de la serviciu va executa pe rdnd 6 servicii, echipa de ia preluare executd o rotafie, pan[ ajunge 1a formafia inifiali, c6nd se inverseazd rolurile
intre echipe.
J

oetru p,RgcArlr

$ARE

FENTRU_:

pRAC?rCAREA

F'STBALULT.}I

1. LA poARTA cu INToARCERE Loc de desfiqurare: teren, curte.

|ucitori:

colectivul de eievi.

Scop: exersarea loviturilor cu intoarcere . Descriere: colectivul de elevi este ?mpdrfit in dou6 echipe egale ca numdr, aqezate in spatele liniei porfii, in afara stOlpilor porrii qi a barei transversale. primii jucdtori din fiecare echipd au cdte o minge de fotbal. La semnalul profesorului, acegtia conduc mingea in dribling de la linia porlii p6nd la linia suprafelei de pedeapsS, penfru ca apoi si quteze cu intoarcere la poartd gi sd se deplaseze la urma girului. Urmdtorul jucdtor recupe.eazb mingea gi continud jocul. Dacd juc6torul nu nimeregte poarta, echipa va fi penalizatd cu un punct. Cdqtigd echipa care are mai puline puncte
de penalizare Si termind prima.
113

fi puse in colprile suprafelei de jucdtori din fiecare echipd aleargd spre pedeapsS; la semnal, primii minge pi quteazi 1a poarta din intoarcere, aleargd dupd minge, o recupereazd, o agazd la colful suprafelei de pedeapsl gi aleargd
Variantd: mingile pot
spre qirul propriu predAnd gtafeta.

2. TENts cu PICIoRUL
Loc de desfdqurare: sa16, teren, curte, fucitori: colectivul de elevi. Scop: exersarea loviturilor asupra unei mingi mobile. Descriere: Colectivul de elevi este imparlit in doud sau
mai multe echipe egale ca numdr gi aqezate pe un teren de tenis sau de volei. lJna dintre echipe introduce mingea in joc printr-o loviturd de pe sol, din col1ul drept ai terenului. De la prima loviturd mingea trebuie sd treac[ peste p1as5. JucStorii echipei adverse trebuie sd retrirnit[ mingea inapoi, lovind-o cu capul sau cu piciorul. Mingea poate fi lovit5 din vole sau dupi ce a ricoqat o singur5 datd din pimdnt. Dacd echipa aflatd in apdrare nu a reuqit - respect6nd aceste condilii - sd trimitd mingea in terenul advers sau o trimite in afara lui, echipa care a executat serviciul capdtd un punct gi pdstreazl dreptul de a servi. Fiecare juc[tor poate atinge mingea o singurd datd. Echipa are dr:eptul la trei pase in terenul sdu de joc. Dacd echipa care a servit, trimite mingea dincolo de limitele terenului de joc, sau nu respectd o altd regul6 de joc, pierde serviciul. La nevoie regulile jocului pot fi modificate, folosindu-se regulile jocului de tenis, ori cele a1e jocului de volei.

3. GonELKI DIt{ MERS

Loc de desf[qurare: sal[, teten, curte. |ucdtori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea vitezei gi a vrlezet de reacfie. Descriere: Colectivul de elevi este impdrlit in doud echipe egale ca numbr aqezate in coloan5. Echipele aleargd ugor in coloan[, respectdnd alinierea in addncime gi pe rdnduri. La semnalul profesorului ultima pereche, (cAte un jucdtor din fiecare echipl) {dqnegte qi aleargd prin lateral intrecAnd grupa qi se aqazd in fa![. Cel care ajunge primul primegte un punct.
CAqtigi echipa care acumuleazd mai multe puncte. Varianti: la semnalul profesorului, ultima pereche aleargd pe o linie gerpuitd printre jucitorii propriei echipe care alearg[ in tempo lent gi se plaseazd,in fala primului. - IT4

4. YEZI sA Nu rE cIocNE$Tr
Loc de desfiqurare: sal[, teren, curte. |ucitori: colectivul de elevi. Scop: dezvoltarea capacitdlii de orientare. Descriere: cu ajutorul unor panglici sau marcaje vizibile se deiimiteazd doud culoare cu o lungime de 20 - 30 m gi o ld[ime de I - 1,5 m fiecare. colectivul de elevi se imparte in doud echipe egale ca numdr. Fiecare echipd se ?mparte, la randul ei, in doud grupe care se asazd ia capetele opuse ale culoarului inapoia unor iinii ce marcheaz1, capetele culoarelor. La semnalul dat de profesor, cdte un juc[tor din fiecare echipb (plasate inapoia liniei de start) se deplaseazd cu spatele inainte, fdrd a depigi culoarul. AjungAnd la capdtul culoarului transmit gtafeta urmdtorului, care executi aceeagi deplasare cu spatele.
CAgtiga echipa care termind prima.

Reguli: . atdt jucdtorul care transmite

cit gi cei care primegte

gtafeta se gisesc cu spatele unul la celdlalt in momentul fransmiterii acesteia; deplas0ndu-se cu spatele inainte unul spre cel[lalt, intrun culoar reiativ ingust, adversarii sunt nevoiti sd se uite inapoi pentru a evita ciocnirile.
tr,'l pATRATE

5.

Loc de desfigurare: sal5, teren, curte. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop : ptecrzia loviturilor. Descriere: Colectir,.ul este implrlit in doul sau mai multe echipe egale ca numdr. Fiecare echipd se aqazd,, pe rAnd, inapoia unei linii trasate pe sol, fiecare juc5tor avAnd cAte o minge de fotbal. in fala liniei tasate, la o dislanta apreciatd de profesorlrept convenabilS, se traseazd cercuri sau pdtrate cu diametrul de 2 - 4 m. La semnalul dat de profesor, fiecare juc6tor, lovind mingea de pe loc, incearcd sd nimereasc6 cercul (pdtratul). Dacd, mingea
lovegte cercul (pdtratul), echipa respectivd primeqte un punct. C0gtigd echipa care acumuleazd mai multe puncte.

6. Nu scAPA MTNGEA DrN cERC Loc de desfiqurare: sald, teren, curte.

]ucitori: colectivul de elevi.

Scop : precizia

loviturii,

?ndem0nare.

115

Descriere: Colectivul de elevi este impdrfit ?n doud sau mai multe echipe egale ca numdr. Fiecare echipd este agezatd pe cdte un cerc trasal pe sol care are diametrul de 10 - 15 m. in mijlocul cercului se afld c0te un jucitor cu o minge de fotbal in mdn6. La semnalul profesoruiui, jucdtorii afla1i pe cerc, aleargS pe
circumferinla acestuia, pdstrfind intervalul ini{ial. Jucbtorul care are mingea o trimite pe rAnd fiecdrui jucdtor eare aleargd,, rar acesta este obligat sd o reintoarcb celui din mijlocul cercului, printr-o singuri loviturd precisd executatd cu piciorul. Mingea nu trebuie si depbqeasc6 circumferinla cercului, fapt ce obligd jucdtorii care aleargd sd lAgneascd spre ea gi sI
fbloseascd cele mai variate procedee tehnice. Cdgtiga echipa care termind prima.

colectivul de elevi. Scop: invdlarea driblingului qi precizia gutului. Descriere: Colectiml de elevi este impdrlit in doub grupe egaie ca numdr agezate fiecare ?n jumdtatea sa din cercul din centrul terenului. In fiecare suprafala de joc se agazd 4 - 5 jaloane. Primul jalon se agazi la 8 - 10 m distan!6 de 1a linia suprafelei de pedeaps5, iar urmdtorii 1a intervale de 4 - 5 m unul de ce151alt. La semnalul profesorului, cAte un juc5tor din fiecare echipd conduce mingea printre jaloane, apoi pdnd la marginea suprafelei de pedeapsd de unde quteazd la poart5, lovind mingea care se rostogoleqte, recupereazd. mingea qi in viteza cea mai mare o predd urmdtorului jucdtor din echip5. CAgtig[ echipa care termind prima.

jucitori:

7. DRIBLAREA STALPILoR Loc de desfiqurare: teren.

8. I{U SCAPA MINGEA DINCoLo DE LINIE Loc de desfiqurare: sald, teren, curte.

]ucitori: colectivul de elevi.

Scop: consolidarea driblingului. Descriere: Colectivul de elevi este ?mperlit in dou[ sau mai multe echipe aflate in coloane inapoia unei linii de plecare. in fala fiecdrei echipe sunt trasate culoare cu o lungime de-20 - 25 m gi o 15!ime de 1,5 - 2 m. La capdtul opus liniei de piecare, ?n mijlocul fiec5rui culoar se gdsegte cAte un jalon. Primii jucdtori din fiecare echipS, av6nd fiecare cAte o minge de fotbal, la semnalul profesorului, pornesc in dribling spre jalon, pe care-l ocolesc gi se indreapt[ spre urmdtorul coechipier care preta mingea qi continuS jocul.
- 116
-

Reguli: ' daci mingea

dep6qegte marginile culoarului echipa este

. '

penahzat5 cu un punct; daci nu se ocoleqte jalonul, echipa este penahzatd cu un punct;

dacd coechipierul jucbtorului aflat in posesia mingii, pleacd de pe linia de start inainte de a intra in posesia mingii, va fi penalizat cu un punct. CAgtiga echipa care termind prima gi care are mai puline
puncte de penalizare.

Loc de desf5gurare: sa16, teren, curte. jucitori: colectivul de elevi. Scop: consolidarea lovirii mingii cu capul. Descriere: Colectivul este imp[r1it in doud sau mai multe echipe ca numdr. Fiecare echipd se gdseqte dispusd in interiorul unui cerc cu raza de 4 * 5 m. La semnalul profesorului, jucdtorii din interiorul cercului incep s5 paseze mingea intre ei, cu capul, fard, ca aceasta sd ias5 afard din interiorul cercului. Reguli: . r1u se admit doud lovituri consecutive ale aceluiasi
jucdtor: . Cacd mingea a depagit circumferinla cercului, echipa este penalizatd cu un punct; . dacd mingea atinge solul echipa respectivd opregte jocul. C6gtigd echipa care pdstreazd, mingea in aer mai mult timp qi are mai puline puncte de penalizare.

9. CINE TINE MAI MULT MII\GEA

ST]S

10. VoTEI CU CAPUL Loc de desfigurare: sald, teren.

fucitori: colectivul de elevi.

Scop: precizia lovirii mingii cu capul. Descriere: Colectivul este impdrtit in echipe egale ca num5r, agezate de o parte gi de alta a terenului de volei ( 2 la 2; 3

Ia3;61?q.
Indllimea plasei se regleazd dupd necesitSli. Introducerea mingii in joc se face cu piciorul de pe loc din spatele liniei de fund a terenului. Dup[ intrarea mingii in joc din serviciu, aceasta trebuie sd treacd peste p1as5. Jucdtorii echipei adverse trebuie sd retrimitd mingea inapoi lovind-o capul. Mingea poate fi lovitd dupd ce a ricoqat o singurd
11'l

datd din pdm6nt. Dacd echipa afl,at\. in apdrare nu a reuqit respectAnd aceste condilii - sd trimitd mingea in terenul advers sau o trimite in afara lui, echipa care a executat serviciul capdtd un punct gi pdstreazd dreptul de a servi. Fiecare jucdtor poate atinge mingea o singuri datd. Echipa are dreptul la trei pase in terenul siu de joc. Dacd echipa care a servit trimite mingea dincolo de limitele terenului de joc, sau nu respectd o aitd reguld de joc, pierde
serviciui.

- 118 -

JOCURI EXTRASCOLAR.E
Joeuru
FRACTTcATE

tn apA

1.

Secacrt

Loc de desf5gurare: malu1 unei ape naturale, frrd" curent

sau av0nd curent slab, cu mal in panti uqoar[ gi fundul nisipos. Jucitori: coiectivul de eievi. Scop: obignuirea cu apa.

Descriere: Pe fundul nisipos al apei se infig dcud befe lungi pe aceeagi linie, Ia 4 - 5 m unul de altul, in aga fel inc0t cap[tul lor de sus sd iasd afard din ap5. in dreptul fiecdrui b51, la o distanld de 15 - 20 m de marginea apei, se pune pe mal cAte o cdldare iar mai departe, la o distanfa de 4 - 5 m dupd fiecare cdldare, se traseazi pe sol linia de plecare. Colectivul se imparte in doud echipe, egale ca numdr, dispuse tn gir inapoia liniei de start. Primii juc5tori din fiecare echipd primesc cAte o can[ tar \a comanda profesorului pornesc in vttezd,, ocolesc jaloanele din apd, umplu carra cu apd pe care o vor rdsturna in cildare qi predau cana (gtafeta) urmdtorului, el
agezdndu-se la urma girului,

CAgtigd echipa care termin[ prima qi are mai adunatd in cdldare.

multil

apd

Reguli:

transmiterca cdnii se face numai

in spatele liniei de

start: ocolirea jalonului din apd este obligatorie.

Indicafie metodici: ' cilddriie vor fi puse pe pdmint in aga fe1 inc0t sd fie
foarte stabile in pozilie verticalb gi, dacd este posibil, sd fie gradate pentru a se putea verifica mai ugor cantitatea
de apd,

2. VAwAToAREA FocILoR
Loc de desfigurare: plaja mdrii. |ucitori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu apa, dezvoltarea atenliei. Descriere: Paralel cu plaja mirii, la o distan!5 la care addncimea apei nu trece de bustul celui mai mic dintre concurenti, se ancoreazd dou6,bahze. Distan{a dintre ele va fi de 10 - 15 m, in funclie de numdrul concurenfilor.

119

Dintre copii este aiss unul sau mai mul1i vAndtori, care se culcd pe nisip, cu capul spre ap6, la o distan!6 de 10 - 15 m de mal. Ceilal1i copii reprezintd ,,focile" care se culcd grupat pe plaj[, cu fala spre vdndtori la 8 - 10 m de apd $i 5 .- 7 m de vdndtori. Focile se incdlzesc la soare qi nu au voie sd plece de pe locu1 lor inainte ca vdnitorul s5 se fi ridicat. In acest moment, focile se ridici qi aleargd spre ap6, urmdrite de vAnltor. Acesta cauti sd ajung6 din urml una dintre ,,foci" gi s-o ,,vdneze", ating8nd-o cu m0na. Foca scap5 de urmdrire numai dupd ce a ajuns in ap6. Foca vAnatd devine vAndtor qi jocul continud. Reguli: . focile nu au voie sd se migte de pe locurile lor pdn6 c0nd vdnltorul nu face prima miqcare de ridicare; ' in cadrul unei urmdriri pot fi vAnate mai multe foci.

Indicafie metodici: . se recomandS ca primul vindtor

dupi prinderea primei jocului.

sE devind qi el ,,focd" foci pentru a avea qi el satisfaclia

3.

SrnoprREA ADVESARULUI Loc de desfigurare: plaja mdrii, bazin cu apb micd.

Jucitori: colectivul de elevi.

Scop: obignuirea cu apa. Descriere: Colectivul este imparfit in dou6 echipe egale ca numdr care stau fald in fa!5 la o distanld de I ,5 - 2 m. Jucltorii stau in genunchi intr-o apd pulin ad0ncd sau in stAnd depdrtat, apa nedepbqind pieptul jucdtorilor. Jucdtorii aceleiagi echipe au un interval de 1 - 1,5 m intre ei. La semnalul dat de profesor, fiecare jucdtor incepe sd stropeascd cu api adversarul pe care-l are in fala
sa, cdut0nd sd-1 facd pe acesta

si

se intoarcd cu spatele.

Reguli:

nu este permis sd se stropeascd dec0t adversarul din

fald;

dacd un jucdtor se intoarce cu spatele, el iese din echipa adversd primeqte un punct. CAgtigd echipa care acumuleazd mai multe puncte.

joc iar

4, Hona ixorAroRrloR
Loc de desfXgurare: plaja mdrii, baztn cu ap6 mic6. Jucltori: colectivul de elevi. Scop: obiqnuirea cu apa, invLlarea apneei. Descriere: Colectivul este imp[r1it in doul sau mai multe echipe egale ca numdr, agezate in cerc iinindu-se de m0ini in apa - r20

putin ad6ncS. La comanda profesorului, echipele incep sd

se

deplaseze intr-un sens, pdstrAnd formalia gi numdrdnd cu voce tare pdna la 10. La,,l0" toli se ghemuiesc Ai se scufund[ cu capul in ap[, numirAnd in gAnd pdn[ ia 5. apoi se ridic6 lent in picioare gi incep deplasarea in sens opus, jocul continuOnd in acelagi mod.

Reguli: , jucdtorii vor respecta timpul de rdrnAnere cu capul sub nivelul apei; . dupd iegirea la suprafafd, copii nu au voie sd facd
migcdri suplimentare (sd se gteargd cu palmele la ochi).

Indicalii metodice:

la inceperea jocului profesorul va numdra de cAteva ori cu voce tare, pentru a imprima ritmul pe care-l doreqte.

5. CURSA DUPA MINGE

Loc de desfXqurare: plaja m[rii, baztn. |ucHtori: colectivui de elevi. Scop: vtteza de reacfie , viteza de execulie. Descriere: Colectivul este ?mp5r!it in doub echipe egale ca numdr aqezate in coloane dispuse inapoia unei linii de plecare. Fiecare juc6tor din cele dou6 echipe primeqte cdte un num6r corespunzdtor ordinii in eare s-a aSezat. Conducdtorul jocului, (profesorul) av0nd o minge de polo in mAn6, dd semnalul de start aruncAnd mingea la o anumit[ distanlE in apl. La semnalul profesorului, prima pereche de jucbtori aleargi pAnd la marginea bazinului, sare ?n apd, recupereazi mingea gi o readuce
profesorului. Jucdtorul care ajunge primul la minge gi infrd in posesia ei primeqte un punct. C0gtiga echipa eate acumuleazd, mai multe
puncte.

6, Racut
Loc de desfigurare: baztnul de inot. jucitori: colectivul de elevi.
Scop : perfeclionarea

plutirii.

Descriere: Colectivul de elevi este imp6r{it in dou6 echipe egale ca numir aSezate in apd, ldngd perete, pe latura lungd a
bazinului.

La semnalul profesorului, prima pereche de jucdtori,

(cAte

miqcdrilor de brate, picioarele fiind 'intinse cdtre inainte, spre

r21

unul din fiecare echipd) se aSaz6, in plutd pe spate, avdnd picioarele indreptate spre peretele opus, qi pornesc ?not numai cu ajutorul

peretele opus. Jucbtorul care atinee primul peretele opus, primegte un punct. CAqtigd echipa care acumuleazd, un num6r mai mare de puncte.

Indicafii metodice:

. .

migcarea

de bra{e este inversh celei normale

sau

asemdndtoare migclrilor de brale bras; dacd picioarele se scufundS, ele se indoaie u$or din genunchi sau se executd migcdri u$oare de forfecare cu v0rfurile in lateral.

7. Lupra cALARE
Loc de desfXqurare:bazin, plaja mdrii. |ucitori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu apa. Descriere: Colectivul este imp5rlit in doud echipe egale ca numdr, iar numdrui jucdtorilor dintr-o echipd trebuie sd fie ctt so!. in fiecare echipl jucitorii se aqazd, pe perechi. Echipele se aSazd de o parte gi de aIta, pe cdte una din laturile iungi ale bazinului de inot, fa\6 in fald, fiecdrei perechi corespunz0ndu-i perechea
adversd.

semnai echipele pornesc una spre cealaItl, ,,ca1u1" purtAndu-gi ,,cd16retul" pe umeri. Fiecare pereche dintr-o echipd trebuie s[ angajeze Lupta cu perechea opusd din echipa aciversd. Prin impingeri sau dezechilibrbri, c515re!ii cautd sd se trAnteascd in apb unul pe ce151alt. Perechea care reuqegte sd trAnteascd c515re!u1 in apd, cdzdnd de pe umerii partenerului sdu, primegte un punct. CAgtiga echipa care acumuleazd mai multe puncte.

La

Reguli: . ,,cdil" nu au voie

si

apuce calul advers sau cildre[ul

. . .

advers pentru a-1 trdnti in ap6; c615re!ii nu au voie sd apuce adversarul de par pentru a-l trAnti; o pereche care a terminat lupta cu adversarul nu are voie sd intervini in lupta altor perechi pentru a-$i ajuta

coechipierii.

Indicafii metodice:

locul de desfSgurare al jocuiui trebuie ales in aga fei inc8t nivelul apei sd ajungd ce1 mult la indllimea

pieptului ,,calului".

1 LLL

't.)

gI RECHII{II Loc de desfigurare: bazin. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: obignuirea cu apa, imbundtilirea apneei. Descriere: Colectivul este imp5rlit in dou6 echipe egale ca numdr. Una dintre echipe capdtd denumirea de delfini, cealaltd de rechini. Echipele se agazd ?n apd la marginea bazinului pe doud laturi perpendiculare ale acestuia, aliniate pe un singur rAnd. La semnal, primul jucdtor din echipa delfinilor se impinge puternic de peretele bazinului gi executd plutd craul cu picior, avAnd bratele intinse in prelungirea corpului. Direclia de alunecare trebuie sb fie aleasd in a$a fel incAt jucdtorutr sd treacd prin fala echipei rechinilor la o distanlE de 6 - 8 rn de acegtia. CAnd delfinul ajunge la o distanld convenabild prin fala echipei rechinilor, jucdtorul desemnat al acestei echipe se impinge puternic de peretele bazinului, executAnd acelagi exercitiu spre delfin. Dacd rechinul reugegte sd atingd delfinul echipa sa cap[td un punct, dacS nu-l atinge echipa delfinilor cAgtigd un punct. CAgtigd echipa care
acumuleazd. mat multe puncte.

8. DEr,rrNrI

Reguli:

' '

delfinul are voie sd ridice capul de pe apd pentru

inspirafie pe cAnd rechinul este obligat sd menlin6 tot timpul fala pe apd; delfinul nu are voie s5 schimbe direclia de inaintare, el putAnd evita contactul cu rechinul prin accelerarea sau incetinirea aiunecirii.

SUBACVATIC Loc de desfigur are: baztn. jucitori: colectivul de elevi. Scop: ?mbundt5firea apneei, obiqnuirea cu apa. Descriere: Colectivul este ?mp6rtit in doud echipe egale ca numdr de elevi. Jucdtorii fiecdrei echipe stau in gir, unul inapoia celuilalt, strAns lipili unul ceid1alt, avAnd picioarele mult ^de depdrtate, formAnd un tunel. Intre echipe se va ldsa un interval de 2 - 3 m. La semnalul profesorului, ultimul juc6tor din fiecare echip6, pitrunde in tunel gi prin inot cautd s6-1 parcurgd cAt mai repede; ajungAnd in fafa echipei se ridicd la suprafafi, ridicdnd bralul drept sus gi trecflnd in stAnd dep6rtat. La semnaiul dat de coechipier prin ridicarea bralului drept sus, porneqte urm6torul coechipier $. a. m. d. Cdqtigd echipa care termind prima gi are mai puline puncte de penalizare.
-123-

9. TU TELUL

Reguli: . un jucdtor care nu reuqegte sd treacd prin tunel

penahzat cu doud puncte;

este
de

'

un jucdtor care pleac5 inainte de semnalul dat

coechipier este penahzat cu un punct.

l0.Lra.pgA cu scApARE
Loc de desfigurare: baztn, plaja mdrii. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop: vtteza de reacfie, imbundtdfirea apneei. Descriere: Colectivul de elevi se imprdqtie ?n bazin in suprafala de joc. Dintre elevi se alege un ,,urmdritor". Acesta urmdregte inotAnd jucdtorii cdut0nd s6-i atingi cu mdna pe cap sau pe umdr. urmdrilii pot sc[pa de urmdritor prin scufundare. cel atins devine urmbritor qi jocul continuS. Reguli: . atingerea se considerd valabild numai c0nd este fbcutd

'

pe cap sau pe umeri; juc5torul atins, devenind ,,urmdritor" nu are voie sd-l urmdreascd pe jucdtorul care 1-a atins pdnd ce acesta nu s-a indepdrtat la o distan{a stabilitd anterior.

JEEUnT PRAc.TtrCATE EARI\A

1. PRIN FOCUL INAMICULUI

Loc de desfXgurare: curte, tabdri la munte. lucitori: colectivul de elevi.
Scop : precizia aruncdrii. Descriere: colectivul este impdrlit in doud echipe egale ca numdr. Pe un teren plat se delimiteazdprrn stegulele (sau crengufe de brad) doud linii paralele - linia de plecare gi linia de sosire la o distanfd de 20 30 m una de cealaltd qi dou6 linii laterale perpendiculare pe primele, dispuse la aceleagi distanfe. Fiecare dintre echipe iqi alege c6te un cdpitan. in urma tragerii la sor{i, una

din echipe trece inapoia linie de plecare iar jucdtorii celeilalte echipe se asazd, in afara liniilor laterale; acegtia din urmd ?li
pregdtesc bulgdri de zdpadd. La semnal, c5pitanul echipei aflate inapoia liniei de start igi trimite pe rAnd jucdtorii spre linia de sosire. Aceqtia sunt obligali sd treacd prin culoarul marcat, prin fala liniilor laterale inapoia cdrora juc6torii echipei adverse cautd s5-1 loveascE cu bulgirii de zdpadd,. Juc6torul lovit trece prrzonrer la inamic. caqtigr echipa care a reuqit sd captureze mai mui{i inamici.

-t24-

Reguli:

. .
.

trecerea de la linia de plecare la cea de sosire se face pe rAnd, numai de c[tre un singur juc5tor; juc[torul care a trecut linia de sosire nu mai poate fi

iovit;

jucdtorii care aruncd nu au voie sd depdqeascd liniile

laterale;

jucdtorul care incearcd sd traverseze terenul se poate feri de lovituri oprindu-se, sirind sau ghemuindu-se.

2. CEncuRrLE DE zApADA
Loc de desfiqurare: curte, tabdrd la munte. ]ucitori: colectivul de elevi. Scop : invdlarea preciziei aruncirilor. Descriere: Pe un gard sau pe un perete fErb ferestre se deseneaz5, cu cretd sau cu c6rbune, cercuri cu diamelrul de I m av0nd intre ele o distan!5 de 2 - 3 m. Colectivul este impdrlit in echipe egale ca numdr, aqezate inapoia unei linii la o distantd aprectatd de profesor drept convenabild. Numdrul cercuriior desenate va fi egal cu cei al echipelor. Echipele iqi ocupd sectoarele respective qi la semnaiul profesorului primii juc6tori din fiecare echipd aruncd cu bulgSre de zdpadd in cercul de pe culoarul s5u. Dacd jucltorui a lovit cercul echipa respectivd primegte un punct. CAgtiga echipa care a acumulat mai muite puncte.

Reguli: . jucdtoni nu au voie sd depdqeasci linia de aruncare; . se consider[ punct qi dacd buigdrele de zdpadd atinge
marginea cercului.

3. C.I.NoF{ADA SANTUTELoR
Loc de desfdqurare: curtea gcoiii, tabdrd ia munte. ]ucitori: colectivul de elevi.
Scop : precrzta aruncdrii.

Descriere: Pe un teren plat se marcheaz[ prin stegulele patru linii: linia de aruncare, iinia de plecare, linia de ,,foc" qi linia
de sosire.

Distanla dintre aceste linii este stabilitd de cdtre profesor ?n funclie de posibilitalile ftzrce ale colectivului cu care se lucreazd. Colectivui de elevi este impdrfit in doud echipe egale ca numdr. Fiecare dintre echipe este aSezatd inapoia liniei de aruncare. Pe linia de plecare in dreptul fiecirei echipe se aqazd cAte o sdniut6.
125

La semnalul dat de cdtre conducdtorul jocuiui, cdte doi din fiecare echip[ aleargd, la sdniuf6; ulul se agazd pe sdniu{d iar celblalt il duce spre linia de sosire. In momentul in care sbniula depdgegte linia de ,,foc" jucdtorii din spatele liniei de aruncare incearc6 sd 1oveasc6, cu bulgdri de zitpadS, sbniula advers6; fiecare bulgSre de zdpadd care lovegte pe unul din cei doi jucdtori aflali ?n
migcare aduce un punct echipei. Focul continud pdna c0nd sdniufa a dep[5it linia de sosire. CdgtigS echipa care a acumulat mai multe puncte.

Reguli:

predarea sSniulei perechii urmdtoare se face inapoia

de plecare; SUflt considerate puncte valabile numai loviturile care au nimerit tinta ?ntre linia de foc Ai linia de sosire.

liniei

"

4. ATUNECARBA tN rnxl Loc de desfiqurare: tabdrd la rnunte.

Scop: invilarea alunecdrii pe schiuri. Descriere: Pe o pant6 ugoard se marcheazd o linie de start prin doud bele de schi infipte in zdpadd. La piciorul pantei, tot prin doud bele de schi, se marcheazllinia de sosire. Colectivul este impdrlit pe echipe de cite 2 - 5 jucdtori. Echipele aqezate cAte dou[ se aliniazd pe un singur rAnd inapoia liniei de start gi se prind de mAini pe echipe, dupd ce in prealabil au l5sat deoparte belele de schi. La semnal, rAndurile (echipele) incep sd alunece la vale frrd cajucStorii din echipd sd-gi dea drumul la mAini. CAgtigd echipa care termind prima qi are mai puline puncte de penalizare.

]ucitori: colectivui de elevi,

Reguli:

. . .

pentru ruperea lanlului de m8ini echipa va fi penaltzatd cu un punct pentru fiecare jucdtor care a ,,rupt" lan!u1; jucdtorul care s-a dezechilibrat qr a cdzut va fi penahzat cu doul puncte; trecerea liniei de sosire va fi marcatd de trecerea ?ntregii
echipe.

5. CURSA TRENURILOR
Loc de d.esffiqurare: patinoar. jucitori: colectivul de elevi. Scop: obiqnuirea cu alunecatea pe gheafd.
-126i.:

i I

Descriere: Colectivul se imparte in echipe egale ca numdr dispuse ?napoia unei linii de plecare. in cadrul fiecdrei echipe, jucdtorii stau in gir cAte unul, cel din spate fin0ndu-se cu mAinile de mijlocul celui din fa[5,, echipa reprezentAnd un tren. La o distan!5 de 25 - 30 m in fa[a ftecdtrei echipe se a$azd c0te un jalon. La semnalul profesorului, echipele ,,tren" pornesc spre jaloane, le ocolesc Ai se intorc la linia de unde au plecat. C0gtigd trenul al cdrui ultim jucdtor a trecut linia de sosire
$1

are mai puline puncte de penalizare.

Reguli:

' in timpul cursei trenul trebuie sd rdmAnd complet.

ganntturd;

nepermilAndu-se ruperea sau detagarea yagoanelor din

' .

trenul cdruia

s-a rupt garnitura pe parcurs

este

descalificat; in ocolire pentru intoarcere, nici un jucdtor din echipa nu are voie'sd atrngdjalonul; jucdtorul care ating jalonul va fi penalrzat cu un punct.

Indicafii metodice: . jucltorii trebuie

aproximativ egald;

si fie

patinatori

cu

pregdtire

. echipele pot fi mixte; . in funclie de gradul de pregdtire a juc[torilor, fiecare .

repetare poate fi compiicatd prin addugare de obstacole care trebuie ocolite; pentru a nu se produce ciocnirea trenurilor la ocolire se

va stabili dinainte
obstacolul.

partea

prin care trebuie

ocolit

6. TRnCEREA PRIN CERC

Loc de desfigurare: patinoar, |ucltori: colectivul de e1evi. Scop: alunecarea pe patine, indemAnare. Descriere: Colectivul este impdrlit in echipe egaie ca numdr, aqezate in qir inapoia unej linii de start, la un interval de

3-4m una de alta.

La 25

cerc de gimnasticS.

30 m in dreptui fiecdrei echipe se aqazd cdte un

i, i, t
I

La semnalul dat de profesor, primul jucdtor din fiecare echipS pornegte patinAnd spre cercul din fala 1ui, il ridic[, trece prin el prin pdgire gi punindu-l la loc se intoarce in vitezS spre
propria echipd preddnd gtafeta qi agez0ndu-se la urma girului. CAgtigS echipa care termind prima.
127

Reguli:
cupd ce a trecut prin cerc, jucdtorul il va aqeza exact in locul din care l-a ridicat; schimbarea gtafetei se face numai inapoia liniei de dacd cercul nu este aqezat pe locul stabilit jucdtorul trebui sd se intoarcd gi si-l ageze pe locul

I I

start; va stabilit.

fl

colectivui de elevi. Scop: coborArea directd pe schiuri. Descriere: Colectivul este impar{it in doud echipe egale ca numdr, aqezate ?n gir inapoia unei linii de start, 1a 4 - 5 m una de cealaltd. La terminarea pantei, pe plat sau ?n contrapantd, la acelagi nivel se traseazd doud cercuri cu diametrul de 1,5 - 2 m in dreptul fiec6rei echipe. intre cele doud cercuri se plaseazd"un arbitru avdnd in fiecare mAn[ cdte un stegule! de culori diferite. La semnalul dat de conducdtorul jocului, prirnii jucdtori din fiecare echipd pornesc in coborAre direct[ spre oercuriie respective. Trecdnd pe lAngd ele, infig in aceste cercuri unul din be!e. In momentul in care bdpl a fost infipt, arbitrul ridicd bralul dinspre partea cercului respectiv. Acesta este semnalul de pornire pentru urmdtorul coechipier. Echipa care termini prima man$a primegte 20 de puncte 7ar cealalt[ 15 puncte. Jocul se repetd cu a doua mangd, echipele schimbAnd p6r1i1e intre ele.

jucitori:

7. INFINcn nAlur Loc de desfiqurare: pant[ 1ung6, pulin inclinat5.

Reguli:

$i

. .

infipt in interiorul cercului, dac[ un jucdtor nu a reugit acest 1ucru, el se va opri qi va reveni spre cerc pentru a infige regulamentar b61ul; in timpul cobordrii jucdtorii nu au voie sI atingi cu schiurile limitele cercului; plecarea ?n coborAre se face numai Ia semnalul arbitrului.
bd1ul trebuie

{ifiTF\
i+
I'q.'
't:

. ,r' \' i

\1.,t-.,.*i j
t; ':

.'.' ' '^i ,-..:-r";*'

," r, ' l' .. \,

!l

#
.t:

&

It

-128-

*
-::.

BIBLIOGRAFIE
As16u, A.

Editura Tineretului, Bucureqti, E.F.S., i957 Badiu, T', Badiu, G., Carastoiafl, L' Branga, D., Mujiciov, N'
Branga, D., Mujiciov, N.

,,Exercilii Ei jocuri cu mingea medicinald",

,,Exercilii
Ei

joeuri de miscare pentru clasele I -

IV' , Imprimeria Alina, Galali, 1995

,,Jocuri pentru copii Si tineret", Editula ll.C.F.S., Bucuregti, 1966

,,focuri de miscare pentru pionieri",

Tineretului, Bucuregti, 1 968

Editura

Chiri![,

G.

,,Edacalie prin jocuri de miScare", Edttura Sport Turism, Bucuregti, I 983

Epuran, V.

,,Jocuri de miScare", L E. F. S., 1973

Iacovlev, V.
Ghenadi, V.

,,Jocuripentru copii", Editura Didactic[

Pedagogicd, Bucureqti, 1981

gi

i;

,,Volei sub formd de

Bucureqti, 197
|

joc", Editura Stadion,

'i

Girleanu, I.

atletice de cdtre copii de vdrstd Ecolard", Revista

E.F.S. num[r. 12, 1969

,f;xercilii

Ei

jocuri pentru insuEirea elementelor

Gheorghiu, $t.

,,fuIircibaschet

Turism, Bucureqti, 1 986

exercilii

Si

jocuri", Editura Sport-

Mitra, Gh., Mogog, Al.

Nisulescu, A., Cruli, E.

,,Metodica preddrii educaliei

Editura Sport-Turism, Bucuregti, 1980 Turism, Bucuregti,

197 6

tizice

Ecolare",

,,Exerciyii Si jocuri tru Scoald", Editura Sport,,Teoria Ei metodica educa{iei tizice", Editura
Sport-Turism, Bucuregti, 1 980 Sport-Turism, Bucuregti, I97
9

l{ovicov, A, D., Matveev, L. P.

$ielanau, I.

,,Teoria educuliei Jizice Ei sportului", Editura

firic,

B.

,f,xercilii
fotbal",
- 129

de joc tn antrenamentul de Editura U. C.F. S., Bucureqti, 1962

sub

formd