Originile şahului se pierd undeva, departe, în negura vremurilor, de acolo ajungând în zilele noastre doar legendele. Despre cea mai cunoscută legendă a şahului a scris cu neîntrecută artă şi marele scriitor Mihail Sadoveanu, care a adaptat-o pentru a ajunge în final la învăţăturile de viaţă pe care le oferă cu generozitate şahul. Un împărat din India , urcat foarte tânăr pe tronul tatălui său, a căzut în întristarea plictisului, deoarece nu cunoscuse până atunci decât dezmierdările vieţii şi linguşirile curtenilor săi. Un înţelept s-a hotărât să-i dea o lecţie despre viaţă împăratului său. El a folosit pentru aceasta un joc necunoscut, care prefigura personaje şi moravuri ale curţii regale. După ce a învăţat să joace şah, tânărul şi orgoliosul prinţ nu a mai fost înnegurat de plictis şi cu mare bucurie i-a cerut învăţatului să-i spună cu ce vrea să-l răsplătească.Acesta i-a întins cu modestie o nouă şi subtilă cursă.El vroia drept plată grâul ce se obţinea punând un bob pe primul pătrat al tablei de şah, două pe al doilea, patru pe al treilea, opt pe al patrulea şi aşa mai departe, dublând necontenit numărul boabelor din pătrat în pătrat, până la a 64-a căsuţă. La auzul dorinţei, împăratul, slab matematician, a poruncit să i se dea 2-3 baniţe de grâu. La cererea înţeleptului de a i se face socoteala corectă, împăratul a chemat vistiernicul care, calculând, a ajuns la incredibila cifră de 18.446.774.073.709.551.615 boabe de grâu, ceea ce reprezenta în acea vreme producţia pe mai mulţi ani. Înţeleptul i-a cerut împăratului să ia aminte la învăţătura acestui joc şi anume că dacă un joc nevinovat nu poate fi plătit, atunci preţul jertfei unui suflet este imens. De aceea trebuie să preţuiască şi să cinstească cum se cuvine orice suflet din împărăţia sa. Acest joc oferă şi alte învăţături. Împăratul trebuie să fie atent la modul în care se foloseşte de sfaturile sfetnicilor de lângă perechea împărătească, cărora unii le zic nebuni, pentru că au viclenii şi priviri piezişe şi dau lovituri ascunse. Turnul, care înfăţişează puterea ce zdrobeşte, stă cel mai departe de împărat pe tablă, deoarece împăratul nu trebuie să folosească această putere decât când a istovit celelalte mijloace.Pionii stau în faţă, pentru că ei sunt oamenii de rând care merg totdeauna la jertfă. Grija împăratului trebuie să fie mereu trează către ei. Însă dacă neînsemnatul pion, ajunge la ultima căsuţă, devine mare dregător , arătând dreptul valorii personale, singura îndreptăţire a nobilimii. Luptătorii trebuie să stea cu îngăduinţă unul în faţa celuilalt, purtându-se cu stăpânire chiar faţă de potrivnicul lor. Când se face o mişcare la şah, nu se cuvine s-o retragi şi să faci alta. Trebuie să te gândeşti bine la ce ai de făcut şi apoi să săvârşeşti acţiunea. Întâi cugetare şi apoi hotărâre şi statornicie. La sfârşit, după ce se isprăveşte jocul, toate piesele cad amestecate în aceeaşi cutie, ceea ce arată şi milostivilor împăraţi, ca şi tuturor oamenilor de rând, care le este obştescul sfârşit.
C.S. Olimp Şah Focşani şi Şcoala Anghel Saligny Focşani, organizatori ai
concursului de şah pentru copii ,,Cupa Anghel Saligny” ediţia I vă invită să participaţi şi cu alte ocazii la concursurile organizate în oraşul nostru, pentru a trăi puterea de fascinaţie, misterul şi frumuseţea inegalabilă a acestui joc al spiritului uman.