Virginia Henderson Avernal

(1897 - 1996)
Virginia Henderson a absolvit Şcoala Armata de Nursing, Washington, DC, în
1921.
Virginia Henderson definit ca asistenţă medicală "asistarea persoanelor să
dobândească independenţă în raport cu performanţa de activităţi care contribuie la
sanatatea sau recuperarea acesteia" (Henderson, 1966, p. 15).
Celebra ei definiţia de asistenţă medicală a fost una dintre primele situaţii
delimitate în mod clar asistenţa medicală de medicina:

"Funcţia unică a asistentei este de a asista individual, bolnavii sau bine, în

îndeplinirea acestor activităţi care contribuie la sanatatea sau recuperarea acestuia
(sau la moarte paşnică), se va efectua liber, dacă el a avut forţa necesară, va
dobandi cunoştinţe . Şi pentru a face acest lucru în aşa fel încât să-l ajute să câştige
independenţa cât mai rapid posibil "(Henderson, 1966, p. 15). Ea a fost una dintre
asistente primul care a arătat că alăptează nu constă din următoarele pur şi simplu
ordinele lui medic. (Extras din NurseScribe )
Humane holistica Grija pentru Pacienţii - Virginia Henderson definit ca asistenţă
medicală "asistarea persoanelor să dobândească independenţă în raport cu
performanţa de activităţi care contribuie la sanatatea sau recuperarea acesteia"
(Henderson, 1966, p. 15). (Informaţii din Nursingtheory.net)

Virginia Henderson a murit Avenel 19 martie 1996 la vârsta de 98. se încheie ei au

avut caldura, stil, şi bunătatea din viaţa ei. După împărtăşirea prăjitură cu ciocolată
şi îngheţată şi spune rămas bun pentru familia si prietenii ei, ea a trecut de la o
dimensiune la alta.

Miss Henderson, şi ea a preferat întotdeauna Miss la doamna, lăsat în urmă un

corpus de muncă, care este sufletul de asistenţă medicală modernă: o definiţie de
asistenţă medicală cu precizie suficientă şi poezia pentru a deveni pe plan
internaţional a adoptat declaraţia de cine suntem, trei dintre principiile şi practica
de Nursing care a elaborat pe baza de cunoştinţe necesare pentru a acţiona în
termeni de definire, o anchetă şi evaluare de cercetare medicală care sa mutat de
cercetare care alăptează departe de a studia asistente pentru a studia diferenţele
care asistentele poate face în vieţile oamenilor; Nursing Studii Index care a captat
istoria intelectuală a primelor şase decenii ale secolului 20.

 Henderson viaţa Miss calibrat cea mai mare parte a secolului 20.

Ea a fost nascut in Kansas City, Missouri pe 30 noiembrie 1897, al cincilea

din cei opt copii de Daniel B. şi Lucy Minor (Abbot) Henderson. Tatal ei a
fost un avocat pentru indienii americani. Mama ei a venit din statul Virginia
Henderson Miss la care a revenit pentru începutul anului şcolar ei. Ea a fost
educat la US Army School of Nursing (1921) şi Colegiul Profesorilor,
Universitatea Columbia, unde a terminat BS ei (1932) şi MA (1934) , apoi
predat din 1934 pana in 1948.

În 1953, ea sa alăturat Yale School of Nursing, un montaj deosebit de

asociere, deoarece primul decan, Annie Warburton Goodrich, a servit ca
mentorul ei în ea profesional primii ani. Yale ani au fost o perioadă de
productivitate mare.

Miss Henderson si-a folosit "emeritus" multi ani pentru a servi drept
consultant pentru asistenţă medicală in lume.

Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali a recunoscut că ea a aparţinut

lumii în iunie 1985, când ea a fost prezentat cu primul Christianne Reimann
Premiul, recunoscând faptul că durata ei de influenta nu a cunoscut graniţele
naţionale. Într-adevăr, mai târziu ani ei au fost caracterizate de multe onoruri
(de exemplu, Doctor Honoris Causa la Universitatea din Western Ontario,
Universitatea din Rochester, Rush University, Universitatea Pace, Universitatea
Catolică din America, la Universitatea Yale, Old Dominion University, Boston
College, Universitatea Thomas Jefferson, Emory Universitatea, etc) si multe
distins prelegeri din Marea Britanie al Royal College of Nursing la Sorbona
pentru a japonez Nursing de asociere.

Un Virginia Henderson Reader (1995), editat de Edward Holloran, este cea

mai buna sursa disponibile astăzi pentru o compilaţie de propria gândire
Henderson Miss. Când privire prin acest volum, esti lovit cu moneda de idei
recunoscut-o. Ea devreme cu privire la importanţa unei orientare rezultatelor,
promovarea sănătăţii, continuitatea asistenţei medicale, advocacy pacientului,
bursa multidisciplinare, de integrare a artelor şi ştiinţelor, şi graniţa întinde.
 Elegant, definiţia ei de asistenţă medicală, cu accent pe completarea pacientului
capacităţile, oferă o direcţie clară pentru ceea ce alăptează ar trebui să fie - un
contor de forţă minunată la confuzia care înconjoară un sistem de sănătate ce în
ce mai preocupat cu linia de jos, mai degrabă decât valorile de durată.

Această celebrare a vieţii lui Henderson Miss şi realizări nu ar veni aproape de

portretizarea femeie adevărată, cu toate acestea, în cazul în care nu includ unele
reflecţii asupra persoanei. Cu matasos tărăgăna ei, ochii albastru strălucitor,
bucle wispy, şi haine frumoase, Miss Henderson a fost întruchiparea unui sudul
nobilă neastâmpărat. Ea a fost cel mai plin de har hostess-am întâlnit vreodată,
şi a avut un simţ al umorului răi.

Când a asumat responsabilitatea pentru o petrecere de Crăciun şcoală, ea a

reuşit să organizeze zeci de colegi în sculptură în săpun bare de fildeş, care ar fi
acoperit cu hârtie de aur pentru a deveni sfesnice. În acest proces, un lounge
prostituată a devenit transformat intr-un cadru taramul fermecat luminos.
Atunci când ea a întâlnit asistente medicale, care ar fi limba-legat de a fi
introduse în Virginia Henderson, ea ar spune vesel, "Eu ştiu că tu, probabil, au
crezut că am fost mort de ani de zile."

Pentru mine, Miss Henderson a fost încarnarea a acestor adevaruri greacă -

bun, adevărat, şi frumos. Ea a fost modelată de estetice care a produs
împrejurimile frumoase în miere şi a crescut tonuri colorate (ea a renuntat la
ideea de a deveni un designer de interior / arhitect, când a existat o nevoie de
asistente medicale în Primul Război Mondial), precum şi argumentele elegant
impodobita cu trimiteri la o literatură mult mai larg decât doar literatura de
specialitate de asistenţă medicală.

Miss Henderson, boieroaică de Sud, au sfidat în mod regulat stereotip. Ea a

avut înţelepciunea de a privi la 90 în faţa unui copil de 15 ani, cu albastru-punk
cu dungi de păr şi un inel de nas, şi spunând: "Eşti frumoasă," adunare pentru ei
un alt discipol Henderson. Ea a avut capacitatea de a întrebarea la modă
accentul pe procesul de asistenţă medicală, reamintindu-ne toate că rezolvarea
problemelor nu face parte din nici o profesie.

Chiar şi atunci când memoria ei şi audiere a început să eşueze, ea nu a fost

limitată, deoarece curiozitatea ei şi în interesul oamenilor obţină de la ei un
angajament în problemele care apoi a pus în mişcare ei de creatie sucuri proprii.

Virginia Henderson a fost fără îndoială cea mai celebra asistentă a secolului 20.
Pentru că a fost cazul, Sigma Theta Tau's International Nursing Biblioteca
 poartă numele ei. Ea a fost doar dispus să permită utilizarea numelui său în
cazul în care sistemul de reţele electronice care urmează să fie dezvoltate ar
avans de munca asistente medicale personalul de achiziţie să le şi jargon-free
informaţii actuale oriunde s-au bazat. Ea a fost mândru de asta marturie viaţă la
excelenţă care alăptează.

În măsura în care Miss Henderson a fost celebrul asistentă cea mai mare parte a
secolului trecut, ne putem uita colectiv înapoi cu mândrie pe care noi, ca o
profesie au fost şi în cazul în care ne îndreptăm, cum ne străduim să
îndeplinească Henderson standardele Miss în idiomul electronic de a doua zi.

Un serviciu memorial-sponsorizat de familie a avut loc la Capela Battel în

campusul de la Universitatea Yale din New Haven, CT pe 06 mai în prima zi a
Săptămânii Naţionale Asistenţilor Medicali în 1996. Henderson familiei Miss,
inclusiv grandniece ei, Catherine Burdge, care este membru al Sigma Theta
Tau, a solicitat ca în loc de flori, cadouri memorial se facă trimitere la Virginia
Henderson Fondului, Yale School of Nursing, 100 Church Street de Sud, Box
9740, New Haven, CT 06536.

O oportunitate suplimentară pentru cadouri în memoria de Miss Henderson

există cu Sigma Theta Tau International prin contribuţii la Virginia Henderson
Clinic Premiul de cercetare, 550 W. North Street, Indianapolis, IN 46202.

Publicaţii selectate:
← Henderson, V. (1960): de bază. Principii de asistenţă medicală de îngrijire
la Geneva. Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali.
← Henderson, V. (1966). Caracterul de asistenţă medicală. NY: Macmillan.
← Henderson, V. (1991) NY. Natura de asistenţă medicală - Reflecţii după 25
de Macmillan de ani.:.
← Henderson, V. (1969): RIC de bază. Principii de asistenţă medicală de
îngrijire la Geneva. Consiliului Internaţional de Nursing.
Nursing NEVOILE FUNDAMENTALE - VIRGINIA HENDERSON
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi
fundamentale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor
nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia
fundamentala. este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea
starii de bine din punct de vedere fizic si mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;
2. a se alimenta si hidrata;
3. a elimina;
4. a se misca, a pastra o buna postura;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se imbraca si dezbraca;
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale;
8. a fi curat, a-si proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a actiona dupa credintele sale si valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a invata.

Scurta prezentare a nevoilor

1. A respira
a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si
tisulara;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii,
furia, frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de
varsta, antrenarnent, starea de sanatate etc.

2. A bea si manca
a. Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea
alimentelor la gura, masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii;
b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa,
religie, nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:

3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie,

cutanata.
a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in
acelasi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel
modifica frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.

4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura

a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament.
Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si
adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta
constient sau inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si
de nivelul cultural. Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme
de sanatate pot duce la modificari in domeniul motricitatii.

5. A dormi si a te odihni
a. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta
si starea de sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza
sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata de sornn
manifesta tulburari fizice si psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii
sociale (munca). Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau
pentru a dormi.

6. A se imbraca si a se dezbraca
a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer
o anumita capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta,
starea de sanatate.
b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in
alegerea vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente
particulare: voal, turban etc.

7. A mentine temperatura corpului in limita normale

a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in
varsta temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator.
Temperatura corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul
hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand
temperatura corpului.
8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele
a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face
gesturile si miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.
b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia
acordata parului. Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie
difera de la un grup social la altul. Curatenia este influentata de cultura grupului

9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si
medicamente si de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este
nevoie de a analiza aceasta nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).
b. Componenta psihica � simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane
apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente
care dau impresia de siguranta.

10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane.

a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-
verbala. Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-
verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului
exprimat: sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta
componenta importanta a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete
prin afirmarea de sine, alegerea vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu
are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta.

11. A-ti practica religia

a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice
cultului: pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente,
tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturala � evolutia practicilor religioase este in
functie de fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de
sanatate poate antrena cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. in ingrijirea
bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educatie liberala.
12. A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa
munceasca. Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de
capacitatea fiziologica si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale
influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze
temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati.

13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane.

a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie
de starea de sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte cai de recreere decat cei sanatosi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta
nevoie poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.

14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga

cunostinte noi este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.
a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta
b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste
valoarea acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa
se iveasca nevoi de invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze
insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata
de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.