INTRODUCERE

Normele UE garantează că datele cu caracter personal ale unei persoane sunt protejate ori
de câte ori este nevoie de colectarea lor – de exemplu, când face cumpărături on-line, când își
depune candidatura pentru un loc de muncă sau când solicită un credit. Aceste norme se aplică
atât companiilor și organizațiilor (publice și private) din UE, cât și celor din afara UE care oferă
bunuri sau servicii în UE, cum ar fi Facebook sau Amazon, ori de câte ori aceste companii
solicită sau reutilizează datele cu caracter personal ale cetățenilor din UE.1
Drepturile persoanelor în materie de protecție a datelor trebuie să fie
respectate, indiferent de modul în care sunt colectate – on-line, într-un sistem computerizat sau
pe hârtie, într-un fișier structurat.

I. MOTORUL DE CĂUTARE

Motoarele de căutare funcționează în parte grație colectării unei cantități impresionante

de date privind internauții (adresa IP, istoricul căutărilor, datele furnizate în caz de înscriere
online, etc.) Istoricul site-urilor vizitate de o persoană oferă o urmă a înclinațiilor, relațiilor și
intențiilor sale. Acest istoric de navigare conține deci date personale cu un mare grad de
confidențialitate.2
Activitatea unui motor de căutare care constă în a găsi informații publicate ori postate pe
internet de către terți, în a le indexa în mod automat, în a le stoca temporar și, în sfârșit, în a le
pune la dispoziția utilizatorilor de internet într-o anumită ordine de preferință presupune în mod
inerent operațiuni de prelucrare de date cu caracter personal, cu toate consecințele juridice care
derivă din această calificare (inclusiv din perspectiva obligațiilor instituite în sarcina
operatorilor).

II.PĂSTRAREA DATELOR CU CARATER PERSONAL

1
https://europa.eu/youreurope/citizens/consumers/internet-telecoms/data-protection-online-privacy/index_ro.htm,
accesat la data de 12.04.2022, ora 11:00;
2
Strowel Alain, Când Google sfidează dreptul, Pledoarie pentru un internet transparent și de calitate, Editura
ROSETTI International, București, 2012, pag. 245;
 II.1 Durata păstrării datelor cu caracter personal

Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea

datelor cu caracter personal, impune ca aceste date să fie păstrate ,,o perioadă nu mai lungă decât
este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care vor fi
prelucrate ulterior” (art. 6(1)e)). Însă, motoarele de căutare- și Google în special- amână să
distrugă aceste date prețioase, în special pentru a direcționa cât mai bine publicitatea. Pot
încrucișa aceste date cu alte surse, le pot agrega și pot crea un nou profil, implicând un risc mai
mare pentru persoana vizată decât dacă datele ar rămâne separate.
Autoritățile în materie de viață privată și, în special, grupul de lucru ,,Articolul 29”
privind protecția datelor (grupul CNIL-urilor europene înființat prin Directiva europeană
95/46/CE) au început astfel un dialog aprofundat cu privire la păstrarea datelor de către Google
și alte motoare de căutare. La 4 aprilie 2008 acest grup a emis un ,,Aviz privind aspectele ce țin
de protecția datelor aferente motoarelor de căutare” care scoate în evidență principalele aspecte
ce țin de viața privată. Acest grup reamintește că datele personale nu trebuie prelucrate decât în
scopuri legitime și determinate. De exemplu: îmbunătățirea și securizarea serviciului,
publicitatea personalizată, întocmirea de statistici, etc. Acest grup reamintește de asemenea că
motoarele de căutare au obligația să elimine sau să facă datele cu caracter personal complet
anonime atunci când nu mai servesc finalitățiilor determinate și legitime pentru care au fost
colectate. 3
Însă, motoarele de căutare păstrează datele mai mult de un an, respectiv pe durate mai
lungi. O anumită ceață pare să înconjoare practicile mărturiste. Având în vedere finalitățile
posibile ale colectării, grupul consideră că nu există ,,motiv să se prelungească perioada de
păstrare peste 6 luni”. Pentru acest grup, este vorba de una dintre ,,problemele pe care industria
trebuie să le rezolve”. Avizul grupului solicit de asemenea furnizorilor să facă ,,privacy by
design”, adică să integreze principiile de protecție a datelor încă din faza de concepere a unui
serviciu online, cu scopul de a reduce și mai mult perioada de păstrare a acestora.
Avizul din aprilie 2008 a determinat reacții din partea principalelor motoare de căutare:
în septembrie 2008, Google anunță limitarea la 9 luni a păstrării datelor personale ale
internauților, ceea ce încuraja o anumită suprasolicitare. Microsoft a anunțat, în decembrie 2008,
3
Strowel Alain, Când Google sfidează dreptul, Pledoarie pentru un internet transparent și de calitate, Editura
ROSETTI International, București, 2012, pag. 245-246 ;
că este gata să reducă această perioadă la 6 luni- dacă celelelalte motoare de căutare fac același
lucru- iar Yahoo! a anunțat chiar o durată de 3 luni însă cu câteva excepții. Aceste anunțuri, deși
bine primite, nu au mulțumit grupul ,,Articolul 29”.
La 26 mai 2010, grupul ,,Articolul 29” a trimis Președintelui director general al Google
(precum și celor de la Microsoft și Yahoo!) o scrisoare denunțând continuarea practicilor
neconforme cu exigențele impuse de normele europene. În special, Grupul reproșa Google că nu
a respectat termenul de 6 luni și, mai ales, că nu a oferit o metodă fiabilă de a face adresele IP
anonime după 9 luni, cu atât mai mult cu cât Google confirmă păstrarea ,,cookies” pe o perioadă
de 18 luni, ceea ce poate părea un regres față de angajamentul său de limitare a duratei de
păstrare a datelor. Conștient de gradul scăzut de transparență care caracterizează practicile,
Grupul sugera în mod semnificativ ca angajamentele Google să fie verificate prin intermediul
unui sistem de audit credibil extern și independent. Intervenția unui terț independent este
justificată, deoarece în materie de poziționare a rezultatelor și a link-urilor publicitare,
transparența lipsește. Însă, ea este necesară în dezbaterea deschisă cu publicul. Din nou,
funcționarea motorului de căutare pare să nu corespundă idealului de deschidere și de
transparență a internetului, al cărui proroc se consideră Google. 4

4
Strowel Alain, Când Google sfidează dreptul, Pledoarie pentru un internet transparent și de calitate, Editura
ROSETTI International, București, 2012, pag. 246-247 ;