Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ovidiu Bojor-Sanatate Prin Seminte Legume Si Fructe
Ovidiu Bojor-Sanatate Prin Seminte Legume Si Fructe
OVIDIU BOJOR
în colaborare cu
CATRINEL PERIANU
SANATATE
PRIN SEMINTE, LEGUME Sl FRUCTE
*$*—"—^5
MK. 2J
'-' • ; .- v ^ * > * ■
o< ■y
f
uj r
FIAT LUX
5* EDITIAa lll-a
Lector: GABRIELA SOARE
Copertă şi grafică: NECULAI GALERIU
Tehnoredactare: NITSCH-PETIOKY LORÂND
BOJOR, OVIDIU
Pledoarie pentru viaţă lungă: sănătate prin seminţe, legume
şi fructe / Ovidiu Bojor; în colab. cu Catrinel Perianu; pref: Gheorghe
Mencinicopschi. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Fiat Lux, 2005
Bibliogr.
Index.
ISBN 973-9250-85-8
I. Perianu, Catrinel
II. Mencinicopschi, Gheorghe (pref.)
615.322:634.1+635.1/8
ISBN 973-9250-85-8
OVIDIU BOJOR CATRINEL PERIANU
DOCTOR ÎN FARMACIE MEDIC GENERALIST
Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale
PLEDOARIE
PENTRU VIATĂ LUNGĂ
SĂNĂTATE
PRIN SEMINŢE, L E G U M E
Sl FRUCTE
■
EDITIAAIII-A
9
FIAT LUX
Doctorului Ion Perianu,
care a demonstrat cu demnitate şi discreţie
că moartea este o etapăfirească a viefii.
Motto:
„Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă
toate ierburile care au sămănţă în ele,
depe toată faţa pămăntului şi toţipomii
care au roade cu sămânţă în ele. Acestea
săfie hrana voastră.»"
(Facerea 1, 29)
CUPRINS
Ţelina 89
Ridichile 90
Stecla roşie 91
Grupa cepei 92
Ceapa 92
Usturoiul 94
Prazul 97
Grupa legumelor din familia solanaceelor 98
Cartoful 98
Tomatele 100
Ardeiul 101
Pătlăgelele vinete 102
Grupa verzei 102
Varza 102
Conopida 104
Gulia 104
Grupa legumelor de la care se consumă frunzele 105
Urzica 105
Spanacul 107
Loboda de grădină 108
Măcrişul, Ştevia 108
Untişorul 109
Năsturelul 109
Pâpădia 110
Andivele 110
Salata verde 111
Grupa legumelor de la care se consumă păstăile, capsulele şi seminţele 112
Fasolea 112
Soia 113
Mazărea 114
Bobul 115
Inul 115
Lintea 117
Bamele 117
Năutul 118
Grâul 118
Grupa legumelor din familia cucurbitaceelor 119
Castravetele ..119
Dovlecelul , 120
Dovleacul turcesc 121
Pepenele verde 122
Pepenele galben 122
Grupa legumelor cu proprietăţi condimentare 123
Mărarul 123
Pătrunjelul 124
Leuşteanul 125
Asmăţuiul 125
Tarhonul 126
Alte legume perene 127
Reventul 127
Sparanghelul 128
1o Pledoarie pentru viaţă lungă
Oamenii au fost preocupaţi dintotdeauna de ideea unei vieţi cât mai lungi. Şi
nu a unei vieţi lungi de orice fel, ci a unei vieţi lungi normaie: o viaţă lucidă şi activă,
care să-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic şi de a trăi cu intensitate
bucuriiie care i-au fost date de Dumnezeire şi la cele mai înaintate vârste.
Dacă n-au găsit secretul vieţii veşnice, mai toate civilizaţiile care s-au perindat
pe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieţii lungi şi sănătoase. Redescoperit
pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe
om spre miezul Naturii. în inimaNaturii se află şi substanţele care pot favoriza viaţa
sau care, dimpotrivă, o pot distruge. între aceste substanţe pot distinge numai imţiaţii
şi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi.
Unul dintre iniţiaţii în tehnicile de prelungire a vieţii prin valorificarea darurilor
naturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiinţe
Medicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiinţă în toată puterea cuvântului,
recunoscutcaatare nu numai de mediile noastreştiinţifice, ci şi de mediile ştiinţificc
intemaţionale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuţilor terapeutice ale plantelor din
arealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată marile
sisteme de medicină tradiţională, Domnia Sa a avut îndreptăţirea ştiinţifică şi etică
de a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viaţă lungă (prima ediţie a apărut în
1998, iar a doua în 2002). Pledoaria sa se bazează pe o atentă şi permanentă cântârire
a rezultatelor pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfel
încât fiecare din propoziţiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate.
Tocmai de aceea, pentru actualizarea sistematicii şi terminologiei proprii medicinei
aiopate, începând cu ediţia a II-a, dl. Ovidiu Bojor şi-a ales un coautor în tâiiărul
medic Catrinel Perianu.
Pledoaria pentru viaţâ lungă a d-lui Ovidiu Bojor (secondat, începând cu
ediţia a H-a, de Catrinel Perianu) începe cu începutul: cu povestea celui mai complex
şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieţii, anume cclula vegetalâ. lar
dacă celula vegetală se aflâ la baza vieţii, la baza alimentaţiei omuiui se află
rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorbade glticide, protide, grăsimi
sau vitamine. în consens cu marile sisteme de medicină tradiţională, în Pledoarie
pentru viaţă lungă se consideră că primele medicantente sunt (sau ar trebui să
fîe) alimcntele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzâtoare
capitole, dieta în concepţia indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub
aspectul păstrârii sănătăţii şi prelungirii vieţii într-un stil cumpătat de alimentaţie.
14 Pledoarie pentru viaţă lungă
Sistemul care ne este propus în Pledoarie pentru viaţă lungă are în vedere oferta
de produse naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare,
mai vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentru
că, mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toate
roadele pământului, indiferent de provenienţa lor.
Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, Pledoarie pentru viaţă
lungă prezintă, cam în jumătate din „durata" ei, într-un mod clar şi sintetic,
principalele fructe, legume şi seminţe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin faţa
privirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate,
altele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exemple:
grupa fructelor sămânţoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate, grupa
fructelor exotice etc, grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate,
grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor,
grupa legumelor cu proprietăţi condimentare etc). Modul de prezentare e de factură
monografică şi este respectat cu deplină consecvenţă în toate cazurile: un „portret"
concis al plantei, principalii constituenţi, recomandări terapeutice (intern şi/sau
extern), mod de întrebuinţare. Acest tip de compoziţie e caracteristic autorilor care
îşi stăpânesc temeinic materia pe care o trateazâ. Nu pe toţi cititorii îi interesează
neapărat principalii constituenţi, dar valenţele terapeutice sunt o consecinţă a lor.
Aşa se explicâ de ce principalii constituenţi nu lipsesc din nici o micromonografie a
fructelor, legumelor şi seminţelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurge
din analizarea plantei dâ încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-i
poate fi de folos pentru a-şi trata o suferinţă sau pentru a-şi păstra cât mai multă
vreme atuurile tinereţii.
Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, seminţe şi
legume) face cât o carte, autorul retopeşte (secondat de coautorul său) întreaga
materie într-o a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte:
recomandări pentru utilizarea fructelor, legumelor şi seminţelor pe grupe de
afecţiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator,
urinar, genital etc.) sunt prezente aici cu afecţiunile lor, după cum au parte de
întinse capitole şi bolile de nutriţie, afecţiunile dermatologice, afecţiunile
reumatismale, afecţiunile sistemului nervos. Incepând cu ediţia a Il-a, cartea se
ocupă într-un capitol special de fructele, legumele şi semintele recomandate în
boala canceroasă şi extinde capitolul despre fructele, legumele şi seminţele utilizate
în cosmetică. Şi de această dată, modul de prezentare e clar şi eficient: pentru ca
posibilul utilizator al lucrării să ştie de ce trebuie să se apere sau ce îl doare, este
descrisă pe înţelesul tuturor afecţiunea, apoi sunt citate, una câte una, fructele,
legumele şi seminţele care pot contribui la ameliorarea (ori la vindecarea) ei, în
legătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuinţare. Cam orice boală de
care poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomandare terapeutică,
uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu soluţiile
medicinei alopate sau cu interventiile chirurgicale.
Cuvânt înainte 15
de acizi graşi esenţiali, de glucide şi mai ales de vitamine, enzime, săruri minerale,
microelemente şi aşa mai departe... Pentru a ne confirma recomandarea, este sufi-
cient să ne gândim numai la longevitatea populaţiilor caucaziene în care se întâlnesc
persoane ce depăşesc frecvent 100 de ani şi se hrănesc de preferinţă numai cu pro-
dusele pe care le-am pomenit mai înainte.
Marea problemă care se pune astăzi o constituie însă provenienţa şi calitatea
produselor vegetale, a laptelui şi a derivatelor sale, cu atât mai mult cu cât hormonii
de creştere, fertilizanţii artificiali sau insecticidele au căpătat un rol din ce în ce mai
mare în obţinerea „recoltelor record" şi nicidecum a recoltelor sănătoase. Trăim în-
tr-o lume din ce în ce mai agresivă, în care, din nefericire, poluarea mediului se trans-
mite până la bobul de grâu al pâinii noastre „cea de toate zilele".
Nu vă repeziţi la prima tarabă din piaţă unde vedeti morcovi enormi, cartofi
„supradimensionaţi" sau fructe perfecte ca prezentare, fără nici o urmă de vierme în
întreg lotul. Toatâ această aparenţă „lucitoare" nu e decât semnul unor culturi chimi-
zate şi comerciale.
Odată procurate din sursă sigură produsele vegetale autentice, este necesar să
cunoaştem şi anumite procedee sau reţete de utilizare a acestora, pentru a le valori-
fica la maximum întregul potenţial. în paginile acestei cărţi veţi găsi şi astfel de re-
comandări de preparare în cazul celor mai cunoscute legume, fructe şi seminţe.
Deşi în alimentaţia noastră zilnică intră un mare număr din aceste produse,
multe din ele îşi pierd, prin prelucrarea în „mica industrie casnică", o bună parte din
proprietătile terapeutice.
Din comoditate sau din necunoaştere, folosim din ce în ce mai puţine crudităţi
care, comparativ cu fructele şi legumele prelucrate, au o valoare nutritivă şi terapeu-
tică mult mai mare. O gamă întreagă de vitamine, enzime, fitohormoni şi alte sub-
stanţe active se inactivează prin fierbere. Tot prin fierberea legumelor direct în apă,
o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului sunt extra-
se şi îndepărtate. De aceea, este preferabila pepararea acestora prin procedeul fierbe-
rii în abur (prezentat în capitolul al IH-lea).
De multe ori, uităm sau neglijăm şi întrebuinţarea părţii celulozice din legume
sau fructe, pe care, de obicei, o îndepărtăm, fâră a cunoaşte faptul că şi celuloza are
valoare în menţinerea sănătăţii. Deşi organismul uman nu poate metaboliza celuloza,
ea are acţiune laxativă şi constituie partea de fibre necesare bunei fuhcţionări a orga-
nismului. Prin această acţiune, celuloza este unul din factorii ce contribuie indirect la
prevenirea cancerului de colon.
Dacă de la fructe şi legume îndepărtăm coaja, din grâul măcinat aruncăm tărâ-
ţa, uitând de faptul că exact sub coaja bobului de grâu sunt sintetizate preţioase vita-
mine, cum ar fi, de pildă, vitaminele din complexul B.
Multe dintre produsele vegetale au un conţinut ridicat în substanţe active tera-
peutice, ceea ce le conferâ şi calitatea de a fi bază de materii prime în industria de
medicamente. Astfel, Usturoiul* se utilizează în compoziţia unor medicaente hipo-
tensive, iar fructele de Afin sunt valorificate prin producerea Difebiomului (indicat
în fragilităţile capilare). Unele umbelifere condimentare (grupă de legume cu pro-
* Conform ortografiei din monumentala lucrare Flora României (12 volume, Ed. Academiei) şi din
Divţionarul etno-botanic (Ed. Academiei) de Alexandru Borza, numele plantelor sunt considerate nume pro-
prii şi, ca atare, se scriu cu iniţială majusculâ.
18 Pledoarie pentru viaţă lungă
prietăţi condimentare, din care fac parte, printre altele, Mărarul, Pătrunjelul şi Le-
uşteanu!) servesc la obţinerea uleiurilor volatile, folosite în aromaterapie. Actual-
mente, se studiază posibilitatea utilizării tomatelor în vederea obţinerii tomatidinei,
precursor în semi-sinteza hormonilor steroizi.
Acestea sunt doar câteva exemplificări care — sperăm — vor atrage atenţia ci-
titorului asupra importanţei pe care o reprezintă pentru sănătate produsele naturale de
origine vegetală cât mai puţin prelucrate, cât mai aproape de structura Ior primară.*
Cui se adresează această carte? Oricărui om, cu cele mai diferite preocupări
sau activităţi. Omului sănătos, care doreşte în continuare să fie sănătos, dar şi omu-
Iui bolnav care doreşte să-şi restabilească sănătatea fărâ nici un „risc terapeutic".
Fără a avea pretenţia de a recomanda vindecarea unor afecţiuni grave exclusiv
prin vaiorificarea produselor vegetale, am voit totuşi sâ semnalăm (sau să reamintim)
cât de importante sunt aceste roade ale pământului.
Nădăjduim din toată inima ca şi prin această apropiere de Natură să ne aflăm
sau să ne păstrăm echilibrul, să ne regăsim, cu alte cuvinte, pe noi înşine.
AUTORII
* Atenţic! Nu trebuie wtuşi să credem că tot ceea ce este patural este şi inofensiv. De multe ori am atras
atenţia asupra consumului de Tătăneasă sau de Mărul lupului cu efecte nocive dovedite asupra organis-
mului.
CAPITOLUL I
COMPONENTELE DE BAZA
ALE ALIMENTELOR
Celulei vegetale îi datorăm înseşi exis- format" din vânători nomazi în agricul-
tenţa şi supravieţuirea noastră pe această tori şi crescători de animale. Am devenit
planetă. Ne-am născut fitofagi fiindcă nu astfel omnivori, aşa cum suntem şi as-
am fost înzestraţi cu clorofilă („adevăra- tăzi. Hrana omului se diversifica, inclu-
tul Prometeu, care fură focul din ceruri" zând, pe lângă cereale, fructe sau legu-
— K. A. Timiriazev), cu anumiţi pig- me, şi produse lactate, ouă şi carne. Pro-
menţi cu echipament enzimatic sau alte tidele (proteinele) de origine animală se
organite celulare capabile să transforme consumau însă ocazional, în anumite pe-
substanţele minerale, apa, aerul, razele rioade ale anului, la sărbători, festivaluri
solare în elemente vitale. Fenomenele sau ceremonii.
moleculare caracteristice primului sem-
De-a lungul istoriei sale, alimentaţia
nal al vieţii, prima biosinteză care a de-
omenirii a fost foarte diferită, în funcţie
terminat mişcarea biologică, prima veri-
de mediul geografic, de obiceiuri sau
gă în lanţul reacţiilor specifice vieţii s-au
credinţe, de relaţiile sociale şi economi-
născut în celula vegetală.
ce din cadrul comunităţilor.
Mai întâi, am beneficiat, împreună cu
Astăzi, la baza nutriţiei umane stă tot
ierbivorele, de rezultatul biosintezei vege-
biosinteza celulei vegetale, care reuşeşte
tale. Apoi, din comoditate, din curiozita-
să transforme substanţele anorganice în
te, din capriciu poate, am început să gus-
tâm proteinele animale. Mai mult decât substanţe organice — glucide, protide
atât, se pare că am fost chiar în exclusi- sau lipide (grăsimi). în stadiu de labora-
vitate camivori, în anumite perioade ale tor sau chiar semi-industrial se încearcă
existenţei noastre. Numai când aveam obţinerea proteinelor — aceste substan-
dureri de stomac, indigestii sau cine ştie ţe complexe indispensabile vieţii — fie
ce alte suferinţe fizice, ne aduceam prin biosinteză, cu ajutorul culturilor de
aminte de fructe, de rădăcini, de plante alge monocelulare, fie cu ajutorul chi-
cu care ne alinam durerile, aidoma ani- miei macromoleculare, a polimerilor,
malelor care, si astâzi, ştiu să caute anu- care va permite sinteza aminoacizilor şi
mite ierburi atunci când nu se simt bine. deci şi a proteinelor, a grăsimilor, din
Dar alimentaţia noastră s-a schimbat elementele de bazâ: hidrogen, oxigen,
radical în neolitic, când am început să ne azot, carbon, sulf etc. Deoarece procesul
stabilim pe un teritoriu, să ne durăm un de adaptare a omenirii la noul tip de ali-
lăcaş, să ocupăm un spaţiu permanent al mente şi de alimentaţie va fi un proces
existenţei noastre. Atunci ne-am „trans- îndelungat, vom rămâne deocamdată la
20 Pledoarie pentru viaţă lungă
stadiul actual de observaţii fâcute în le- Aceste glucide, obţinute prin diferite
gătură cu alimentaţia naturală. procedee ale industriei alimentare (bom-
înainte de a realiza o rapidă trecere în boane, îngheţată, siropuri, gemuri, prăji-
revistă a tuturor constituenţilor nutritivi, turi), sunt incluse în grupa factorilor ne-
trebuie să facem câteva precizări de ter- favorabili sănătăţii şi longevităţii. Este
minologie biochimică. Componentele indicat ca toate aceste dulciuri să fie în-
de bază ale alimentelor sunt nuinite sub- Iocuite cu fructe sau cu cel mai sănătos
stanţe nutritive sau factori nutritivi. Al- edulcorant, anume mierea de albine.
te substanţe în cantităţi mici, dar absolut Alte glucide cu moleculă complexă,
necesare organismului, cum sunt vitami- cum sunt celuloza şi hemicelulozele, nu
nele, microelementele, enzimeie, au fost sunt prelucrate de organismul uman, dar
numite biocatalizalori. au un rol important pentru buna funcţio-
Principaiele grupe de constituenţi nu- nare a organismului, facilitând tranzitul
triţionali sunt, în ordinea cantitativă în intestinal prin stimularea peristaltismului.
care intră în alimentaţie: O altă funcţie biochimică notabilă a
glucideior constă în favorizarea metabo-
GLUCIDELE (ZAHARIDELE) lizării protidelor şi a lipidelor.
rează starea generală de sănătate (inclu- lui vegetal care intră în alimentaţia lor
siv din cauza toxinelor animalelor sacri- normală.
ficate, a numeroaselor microorganisme Cei mai importanţi AGE sunt acizii li-
nocive dezvoltate în uima conservării noleic, linolenic şi arahidonic sau acizii
sau a conservării deficitare a cămii), ast- graşi care derivă din aceştia în cursul
fel încât este recomandabil să renunţăm, proceselor metabolice.
pe cât se poate, la aceste tipuri de ali- Cantitatea necesară în AGE a fost
mente, oricât de gustoase ar fi. apreciată între 6-15 g/zi, dar după cum
A doua sursă de proteine animale o vom vedea, unul dintre cei mai impor-
constituie laptele şi produsele lactate. tanţi AGE, acidul gama-linolenic, este
Laptele este considerat aliment complet suficient într-o doză mult mai mică, res-
nu numai datorită conţinutului în protei- pectiv 1 g/zi, aproape câl necesarul zil-
ne, dar şi pentru că este o sursă importan- nic de vitamine. Acest acid gras esenţial
tă de calciu, microelemente şi vitamine. este absolut necesar în dietă, deficitul
A treia sursă de proteine sunt ouăle de său în organism ducând la diferite tulbu-
găină, cel mai uşor digerabile şi asimila- rări patologice: eczeme, încetinirea cica-
bile (cele de raţă, gâscă, curcan, bibilică trizării şi vindecării rănilor, iritabilitate,
pot fi infestate cu uşurinţă cu Salmonella creşterea consumului de calorii ingerate
sau protozoare). Un singur ou poate asi- ş.a.m.d.
gura 2-4% din nevoile energetice zilni- în organismul uman, dimerul AGL
ce, 10% din necesarul de aminoacizi, (acidul di-gamma linolenic) se metabo-
25% din nevoile de fier, 15% din nevoi- lizează în favoarea compuşilor din seria
le de zinc şi 10% din necesarul de alte prostaglandinelor (PG). Prostaglandine-
oligoelemente şi de vitamine. Valoarea le au atât proprietăţi benefice, cât şi no-
cea mai mare energetică o au ouăle fier- cive.
te moi, ochiurile, omleta, maionezele. Prima serie (E) de PG (PGE) are, în
Cea mai mică valoare nutritivă o au ouă- general, efecte pozitive, derivând din
le fierte tari, care se elimină aproape ca AGL. PGE| activează formarea ciclului
atare, fiind recomandate de aceea în cu- monofosfatic al adenozinei (AMPc), in-
rele de slăbire fară să dăuneze ficatului. hibă agresiunile interne, are acţiune va-
Acizii graşi polinesaturaţi, cu sodilatatorie, inhibă reacţiile infiamato-
16-22% atomi de carbon şi 2-6 duble rii şi activează formarea limfocitelor T.
legături în structura lor chimică, separa- Cea mai mare cantitate de AGL se gă-
te de un singur grup — CH2 — au primit seşte în laptele de mamă (spre deosebire
denumirea de acizi graşi esenţiali de laptele provenind de la animale).
(AGE). Se numesc astfel, deoarece, AGL se mai găseşte în uleiul seminţelor
după cum aminoacizii care nu pot fî sin- din unele plante, cum ar fi: Luminiţa
tetizaţi de către organism se numesc (Oenothera biennis) din familia Ona-
esenţiali, tot aşa în grăsimi există acizii graceae, Nonnea macrosperma şi Bora-
graşi esenţiali, absolut necesari organis- go officinalis (Limba mielului) din fam.
mului sănătos, având şi remarcabile Boraginaceae şi Scrophularia marilan-
efecte terapeutice. dica din familia Scrophulariaceae. în
Vegetalele sintetizează toţi AGE în aceste specii, AGL se găseşte în cantităţi
cantităţi foarte mari (în special seminţe- cuprinse între 5-9% din uleiul total gras
le). Organism.ul uman şi animalele nu extras din seminţe. Dar cea mai bogată
pot sintetiza AGE, fiind tributare regnu- sursă în AGL (19% din greutatea semin-
22 Pledoarie pentru viaţă lungă
nale, hepato-biliare, circulatorii şi der- ţe, dar ca provitamine sub formă de ca-
matologice. rotenoizi (vitamina A) sau sub formă de
De aceea, pledăm pentru uleiurile gra- steroli (vitamina D). Vitaminele E şi K
se nepurificate chimic, care au avantajul se găsesc în exclusivitate în plante sau în
că îşi conservă valoarea calorică şi, în unele microorganisme.
plus, sunt surse de provitamine A, D, de în ceea ce priveşte funcţia vitaminelor
vitamina E şi F, lecitină şi microelemen- în organism, ele au acţiune de coenzime
te, care sunt distruse sau înlăturate prin sau de activatori enzimatici, fiind numi-
procedeele industriale de purificare. te şi biocatalizatori. Acest rol se mani-
Cum spuneam, uleiurile obţinute din festă la nivel celular, unde se petrec fe-
seminţele plantelor sunt amestecuri de nomene de oxido-reducere absolut nece-
trigliceride, compuşi conţinând esteri sare proceselor metabolice ale glucide-
gliceridici cu lanţ lung de acizi alifatici. lor, protidelor şi grăsimilor.
Toţi aceşti acizi sunt cunoscuţi în mod Denumirea de vitamină s-a păstrat de
curent sub denumirea de acizi graşi, di- la cel ce a evidenţiat pentru prima dată o
ferind în funcţie de lungimea lanţului, de vitamină (Bl) — C. Funk, în 1911, care
prezenţa şi poziţia dublelor legături din a denumit-o „amină vitală" datorită azo-
formula chimică. De reţinut că, în regnul tului aminic pe care-1 conţinea şi care era
vegetal, aproape toţi compuşii de acest considerat absolut indispensabil vieţii.
tip conţin în majoritate acizi graşi nesa-
In prezent, se cunosc multe vitamine
turaţi.
care nu conţin în molecula lor azot ami-
nic, dar denumirea iniţială s-a păstrat.
VITAMINELE
Deşi în cantităţi mici, ele au un rol ALTE SUBSTANŢE ACTIVE
important în alimentaţie atât pentru creş- TERAPEUTIC
tere şi dezvoltare, cât şi pentru menţine-
rea stării de sănătate a organismului. în 1936, Albert Szent-Gyorgyi a pus
Lipsa lor provoacă tulburări metabolice în evidenţă pentru prima dată proprietă-
grave, ducând la apariţia unor boli ca- ţile de vitamina P aleflavonoidelor (sub-
renţiale denumite hipovitaminoze. stanţe fenolice naturale de tip pigmenţi
Majoritatea vitaminelor sunt sinteti- sau copigmenţi) extrase din sucul de lă-
zate de plante şi numai în mică măsură mâie. După această descoperire a clasei
de organismul animal. flavonoidale, aceşti pigmenţi vegetali
Din punct de vedere chimic, ele sunt şi-au dovedit importanţa pentru biochi-
molecule cu structuri foarte heterogene. mie, fiziologie şi farmacodinamie.
După solubilitatea lor în grăsimi sau în Quercetina, rutina şi hesperdina sunt tot
apă, vitaminele au fost clasificate în //- glicozide flavonoidice, considerate a fi
posolubile (vitaminele Al, A2, D, D2... substanţe active terapeutic.
D7, E, K şi F) şi hidrosolubile (comple- O altă grupă de pigmenţi vegetali im-
xul de vitamine B, PP, C, P, vitamina V portanţi pentru organism sunt carotenoi-
sau factorul anti-ulceros). Dacă vitami- dele, care se găsesc în numeroase fructe,
nele hidrosolubile se găsesc aproape în legume, seminţe, în frunze, tulpini, în
exclusivitate în regnul vegetal, o bună polen. Carotenoidele sunt importante
parte dintre vitaminele liposolubile pot pentru organism deoarece joacă rolul de
fi întâlnite tot în legume, fructe şi semin- provitamine A.
Componentele de bază ale alimentelor 25
Tot pentru rolul însemnat pe care-l joa- întrucât în ultimele trei decenii s-a
că pentru organism în reacţiile oxidore- descoperit un număr foarte mare de en-
ductoare trebuie menţionaţi pigmenţii zime, s-a simţit nevoia clasificării lor pe
chinonici, mult răspândiţi în regnul vege- baza acţiunii specifice asupra substratu-
tal (ex.: naftochinonele, antracenozidele, lui pe care acţionează. Astfel, ele au fost
naftodiantronele). Unii dintre pigmenţii numite oxidoreductaze, transferaze, hi-
chinonici au şi acţiune antibacteriană. drolaze, izomeraze etc. Apoi, datorită
Taninurile, o altă grupă de flavonoi- faptului că unele enzime acţionează asu-
de, considerate substanţe active terapeu- pra mai multor substanţe, s-a adoptat un
tic, sunt foarte râspândite în fructe şi le- sistem zecimal de clasificare codificat
gume. Au proprietatea de a precipita pentru fiecare clasă mare de enzime.
protidele, inclusiv bacteriile patogene Pentru cele mai multe dintre enzime,
din tractul gastro-intestinal, iar prin temperatura optimâ de activitate este cu-
aceasta au rol antidiareic. prinsă între 20-40°, iar majoritatea enzi-
Fitohormonii (hormonii specifici melor se inactivează între 60-80°C. în
plantelor) se găsesc în numeroase pro- stare deshidratată, enzimele rezistâ la
duse vegetale, fiind factori stimulatori temperaturi apropiate de 100°C.
sau reglatori ai creşterii.
Multe legume, fructe şi seminţe con-
ţin uleiuri volatile care, pe lângă gustul SĂRURILE MINERALE
şi aroma pe care o imprimă produselor
naturale vegetale, stimulând prin aceas- în organism, alături de constituenţii
ta secreţiile gastro-intestinale, au şi re- organici, elementele minerale îndepli-
marcabile proprietăţi antibacteriene. nesc funcţii primordiale. Apa este prin-
Pornind de la această acţiune, dar şi de cipala componentă a tuturor structurilor
la altele, la fel de importante, în uitime- biologice, îndeplinind numeroase şi va-
le decenii s-a dezvoltat o nouă ramură a riate roluri, datorate proprietăţilor ei
fitoterapiei: aromaterapia. specifice.
O altâ grupă de substanţe cu acţiune La om, cea mai mare parte a apei in-
terapeuticâ sunt mucilagiile vegetale, gerate provine din lichide şi apoi din cea
glucide macromoleculare grupate în cla- aflată în alimentele solide. Pe lângă
sa poliozelor (polizaharidelor), în care acest aport, o cantitate mult mai mică,
intră şi pectinele, prezente în unele fruc- dar care se formează zilnic, este cea re-
te şi legume. zultată din metabolizarea celor trei mari
grupe de componente nutriţionale. 1 g
polizaharidă (glucid) generează 0,6 g
ENZIMELE apă, 1 g proteină 0,41 g apă şi 1 g lipid
Din punct de vedere structural, enzi- furnizează 1,07 g apă metabolică. Con-
mele sunt macromolecule de natură pro- form colectivului E. Cristea Popa, A.
teică. Atât biosinteza cât şi degradarea Popescu, E. Truţia, V. Dinu, se conside-
substanţelor din organismul uman ar fi ră că un adult sănătos, care desfăşoară o
imposibilă fără activitatea enzimatică. activitate moderată în clima temperată,
Toate seminţele în stare germinativă are nevoie de 1500-2000 ml apă/zi.
conţin enzime, dar acestea se găsesc şi Pierderile de apă au loc în mod nor-
în plantule, în frunze tinere, în fructe şi mal prin plămâni, piele, urină şi tract
diferite legume. gastro-intestinal.
26 Pledoarie pentru viaţă lungă
Nevoile de apă cresc cu 500 ml/zi în taţie sarea gemă, sarea brută de rnină sau
caz de transpiraţie datorită climei calde aşa-zisa sare grunjoasă sau sarea rezul-
sau activităţii intense şi cu 500-1500 tată din desalinizarea apei de mare, care
ml/zi în caz de febră, vomismente, cuprind, pe lângă clorura de sodiu, şi
diaree. magneziu, fosfor, litiu, mangan, fier,
Aportul de apă trebuie respectat şi îm- iod, elemente absolut necesare organis-
plinit cu stricteţe. în caz contrar, se pro- mului.
duc modificări ale echilibrului hidric, iar Considerăm necesar să atragem aten-
variaţia lui cu numai 1-2% conduce, în ţia consumatorilor că depâşirea unei
mod inevitabil, la boli grave sau chiar la doze zilnice relativ mici de sare, respec-
moarte. tiv de 5 g, poate produce efecte nedorite
Atunci când aportul de apă depăşeşte asupra sănătâţii: afecţiuni gastro-intesti-
capacitatea de excreţie renală, în orga- nale, gingivite, migrene, accentuarea in-
nism se creează condiţii propice pentru flamaţiilor hemoroidale, hipertensiune
acumularea apei în exces. arterială, creând în acelaşi timp un teren
Cele mai imporlante săruri minerale favorabil pentru tuberculozâ şi cancer.
sunt calciul, potasiul, sodiul, fosforul, Sunt boli în care sodiul, rezultat în
magneziul (în cantităţi relativ mai mari) urma scindării clorurii de sodiu, este re-
şi unele microelemente sau oligoele- ţinut de organism care, la rândul său, re-
mente (cum ar fi cobaltul, iodul, fluorul, ţine o cantitate mai mare de apă decât
cuprul, sulful, magneziul etc). cea necesarâ, ducând la apariţia edeme-
Sărurile minerale fac parte integrantă lor. în acest caz, se va elimina sarea de
din conţinutul citoplasmatic, intrând în bucătărie din alimentaţie, se vor evita
compoziţia unor enzime, vitamine sau produsele vegetale bogate în sodiu şi se
hormoni. în cazul magneziului, acesta vor folosi fructe şi legume bogate în po-
intră în constituţia de bază a clorofilei, tasiu.
*
fără de care biosinteza a numeroase sub- * *
stanţe active din fructe şi legume ar fi Ca o concluzie a acestui capitol, pu-
imposibilă. în toate produsele vegetale tem afirma că alimentul optim este ace-
există săruri minerale, în cantităţi mici la în care proteinele, lipidele şi glucide-
sau foarte mici. le sunt naturale şi perfect echilibrate în-
Alături de calciu, fosfor, potasiu şi tre ele. Cu alte cuvinte, o dietă echilibra-
magneziu, în fructe şi legume se găsesc tă trebuie sâ conţină, în proporţii sufl-
cantităţi apreciabile de clor şi sodiu, ciente, elemene plastice pentru a reface
care, sub formă de clorură de sodiu, asi- ţesuturile, elemente energetice, vitami-
gură de multe ori organismului necesa- ne, substanţe minerale şi enzirne. în ori-
rul din acest tip de elemente absolut ne- ce caz, alimentaţia nu trebuie să fie uni-
cesar vieţii. formă, ci cât mai variată în fiecare zi.
Cu cât sarea de bucătărie este mai Alimentele naturale îi redau omului li-
pură, deci cu cât este mai concentrată în niştea şi echilibrul psihic, în timp ce ali-
clorură de sodiu, cu atât este mai dăună- mentele industrializate, prjfabricate sau
toare organismului uman. Sarea purâ, fabricate prin diferite procedee, cu toată
pentru a-şi reconstitui formula originară, senzaţia de saţietate, imprimă omului o
îşi întregeşte elementele structurii de stare de agitaţie, de nelinişte.
bază cu ajutorul altor săruri clin orga- Interesele comerciale susţin alimente-
nism. De aceea, recomandăm în alimen- le cu energie calorică mare, cum sunt za-
Componentele de bază ale alimentelor 27
hârul, făina albă şi pastele făinoase fa- pletate, dacă nu chiar înlocuite, cu „ali-
bricate din făină bogată în amidon, mente vii", respectiv cu fructe proaspe-
uleiurile rafinate, margarina, sarea „ex- te, cu legume şi seminţe. Susţinem, de
tra-fină", afumăturile, conservele etc, aceea, o alimentaţie zilnică bogată în
toate acestea nefiind decât „alimente aceste componente, alături de produse
moarte", care trebuie cu necesitate com- lactate şi ouâ.
CAPITOLUL II
pete, cu unt ca atare sau topit, fructele rigă, Conopida, Varza, Fasolea,
acre (portocale, ananas, mandarine, lă- Meiul, Porumbul, îngheţata şi carnea
mâi, grape-fruit, rodii) sau tomatele, de oaie.
produsele lactate, sucurile de fructe.
După mâncare, dieteticienii indieni pre- Dieta recomandată în hepatită
conizează o cantitate mică de vin sau Include Orezul, Grâul, Porumhul,
bere. Meiul, supa de fasole boabe, supa de ri-
Sunt excluse: zahărul, carnea de porc dichi uscate, supa de legume, ouă răs-
şi de bivol, picanteriile, Porumbul, coapte, Papaya, dovleceii, Pepenele
Meiul, Fasolea (boabe), ceaiul chine- verde, castraveţii, bananele, cantalupii,
zesc, cafeaua sau alte băuturi tari, ali- grape-fruit-ul, smochinele, cireşele, lă-
mentele fripte sau coapte, fructele prea mâile dulci sau alte fructe dulci, glucoza
coapte, sarea în exces. sau sucurile dulci de fructe.
Toate alimentele se vor prepara prin
Dieta în alergii fierbere, de preferinţă în abur.
în aceste afecţiuni se vor consuma de Sunt cu desăvârşire interzise mâncă-
preferinţă Orezul, Hrişca, Meiul, Or- rurile grase (inclusiv laptele, untul,
zul, Ovăzul, legumele verzi fierte, uleiul, iaurtul, caşcavalul), piersicile,
Ghimberul şi Piperul negru în toate băuturile alcoolice, ceaiul, cafeaua, bău-
preparatele culinare, rodiile, gra- turile fierbinţi, Ardeiul iute, îngheţata,
pe-fruit-ul, ceaiul sau alte băuturi tari, nucile şi arahidele.
chiar alcoolice, Ardeiul iute, Usturoiul.
Nu sunt indicate: carnea de orice fel Dieta în cancer
(inclusiv peştele), Fasolea (boabe), ci- Există un regim ayurvedic chiar şi
tricele, ouăle, cafeaua, fructele prea pentru cancer, în care se recomandă să
coapte, îngheţata, ciupercile, Ceapa, ia- se consume: Orez, Grâu, Orz, Po-
urtul, brânzeturile, smântâna, alimentele rumb, Fasole, Linte, portocale, Fasole
acide, oţetul, băuturile reci, apa rece etc. pitică (oloagă), Mazăre dulce, Mazăre
tânără, Lăptucă, Spanac, Creson, ca-
Dieta în artrită rote, dovlecei, Sparanghcl, castraveţi
în artrită, mesele ar trebui să conţină: amari, Schinduf, toate produsele lactate
Grâu, Orez, produse lactate, carne (cu (cu excepţia iaurtului şi a chefirului),
excepţia celei de oaie), mâncare grasâ, carnea de iepure, de fazan şi de păun,
toate fructele acre, ceai, cafea şi alte fructul de Papaya, Cantalupul, lămâile
băuturi tari; după mâncare, este permis dulci, grape-fruit-ul, vişine, smochine,
consumul de băuturi alcoolice, dar în rodii, nuci de Anacardium occidentalae,
cantităţi moderate; totodată, se mai pot migdale, struguri, fistic, fructe dulci şi
consuma şi alimente preparate cu miro- miere de albine.
denii caracteristice (Piper negru, Chi- Sunt nerecomandate: carnea de vacă,
mion, Ghimber, Nucşoară, frunze de de porc, de bivol, legumele cu frunze
Dafin), fructe uscate. verzi, fasolea păstăi, Soia, seminţele sau
Nu se vor consuma: frunzele de zarza- uleiul de Susan, tuberculii, ciupercile,
vaturi verzi (în special salata), fructele oţetul, fructele acre, băuturile alcoolice,
zemoase (Pepenele roşu, Dovleacul), ceaiul, cafeaua (sau alte băuturi care
cartofii şi cartofii dulci, Gulia, Sfecla, conţin cofeină), sarea, fructele prea
ciupercile, lăstarii de Bambus şi de Fe- coapte sau fermentate, murăturile.
Sisteme de dietă tradiţionale 33
turi nu recomandâ folosirea lor decât ex- optim în cazul guturaiului, gripei şi al
trem de limitat, în cantitâţi foarte mici şi afecţiunilor pulmonare. Dacă alimentele
numai pentru combaterea unor afecţiuni sărate sunt preconizate în unele afec-
acute sau a unor parazitoze digestive. ţiuni endocrine, ele sunt total contraindi-
Polarizarea de tip yin-yang se aplică cate în maladiile renale.
şi în cazul alimentelor; în funcţie de ele- *
mentul predominant, acestea pot fi de
Bazată tot pe principiul polarităţii
cinci tipuri: neutre, reci, calde, răcoroa-
yin-yang, medicina chineză tradiţională
se, temperate. în cazul alimentelor reci,
a intuit ceea ce ştiinţa occidentală avea
ele sunt de tipul yin; la cealaltă extremă să descopere peste mii de ani: importan-
se află cele de tip yang, adică alimentele ţa echilibrului dintre sistemul nervos
calde. simpatic şi cel parasimpatic, cei doi re-
Alimentele răcoroase sunt de tip pre- glatori ai vieţii neurovegetative, care îşi
dominant yin, iar cele temperate de tip găsesc asemânări izbitoare cu forţele
predominant yang. opozante yin-yang.
între tipul de alimente şi anotimpurile Dezechilibrul dintre acestea reprezin-
din zonele temperate există o strânsă co- tă cauza iniţială a oricărei boli, susţin
relaţie, susţine tradiţia chineză. Astfel, medicii chinezi. Faţă de sistemul occi-
primăvara, yang-ul începe să crească, dental, diagnosticul acestora este mult
ajungând la valoarea maximă vara. mai subtil, mai detaliat şi mai aprofun-
Apoi, spre toamnă, începe să crească dat, constând într-o evaluare precisă a
yin-ul, atingând apogeul iarna. cauzelor bolii. Metoda diagnosticului
Prin urmare, din cele menţionate mai (SZU-CHEN) se bazează pe examinare,
înainte se poate desprinde că regimul interogare, consultaţie, palpare şi miros,
alimentar cel mai adecvat pentru fiecare prin care se evaluează starea funcţională
bolnav se poate stabili atât prin cunoaş- de moment a pacientului.
terea bolii de care suferă, cât şi a naturii Fundamentul medicinei chineze con-
alimentelor recomandate în dieta sa. stă în următoarele aspecte (după Man-
Gustul alimentar prezintă, în concep- fred Pockert, 1977):
ţia tradiţională chineză, cinci tipuri de
bază, exact ca şi în dietoterapia ayurve- 1. Bolile simptomatice se explică prin
dică: dulce, amar; acru, sărat şi picanl. neregularităţi ale funcţiilor, dar fără alte-
Ceea ce diferă însă faţă de sistemul in- rări ale substratuiui (adică fără modifi-
dian este corespondenţa dintre elemen- cări organice). Dacă medicina occiden-
tele de bază care alcătuiesc corpul uman tală poate oferi, câtă vreme nu se pot
şi tipul de aliment. Astfel, dulcele este evidenţia tulburări organice, numai un
legat de elementul pământ, amarul de tratament nespecific în cazul acestor
foc, aerul de lemn, picantul de metal, iar boli extrem de numeroase, medicina chi-
sâratul de apă. neză, având drept preocupare majoră ob-
servarea funcţiilor organismului, poate
Alimentele dulci se recomandă în spe- diferenţia simptome şi, prin urmare,
cial persoanelor astenice sau celor aflate poate stabili un tratament mult mai spe-
în convalescenţă după boli infecţioase, cific.
alimentele amare sunt indicate celor fe-
brile, cele acre în cazul tratamentului 2. Bolile „chronodemice" (shih-chg')
tulburărilor cardio-circulatorii, iar cele apar simultan pe un vast teritoriu. Dacă
picante sunt considerate a fi remediul aceste maladii au — în concepţia occi-
Sisteme de dietă tradiţionale 35
dentală — o cauză virală, în concepţia bit pe alimentele care întreţin yin-ul din
medicală chineză sunt determinate de de- corp şi stimulează funcţia renală.
ficienţe sau excedente energetice, pe Numeroasele studii efectuate azi în
anumite arii teritoriale (areale), condiţio- domeniul medicinei tradiţionale chineze
nate de o stare imunologicâ particulară. (cum ar fi, de exemplu, cele ale dr. Bob
3. în ceea ce priveşte bolile organice. Flaws, 1995) subliniază faptul că o die-
este acceptată unanim ideea că cele mai tă echilibratâ nu numai că previne sau
multe dintre bolile organice grave (insu- chiar vindecă numeroase boli specifice
ficienţa cardiacă, diabetul zaharat sau vărstei a treia, dar prelungeşte mtdt via-
cancerul) sunt precedate de un stadiu ţa. în dieta vârstnicilor se vor include
preliminar al creşterii tulburărilor func- grăunţe germinate ( G r â u , P o r u m b ,
ţionale. în cazul în care se stabileşte un Orz, Ovăz), seminţe de legume (Fasole,
diagnostic precis şi un tratament preven- Mazăre, Linte, Soia), legume şi zarza-
tiv corespunzător, se poate evita stadiul vaturi „roşii" şi „galbene" (Sfeclă, car-
organic al bolii care, potrivit medicilor tofi, dovlecei, morcovi). Legumele nu
chinezi, reprezintă un stadiu avansat, dar trebuie să lipsească de la nici o masă.
nu terminal al acestor boli. Potrivit aceloraşi studii, carnea (inclusiv
* peştele) trebuie consumate în cantităţi
reduse (cam 100 g de 3-4 ori pe săptă-
Pe lângă corelaţiile stabilite între ano- mână). Se vor evita alimenteie fierte sau
timpuri şi alimentaţie, dietoterapia tradi- prăjite în grăsimi ori completale cu so-
ţionalâ chineză mai ţine seama şi de me- suri, precum şi murăturite sau alte ali-
diul geografic (habitatul) specific, de mente fermentate. Aromele artificiale
vârstâ, de sex, de tipul de activitate a in- create prin fermentaţie forţată conţin to-
dividului, precum şi de modul de viaţă al xine nocive organismului, generatoare
acestuia. de boli.
în ceea ce priveşte vârsta, raedicina Este recomandat în special Orezul,
tradiţională chineză recomandă ca ali- deoarece hrâneşte ym-ul din corp, dar
mentele copiilor să fie cât mai simple, este necesar să fie consumat în combma-
cu valoare nutritivâ ridicată, cât mai na- ţie cu legume.
turala, evitând dulciurile rafinate (bom- Ca o regulă generală, persoanele în
boane, prăjituri, dulciuri, ciocolată, în- vârstă trebuie să mănânce de mai multe
gheţată etc). ori pe zi câte puţin, ori de câte ori le este
Similare sunt şi sfaturile dietetice foame.
pentru cei în vârstă. Măncarea bătrâni- Referitor la modul de preparare a ali-
lor trebuie să fie cât mai simplă, uşor di- mentelor, dieta tradiţională chineză reco-
gerabilâ, având la bază cât mai multe mandă fierberea sau prelucrarea prinfoc
fructe, legume şi seminţe şi cât mai pu- a alimentelor, deoarece în China există
ţine grăsimi şi protide animale (came), obiceiul fertilizării pământului cu excre-
fiind indicat consumul de lapte, produse mente umane, factori de transmitere a
lactate şi ouă, dar şi acestea în cantităţi multor boli microbiene sau parazitare.
moderate. Se vor evita condimentele, Actualizând datele, în prezent este per-
cafeaua, ciocolata, prăjiturile bogate în misă folosirea crudităţiloi; ca urniare a
grăsimi; totodată, untul şi grăsimile vor progresului în elucidarea cauzelor de-
fi utilizate tot în cantităţi moderate. Die- clanşatoare de boli şi a renunţârii la f'erti-
toterapia asiatică pune un accent deose- lizarea cu excremente umane. Singura
36 Pledoarie pentru viaţă lungă
condiţie ce se impune este numai spăla- orice gând străin, iar discuţiile purtate
rea sub jet de apă a legumelor şi fructelor. vor fi cât mai puţine şi deconectante.
în privinţa prelucrării hranei, astăzi se O metodă de facilitare a digestiei con-
preferă fierberea în abur în vase supra- stă în masajul circular, de 20-30 de ori,
puse speciale. Aceste vase relativ simple al stomacului în sensul acelor de ceasor-
constau dintr-un recipient în care fierbe nic, iar apoi de tot atâtea ori în sens in-
apa cu plante aromate, peste care se su- vers. Pentru cei supuşi constipaţiei cro-
prapun vase perforate în care se pun zar- nice, masajul se recomandă a fi executat
zavaturile în ordinea fierberii lor. Ulti- în sens orizontal, de la dreapta la stânga.
mul vas trebuie să fie bine acoperit cu un După masă, este recomandabilă o
capac. Prin acest mod de fierbere a zar- plimbare uşoară de 10-15 minute, iar
zavaturilor, se păstrează toate sărurile apoi se face siesta stând culcat sau chiar
minerale şi micro-elementele absolut dormind o jumătate de oră.
necesare organismului. Atenţie, însă! Dietoterapia tradiţională chineză fine
Niciodată nu se vor utiliza vase de alu- seama în recomandările sale şi departi-
miniu (potenţial cancerigen)! cularităţile specifice fiecărui sex.
Nutriţionistii chinezi nu recomandă Astfel, la femei, după pubertate, se
consumul de băuturi prea reci sau prea petrec de-a lungul anilor fenomene fi-
fierbinţi. Temperatura minimă nu tre- ziologice normale: menstruaţia, sarcina,
buie să fie sub 10°C, iar cea maximă nu naşterea, alăptarea, menopauza. Din
va depăşi valoarea de 40°C. în legătură acest motiv, pierderile de vitamine, să-
cu acest aspect, merită semnalat un amă- ruri minerale, microelemente (în special
nunt interesant. în sondajele ce luau în fier şi calciu) şi de enzime sunt mai mari
studiu longevitatea, rezultatele erau la femei decât la bărbaţi. în consecinţă,
foarte diferite în ceea ce priveşte ali- regimul dietetic va fi îmbogăţit în aceste
mentaţia vârstnicilor. Unii dintre aceştia elemente cu funcţie de catalizator, care
consumau moderat băuturi alcoolice, al- contribuie la metabolizara substanţelor
ţii nu consumau deloc. Unii fumau, alţii nutritive şi sunt absolut indispensabile
nu, unii erau vegetarieni, alţii mâncau organismului. Pentru femeile cu tendin-
carne. Toţi însă declarau în aceste son- ţă spre anemie sunt indicate alimentele
daje că niciodată nu foloseau alimente bogate în fier, cum sunt ouăle, Spana-
sau băuturi foarte reci sau foarte calde. cul, Ştevia, urzicile şi multe alte legume
Cum spuneam mai sus, vârstnicii tre- şi fructe. în perioada sarcinii şi alăptă-
buie să mănânce ori de căte ori le este rii se recomandă alimente bogate în cal-
foame. Se vor avea în vedere mesele la ciu, fosfor, fier şi vitamina D, precum şi
ore fixe, în scopul creării unui act refiex un aport mai subtanţial de proteine ve-
care să stimuleze pofta de mâncare. Se getale sau animale.
recomandă ca alimentele cele mai con- Pentru menopauză, este preferabil un
sistente să fie consumate dimineaţa, ast- regim hiperproteic, hipolipidic şi hipo-
fel ca spre seară alimentele să fie din ce glucidic, dar bogat în legume, fructe şi
în ce mai uşoare. seminţe. In acest mod se înlătură şi ten-
Trebuie avut în vedere un alt principiu dinţa spre obezitate.
important: masticaţia. înainte de ingur- în continuare, vom enumera, aşa cum
gitare (înghiţire), alimentele trebuie am procedat şi în cazul dietei ayurvedi-
mestecate (triturate) de cel puţin 10 ori. ce, câteva tipuri de regim indicate de că-
în timpul mesei, întreaga atenţie va fi tre medicina tradiţională chineză în di-
concentrată asupra hranei, înlăturând verse afecţiuni.
Sisteme de dietă tradiţionale 37
Consumarea fructelor şi a celor mai direct în apă, o mare parte din sărurile
multe dintre legume şi seminţe proaspe- minerale şi microelementele utile orga-
te — ca atare, în stare crudă — sau a su- nismului se pierde. Superioară acestei
cului celular proaspăt obţinut din ele, modalitâţi curente este fierberea direct
atât în alimentaţie cât şi în scopuri tera- în abur, într-un set de cratiţe suprapuse,
peutice, este forma ideală care păstrează un timp cât mai scurt.
toate calităţile naturale ale produşilor Pentru folosirea fructelor şi legumelor
sau ale substanţelor active elaborate de proaspete sau uscate, în scopuri terapeu-
celula vegetală. Cum însă acest lucru nu tice, vom prezenta pe scurt câteva dintre
este posibil în zona temperată în tot tim- procedeele cele mai frecvente de prepa-
pul anului, iar gama sortimentelor de rare care pot fi efectuate în orice gospo-
fructe şi legume variază de la sezon la dărie.
sezon, se pot realiza unele preparate care
să păstreze în bună parte proprietăţile
nutritive şi terapeutice ale acestor pro- MACERATUL LA RECE
duse naturale.
Se obţine din fructe şi legume tăiate în
Indiferent câ este vorba de folosirea
fructelor şi legumelor în stare crudă sau bucăţi mici sau răzuite printr-o răzătoare
de folosirea lor sub formă uscată (natu- de sticlă, material plastic sau metal ino-
rai sau deshidratate pe cale artificială), xidabil, peste care se pune cantitatea de
prima măsură de precauţie care trebuie apă prescrisă. Se lasă în contact 6-8 ore,
luată înainte de consumare este spălarea nu mai mult, deoarece, mai ales vara, la
cât mai îndelungată cu apă potabilă sau temperatura mediului ambiant pot sur-
cu apă fiartă şi răcită. veni fenomene de fermentare sau de
Chiar o infuzie, cu apă clocotită a dezvoltare a unor bacterii prezente în
fructelor sau legumelor nespălate bine, mediul ambiant sau chiar pe suprafaţa
nu duce la distrugerea unor forme de re- plantelor. Se recomandă ca vara macera-
zistenţă a unor microorganisme patoge- rea să se facă la cca +4°C, la frigider.
ne. De aceea, insistăm, încă o dată, ca După păstrare în contact cu apa, ma-
fructele şi legumele să fie foarte bine ceratul se filtrează prin tifon dublu, iar
spălate înainte de utilizare sau de usca- în final se stoarce conţinutul din tifon.
rea pentru iarnă. Maceratul astfel obţinut se foloseşte
Pe de altă parte, dorim să subliniem imediat sau se păstrează la frigider ma-
încă o dată că, prin fierberea legumelor ximum 24 de ore.
Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 39
se păstrează în sticle cu dop. Utilizarea înină, iar apoi se vor clăti cu apă potabi-
tincturilor în general nu este recomanda- lă înainte de a fi consumate, chiar şi în
bilă celor care suferă de afecţiuni la care cazul în care ele se consumă sau se pre-
alcoolul este contraindicat şi nici copii- pară decorticate.
lor. Tincturile se recomandă în special Pentru prepararea sucurilor se vor uti-
bolnavilor cărora le este contraindicat iiza numai materiale de inox, sticlă sau
consumul mare de apă. plastic. în prezent există numeroase ti-
puri de aparate manuale sau electrice
APLICAŢH EXTERNE pentru obţinerea sucurilor naturale. Ran-
damentele cele mai bune se obţin prin
Pentru uzul extern se pot folosi toate prese de tip hidraulic. Acestea prezintă şi
formele de preparate descrise, sub formă avantajul utilizării unor materiale de pro-
de cataplasme, comprese sau prişniţe ori tecţie de tip teflon, care împiedică un
direct din produsele vegetale proaspete contact direct al fructelor şi legumelor cu
puse în două tifoane. metalele ce produc transformări calitati-
De asemenea, fructele şi legumele se ve, diminuând valoarea terapeutică a
pot folosi sub formă de loţiuni sau frec- multor substanţe pe care le conţine sucul
ţii cu suc proaspăt sau preparat după celular al plantei. Deşi în comerţ există
unul din procedeele descrise. aparate şi vase de aluminiu, acestea se
vor evita la prepararea sucurilor naturale.
PREPARAREA SUCURILOR Este recomandabil ca sucurile să se
consume imediat după preparare. Se pot
Fructele şi legumele destinate prepa- pastra în frigider, în sticle, cel mult 12
rării sucurilor trebuie să fie de bună ca- ore.
litate şi ajunse la maturitate. Atât fructe- în ceea ce priveşte utilizarea sucuri-
le cât şi legumele pot conţine un mare lor, ele pot fi consumate ca atare, îndul-
număr de germeni patogeni, paraziţi şi
cite (dacă este cazul) cu miere, simple
virusuri care prezintă un real pericol
sau asociate, ţinând seama de scopul
pentru sănătate. De aceea, prima măsură
pentru care se folosesc. Din materialul
care trebuie luată, în cazul consumării
prezentat în această lucrare, cu puţină
fructelor şi legumelor ca atare sau sub
formă de suc proaspăt, este eliminarea, imaginaţie, se poate alcătui o reţetă de
cât mai mult posibil, a tuturor factorilor sucuri mixte în funcţie de afecţiunea
nocivi semnalaţi. avută sau de scopul urmărit. Unele su-
Pentru îndepărtarea prafului, pămân- curi din legume cu gust puţin agreabil,
tului, a ouălor de paraziţi şi în bună par- cum este cel de cartof crud, de exemplu,
te a germenilor patogeni, singura măsu- pot fi ameliorate cu puţin suc de mor-
ră practică pe care o recomandăm este covi, de ţelină sau de tomate, după gust.
spălarea îndelungată, sub jet de apă po- Nu trebuie neglijate nici „deşeurile"
tabilă, a fructelor şi legumelor înainte de care rezultă de la prepararea sucurilor.
a fi consumate sau transformate în su- De exemplu, resturile care rămân de la
curi. în timpul epidemiilor din perioada sucul de morcov pot fi transformate în
estivală sau în zonele tropicale şi ecua- chifteluţe delicioase prin adăugarea unui
toriale, unde ftecvenţa acestor epidemii ou, cu puţină fâină, puţin unt sau brânză
este mai mare, fructele şi Iegumele se de vaci şi puţină carne, după care se pră-
vor ţine câteva minute în apă cu clora- jesc în ulei.
Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 41
untdelemn şi sare, 2 borcane de iaurt sau dităţilor a fost luat de preparatele gătite
cu smântână, se obţine o salată gustoasă. din legume şi fructe conservate şi de
în perioada de iarnă se pot obţine sa- compoturile cu conservanti. Carnea, aşa
late crude foarte gustoase din varză albă cum era utilizată odinioară, proaspată
sau roşie, ridichi negre rase, morcovi, ţe- sau conservată, sub formă naturală, a
lină, sfeclă rasă, puţin hrean, suc de lă- fost înlocuită de preparatele din carne,
mâie, untdelemn, iaurt sau smântână, creându-se adevărate industrii de prelu-
după gust. crare. Peştele proaspăt a fost înlocuit de
Primăvara se pot obţine salate gustoa- conservele din peşte, iar fâina integrală a
se şi din plante riecultivate, din flora fost înlocuită de pâinea albă şi de paste-
spontană (frunze tinere de Păpădie, Un- le făinoase.
tişor, Măcriş, Leurdă sau Usturoiţă, Cercetările ştiinţifice asupra alimen-
urzici foarte tinere) care se prepară cu taţiei şi efectelor ei asupra organismului
maioneză sau cu salatâ de cartofi fierţi. au demonstrat că o masă obişnuită —
Acestea sunt doar câteva exemplifi- formată dintr-o supă, o mâncare cu car-
cări de preparate alimentare ce se pot ne şi legume şi o prăjitură — determinâ
obtine din fructe şi legume. Din partea o creştere rapidă a numărului de leucoci-
specială a acestei lucrări, din bogata lite- te faţă de valoarea normală (cca
ratură în acest domeniu şi mai ales din
7.000/mm3), astfel încât după 10 minute
imaginaţia şi din arta gospodinelor, se
se ajunge la 10.000, iar după 1/2 oră de
pot naşte sute de reţete culinare având la
la prânz la 30.000/mm3. Acest fenomen
bază gama largă de materii prime natu-
este similar cazurilor de boli infecţioase
rale dăruite de natură, de regnul vegetal.
Recomandăm cât mai multe produse na- sau inflamatorii. Reacţia de apărare a or-
turale, cât mai multe crudităţi! ganismului în urma consumării alimen-
telor gătite se numeşte leucocitoză dî~
gestivă. Numărul de leucocite revine la
OBSERVATII Şl RECOMAN- normal abia după o oră şi jumătate. Nu
DĂRI GENERALE acelaşi lucru se întâmplă în cazul consu-
mării unor alimente preparate din legu-
Trăim într-o lume din ce în ce mai ci- me şi fructe proaspete, crude, cu structu-
vilizată, mai urbanizată, mai mecaniza- ra vie. în acest din urmă caz, numărui de
tă, care cere adaptarea organismului leucocite rămâne în limitele normale.
nostru la noile condiţii de viaţă. Suntem Mai mult, în cazul în care se recurge la o
confruntaţi zi de zi cu un aer amestecat
alimentaţie mixtă, cu ahmente gătite şi
cu gaze de eşapament, cu un cer acope-
crudităţi, fie înainte, fie imediat după
rit de norii artificiali ai industriei po-
masă, fenomenul de leucocitoză digesti-
luante, cu o apă potabilă în care se infil-
vă este foarte redus.
trează de multe ori prea mult azot sau
pesticide, cu o viată sedentară, lipsită de Experienţele de laborator au demon-
mişcare în aer curat, cu surmenajul pro- strat că, în cazul în care sunt hrănite nu-
fesional şi cu stresul. Sub aspect calita- mai cu alimente gătite, animalele de la-
tiv, însăşi alimentaţia noastră zilnică a borator se îmbolnăvesc grav şi mor în
suferit modificări esenţiale din cauza scurt timp.
chimizării excesive, mijloacelor moder- Aceste exemplificări ne atrag atenţia
ne de combatere a dăunătorilor şi prelu- asupra posibilităţii înlăturării greşelilor
crării artificiale a alimentelor. Locul cru- din alimentatia noastră zilnică piin utili-
44 Pledoarie pentru viaţă lungă
zarea în fiecare zi, la fiecare masă, a cât preferă folosirea mai multor tipuri de
mai multor fructe crude. grăsimi, ţinând însă seama de însumarea
Fără îndoială că protidele sunt indis- cantităţii consumate zilnic. Grăsimile
pensabile în alimentaţia omului. Nece- obţinute prin presare la rece, cât mai pu-
sarul zilnic este de 60-90 g pentru un ţin purificate chimic, sunt superioare ce-
adult. Acestea pot fi procurate din ouă, lor obţinute la cald şi ultraralînate prin
lapte, produse lactate, carne, peşte, pre- procedee chimice.
cum şi din numeroase legume, ca Soia, Despre rolul vitaminelor, enzimelor,
Fasolea, Mazărea, Lintea, din fructe şi fitohormonilor, al sărurilor minerale şi
seminţe oleaginoase. Cu toate acestea, al microelementelor absolut necesare în
protidele din legume nu au aceeaşi cali- alimentaţia zilnică am vorbit în capitolul
tate şi acelsşi conţinut în aminoacizi privind aspectele biochimice ale alimen-
esenţiali, absolut necesari organismului, taţiei. Cantitatea şi calitatea acestora se
precum cele provenite din carne, ouă, asigură tot prin utilizarea în alimentaţie
lapte şi produse lactate. Se recomandă a cât mai multor crudităţi.
ca minimum 20-30 g din protidele nece- In cadrul recomandărilor generale am
sare zilnic să provină din regnul animal. dorit să atragem atenţia asupra faptului
Lipsa de protide animale din alimentaţie că avem la îndemână tot ceea ce ne tre-
este la fel de dăunătoare ca şi abuzul de buie pentru o alimentaţie cât mai natura-
astfel de protide. lă, pentru a asigura corpului nostru o să-
în ceea ce priveşte consumul normal nătate cât mai bună. Ca o concluzie ge-
de grăsimi, necesarul zilnic a fost stabi- nerală, putem afirma că esenţial în ali-
lit între 40-80 g pe zi. Această cantitate mentaţie este modul în care pregătint şi
este de cele mai multe ori depăşită. Se introducem în corpul nostru alimentele.
CAPITOLUL IV
PRINCIPALELE FRUCTE
DIN ALIMENTATIE
Pentru fiecare dintre cele mai comune vilele moderne de azi, are proprietăţi
fructe şi legume utilizate în alimentaţie diuretice şi urolitice remarcabile, hipo-
am adoptat o clasificare recunoscută de colesterolemiante, antiseptice intestina-
cei mai mulţi autori în acest domeniu. le, decongestive hepatice şi multe altele,
După un scurt istoric, în cadrul mono- iar Gutuiul, cultivat în urmă cu mai bine
grafiilor prezentate se va descrie compo- de 4 milenii în Babilon şi Persia, este un
ziţia chimică şi, pe această bază, vor fi excelent remediu antidiareic, în special
formulate indicaţiile terapeutice. pentru copii şi persoanele de vârstă îna-
Recomandările de folosire atât în uzul intată.
intern cât şi în cel extern au la bază pro-
cedee simple de preparare care pot fi in- MĂRUL
troduse în orice cămin. MALUS PUMILA MILL.
(sinonim Malus domestica Borkh etc.)
(FAM. ROSACEAE)
GRUPA FRUCTELOR
în prezent, genul Malus este ţeprezen-
SĂMÂNŢOASE
tat prin 28 de specii şi peste 10.000 de
Este o grupă foarte unitară din punct soiuri cultivate.
de vedere botanic, toate speciile făcând De o mare varietate, cu pieliţă verzuie
parte din subfamilia Pomoideae şi a fa- şi aproape transparentă, suav-gălbui sau
miliei Rosaceae, având drept prinripal roşu îmbujorate, merele sunt cele mai
caracter comun fructul fals de tip poa- populare fructe autohtorie şi cele mai
mă, un fruct care nu ia naştere doar din larg consumate. La vârsta copilăriei,
peretele ovarului, ci din concreşterea printre poveştile cele mai îndrăgite se
acestuia cu receptaculul care devine numără şi „Prâslea cel voinic şi merele
gros şi cărnos. Din această grupă pre- de aur", iar în colinde ni se urează să în-
zentăm două dintre speciile cu cea mai florim ca Mărul, ca Părul... Mitologia
mare răspândire la noi, respectiv Mărul greco-romană este foarte bogată în le-
şi Părul, alături de Gutui şi din ce îh ce gende în care Mărul joacă un rol de sea-
mai puţin cunoscutul Moşmon, cultivat mă (să ne gândim numai la mârul de aur
azi doar sporadic. Toate, dar în special pe care Paris 1-a înmânat zeiţei Venus ca
Mărul şi Gutuiul, au importante pro- semn de supremă apreciere a frumuseţii
prietăţi fitoterapeutice. Mărul, acest ei), iar în mitologia scandinavă nu am-
pom minunat, prezent lângă casa omu- brozia era hrana zeilor, ci merele. în le-
lui, de la locuinţele palustre şi până la genda cea mai dragă elveţienilor, despre
46 Pledoarie pentru viaţă lungă
Wilhelm Tell ca simbol al dragostei lor că în coaja fructului se află de două ori
pentru libertate, Mărul joacâ un rol de- mai mult acid pantotenic şi de două ori
osebit. mai multă vitamină C decât în pulpă.
Mâncarea ceremonialâ a Paştelui RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
evreiesc includea la desert o combinaţie
de mere tocate mărunt, nuci şi stafide pi- Intern. Principalele acţiuni se mani-
sate, curmale, scorţişoară, vin şi miere. festă asupra aparatului digestiv. Datorită
Această hrană ritualică se numeşte cha- acidităţii moderate, merele ajută diges-
roset (haroset) şi se pare câ însuşi Iisus tia, provocând prin act reflex o impor-
a g^ustat din ea. tantă creştere a secreţiei salivare şi gas-
In mitologia română, Mărul este con- trice.
siderat pomul vieţii şi exprimă, în cre- Merele consumate cu coajă sunt uşor
dinţa ţăranilor, dorinţa de rod bogat, de laxative şi absorbante ale toxinelor şi
belşug şi perenitate. In unele zone din microorganismelor la nivelul intestinu-
ţară, mireasa se joacă pe două mlădiţe de Iui, care sunt înglobate în celuloza şi
Măr dulce, pentru ca sarcina căsătoriei pectinele pe care le conţin, care nu sunt
să nu fie anevoioasă. Tot dupâ o veche iritante şi care se elimină.
tradiţie a locului, se puneau în apă ra- La copii, merele rase curăţate de coa-
muri de Măr, care urmau să înflorească jă — alături de morcovi — reprezintă un
de Anul Nou, cu care copiii mergeau tratament eficace în diareile acute şi cro-
apoi la sorcovit. Acum, sorcovele sunt nice.
de hârtie sau de plastic... Acţiunea diuretică a merelor este evi-
Pentru importantele şi bine cunoscu- dentă, dar mai importantă este elimina-
tele proprietăţi terapeutice pe care le are, rea masivă pe aceastâ cale a acidului
un dicton, larg râspândit în niai toată Eu- uric, ceea ce le face utile nu numai în
ropa, spune: „Un măr pe zi, doctorul afecţiunile renale ci şi în diatezele urice
niciodată". (artritism, reumatism, gută).
Preventiv şi curativ, ele au acţiune fa-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI vorabilă în hipertensiunea arterială, ceea
Mărul ca fruct conţine, în funcţie de ce, combinat cu proprietatea pe care o au
soi sau varietate, 83-93% apâ. de a micşora concentraţia colesterolului
S-au identificat până în prezent zaha- în sânge, justifică recomandarea lor în
ruri reducătoare (7-16%), celuloză (în ateroscleroză.
coajă), zaharoză, pentozane (poligluci- Merele intră în dieta pentru combate-
de), lignine, acizi organici liberi şi com- rea obezităţii, iar în gerontologie sunt
binaţi, pectine, materii grase, protide, ta- considerate utile în multe dintre neplă-
ninuri, săruri de Ca, Na, Fe, K, P şi — în cerile pe care le aduce cu sine vârsta îna-
cantităţi mai mici — Si, Al, Mg, Mn, S, intată.
Co etc. Autorii elveţieni citează rezultate fa-
Aroma este datâ de esterii amilici, vorabile în tratarea diabetului infantil
acizii caprionic, formic şi acetic, de ge- prin cură de mere şi tomate.
raniol şi aldehida aceticâ. Asupra sistemului nervos au o acţiune
Conţinutul în principalele vitamine calmantă, considerându-se că un măr
este prezentat în tabelele de la sfârşitul mâncat seara, la cutcare, uşurează som-
lucrării. Merele conţin pe lângă vitami- nul.
nele A, B, C şi vitamina PP în partea ex- Este cunoscută în medicina populară
ternă a fructului. De remarcat este faptul utilizarea merelor pentru efectele lor
Principalele fructe din alimentaţie 47
spre vest, iar în Evul Mediu era deja pre- Infuzia din flori are proprietăţi antiin-
zent şi în Europa. Deşi înrudit cu Mă- flamatorii recomandate de asemenea în
rul, digestibiiitatea şi valoarea terapeu- cistite.
tică a perelor este mai redusă. MOD DE iNTREBUINŢARE
PRINCIPALII CONSTITUENŢI Consumate ca atare (mai puţin reco-
Perele conţin, în funcţie de soi, între mandate însă celor cu digestia difteilă,
82-85% apă, hidraţi de carbon (zaharuri cu tractul digestiv iritat, cu hemoroizi,
—- n.n.) 10-13%, protide 0,5%, dintre din cauza celulelor pietroase sau sclerei-
zaharuri — în special levuloză (8%), ce- delor din pulpă).
luloză, pectine, tanin, săruri de Ca, Na, Suc, 2—3 pahare pe zi, înainte de
K, Fe, P şi cantităţi mai mici de S, Cl, mese.
Zn, Fe, Cu, Mn, I, As. Conţinutul în vi- Decoct din 40-50 g pere uscate („poa-
tamine este redus: cca 5 mg% vitamina me") Ia un litru de apă.
C, vitamina A 50 mg%, vitamina B2 70 Cidrul de pere are acţiune diuretică şi
mg%, vitamina B6 0,25 mg% şi vitami- uşor laxativă.
na PP în cantităţi reduse. Observaţie. Frunzele de Păr, pe lângă
taninuri, conţin arbutozid, la fel ca frun-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE zele de Merişor. Ele au proprietăţi diu-
Acţiunea laxativă, similară cu cea a retice, dezinfectante, antiinflamatore,
merelor cu coajă, este marcantă. La fel uşor sedative, favorizând dizolvarea cal-
ca şi merele, perele au acţiune diuretică culilor renali. Prin creşterea diurezei,
şi urolitică, împiedicând depunerea ura- urina devine clară, iar micţiunile frec-
ţilor şi favorizând eliminarea lor. Pe vente în prostatite se diminuează. Frun-
această acţiune se bazează recomanda- zele de Păr sunt indicate ca adjuvant în
rea curelor de pere în afecţiuni urinare, cistite, în litiaza renală şi în general în
în litiaza urinară, precum şi în reuma- afecţiunile renale, vezicale şi ale prosta-
tism, gută şi artritism. Tot datorită acţiu- tei. Se utilizează sub formă de infuzie
nii diuretice, perele au acţiune depurati- preparată din 100 g frunze proaspete sau
vă, iar conţinutul ridicat în levuloză le 25 g frunze uscate la 1 litru de apă. Infu-
recomandă şi diabeticilor. zia astfel obţinută se bea în cursul unei
Atât scoarţa Părului cât şi frunzele şi zile.
florile sunt utilizate în medicina empiri- în trecut, în medicina tradiţională,
că. Astfel, scoarţa are proprietăţi astrin- scoarţa de Păr era recomandată pentru
gente, antidiareice (datorită taninurilor) proprietăţile ei astringente şi febrifuge.
şi febrifuge. Substanţele active pe care
le conţine scoarţa au acţiune hemostati- GUTUIUL
că locală, datorită tot taninurilor care CYDONIA OBLONGA MILL.
precipită proteineie, contractă capilarele (FAM. ROSACEAE)
şi diminuează secreţiile. Gutuiul, originar din insula Creta şi
Frunzele, în special cele ale Pârului Asia de Sud-Vest, era foarte răspândit în
sălbatic, au proprietăţi antiseptice în ca- jurul anticului Sidon, oraş înfloritor al
zul căilor urinare, similare cu cele ale Feniciei, de Ia care, de altfel, îşi trage şi
Merişorului (Vaccinium vitis-idaea), iî- denumirea genului (de la cuvântul gre-
ind recomandate sub formă de infuzie în cesc Kydon, numele vechi al oraşului de
cistite, prostatită, infecţii urinare. azi Canea de pe insula Creta, nume folo-
principalele fructe din alimentaţie 49
pomul fructifer cu cea mai mare ponde- matorii ale ficatului. în medicina popula-
re. Având valoare nutritivă ridicată, el ră se recomandă şi în inflamaţiile splinei.
are şi proprietăţi terapeutice recunoscute Cosmetică. Se pot folosi sub formă de
încă din Antichitate. Pliniu cel Bătrân la- mască pentru tenurile grase, cu porii di-
udâ proprietăţile laxativc alc Prunului, lataţi.
iar prunele uscate erau recomandate de MOD DE ÎNTREBUINŢARE
diferiţi autori din Grecia antică. Mai târ-
ziu, aceste fructe se bucurau de mare fai- Consumate ca atare, în special dimi-
mă în prescripţiile Şcolii din Salerno neaţa sau la începutul mesei (8-20 bucăţi
(sec. XI-XII), pătrunzând până în Far- sunt suficiente pentru efectul laxativ).
macopeea Engleză, ca medicament, în Decoct din prune uscate: în cazul in-
secolul al XVIII-lea. flamaţiilor splinei se recomandă să se
Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut sub bea dimineaţa lichidul, iar fructele din
pseudonimul literar Moliere, face aluzie decoct să se consume seara.
la prune într-una din operele sale, „Bol- Infuzia obţinută dintr-o prună şi o
navul închipuit" (1673). smochină la 100 ml apă, administrată
zilnic copiilor uşor irascibili. Asocierea
La noi se cultivă peste 10 varietâţi de
cu smochinele este benefică şi în cazul
Prun. Aproape că nu există casă în me-
constipaţiilor, deoarece smochinele sunt
diul rural care să nu aibă un prun sau
emoliente şi se evită iritarea tractului in-
doi, majoritatea lor, însă, cultivându-se testinal. Se poate face o infuzie cu prune
în livezi. Pe lângă fructele gustoase pe şi smochine, lâsându-se apoi la macerat
care le dă, Prunul este şi un bun fixator 10-12 ore.
al solurilor în pantă, al tercnurilor alune-
coase, împiedicând spâlarea coastelor şi Pentru combaterea constipaţiei se re-
comandă maceratul obţinut la rece din
fenomenul de eroziune.
cca 200 g prune uscate (nu afumate), ţi-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI nute în apă 3-4 ore. Se iau seara.
Prunele proaspete, coapte, conţin cca Suc de prune, câte un pahar înaine de
80% apă, 14-15% hidraţi de carbon, mese.
0,6% protide, săruri minerale (Na, K, Mască cosmetică astringentă cu 5-6
Ca, P, Fe, Mg, Mn), dintre care predomi- prune zdrobite care se lasă 20 minute pe
nă potasiul (210 mg%), acizi organici, faţă.
mucilagii, vitamiuelc A, Bl, B2 etc. în etnoiatrie (medicina populară) se
Valoarea nutritivă energetică a prune- foloseşte ţuica cu tărie alcoolică ridicată
lor în stare proaspătă este de 58-62 kcal pentru „plămădeli", respectiv pentru
la 100 g pulpă, iar în stare uscată de 249 macerarea unor plante medicinale, o for-
kcal. mă populară a tincturilor. Se utilizează şi
intern, dar mai ales extern, pentru fric-
RECOMANDÂRITERAPEUTICE ţionări. Intern nu se recomandă în ulcer
Intern. Au proprietăţi diuretice,. sti- şi hepatite.
mulentc ale sistemului nervos, laxative, Observaţii. Frunzele de Prun au şi ele
decongestive hepatice şi dezintoxicante. proprietăţi diuretice şi laxative ca şi
Se recomandă în special în constipaţi- fructele, fiind în plus febrifuge şi vermi-
ile cronice, atât proaspete cât şi uscate, fuge (contra oxiurilor şi limbricilor). Se
înmuiate în apă. Sunt un bun laxativ şi folosesc empiric sub formă de decoct
pentru cei care suferă de hemoroizi, dar (fierbere 10-15 minute), o lingură la
nu şi de colită. Ameliorează stările infla- cană.
52 Pledoarie pentru viaţă lungă
rere deoarece a fost părăsită de către De- în secolul al Xl-lea Migdalul figura
mofon, fiul lui Teseu şi a fost transfor- în lista speciilor cultivate în grădinile
mată într-un Migdal. Când infidelul, cu- medicinale ale Iui Carol cel Mare. în
prins de remuşcări a venit plângând, îm- Evul Mediu şi mai târziu, Migdalul re-
brăţişând pomul, acesta s-a acoperit în- prezenta obiectul unui comerţ activ.
tr-o clipă cu acele tlori frumoase roz, pe De la Migdal se folosesc seminţele
care le cunoaştem. (sâmburii), atât de la varietateja dulce,
Dar înainte de această legendă, Mig- cât şi de la cea amară. Numai varietatea
daiul era cunoscut în Siria, Persia, în dulce este comestibilă. Cea amară are
Asia Centrală până în Turchestan, unde însă proprietăţi terapeutice.
creştea spontan. A fost maturizat sau s-a PRINCIPALII CONSTITUENp
sălbăticit în China, India, în ţările medi- Seminţele proaspete conţin până la
teraneene. Este cultivat în Europa Cen- 88% apă, iar cele uscate numai 4,5%. Ele
trală şi în America. Medicii şi învăţaţii conţin cca 18% protide, 54-55% grăsimi
Antichităţii (Teofrast, Porcius Cato, Co- formate din 75% acid oleic, fermenţi,
lumella şi Scribonius Largus) au reco- 16% hidraţi de carbon, acizi organici, să-
mandat Migdalul în multe afecţiuni. ruri de potasiu (833 mg%), calciu (250
Medicii arabi îl recomandau tot ca mg%), fosfor (455 mg%), fier (4,1
medicament, pe baza unuia dintre pre- mg%), vitamina A (20 |Jg%), vitamina
ceptele lor care spunea că un medica- Bl (0,20 ug%), B2 (0,60 jxg%), niacin
ment trebuie să fie plăcut la gust. (4,2 mg%) şi cantităţi mici (1 mg%) vita-
Numele Migdalului este pomenit şi mina C. Conţine şi o enzimă (emulsina).
în Vechiul Testament. In timpul celor pa- în continuare vom prezenta pe scurt
truzeci de ani de peregrinări, evreii s-au rezultatele unor cercetări relativ recente,
simţit descurajaţi şi au vrut să se întoar- puţin cunoscute cititorilor, în legăturâ cu
că din drum. S-au plâns conducătorilor una dintre cele mai comune nitrilozide,
lor. Moise, cel care îi călăuzea prin de- anume amigdalina, care se găseşte în se-
şert, s-a rugat pentru îndrumare şi a fost minţele unor fructe, în special ale mere-
îndemnat de Dumnezeu să ceară fiecărei lor, caiselor, cireşelor, migdalelor, pru-
familii câte un toiag cu numele capului nelor, piersicilor, nectarinelor etc.
familiei cioplit pe el. Pe toiagul casei lui Din fructele seminţelor menţionate
Levi, Moise a scris numele fratelui său, s-au izolat compuşi netoxici, hidrosolu-
Aaron. Toate toiegele au fost aduse în bili, care conţin nitrilozida sau vitamina
B17.
cortul cel mare (numit tabernacol), iar a
Lipsa din alimentaţie a acestui factor
doua zi, când Moise a intrat acolo, toia-
poate duce la tulburări fiziologice şi, da-
gul lui Aaron încolţise. Era plin de mu- torită acestui fapt, a primit statutul de vi-
guri, flori şi migdale coapte. tamină.
în ebraica veche, cuvântul „migdajă" în procesele metabolice, nitrilozidul
înseamnă „darul lui Dumnezeu". (amigdalina) este hidrolizat în hidrocia-
Migdalul este primul copac din Ţara namidă, benzaldehidă sau acetonă şi za-
Sfântă care înfloreşte ca semn al vieţii hăr.
reînnoite şi al deşteptării naturii. Chiar şi Hidrocianamida formată este detoxi-
în zilele noastre, evreii mai aduc crengi ficată de către enzima rodanază în mole-
cu muguri de migdal în sinagogă, la ma- cule de tiocianaţi netoxici. Benzaldehida
rile sărbători religioase. formată în prezenţa oxigenului este oxi-
54 Pledoarie pentru viaţă iungă
dată imediat în acid benzoic, de aseme- Până vor ajunge şi la noi aceste pro-
nea netoxic. duse denumite Laetril sau Letril, putem
înainte de-a considera posibila acţiu- beneficia în alimentaţia noastră de bine-
ne de modelare antineoplazică a vitami- facerile amigdalinei. Preventiv, doza zil-
nei B17, trebuie să menţionăm faptul că nică de 250-500 mg se poate asigura din
acidul benzoic este antiseptic şi antiin- 6-8 sâmburi de migdale sau caise şi din
flamator. Nu de mult timp, în multe ţări, 20-25 sâmburi de cireşe sau mere.
pentru bolile reumatismale au fost utili- Valoarea energetică este apreciată la
zaţi produşi de adiţie orto-hidroxizi ai 615 kcal la 100 g seminţe uscate.
acidului benzoic. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
După numeroase cercetări s-a ajuns Ia
în prezent, în terapeutică, migdalele
concluzia câ prezenţa vitaminei B17 în
joacă un rol mai important decât în tre-
alimentaţie calmează durerile reumatice
cut. Rolul major rămâne în alimentaţie şi
şi reduce temporal hipertensiunea. în ca- în cosmetică, dar nu numai după cele re-
zul în care considerăm boala canceroasă latate la subcapitolul „Principalii consti-
ca o dereglare metabolică, se pune între- tuenţi".
barea dacă una dintre cauze n-ar fi şi de-
Intern. Migdalele se recomandă în ul-
ficienţa în vitamine, în special în vitami- cerul gastric şi în gastrite hiperacide,
na_B17. deoarece, pe de o parte, uleiul gras for-
în această direcţie sunt semnificative mează o peliculă de protecţie pe perete-
cercetările omului de ştiinţă american le stomacului, iar pe de altă parte, proti-
Dr. Dean Burk de la departamentul de dele tamponează acidul clorhidric, neu-
citochimie al Institutului Naţional de tralizând aciditatea excesivă. în acelaşi
Cancer din Washington, după părerea timp, migdalele reduc secreţia de pepsi-
căriiia vitamina B17 este o vitamină în- nâ şi stimulează peristaltismul intestinal.
tr-adevăr antineoplazică. Durerile şi arsurile gastrice (senzaţia de
Considerăm totuşi necesară o preciza- „pirozis") se reduc simţitor după consu-
re: până în prezent nu există un medica- marea seminţelor de migdal. Tot asupra
ment specific, sigur în boala canceroasă. aparatului digestiv au şi o acţiune anti-
Această precizare o considerăm cu atât septică intestinală remarcabilă, fiind ast-
mai importantă cu cât în publicaţiile fel utiJizate în colitele de fermentaţie.
săptămânale de nespecialitate se face re- Sunt, de asemenea, uşor laxative şi anti-
clamă unor „medicamente anticanceroa- catarale.
se" preparate din plante (Spânz, Mărul Datorită acţiunii antispasmodice şi de
lupului — Aristolochia sp., Tătăneasă calmare a tusei, ele constituie un foarte
etc), care au produs grave intoxicaţii. agreabil remediu pectoral, fiind indicate
Plantele cu substanţe citotoxice ucid în chiar şi în tusea convulsivă. Ca anticata-
primul rând celulele sănătoase sau so- rale, au efect favorabil în laringite.
matice, iar apoi pe cele canceroase. Acţiunea anticatarală se manifestă şi
După ultimele cercetări, speciile men- în inflamaţiile aparatului genito-urinar;
ţionate accelerează dezvoltarea celulelor au şi proprietăţi antilitiazice.
canceroase, sunt nu numai citotoxice, Prin compoziţia lor chimică foarte
dar şi hepatotoxice, mutagene etc. complexă sunt tonice şi reconstituante
Cu toate controversele ştiinţifice, în generale (inclusiv ale sistemului nervos)
prezent există produse autorizate pe şi remineralizante, putând fi consumate
bază de amigdalină sau vitamina B17. ca adjuvante în tuberculoză.
Principalele fructe din aiimentaţie 55
mirea latină, însă aceasta n-a fost decât o asemenea, proprietăţi diuretice, utile în
haltă pe drumul răspândirii sale, origi- nefrite.
nea trebuind s-o căutăm în China, cu Cu flori şi frunze de piersic se poate
peste 4 milenii în urmă. Fructele sunt face un dublu tratament contra oxiurilor,
foarte digestibile, însă proprietăţile me- intern sub formă de infuzie, extern —
dicinale sunt modeste. spălături sau cataplasme. Florile au în
plus proprietăţi sedative, fiind foarte uti-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
le pentru copiii cu stări de nervozitate,
Proaspete, au 85-89% apă. Fructele precum şi proprietăţi antispastice, putân-
conţin numai 0,7% protide, 10% hidraţi du-se folosi pentru calmarea tusei spasti-
de carbon, acizi organici, săruri minera- ce. Se fac infuzii cu flori (se pot obţine
le: Na, K (200 mg%), Ca, P, Fe, I, vita- foarte uşor, strângându-le pe cele avorta-
mina A, B l , B2, niacină şi cca 9 mg% te, care se scutură abundent imediat după
vitamina C. Uleiul volatil, obţinut prin începerea înfloririi), frunze sau în ames-
distilare, conţine esteri, linalol şi acizi: tec, cu 1-1 1/2 linguri la o cană de apă
acetic, formic, caprilic, aldehide, cadi- sau lapte; se iau 2-3 căni pe zi.
nen etc. Pentru copii se recomandă şi un sirop
RECOMANDĂRI T E R A P E U T I C E foarte parfumat din infuzie concentrată
de flori şi fructe (100 g Ia litru), cu o
Intern. Datorită digestibilităţii ridica-
greutate egală de zahăr sau mai bine de
te a pulpei, piersicile facilitează digestia,
miere; se fierbe pe foc mic până la con-
uşurând la maximum travaliul muscula-
sistenţa siropoasă. Se iau 20-30 g pe zi.
turii aparatului digestiv, recomandân-
du-se persoanelor în vârstă, debile, dis-
peptice. Fierte sunt mai bine tolerate. GRUPA ARBUŞTILOR
Stimulând secreţia glandelor digesti- Şl PLANTELOR IERBOASE
ve, piersicile sunt stimulent stomahic. FRUCTIFERE
Ele sunt şi uşor laxative, însă mai accen-
tuat diuretice şi depurative, fiind reco- Reprezintă o grupare eterogenă din
mandate în dieta celor cu litiază urinară, punct de vedere botanic, având ca ele-
gutâ, reumatism. mente comune aspectul de arbust sau
Cosmetică. Piersicile pot constitui şi ierbaceu, precum şi fructele (sau pseu-
ele un remediu pentru curăţirea tenului. dofructele) cărnoase. Din această cate-
gorie fac parte specii ale căror fructe, pe
MOD DE ÎNTREBUINŢARE lângă valoarea lor nutritivă, au şi o im-
Consumate ca atare, sub formă de suc portanţă terapeutică. Dar nu numai fruc-
şi compot. tele, ci şi alte părţi de plantă, în special
Măşti cosmetice din frunze zdrobite. frunzele, conţin substanţe active cu apli-
Observaţii. Importanţă medicinală cabilitate în tratamentul unor afecţiuni
mult mai ridicată decât a fructelor o au metabolice. Unele specii sunt considera-
frunzele şi florile, care prezintă şi avan- te medicinale şi fac obiectul unor cerce-
tajul unei arome foarte plăcute; ele sunt tări fitoterapeutice chiaf în zilele noas-
foarte uşor de suportat, îndeosebi de că- tre. In cadrul acestei grupe vor fi descri-
tre copii. Din păcate, sunt prea puţin cu- se: Coacăzul negru, Coacăzul roşu şi
noscute şi utilizate în prezent. Ambele Agrişul (Fam. Saxifragaceae), Măce-
sunt un laxativ uşor, fiind complet neiri- şul, Porumbarul, Murul, Zmeurul,
tante în constipaţiile celor mici. Au, de Fragul şi Căpşunul (Fam. Rosaceae),
Principalele fructe din alimentaţie 57
* fn Franţa, Agrişul se cultivă din sec. al XIII-I i. Este răspândit în Europa, Asia, Africa de Nord, în
America de Nord şi Centrală.
** Răspândit în Europa şi Asia. In Europa, se cul i;\ aproape în toate ţările.
Principalele fructe din alimentaţie 59
ve, iar după masă stomahice, în atonii 10%), calciu (211,8 mg%), fosfor (194,4
digestive; sunt totodată uşor laxative şi mg%), magneziu (186,1 mg%), potasiu
remineralizante. Ca şi coacăzele negre, (165 mg%), sodiu — mult mai puţin
produc diureză cu eliminare de acid uric (2,80 mg%), fier (13,84 mg%), vitamine
şi uraţi, fiind recomandate în inflamaţii liposolubile: A (până la 380 mg%), E
ale căilor urinare, litiaze, hidropizie, ar- (16 mg%), F (8 mg%), D (20 mg%); vi-
tritism, reumatism, gută. tamine hidrosolubile, a căror cantitate
Fructele ambelor specii sunt „depura- variază în funcţie de perioada recoltării
tive" prin diureză. fructelor (între 360-2.500 mg%): C, P,
Se recomandă ca stimulent al funcţiei K şi aproape toate vitaminele din com-
hepatice. plexul B. Conţine 18 amino-acizi, dintre
care majoritatea esenţiali.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
Pe drept cuvânt, fructele proaspete şi
Consumate ca atare. produsele liofilizate din Cătină pot fi
Suc 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. considerate adevărate suplimente nutri-
Agrişele, sub formă de compot, supe ţionale, care conţin multivitamine, mul-
sau garnitură cu sosuri albe. timinerale şi substanţe probiotice.
Coacăzele roşii, sub formă de dulcea- Uleiul de Cătină albă conţine 80-
ţă şi sirop, sunt recomandate pentru 90%. acizi numeroşi graşi esenţiali dintre
aportul de vitamine, în special iarna şi care: oleic, Iinoleic, linolenic (în semin-
primăvara. ţe), pantotenic, palmitoleic, heptadeca-
noic, erucic (în proporţie de 1-1,5, chiar
CĂTINA ALBĂ până la 3%). Mai conţine acizii succinic,
HIPPOPHAE RHAMNOIDES L. malic, maleic, ascorbic etc, alfa şi beta
(FAM. ELAEAGNACEAE) caroten, licopen, criptoxantină, zeaxanti-
La sfârşitul verii şi până toamna târ- nă, fitofluină, kantophilă etc.
ziu, călătorul poate desluşi pe povârni- Frunzele şi scoarţa de Cătină albă
şurile Văii Prahova, Teleajenului şi Tro- conţin cantităţi apreciabile de ritosteroli
tuşului, pe dealurile Buzăului şi practic şi tocoferol.
în tot lanţul subcarpatic, ba chiar şi în Prin tehnologii speciale, cum este în
Deltă, ciorchinii portocalii ai Cătinei, ţara noastrâ cea practicată de Hofigal, se
arbust ţepos care are şi proprietatea de a pot obţine din Cătină produse care con-
fixa terenurile în pantă. Datorită valorii ţin în cantităţi mari substanţe active, cu
deosebite a fructelor, acestea au fâcut o stabilitate bună.
obiectul a numeroase cercetări originale
româneşti şi străine, Cătina fiind toto- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
dată introdusă în cultură şi ameliorată în Fructele constituie în primul rând o
multe ţări (USA, Germania etc.) polivitamină naturală, cu efecte în toate
afecţiunile provocate de carenţa unor vi-
PRINCIPALil CONSTITUENŢI tamine, dar şi cu recomandări deosebite
Fructele de Cătină albă conţin pentru convalescenţi, în stări de slăbiciu-
80-85% apă, zaharuri, în special mono- ne, tonifiante pentru copii şi persoane în
zaharide (0,05-0,50%), acizi organici vârstă. Mai ales în anotimpul rece, când
(1,5-4,1%), pectină (0,14-0,50%), poli- sursele de vitamina C sunt mai reduse,
fenoli şi substanţe taninoase (1,80%), ceaiul de Câtină este foarte bine venit,
celuloză (0,90%), proteine (1,20%), ulei putând fi folosit în fiecare zi ca un ceai
gras (8,0-12%), beta-caroten (3,5- alimentar, aceasta datorită savoarei deo-
60 Pledoarie pentru viaţă lungă
tritive, cu conţinut redus de apă. Deşi au mg%, B2 0,20 mg%, niacină 1,4 mg%,
valoare nutritivă mare, sub raport fitote- iar vitamina C numai 3 mg%.
rapic au importanţă redusă. Sunt bogate RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
în săruri de potasiu, calciu, fier şi fosfor
şi în vitaminele Bl şi B2. Din această în primul rând, alunele au o valoare
grupă fac parte alunele, castanele co- nutritivă foarte mare. Sub aspect energe-
mestibile şi nucile. Arahidele vor fi tra- tic, 100 g alune au o valoare de 2890 kj,
tate în capitolul plantelor exotice. ceea ce este echivalent cu 690 kcal, din
care se resorb 89%. Acest fapt funda-
ALUNUL
mentează recomandarea alunelor ca
energizant la bolnavii de tuberculoză şi
CORYLUS AVELLANA L
la diabetici.
(FAM. BETULACEAE)
Fără a se baza pe experimentări ştiin-
Arbust formând tufărişuri întinse, în ţifice, unii autori consideră că alunele au
poieni, păduri, de la câmpie până la eta- proprietatea de a dizolva calculii renali.
jul montan mijlociu. Se cultivă nume- Uleiul de alune este considerat teni-
roase varietăţi cu fructele ameliorate. fug (favorizează eliminarea teniei). Alu-
Lujerii tineri se folosesc pentru împleti- nele sunt recomandate tinerilor aflaţi în
turi, iar lemnul este adecvat lucrărilor de creştere, persoanelor anemice, femeilor
strungărie. în timpul gravidităţii, copiilor debili şi
Mai există o specie de Alun, cunoscut persoanelor de vârsta a treia.
sub denumirea de Alun Turcesc (Co-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
rylus colurna), din aceeaşi familie. Este
un arbust foios, spontan, megafanerofit Consumate ca atare sau măcinate în
până la mezofit, moderat termofil, întâl- amestec cu miere.
nit în special pe coaste însorite calcaroa- Uleiul, ca tenifug, câte o linguriţă în
se, bogate în humus. fiecare dimineaţă, timp de 15 zile.
La noi se întâlneşte în special în ves- Un aliment energetic natural pentru
tul Olteniei şi în sudul Banatului. Este sportivi şi alpinişti se prepară din părţi
răspândit în Peninsula Balcanică, Asia egale de alune, nuci, stafide şi miere.
Mică, Caucaz, până în Himalaya. Observafii. Frunzele de Alun (Folium
Fructele sunt mai mari decât la Alunul Corylli) sunt considerate materie primă
comun, ajungând până la 2 cm în diame- vegetală cu aplicabilitate terapeutică.
tru, lat elipsoidale, turtite, muchiate. Ele au proprietăţi vasoconstrictive $i to-
Compoziţia chimică este similară cu cea nifiante venoase, cu aplicaţii în trata-
a Alunului comun (Corylus avellana). mentul varicelor şi edemelor la picioare.
Se utilizează sub formă de extract fluid
La fel, recomandările terapeutice.
în doze de 60-80 picături. Sub formă de
PRINCIPALII CONSTITUENŢI infuzie se recomandă extern în trata-
Alunele au un conţinut redus de apă, mentul plăgilor ulceroase varicoase.
cca 3,5%, în schimb sunt foarte bogate
în ulei (62%). Conţin cca 14 g% protide, CASTANUL DE CULTURĂ
13 g% hidraţi de carbon, 635 mg% să- (comestibil)
ruri de potasiu, 225 mg% calciu, 330 CASTANEA SATIVA MILL.
mg% fosfor, 3,8 mg% fier şi numai 2 (FAM. FAGACEAE)
mg% sodiu şi urme de cupru. Vitamina Specie mediteraneană care pe vremuri
A se află în cantitate de 2 ug%, Bl 0,04 forma păduri întregi, la noi Castanul
Principalele fructe din alimentaţie 69
este întâlnit în zona Baia Mare, în depre- turilor sub formă de băi locale sau cata-
siunile Tismana, Polovraci din Subcar- plasme.
paţii Olteniei. O interpretare romantică a
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
originii numelui său botanic susţine că o
frumoasă nimfâ din alaiul Dianei, Neea, Decoct din 15-20 g Ia un litru, lăsân-
cea castă (casta Neea), a căzut victimă du-se în clocot numai 2-5 minute, după
pasiunii lui Jupiter care, urmărind-o cu care se lasă la infuzat încă un sfert de
asiduitate, a prins-o odată, când se de- oră; se beau 2-3 căni pe zi.
părtase de tovarăşele ei. De disperare, Sub formă de pireu de castane coapte
aceasta s-a sinucis, iar Jupiter a transfor- sau fierte, după masa de prânz şi seara.
mat-o în Castan. Longevitatea Casta-
nului depăşeşte 1000 ani. NUCUL
JUGLANS BEGIA L.
Alimente foarte nutritive, castanele
(FAM. JUGLANDACEAE)
sunt totodată adjuvante în tratamentul
nnor afecţiuni. Adus din Persia de către romani în
primele secole ale erei noastre, ajuns
PRINCIPAUI CONSTITUENŢI
simbol al vieţii şi al fecundităţii, Nucul
Castanele fară coajă conţin cca 52%) a găsit condiţii favorabile de dezvoltare
apă, 2,6% ulei, 4%> proteine, cca 40% hi- în ţara noastră. Nucile au o valoare bio-
draţi de carbon, săruri de potasiu în can- logică foarte ridicată — sub raport ener-
tităţi apreciabile, fier, magneziu, man- getic, plastic, favorizând unele funcţii
gan, cupru, zinc, cantităţi reduse de so- metabolice. Sunt recomandate în alimen-
diu, calciu, vitaminele BI şi B2 şi canti- taţia celor slăbiţi, a convalescehţilor, dar
tăţi destul de mari de vitamina C (cca 50 şi a omului sănătos. Valoare rriedicinală
mg%>). Valoarea în kilocalorii este de se considera în trecut că are învelişul
220 kcal la 100 g castane. cămos sau pericarpul (Pericarpus Nucis
Juglandis), de ale cărui proprietăţi tera-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
peutice s-au ocupat în Antichitate Dios-
Intern. Bogate în tanin, castanele sunt coride, Pliniu cel Bâtrân şi Galen. în
un remediu pentru diareile benigne şi di- prezent se folosesc în acelaşi scop tera-
zenterie. Ele sunt tonice stomahice, sti- peutic, validat ştiinţific, frunzele.
mulând digestia, precum şi antiseptice
ale tubului digestiv. Se recomandă în ali- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
mentaţia celor ce suferă de afecţiuni car- Nucile proaspete conţin cca 17% apă,
diovasculare şi renale, datorită conţinu- iar cele uscate aproape deloc. Conţinutul
tului redus în sodiu. Castanele se reco- în protide este destul de ridicat (15%),
mandă, de asemenea, celor cu predispo- iar în grăsimi foarte ridicat (63%). Hi-
ziţie la varice şi hemoroizi. draţii de carbon sunt prezenti în propor-
Valoarea lor nutritivă le conferă.pro- ţie de 14%, sărurile de Na (4 mg%>),
prietâţi energizante şi remineralizante în foarte bogate în K (545 mg%), Ca (70
asteniile fizice şi intelectuale. Profesorul mg%), P (430 mg%), Fe (2,1 mg%), vi-
Heupke numeşte castanele „pâinişoare tamina A (4 mg%), B2 (0,10 g%), niaci-
naturale". Se recomandă în special copi- nă (1 mg%), iar vitamina C 15 mg%. Va-
ilor şi celor în vârstă. loarea în kilocalorii este de 705, din care
Extern. In medicina populară, decoc- cantitatea de energie resorbită este de
tul de castane se foloseşte contra degeră- peste 90%. Extractul de nuci conţine şi
70 Pledoarle pentru viaţă lungă
* După ultimele cercetări, pericarpul (coaja verde) a fructelor, din cauza naftachinonei juglona, are pro-
prietăţi mutagenice şi probabil carcinogene. Nu mai folosili. deci, dulceaţa de nuci verzi!
Contrar unor păreri generalizate, coaja verde de Nuc nu conţine iod. Colorarea pielii când se curâţă nu-
cile de pericarpul fructului se datorează juglonei şi pigmenţilor antocianici.
principalele fructe din alimentaţie 71
inâiul a fost preluat de arabi care l-au burări de circulaţie şi în special în preve-
botezat „limun", găsindu-şi o a doua pa- nirea fragilităţii capilarelor, în hemora-
trie în partea sudică a Mediteranei, pă- giile subcutanate şi în hemoragiile gin-
trunzând târziu în Europa, de vreme ce giilor. Carenţa în vitamina C dupe la in-
Ibn Bauthar nu îi citează într-o enumera- suficienţe corticosuprarenale, astfel în-
re a plantelor cultivate în Spania. Se cât consumul de lămâie măreşte capaci-
pare că în cultură a pătruns în Europa tatea de apărare a organismului în bolile
de-abia spre mijlocul secolului al infecţioase.
XV-lea. Gama recomandărilor sale tera- Bactericide, datorită uleiului volatil,
peutice este de-a dreptul impresionantă, lămâile pot fi utilizate în infecţii digesti-
uneori chiar exagerată, atât pentru pulpa ve şi respiratorii.
fructului, pentru suc, cât şi pentru coajă, Efecte bune se obţin în tratarea afec-
în uz intern şi extern, în cosmetică, pen- ţiunilor hepatice, atât în refacerea paren-
tru prepararea uleiului esenţial sau a aci- chimului hepatic (în hepatite şi chiar în
dului citric. preciroză), ca şi pentru calmarea crizelor
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
acute hepatobiliare.
Contrar unor păreri răspândite că ar
Lămâile conţin 86-88% apă. Dintre
mări aciditatea (prin conţinutul mare de
acizii organici: acidul citric (6-8% în
acid citric şi gustul său acid) şi deci că ar
suc), acidul malic, citrat de calciu şi de
fi contraindicată în hipoaciditate, ulcer
potasiu. Conţinutul în protide este redus
gastric şi duodenal, lămâia are o reacţie
(0,5%), la fel ca şi cel în hidraţi de car-
bazică puternică, căci acidul citric este
bon (5%). Sărurile minerale sunt repre-
oxidat în cursul digestiei şi prin reacţiile
zentate prin cele de Na (2 mg%), K (95
din tubul digestiv se ajunge la carbonat
mg%), Ca (7 mg%), P (10 mg%), Fe
şi bicarbonat de calciu.*
(0,3 mg%), iar sub formă de oligoele-
mente: Si, Mn, Cu etc. Dintre vitamine, Prin aceasta, sunt alcalinizante gastri-
pe primul loc se situează vitamina C ce în gastrite hiperacide, ulcer gastric şi
(40^50 mg la 100 g fructe), apoi vitami- duodenal.
neleBI,B2, B3A, EşiPP. Valoarea lămâilor nu constă numai în
Uleiul volatil din coaja de lămâie este aportul de vitamină C, dar şi în acidul ci-
format din terpene (limonen, pinene, tric care joacă un rol important în metabo-
camfen, felandren, sesquiterpene etc), lismul celular, respectiv în ciclul lui Krebs.
din linalil, acetat de linalil şi geranil, ci- Lămâile au multiple efecte şi în afec-
tronelol, citral, aldehide etc. ţiunile aparatului circulator. Tonice car-
diace, ele sunt active în scleroza artere-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE lor cărora le redau elasticitatea, ducând
Intern. în trecutul îndepărtat, lipsa din şi la scăderea concentraţiei în colesterol;
alimentatie a vitaminei C, în special din sunt deci indicate în ateroscleroză şi hi-
cea a marinarilor, provoca o boală cu- percolesterolemie. Destul de remarcabi-
noscută sub numele de scorbut. De aici le sunt şi proprietăţile hipotensive.
şi denumirea de „acid ascorbic" dată In afecţiunile vasculare, în special în
pentru vitamina C. Această vitamină cele ce afectază membrele inferioare
joacă un rol important în vindecarea (varice, flebite), lămâile sunt uu adju-
fracturilor prin fixarea calciului, în tul- vant util. De asemenea, sunt antihemo-
ragice îndeosebi în epistaxis (hemoragii ciorbe etc, iar în uz extern utilizat într-o
nazale), hematurii, hemoragii digestive multitudine de forme; aplicaţii cu suc ca
în care apar scaune cu melena. atare sau diluat, în arsuri şi plăgi; tampo-
Prin stimularea hematopoezei, acestea narea locului unde s-a produs înţeparea
sunt antianemice, în acelaşi timp acti- de insecte cu vată îmbibată în suc, pro-
vând şi funcţia leucocitară. cedeu recomandat şi pentru oprirea he-
Diatezele urice (litiaza urică, artritis- moragiilor nazale; frecţii ale porţiunilor
mul, guta, reumatismul) sunt printre cu degerături; picurarea câtorva picături
afecţiunile care beneficiază cel mai mult în ureche (pentru otite), diluat 1:1 pe
de aportul lămâilor. globul ocular (pentru blefarite) sau în
Ducând la scăderea glicemiei, lămâile narine, de mai multe ori pe zi, pentru ri-
pot intra prioritar în regimul diabeticilor. nita şi sinuzită.
Ca remineralizante, ele se recomandă Contra migrenelor se ia o ceaşcă de
în special în tuberculoză. Seminţele sunt cafea în care se adaugă o felie de lămâie
un vermifug eficace contra oxiurilor. stoarsă; totodată se pun comprese cu fe-
Mai puţin cunoscută este acţiunea anti- lii de lămâie pe frunte.
migrenoasă a lămâilor; în schimb, cu- Cura de lamâie se recomandă să se în-
noaştem cu toţii efectul binefâcător al ceapă cu o lămâie pe zi, crescând zilnic
acestora în maladiile febrile. Numeroşi consumul cu câte încă una, până se ajun-
autori o citează ca armă importanta con- ge în ziua a zecea la 10 lămâi (sub diver-
tra obezităţii. se forme: limonadă, suc, în preparate cu-
Extern. Sucul este printre cele mai linare), apoi se descreşte până se ajunge
bune remedii în afte, angină, amigdalită, din nou Ia o lămâie pe zi.
în special la copii, ba chiar şi în otite, ri- Decocţie, pentru calmarea crizelor he-
nite, sinuzite. patobiliare: o lămâie stoarsă se taie în
Prin efectul lor antiseptic şi cicatrizant, bucăţi mici şi se fierbe în 300 ml apă, în-
lămâile se pot utiliza în plăgi infectate, tr-un vas acoperit, timp de 20 de minute.
erupţii şi furuncule, acţionând şi în cal- Se strecoară, se îndulceşte şi se adaugă
marea înţepăturilor de insecte. Tampona- sucul stors.
rea negilor şi herpesurilor cu suc de lămâ- Macerat la rece dintr-o lămâie zdrobi-
ie dă, de asemenea, rezultate pozitive. Se
ta, cât mai bogată în sâmburi (care să fie
citează şi utilizarea lor în degerături.
bine mărunţiţi), timp de 2 ore, în apă cu
Cosmetică. Astringenţa sucului îl face miere. Se stoarce şi se bea seara la cul-
utii pentru porii dilataţi (spaţiile interce- care, fiind recomandat contra oxiurilor.
lulare) şi punctele negre care apar la te-
Tot ca vennifug, 2 linguriţe de sâm-
nurile grase.
buri zdrobiţi şi miere, pe stomacul gol în
Ca adaos în ultima apă de spălat pe
fiecare dimineaţă, timp de 5-6 zile.
păr, dă supleţe şi strălucire părului.
Macerat Ia cald, dintr-o lămâie tăiată
Pentru cosmetica mâinilor, acestea se
felii şi 2-3 fiori de Muşeţel, ce se lasă
freacă cu felii de lămâie, care întăresc
totodată unghiile casante. peste noapte într-o cană de apă; dimi-
neaţa se strecoară şi se bea.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE O sursă bună de calciu natural este
Consumate ca atare sau ca limonadă coaja bine spălată şi fiartă, apoi pisată,
(mai ales în maladii febrile, ca răcoritor). care se lasă la macerat o săptămână în
Suc, în uz intern, pânâ la 200 g/zi, sucul de la două lămâi. Se adaugă miere,
consumat cu miere sau adâugat în salate, după gust. Se iau 3 Iinguriţe pe zi.
Principalele fructe din alimentaţie 73
în special la femeile gravide care suferă smochinelor verzi este activ în combate-
de această afecţiune. rea negilor şi bătăturilor.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
SMOCHINUL
FICUS CARICA L Consumate ca atare, fiind recomanda-
(FAM. MORACEAE) te în special sportivilor, copiilor şi celor
vârstnici.
Smochinul este bine cunoscut şi Decoct expectorant cu 2-3 fructe la
apreciat încă din Antichitate. Egiptenii îl cană, 2 căni pe zi.
considerau medicament, Biblia îl evocă Sirop, din 500 g la un litru de apă. Se
adesea şi este pomenit şi de Horaţiu. fierbe pe baia de apă până se reduce la
în sudul şi în vestul ţării s-au făcut în- jumătate. Se strecoară şi se adaugă 250 g
cercări reuşite de introducere a Smochi- miere. Se ia câte o linguriţă de 2-3 ori
nului în cultură. pejzi.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI în vechime, latexul fructelor imature
Fructele proaspete coapte conţin până de Smochin servea la prepararea brân-
la 84% apă, iar cele uscate aproape de- zeturilor şi la frăgezirea cărnii.
loc. Conţinutul în protide este de 3,5%, Aplicaţii cu rol maturativ al furuncu-
foarte ridicat în hidraţi de carbon — za- lelor, de favorizare a colectării puroiului
hăr invertit (61%), la fel ca şi în potasiu („coacere") — smochine calde sau cata-
(840 mg%). Sodiul se află în fruct în plasme din fructe fierte în apă sau lapte.
proportie de 40 mg%, calciul 190 mg%, Aplicaţii repetate (de 3 ori pe zi, timp
foşforul 105 mg%, iar fierul 3,3 mg%. de 5-6 zile) pe negi şi bătături cu suc ob-
Vitamina A este 10 u.g (micrograme)%, ţmut din fructele tinere.
Bl 0,10 mg%, B2 0,10 mg%, niacină Observaţii. Frunzele de smochin au şi
1,1 mg%. Conţine mici cantităţi de vita- ele unele întrebuinţări terapeutice ca ex-
mina C, magneziu şi brom. Sub aspect pectorant, în tulburări circulatorii şi sunt
energetic, smochinele uscate conţin 260 emenagoge (reglarea ciclurilor) sub for-
kcal, din care se resorb peste 90%. mă de infuzie 20-30 g la litru. Ramurile
tinere, sub formă de decoct (cca 2 lin-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE guri de rămurele tăiate mărunt la 250 ml
Intern. Proprietăţile pectorale sunt do- apă), constituie un bun laxativ şi diure-
minante, fructul fiind un emolient şi ex- tic, care se poate da şi la copii.
pectorant recomandat în bronşite, larin-
gite, traheite, pneumonii. Fiind emolien- CURMALUL
te, smochinele au o acţiune utilă şi în PHOENIX DACTYUFERA L
alte tipuri de cataruri, de pildă în cel in- (FAM. PALMAE)
testinal şi urinar. Au, de asemenea, pro- Palmier exotic cu port arborescent,
prietăţi laxative şi diuretice. răspândit în zona tropicală, subtropicală
Extern. Tot prin proprietăţile emolien- sau chiar mediteraneană (Algeria, Tuni-
te se explică şi recomandarea lor în sto- sia).
matite, gingivite, inflamaţii ale gâtului. Curmalele — fructele Palmierului —
De asemenea, sunt utile în abcese denta- au fost numite „hrana pământului". în
re, furuncule. Valea lordanului erau atât de răspândite,
Pentru zonele de la noi unde cresc încât Ierihonul era cunoscut drept „ceta-
exemplare de Smochin, sucul lăptos al tea palmierilor" (Deuteronom 34:3).
Principalele fructe din alimentaţie 79
Valoarea calorică este, pentru 100 g (coajă de Stejar, Salcie, Nuc etc), cu
măsline, de 224 kcal, iar pentru ulei 900 ulei de măsline de 2-3 ori pe zi.
kcal. In furuncoloze se fac cataplasme cti
măsline coapte, pisate, aplicate Iocal,
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
pentru a accelera maturaţia.
Intern. Uleiul de măsline, obţinut prin
presare la rece, este în primul rând nutri- ARAHIDELE
tiv, dar este util ca adjuvant în afecţiuni ARACHIS HYPOGAEA L.
hepatice, cu deosebire în dischineziile (FAM. LEGUMINOSAE)
biliare, deoarece are un efect colagog.
Specie erbacee originară din America
Este, de asemenea, util în insuficienţă
de Sud, cu o maturare foarte aparte a
hepatică, în colici hepatice, precum şi
fructului, care îşi pleacă pedunculul, ast-
pentru eliminarea calculilor biliari.
fel încât ultima fază a coacerii se produ-
Având proprietăţi emoliente şi for- ce în sol, de unde şi denumirea de „alu-
mând o peliculă protectoare Ia suprafaţa ne de pământ". în prezent se cultivă în
tubului digestiv, este utilizat în stări iri- Asia, India, China, Africa, America de
tative sau cataruri stomacale şi intestina- Nord şi de Sud, în Europa (Italia, Spa-
le. Pentru că această peliculă împiedică nia, Grecia etc). Fructele fiind extrem
absorbţia la nivelul intestinului, se reco- de nutritive, se fac încercări de introdu-
mandă şi ca antidot contra unor otrăvuri. cere în cultură şi la noi în ţară. Proprie-
în doze moderate, se manifestă ca un tâţile medicinale sunt moderate.
foarte bun laxativ, tară a produce colici.
I se mai citează şi efecte antihelmintice. PRINCIPALII CONSTITUENŢI
Extern. în amestec cu albuş de ou, Conţin apă 3,5-6,5%, protide
este un remediu contra arsurilor. 24-30% şi grăsimi 45-52%. Hidraţii de
Uleiul de măsline calmează imediat carbon sunt în proporţie de 18%. Aceste
durerile şi ajută Ia cicatrizare. Dă bune componente principale le conferă im-
rezultate în masaje ale gingiilor în paro- portante proprietâţi energetice: 650 kcal
dontoză. la 100 g arahide. Ele mai conţin: sodiu 6
mg%, potasiu 780 mg%, calciu 65%,
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
fosfor 410 mg%, fier 2,3 mg%. Uleiul
Administrare ca atare, câte o lingură de arahide conţine peste 15% acizi graşi
de supă dimineaţa devreme, eventual în nesaturaţi. Alunele de pământ conţin şi
amestec cu suc de legume sau fructe şi, vitaminele Bl (0,25 mg%), B2 (0,14
dacă este posibil, să se stea în repaus, mg%) şi niacină (14,3 mg%).
culcat pe partea dreaptă, 15-20 minute,
în afecţiuni hepatice, sau doze de 20-40 RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
g pentru efectul laxativ şi în aceleaşi Foarte nutritive, alunele de pământ
doze ca antihelmintic. constituie un remediu util în astenii şi
Pentru tratarea arsurilor, uleiul de surmenaj.
măsline se amestecă cu albuş de ou şi se Prin conţinutul extrem de ridicat al
unge locul afectat. uleiului în acizi graşi nesaturaţi, ele sunt
Pentru tratarea parodontozei se ma- importante în scăderea colesterolului şi,
sează gingiile după badijonări cu tinctu- prin aceasta, şi în ateroscleroză.
ră de Propolis sau decocturi de plante Datorită conţinutului în tanin, sunt an-
care au un conţinut bogat în taninuri tidiareice.
Principalele fructe din alimentaţie 81
MOD DE INTREBUINŢARE Seminţele sunt emoliente, laxative şi
Consumate ca atare, după o uşoară diuretice. Se folosesc în constipaţii cro-
prăjire. După o prâjire prea avansată, nice şi în hemoroizi.
uleiul se transformă în acroleină — sub- Uleiul din seminţe are proprietăţi de-
stanţă foarte nocivă în special pentru fi- mulgente şi emenagoge şi este folosit în
cat (hepatotoxică, carcinogenă). Prefera- special în dizenterie şi în afecţiuni ale
bil este să se consume neprăjite. căilor urinare. Se foloseşte în doze mici,
2-3 g, în doze mai mari fiind avortiv.
SUSANUL Uleiul se mai foloseşte sub formă de
SESANUM INDICUM L. fricţiuni în migrene şi ameţeli (vertij), în
(FAM. PEDALIACEAE) special combinat cu uleiuri esenţiale (de
Este o plantă anualâ erbacee, mult conifere, Eucalypt, Levănţică, Mentă).
cultivată în regiunile tropicale şi medite- *
raneene. Este menţionată în scrierile lui Datorită faptului că în prezent se cul-
Herodot, Teofrast şi Pliniu cel Bătrân. tivă aproape pe toate meridianele plane-
începând din anul 1956 s-au făcut încer- tei, încheiem acest capitol cu:
cări şi la noi de introducere în culturi,
dar în prezent seminţele de Susan pro- VIŢA DE VIE
vin în mare parte din import. VITIS VINIFERA L
PRINCIPALII CONSTITUENŢI (FAM. VITACEAE)
n-am simţit nimic. Când mâ voi scula tite, deoarece au totodată şi proprietăţi
din somn, voi cere iarăşi vin." (Pildele coleretic-colagoge.
lui Solomn, 23:35). însuşi Apostolul Pa- Proprietăţile diuretice şi depurative
vel îl sfătuieşte pe Timotei în Epistola marcante fac din struguri un adjuvant de
întâi: „Nu bea numai apă, ci foloseşte-te preţ în afecţiunile renale (inclusiv litia-
de puţin vin: pentru stomacul tău şi pen- ze), în bolile de piele, artritism, reuma-
trudesele tale siăbiciuni." (Epistola I a tism şi gută.
Sfântului Apostol Pavel către Timotei, Asupra aparatului cardiovascular au o
5:23). Erau astfel recunoscute proprietă- acţiune hipotensoare şi de scădere a co-
ţile sale stimulative, în doze mici: „Vi- lesterolului în colesterolemie şi ateros-
nul care înveseleşte inima omului şi un- cleroză.
tul de lemn care face să strălucească faţa Pentru influenţa favorabilă asupra
lui." (Psalmul 104:15). Sau, dimpotrivă, metabolismului, se recomandă în obezi-
sedative, dacă este folosit în cantităţi tate şi avitaminoze.
mari: „Daţi băutură îmbătătoare celui Mai sunt şi variaţii în funcţie de sol şi
gata să piarâ şi celui cu sufletul amărât, varietăţi. Astfel, strugurii mai acizi de pe
ca să bea şi să uite sărăcia lui şi să nu-şi soluri reci, argiloase, mai improprii pen-
mai aducă aminte de chinul lui." (Pilde- tru viţa de vie, sunt laxativi sau chiar
le lui Solomon, 31:6-7). purgativi, pe când la cei crescuţi pe so-
Se poate afirma că, şi din punct de ve- luri calcaroase predomină proprietăţile
dere fitoterapeutic, Viţa de vie are o im- diuretice şi depurative. După varietate,
portanţă deosebită. cei albi sunt stimulenţi, cei negri sunt as-
tringenţi datorită taninului şi în mod de-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI osebit tonici. Sucul de aguridă are pro-
Conţinutul în apă al pulpei de strugu- prietăţi diuretice marcante, combate
re este de 72-73%, zaharuri fermentes- obezitatea, iar diluat cu apă dă o băutură
cibile 22%, acid tartric liber 0,29%, alţi revigoratoare.
acizi organici 0,30-0,35%, protide Strugurii stafidiţi au proprietăţi pecto-
0,7%, hidraţi de carbon 16%, sodiu 2 rale, calmând tusea.
mg%, potasiu 255 mg%, calciu 20 mg%, Extern. Turtele rezultate de la pasarea
fosfor 25 mg%, fier 0,5 mg%, vitamina struguribr se pot utiliza pentru atenua-
A 5 mg%, vitamina Bl 0,05 mg%, vita- rea durerilor de gută, reumatism, sciati-
mina B2 0,03 mg%, niacină 0,2 mg%, că.
vitamina C 3 mg%, taninuri (în pieliţă) Cosmetică. Mustul reprezintă un re-
1,2%. mediu util pentru întreţinerea tenului.
Valoarea energetică a 100 g struguri Cu totul aparte este indicaţia privind
este de 70 kcal, din care se resorb în or- „camuflarea" încărunţirii părului.
ganism 90%.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Consumaţi ca atare (în obezitate 2 zile
Intern. Strugurii au un rol deosebit pe săptămână doar 1,2 kg struguri zil-
asupra aparatului digestiv, atribuin- nic).
du-li-se proprietăţi tonic-aperitive, sto- Cura de must (importantă pentru efec-
mahice, fiind utili în dispepsii, atonii tul diuretic, depurativ şi antisclerotic):
gastrointestinale. Efectul lor este de ase- se începe cu 0,5 1 zilnic, în 3 reprize, cu
menea binefăcător şi în hepatite sau o oră înainte de mese, apoi se creşte pro-
chiar în ascitele consecutive unor hepa- gresiv până se ajunge, după cca 2 săptă-
Principalele fructe din alimentaţie 83
mâni, la 2 litri zilnic, cantitate care se mucoasei nazale, alterări ale p^reţilor
menţine astfel 2-3 zile fără a se mai con- venoşi (varice, hemoroizi). în cură de
suma altceva. După acest nivel maxim lungă durată, frunzele de Viţă de vie se
se revine apoi la cantitatea iniţială de citează a fi utile în celulită, obezitate.
care se profită cât mai ţin strugurii. Cele cu nuanţe roşietice se recomandă în
Cataplasme cu turte rămase de la pre- combaterea hemoragiilor uterine şi ca
sarea strugurilor. fortifiant. Se folosesc sub formă de de-
Loţionâri cu o cârpă curată îmbibată coct, din 2 linguri la o cană de apă, bân-
în suc, se lasă 10 minute pe ten, apoi se du-se 3 cani pe zi: prima dimineaţa de-
şterge cu apă călduţă cu un praf de bicar- vreme, celelalte 2 înainte de mese. La
bonat de sodiu. rândul sâu, seva abundentă de primăva-
Pentru „mascarea" încărunţirii, se ra, numită atât de romantic „plânsul Vi-
fierb 4 g sulfat de fier în 250 ml vin ţei de vie", este un produs util în spălă-
roşu. Se piaptănâ părul cu pieptănul ruri oculare, în conjunctivite şi alte stări
umectat în această soluţie câteva minute iritative oculare,fiindconsiderată toto-
pe zi, timp de 15-20 de zile, apoi se con- dată tonică, cicatrizantă şi antihemoragi-
tinuă de 2 ori pe săptămână. că. Litiaza renală şi litiaza biliară sunt
Observaţii. Fnmzele sunt foarte as- influenţate, de asemenea, favorabil. în
tringente şi prin aceasta utile în diarei uz extern, este antiseptică şi cicatrizantă
cronice, hemoragii, sângerări la nivelul a rănilor.
CAPITOLUL V
Macerat în lapte timp de o oră, din 2 sul pentru Morcov datorită cercetărilor
linguri de Hrean ras la 1/2 litru lapte privind utilizarea sucurilor de legume şi
fierbinte; se bea dimineaţa, ca adjuvant fructe, cel de Morcov fiind de bază în
antireumatic. acest sens, fie consumat singur, fie în
Cură de Hrean cu miere în cardiopa- amestec cu alte sucuri din plante. Unele
tii ischemice dureroase, angină pectora- studii merg până la recomandarea sucu-
lă, hipertensiune. Se face o pastă omo- lui de Morcov ca preventiv în boala can-
genă dintr-o lingură de Hrean ras cu o ceroasă. Se recomandă ca morcovii să
lingură de miere; se ia treptat, cu lingu- nu se cureţe, ci numai să se spele foarte
riţa, dimineaţa cu o oră înainte de micul bine.
dejun. Cura durează 30 de zile, repetân-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
du-se cu pauze de câte 2 luni, de 4 ori pe
an timp de 3 ani. Morcovii conţin cca 80% apă. Conţi-
Cataplasme cu Hrean ras aplicate pe nutul în protide este de numai 1%, iar în
torace în cazuri de bronşite, gripă, con- hidraţi de carbon de 6%. Conţin 35 mg%
gestie pulmonară. sodiu, 235 mg% potasiu, 30 mg% cal-
Bâi locale sau generale cu făină de ciu, 25 mg% fosfor, 1120 mg% vitamina
Hrean, utile în reumatism şi inflamaţii A, 0,05 mg% vitamina Bl, 0,05 mg%
articulare, asemănătoare celor cu fâină vitamina B2, 1 mg% niacin, cca 7 mg%
de Muştar, ţinându-se fâina într-un să- vitamina C şi mici cantităţi de vitamina
culeţ de tifon peste care se toarnă apă K, de magneziu, sulf, cupru şi brom,
caldă de 25-30°, socotindu-se circa o precum şi un ulei volatil, asparagină şi
linguriţă cu vârf la un litru de apă. Săcu- daucarină.
leţul se agită în apă, iar baia durează Valoarea energetică este de 30 kcal la
20-30 minute. 100 g, din care cantitatea de energie re-
Tinctură de Hrean din 20 g hrean ras, sorbită este de 93%.
macerat timp de 2 săptămâni în 100 ml RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
alcool, utilizată în fricţiuni antireumatis- Ihtern. Morcovul este considerat un
male. remediu de bază în numeroase afecţiuni
Mestecarea unei bucăţi de rădăcinâ, în ale aparatului digestiv. EI acţionează în
fiecare zi, în paradontoză.. stările inflamatorii (cataruri) gastrointes-
Tinctură din frunze (20 g la 100 ml al- tinale. Totodată, el reglează tranzitul in-
cool timp de 10 zile), diluată cu apă, este testinal, atât în constipaţie cât şi în dia-
o apă de gură antisepticâ. ree, fiind unanim apreciat în tratamentul
dispepsiilor acute şi al diareilor sugarilor.
MORCOVUL O acţiune favorabilă este cea din gas-
DAUCUS CAROTA L tritele hiperacide, ulcerele gastroduode-
(FAM. UMBELLIFERAE) nale, chiar cu hemoragii.
Provine din selecţia şi ameliorarea Acţiunea sa bactericidă se manifestă
Morcovului sălbatic din bazinul medi- în colibaciloză.
teranean. Menţionat de Pliniu cel Bă- Indicaţiile anti-parazitare se referă la
trân, Morcovul a fost folosit irtiţial ca combaterea teniei.
plantă medicinală şi apoi alimentară. Şi Se recomandă, de asemenea, în trata-
în medicina tradiţională românească, mentul tuturor afecţiunilor hepatice, fi-
Morcovul este un remediu bine cunos- ind un vechi remediu al medicinei tradi-
cut. în ultima perioadă a crescut intere- ţionale în icter. Este, de fapt, un stimu-
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 87
A fost cultivat din Antichitate. Roma- Decoct pectoral, preparat din 100 g
nii îl numeau „napum". S-a extins în napi tăiaţi în felii la 1 litru apă sau lapte.
culturi în jumătatea de nord a Europei, Gargară cu aceiaşi decoct.
în Canada, Noua Zeelandă şi fosta Aplicaţii în uz extern cu napi fierţi,
URSS. La noi în ţară a fost cultivat în ju- apoi masare uşoară, pentru a-şi lăsa su-
deţele Braşov şi Maramureş. Se întâl- cul.
neşte uneori subspontan pe marginea
drumurilor. PĂTRUNJELUL
PETROSELINUM CRISPUM (MILL.)
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
A. W. HILL
Conţin 88% apă, iar conţinutul în pro- (FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE)
tide este scăzut (1-1,6%); relativ mai bo- Provenit din Pătrunjelul sălbatic, ori-
gat este conţinutul în hidraţi de carbon ginar de pe litoralul mediteranean, Pă-
(6%). Napii conţin 8 mg% sodiu, 190 trunjelul cultivat mai are şi un alt punct
mg% potasiu, 40 mg% calciu, 25 mg% de convergenţă cu Morcovul, şi anume
fosfor, 0,4 mg% fier, 14 ug% vitamina A, faptul că de la început a fost utilizat în
0,05 mg% vitamina C. Energia este eva- egală măsură medicinal şi alimentar.
luată la 29 kcal pentru 100 g napi. Este cunoscut şi apreciat încă din Anti-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE chitate, de Hippocrate, Dioscoride, Pli-
Intern. Proprietăţile diuretice, la care niu cel Bătrân, Galen, pentru frunzele
se adaugă cele de dizolvant uric, fac na- sale. Dioscoride îl numea „petroseli-
pii utili nu numai în cistite şi litiază uri- non", iar Pliniu „petroselinum".
că, ci şi în gută. PRINCIPALII CONSTITUENTI
în medicina populară sunt mult apre- Frunzele de Pătrunjel cu rădăcină
ciate proprietăţile pectorale, în bronşite, conţin 3% protide, 6% hidraţi de carbon,
tuse, angine. 20 mg% sodiu, 600 mg% potasiu, 145
Fiind depurativ-diuretici, consumul mg% calciu, 75 mg% fosfor, 4,8 mg%
lor are efecte favorabile în eczeme, ac- fier, 730 mg% vitamina A, 10 ug% vita-
nee. mina Bl, 0,20 mg% vitamina B2, 0,8
Se mai recomandă în enterite, având mg% niacină, peste 100 mg% vitamina
proprietăţi astringente. C (de 2-3 ori mai mult decât portocale-
Tot în completarea tratamentului in- le). Pătrunjelul conţine şi un principiu
tern, se recomandă pentru afecţiuni res- estrogen: apiolul, ulei volatil format din
piratorii. terpene, pinene, apiol şi apein. Conţine
Extern. Napii au proprietăţi maturati- şi numeroase microelemente: iod, mag-
ve, putându-se folosi pentru furuncule şi neziu, mangan, sulf, cupru şi o enzimă.
abcese. In rădăcini, conţinutul în vitamina A este
Aplicaţiile cu napi se recomandă în mai ridicat (730 p.g%).
degerături şi pentru completarea trata-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
mentului gutei.
Aşa cum le recomandă încă din Anti-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE chitate Galen, rădăcinile de Pătrunjel
Consumaţi ca atare, în special ca de- sunt un diuretic important, recomandat
purativ-diuretic. în afecţiuni renale, cu deosebire în litia-
Infuzie diuretică cu o linguriţă de pul- ze. Important este faptul că el are şi efect
bere de napi la 0,5 1 apă. declorurant (deci cu acţiune favorabilă
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 89
Mai puţin utilizat, Păstârnacul îşi are Conţine 83% apă. Are un conţinut re-
originea tot în zona mediteraneană. dus în protide (1%) şi mediu (5%) în hi-
Efectele terapeutice sunt moderate, draţi de carbon, comparativ cu celelalte
deoarece se consumă în cantităţi reduse, legume rădăcinoase. Bogată în minerale
numai ca adaos. în schimb, proprietăţile şi săruri de sodiu (55 mg%), potasiu
nutritive sunt remarcabile. 2,35 mg%, calciu 50 mg%, fosfor 60
mg%, fier 0,4 mg%, conţine mici canti-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI tăţi (2 (ig%) de vitamina A. Vitarninele
Păstârnacul are o compoziţie chimi- Bl şi B2 sunt în cantitate de 0,05 mg%,
câ asemănătoare cu cea a Pătrun jelului, niacina 0,7%, iar vitamina C numai 10
fiind bogat în săruri de potasiu, vitamina mg%. Ca microelemente, conţine iod,
A, Bl, B2 şi C, în ulei volatil, conţinând magneziu, mangan şi cupru etc. Ţelina
şi apioi. conţine şi un ulei volatil format din an-
Valoarea energetică este exprimată hidridă sedanoică şi alţi componenţi (co-
prin 40 kcal la 100 g rădăcini. lină, tirozină, acid glutamic).
Valoarea energetică este de cca 28
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
kcal la 100 g, din care se resoarbe cca
Ca şi celelalte rădăcini de umbelifere, 92%.
cele de Păstârnac sunt tonic-aperitive şi
uşor diuretice, prin diureză producân- RECOMANDÂRI TERAPEUDCE
du-se şi o eliminare de toxine, deci au Intern. Efectul tonic este binecunos-
efect depurativ-diuretic. cut şi în medicina populară, afirmân-
90 Pledoarie pentru viaţă lungă
du-se metaforic că redă o nouă tinereţe. iau 2-3 păhârele pe zi, manifestându-se,
Unul din factorii responsabili de această în afară de efectul diuretic, şi efecte to-
acţiune este probabil stimularea glande- nice generale.
lor suprarenale. Băi locale pentru degerături. Se fierbe
Proprietăţile diuretice sunt certe, ră- o ţelină cu frunze cu tot, tăiată mărunt, în
dăcinile de Ţelină fiind totodată şi de- 2 litri apă, circa 45 minute. Se ţin părţile
clorurante, fiind utile în afecţiuni renale degerate în decoctul cât se poate de cald,
(litiază, colică nefritică) şi pentru car- reîncălzindu-se pentru a se folosi de 3 ori
diaci cu edeme cardio-renale şi albumi- pe zi. Tratamentul durează 3-5 zile.
nurie. Prin eliminarea excesului de apă Observafii. Seminţele de Ţelină au
din ţesuturi se recomandă şi în obezitate, proprietăţi comune cu ale celorlalte um-
putând intra în cura de slăbire. Având belifere, stimulând digestia, fiind şi car-
acţiune diuretică, este şi depurativă; se minative. Se folosesc sub formă de infu-
recomandă în formele de diateză urică zie cu 1/2 linguriţă la cană, 2 căni pe zi,
(reumatism, gută). maximum 3 zile.
Având proprietăţi hipoglicemiante,
este considerată ca adjuvant antidiabetic. RIDICHILE
în catarurile bronşice, Ţelina acţio- RAPHANUS SATIVUS L.
nează prin proprietăţile expectorante şi (FAM. BRASSICACEAE — CRUCIFERAE)
de calmare a tusei. în mitologie, zeului Apollo i se atribu-
Extern. Cu totul specifică este acţiu- ia afirmaţia potrivit câreia, dacă guliile
nea de combatere a degerăturilor, folo- merită greutatea lor în plumb, iar sfecle-
sindu-se pentru aceasta rădăcinile de
le greutatea lor în argint, ridichile ar me-
plantă cu frunze cu tot.
rita desigur greutatea lor în aur, fapt care
Sucul este utilizat în unele fonne de atestă importanţa pe care o dădeau anti-
afecţiuni oftalmice. cii acestei legume, cultivată de peste 4
MOD DE ÎNTREBUINŢARE milenii. Părintele istoriei, Herodot, arată
Consumată ca atare în preparate culi- că sclavilor care clădeau piramidele li se
nare. dădeau, alături de usturoi, şi ridichi.
Suc (îndeosebi în cure de slăbire, reu- Mult apreciată în Grecia şi Roma an-
matism, gută, tuse şi catar bronşic) — tică, Hippocrate recomanda ridichea în
câte 100 g dimineaţa înainte de masă; hidropizie; amintită de Teofrast, era
pentru afecţiuni oftalmice, se picură pe apreciată de Dioscoride pentru proprie-
pleoape câteva picături sau se tampo- tatea de a stimula apetitul, a favoriza di-
nează uşor cu un tampon steril, umectat. gestia şi a calma tusea.
Decoct din cca 30 g la un litru de apă; în Evul Mediu se folosea pentru „eli-
se beau, pentru efectele diuretice, 2-3 minarea din viscere a tumorilor malig-
căni pe zi. ne" şi drept antidot în otrăviri. Matthio-
Tinctură preparată din rădăcini tăiate lus — savantul Renaşterii — o recoman-
şi alcool diluat de 40° în părţi egale; se da pentru proprietăţile diuretice şi antili-
ia câte o linguriţă de 2 ori pe zi. tiazice, iar Mizauld, în lucrarea sa „Gră-
„Vin tonic": se prepară din o rădăcină dina de plante medicinale" (1578), o re-
mărunţită şi macerată 48 de ore într-un comanda şi el ca tratament specific anti-
litru de vin alb, adăugându-se 100 g de litiazic.
miere. Din acest vin deosebit de parfu- Multe din aceste proprietăţi sunt adu-
mat şi cu o aromă discretă de ananas, se se în atenţie prin cercetările fitoterapeu-
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 91
tice mai recente. Proprietăţile medicina- Extern. Ridichea rasâ are proprietăţi
le aparţin îndeosebi ridichilor negre rubefiante, respectiv de a produce o iri-
(aşa-zisele „ridichi de iarnă"), Raphanus taţie locală şi prin aceasta un aflux mai
sativus L. var. niger (Mill). D.C. mare de sânge, o înroşire locală, care
PRINCIPALII CONSTITUENŢI provoacă cedarea stărilor congestive ale
organelor interne (pneumonii, stări con-
Ridichea de iarnă conţine 1% protei- gestive al ficatului).
ne, 3% hidraţi de carbon, 15 mg% sodiu,
245 mg% potasiu, 25 mg% calciu, 20 MOD DE ÎNTREBUINŢARE
mg% fosfor, 0,6% fie,r, abia 1 mg vita- Consumate sub formă de ridichi rase
mina A, 0,05 mg% vitamina Bl, 0,02 (eventual cu mere).
mg% vitamina B2, 0,3 mg% niacină şi Suc (de preferat în amestec cu suc de
25 mg% vitamina C. Ridichile negre, în morcovi), îndeosebi în litiază biliară sau
special, conţin un ulei volatil sulfurat: renală. Se iau 30-40 g cu cca 15 minute
rafanolul şi mici cantităţi de tocoferol. înainte de mese.
Valoarea energetică este redusă şi este Sirop pectoral, din ridichi tăiate felii
exprimată prin 15 kcal la 100 g. peste care se presară zahăr şi se acoperă;
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE după 24 de ore se strânge sucul care s-a
lăsat, administrându-se 3-4 linguriţe pe
Intern. Sunt considerate în primul
zi. De asemenea, pentru proprietăţi pec-
rând ca antilitiazice importante, atât în
torale, în medicina populară se recoman-
litiaza biliară, cât şi în cea renală. Mai
dă să se scobească o ridiche mai mare,
ales în cea renală, lucrări recente consi-
să se umple cu zahăr (cu miere) şi hrean.
deră ridichile, alături de frunzele de
Se coace, iar apoi se strânge sucul care
Mesteacăn şi rădăcinile de Roibă (Ru-
se lasă, administrându-se 3-4 linguriţe
bia tinctorum, 0 plantă tinctorialâ bine
pe zi.
cunoscută şi la noi în popor), ca formând
„triada de aur" capabilă să mărunţească Tot în medicina tradiţională se reco-
pietrele (proprietăţi litotritice). mandă aplicaţii locale cu ridichi rase în
Efectele coleretic şi colagog le fac uti- dreptul plămânilor (pentru pneumonii)
le pentru cei cu insuficienţă hepatică, sau în dreptul ficatului (pentru stările
colecistită şi alte afecţiuni hepatice. Se congestive ale acestuia).
citează folosirea ridichilor şi în atonia Observaţii. Ridichile roşii şi albe de
stomacului (deci pentru aşa-numitele primăvară — numite şi „ridichi de
„stomacuri leneşe"), ca şi în aerofagie. lună" — au proprietăţi similare. Se reco-
Consideraţii mai recente asupra sucu- mandă să se consume cu frunze cu tot,
lui de ridichi indică utilizarea acestuia care sunt foarte bogate în vitamine, să-
pentru „curăţirea" şi regenerarea mucoa- ruri minerale şi alte substanţe chimice
selor în cazuri de sinuzite sau rinite. foarte utile.
Bine cunoscute în medicina popuIaTă
sunt proprietăţile pectorale, adjuvante SFECLA ROŞIE
de real folos în bronşită, tuse de diferite BETA VULGARIS L. Forma RUBRA L.
(FAM. CHENOPODIACEAE)
etiologii, cataruri ale căilor respiratorii,
chiar şi în astm. In secundar, datorită Având originea într-o specie spontană
conţinutului ridicat în vitamina C, mai din bazinul mediteranean (Beta marili-
puţin în Bl, B2 şi A, se recomandă în ma L.), Sfecla roşie s-a cultivat încă din
afecţiuni carenţiale. sec. II — III ale erei noastre. Este carac-
92 Pledoarie pentru viaţă lungă
teristică formarea mai multor fascicule Suc de Sfeclă roşie, simplu sau în
libero-lemnoase concentrice, care se ob- combinaţie cu cel de castraveţi şi mor-
servă chiar cu ochiul liber în secţiune. covi. Se bea dimineaţa, 100-150 ml.
Specie alimentară nutritivă, aperitivă şi
energetică, are şi unele aplicaţii terapeu- GRUPA CEPEI
tice, deşi este încă insuficient studiată
sub acest aspect. Grupă omogenă din punct de vedere
PRINCIPALII CONSTITUENŢI botanic, reprezentanţii fâcând parte nu
numai din aceeaşi familie (Liliaceae), ci
Conţinutul în protide este de 1-1,8%, chiar şi din acelaşi gen — Allium. Din
cca 6% hidraţi de carbon, cca 60 mg% această grupă, principalii sunt Ceapa,
sodiu, 260 mg% potasiu, 25 mg% cal- Usturoiul şi Prazul. Atât în scopuri ali-
ciu, 35 mg% fosfor, 0,7% fier şi nume- mentare, cât şi în fitoterapie, se folosesc
roase microelemente, dintre care unele în principal bulbii şi tulpinile aeriene fal-
rare: rubidiu şi cesiu, alături de cupru, se. Acestei unităţi de structură îi cores-
magneziu, brom, zinc. Conţinutul în vi- punde şi o compoziţie chimică destul de
tamine este scăzut: 2 mg% vitamina A, unitară, cu totul caracteristică fiind pre-
0,02-0,03 mg% vitamina Bl şi B2, cca zenţa fitoncidelor, substanţe cu puternică
0,2% niacină şi doar 10 mg% vitamina acţiune antimicrobiană, similare antibio-
C; în schimb, conţine asparagină, betai- ticelor produse de plantele inferioare.
nă şi acid glutamic. Valoarea energetică Toate cele trei specii au o deosebitâ im-
este de cca 30 kcal la 100 g. portanţă medicinală, fiind adevărate plan-
te medicinale cu o paletă largă de reco-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
mandări, în unele cazuri servind chiar şi
Prin conţinutul ridicat de săruri mine- ca materie primă pentru industria de me-
rale şi microelemente de mare importan- dicamente (ca, spre exemplu, Usturoiul).
ţă ca elemente constitutive ale unor en-
zime, Sfecla roşie este utilă în colite, en- Toate cele trei specii sunt pomenite în
terite şi tuberculoză. Se recomandă con- Biblie (Vechiul Testament): „Ne adu-
sumarea ei în timpul edemelor, epidemi- cem aminte de peştele pe care îl mân-
ilor de gripă, iar după unii autori, chiar cam pe degeaba în Egipt, de castraveţi,
în boala canceroasâ. Ea constituie şi un de harbuji, de praz, de ceapă şi de ustu-
roi." (Numerele, 11:5)
adjuvant în tratamentul hipertensiunii.
Este contraindicată în diabet.
CEAPA
Medicina tradiţională consideră, nu
ALLIUM CEPA L.
fâră temei, sucul de Sfeclă roşie un ex- (FAM. LIUACEAE)
celent depurativ şi diuretic.
Pe baza cercetărilor recente asupra ac- Cultivată încă cu 5000-6000 de ani
ţiunii sucurilor, se citează utilizarea su- înaintea erei noastre pe valea Nilului,
cului de Sfeclă roşie, împreună cu cel de provine din forme sălbatice originare
Morcov şi de Castravete, în tratamentul din centrul Asiei şi Asia Mică.
litiazelor urice şi al diatezelor urice. Amintită în lucrările lui Homer şi He-
rodot, Ceapa a avut încă din Antichitate
MOD DE INTREBUINŢARE o reputaţie deosebită şi sub raport medi-
Consumată ca atare în salate şi în alte cal. Astfel, Dioscoride o recomanda ca
preparate culinare. Fiartă sau coaptă, îşi diuretic extrem de eficient, iar Pliniu cel
pierde din proprietăţile terapeutice. Bătrân, care o numea „Cepa", o conside-
principaleie legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 93
ra drept cel mai bun leac contra ascitei, carminativ. Proprietăţile de stimulare a
cele indicate de el rămânând în mare digestiei sunt cunoscute de toţi. Acţiu-
măsură valabile peste veacuri. Reco- nea antiseptică amintitâ, combinată cu
mandări interesante se găsesc în lucrări- cea emolientă, îi conferă proprietăţi pec-
le vestitei şcoli din Salerno, precum şi în torale, fâcând-o utilă în răguşeală, tuse
operele marilor medici arabi ai Evului rebelă, cataruri bronhice.
Mediu. Se utilizează bulbul, cu o multi- Datorită proprietăţilor hipoglicemian-
tudine de recomandări medicale, atât în te, Ceapa este un adjuvant şi în diabet.
uz intern, cât şi în uz extern. Este contra- Cercetări destul de recente au arătat
indicată suferinzilor de hiperaciditate. că un regim bogat în Ceapă fluidifică
sângele, micşorând riscul de tromboză şi
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
infarct. Prin aceasta se explică şi efectul
Conţinutul de protide e scăzut (1%), antiaterosclerotic al plantei.
iar în hidraţi de carbon este de 9%. Con- Se mai citează şi proprietăţile ei uşor
ţine mici cantităţi de sodiu — cca 8 hipnotice.
mg%, 160 mg% potasiu, 30 mg% calciu, Extern. Prin proprietăţile ei antisepti-
40 mg% fosfor şi 0,5 mg?/0 fier. Dintre ce, constituie un remediu activ în stoma-
microelementele pe care le conţine sunt tite, afte, alte afecţiuni bucofaringiene,
citate: iodul, siliciul, sulful şi fluorul furunculoze, având efect în special asu-
(0,05 mg%). Vitaminele sunt în cantităţi pra stafilococilor. Utilizarea în furuncu-
mici: 5 |ig% vitamina A, 0,03 mg% vita- loză se explică şi prin proprietăţile ei
minele Bl şi B2, 0,2 mg% niacină şi 8 maturative (grăbind colectarea) şi emo-
mg% vitamina C. Mai conţine acizii fos- liente (înmuind ţesuturile).
foric şi acetic, ulei volatil, bisulfat de Plăgile congestive, ulceraţiile pot, de
alil şi propil, enzime şi glucochinonă. asemenea, beneficia de efectele Cepei,
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE ca de altfel şi degerăturile şi durerile de
urechi. Se citează în medicina populară
Intern. Principala recomandare pentru utilizarea cepei pentru calmarea nevral-
Ceapă este aceea de diuretic energic, giilor dentare.
diureza fiind însoţită de o eiiminare ma-
Cosmetică. Sucul de ceapă se reco-
sivă de clorură de sodiu, prin aceasta do- mandă pentru combaterea negilor şi pis-
vedindu-se utilă în toate cazurile de re- truilor.
tenţie clorurosodică (edeme, ascite, ciro-
ze, pleurezii, pericardite). Producân- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
du-se şi o eliminare de uree şi acid uric, Consumată ca atare, minimum 1—2
Ceapa este utilă în litiaza urică şi diate- cepe pe zi.
ze (reumatism, gută, azotemie). Amelio- Tinctură, în special ca diuretic şi în
rează simţitor starea bolnavilor în pros- prostatite, dintr-o ceapă zdrobită macera-
tatite, mai ales în pregătirea lor pentru tă 10 zile în aceeaşi cantitate de alcool;
intervenţii chirurgicale: preventiv, inhi- se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi, îna-
bă evoluţia adenomului de prostată. inte de masa de prânz şi înainte de culca-
Deoarece fttoncidele (antibiotice din re. Pentru prostatite, se recomandă cure
plante superioare) îi conferă proprietăţi de zece zile pe lună, timp de 6 luni pe an.
antiseptice, Ceapa combate flora pato- Infuzie cu proprietăţi pectorale din
genă din intestin în colite, enterite şi, 4-6 cepe la 1 litru de apă, îndulcită cu
prin aceasta, constituie şi un remediu 10 g miere, se strecoară şi se beau 1-2
contra diareilor, fiind totodată un bun căni pe zi, dintre care una dimineaţa.
94 Pledoarie pentru viaţă lungă
Macerat în ulei, dintr-o ceapă mare tă- îmbiat înaintea unei întâlniri pe genialul
iatâ mărunt şi 4 linguri de ulei, timp de îndrăgostit la o masă bogat agrementată
10 zile, în litiaza biliară se iau 2-3 lingu- cu acest odorant condiment. Este lesne
riţe pe zi. de înţeles ce s-a întâmplat apoi...
Decoct din 3 cepe mari la 1 litru de Arabii 1-au recomandat ca antidot
apă. în reumatism se ia câte o cană dimi- contra turbării şi muşcăturilor de vipere,
neaţa şi seara la culcare. iar şcoala din Salerno i-a recunoscut în-
Cataplasme maturative şi revulsive cu suşirile antiseptice. în timpul Renaşterii,
o ceapă fiartă, în furunculoze, plăgi, de- Paracelsus şi vestitul chirurg Ambroise
gerături. Pare îl considerau ca un advărat pana-
Tamponări cu suc de ceapă pentru afte ceu. Timp de secole a constituit singurul
şi ulceraţii. mijloc de combatere a teribilelor epide-
Aplicaţii cu un bulb cald în conductul mii de ciumă care bântuiau lumea depo-
auditiv pentru calmarea durerilor. pulând regiuni întregi. Se utiliza pentru
Aplicaţii repetate cu suc (de 3—4 ori aceasta vestitul „oţet al celor 4 hoţi", le-
pe zi, timp de 5-6 zile) contra negilor şi gat şi el de o anecdotă istorică: se spune
pistruilor. că în timpul epidemiei din 1628 de la
Toulouse, care a secerat în 3 ani 50.000
USTUROIUL de vieţi, au fost prinşi 4 hoţi care jefuiau
ALLIUM SATIVUM L. casele celor morţi sau muribunzi, fâră să
(FAM. LILIACEAE) se teamă de contaminare. în schimbul
Originar din stepele Asiei Centrale, salvării vieţii lor, ei au destăinuit reţeta
Usturoiul este printre legumele cele mai oţetului arornat care conţinea şi Usturoi
vechi în cultură (cu cca 5000-6000 ani 'in cantităţi mari. în medicina tradiţiona-
înaintea erei noastre). în Egipt se citează lă românească, Usturoiul este, de ase-
utilizarea Usturoiului în hrana lucrăto- menea, mult folosit, frecându-se spre
rilor ce ridicau piramidele de la Gizeh, exemplu buzele copiilor cu un căţel de
ca fortifiant şi pentru a proteja împotriva Usturoi pentru a le da forţă şi a-i apăra
pestei. Talmudul îi recunoaşte o proprie- de boli, interesantă confluenţă cu tradiţi-
tate perfect valabilă şi azi, aceea de ver- ile populare din alte ţări (se citează, de
mifug. Autorii greci, în frunte cu Aristo- exemplu, că bunicul regelui Henric al
fan, i-au adus elogii pentru numeroasele IV-lea al Franţei a procedat la fel când
sale proprietâţi terapeutice. Dioscoride acesta era mic).
1-a descris ca fiind un bun vermifug, la Departe de a scădea, importanţa me-
fel ca, la romani, Galen. dicinală a Usturoiuiui este şi azi valabi-
în acest cor de lăudători, singur Hora- lă, servind şi ca materie primă pentru
ţiu a făcut excepţie, scriind că „dacă, în- mdicamente hipotensive. Desigur, nu
tr-o zi, un fiu va dori moartea bătrânului credem azi în panacee, însă tabloul reco-
său părinte, va putea să-1 facă să piară cu mandărilor terapeutice ale Usturoiului
Usturoi. Căci chiar şi Cucuta e mai este cu adevărat impresionant, singurul
blândă ca acesta". O relatare anecdotică impediment constituindu-1 mirosul său
arată că motivarea era foarte subiectivă: penetrant, neajuns ce nu poate fi decât
bogatul Mecena, invidios pe Marele parţial evitat prin igiena repetată a gurii
Poet pentru succesul pe care Horaţiu îl cu paste de dinţi puternic mentolate şi
avea în faţa frumoasei Lidia şi cunos- clătiri cu alcool foarte diluat (la cca
când că aceasta detestă Usturoiul, 1-a 30°), luându-se totodată şi 1-2 tablete de
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 95
cărbune medicinal. Cu toate aceste mă- prin acţiunea asupra circulaţiei periferi-
suri de precauţie, Usturoiul, datorită ce, cât şi asupra contractilităţii miocar-
tocmai substanţelor active care se elimi- dului, preparatele de Usturoi coboară
nă prin respiraţie, în mare parte va râmâ- atât minima, cât şi maxima presiunii ar-
ne dezagreabil pentru cei care nu I-au teriale (presiunea sistolică, respectiv
consumat cu o zi înainte. diastolica arterială). La rândul său, pul-
Datorită substanţelor pe care le conţi- sul devine mai rar şi se regularizează;
ne, Usturoiul are o serie de contraindi- concomitent se produce şi o dilatare a
caţii, ca de exemplu în cataruri gastrice arterelor coronare. Ca urmare, dimi-
şi intestinale, în simptome congestive nuează efortul cardiac şi se ameliorează
pulmonare (tuse seacă, sangvinolentă, tulburările de ritm. Efectele se extind şi
stări febrilej, deoarece accentuează sta- asupra aparatului vascular, diminuând
rea iritativă; de asemenea, nu va fi admi- spasmele vasculare şi reducându-se tul-
nistrat mamelor care alăptează, deoarece burărilecirculatorii (inclusivîn varice şi
transmite gustul şi mirosul său laptelui, hemoroizi). Usturoiul este totodată anti-
putând duce la „înţărcare". hemoragic, micşorând şi riscul de trom-
Din experienţa personală, unul dintre boză. Toate acestea se leagă şi de efectul
autorii acestei cărţi (Ovidiu Bojor) reco- antiaterosclerotic marcat al Usturoiului,
mandă pentru cei care au teamă de miro- prin scăderea nivelului colesterolului în
sul Usturoiului următoarea reţetă de
sânge.
preparare a mujdeiului: „căţeii" de la o
căpăţâuă de usturoi, o lingură de sare, o Puternica acţiune antibacteriană face
linguriţă de zahăr. Se freacă în piuă şi se ca Usturoiul să fie extrem de util ca an-
adaugă treptat 2 linguri de ulei comesti- tidiareic şi antidizenteric.
bil şi o lingură suc de lămâie. I se atribuie şi proprietăţi de preveni-
re a cancerului căilor digestive.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI De asemenea, prin consumul de Ustu-
Usturoiul conţine hidraţi de carbon roi, sunt atenuate colicile produse de
până la 25%, în care predomină inulina, dispepsiile de fermentaţie. El se mani-
protide, săruri minerale, iod, siliciu, sulf, festâ şi în stimularea apetitului, ca şi în
vitamina C (cca 0,4%), cantitaţi mici de tonifierea stomacului. Contribuind la
ulei volatil (cca 0,009 g%) format din di- eliminarea balonărilor, Usturoiul este şi
sulfură de alilpropil (cca 6%), disulfură carminativ. De asemenea, stimulează se-
de alil (cca 60%) şi trisulfură de alil (cca creţiile biliare (efect coleretic). Cunos-
20%) şi cantităţi mici de tetrasulfură de cute bine încă din Antichitate, proprietă-
alil. Alte două substanţe uleioase cu pu- ţile antihelmintice se manifestă îndeo-
ternice proprietăţi bacteriostatice sunt sebi asupra limbricilor, oxiurilor, teniei,
menţionate sub numele de alicină şi gar- fiind în acest sens considerat printre spe-
licină şi sunt responsabile de acţiunea fi- ciile medicinale de bază.
toncidă (antibiotice din plante supcrioa-
Acţiunea dezinfectantă, combinată cu
re), alâturi de alisatina I şi II care acţio-
cea expectorantă şi calmantă a spasme-
nează puternic asupra stafilococului.
lor musculaturii netede, face ca Ustu-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE roiul să fie recomandat în bronş^ite cro-
Intern. Acţiunea hipotensivă a Ustu- nice, gripe şi rinite. Se recomandă şi în
roiului este o realitate bine fundamenta- astm (inclusiv în crize), emfizem pulmo-
tă din punct de vedere ştiinţific. Atât nar şi tuse convulsivă.
96 Pledoarie pentru viaţă lungă
Diureza este sporită prin consumul de Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
Usturoi, cu eliminarea accentuată de 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
acid uric şi uraţi. Usturoiul se dovedeş- cantitatea rezultată bându-se în cursul
te astfel util în litiaza urică, precum şi în unei zile.
diateze urice (gută, reumatism, artri- Sirop din 50 g Usturoi fiert în 200 ml
tism), în afară de oligurie, hidropizie, apă, se filtrează, se îndulceşte cu 50 g
edeme ale picioarelor. zahăr şi se iau 2-3 linguri pe zi (în cazul
Extern. Şi în uz extern sunt de mare teniei se bea întreaga cantitate diminea-
importanţă proprietăţile antiseptice ale ţa pe stomacul gol, repetându-se mai
Usturoiului, fiind folosit în plăgi infec- multe zile la rând, până la expulzarea
tate, ulceraţii. parazitului).
Se citează proprietăţile de sedare a Tinctură din sucul rezultat prin zdro-
unor algii (dureri) de natură reumatică birea Usturoiului cu o proporţie egală
sau ca urmare a unor inflamaţii ale con- de alcool 40°, se iau 2-3 linguriţe pe zi,
ductului auditiv extern. timp de 10 zile pe lună.
în tratamentul oxiuriazei, tratamentul Reţeta de tinctură din medicina tradi-
extern se foloseşte în clisme, combinat ţională chineză: 350 g bulbili bine zdro-
cu cel intem. biţi se lasă la macerat la loc râcoros timp
în fine, Usturoiul este un remediu util de 10 zile în 350 ml alcool de 85 centi-
contra bătăturilor şi negilor. grade. După acest răstimp, se filtrează şi
se mai lasă 3 zile la limpezire. După de-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE cantare, se păstrează în sticle brune, bine
Consumat ca atare, zilnic minimum astupate, la temperatură moderată. Se
2-3 bulbili (căţei) zdrobiţi. administrează după urmâtoarea schemă:
NR. PlCATURl
ZHJA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 io 11 12~~I3 14 15 16 17
Dimineaţa 1 4 7 10 13 16 19 22 25 24 21 18 15 12 9 6 3
Laprânz 2 5 8 11 14 17 20 23 25 23 20 17 14 11 8 5 2
Seara 3 6 9 12 15 18 21 24 25 22 19 16 13 10 7 4 1...
rând. Are efecte favorabile şi contra he- special de aportul de săruri minerale şi
moroizilor extemi. de vitamine.
Cosmetică. Acţiunea sa emolientă,
datorată mucilagiilor, şi cea decongesti- CARTOFUL
vă fac din Praz una din legumele cu SOLANUM TUBEROSUM L
efect favorabil asupra tenurilor; de ase- (FAM. SOLANACEAE)
menea, este activ în acnee şi în atenua- A fost adus din Lumea Nouă de către
rea petelor de roşeaţă (cuperoză). conchistadori la ordinul regelui Filip al
în cosmetica părului, Prazul este pen- Il-lea. Prima descriere a sa a fost făcută
tru părul brun ceea ce este Muşeţelul în 1550 de Pedro de Creza, tovarăş de
pentru părul blond, respectiv are rolul de călătorie al lui Pizzaro, cuceritorul Peru-
a-i da reflexe foarte frumoase. lui, care face obervaţia că, în zonele
MOD DE ÎNTREBUINŢARE înalte şi umede de acolo, această plantă,
Consumat ca atare. sub denumirea de „papas", era baza ali-
mentaţiei incaşilor. Răspândirea acestei
Decoct foarte concentrat; băut regu-
plante în Europa, cu tuberculi cât o ci-
lat, este un foarte bun diuretic. Decoctul
reaşă şi cu gust destul de neplăcut, s-a
serveşte şi pentru clătirea părului brun.
făcut destul de anevoie, din moment ce
Sirop pectoral din decoct foarte con-
în anul 1601 Clasius o descria în lucra-
centrat amestecat cu o greutate egală de
rea sa „Rariorum plantarum historia"
miere. Se iau 4-5 linguri pe zi.
(„Istoria plantelor rare"). în Anglia a
Extern. Conform recomandărilor din
fost introdusă, după unii, de vestitul cor-
text.
sar Francis Drake, iar după alţii de ami-
ralul Releigh. A fost cultivată în grădini-
GRUPA LEGUMELOR le de flori şi utilizată ca plantă medicina-
DIN FAMILIA lă, ca adevărat elixir de viaţă lungă, pă-
SOLANACEELOR rere împărtăşită chiar de Bacon. Dar me-
ritele ameliorării şi răspândirii plantei îi
Aduse din Lumea Nouă de conchista- revin farmacistului francez Parmentier
dori (exceptând pătlăgelele vinete), (sec. al XVIII-lea), horticultor amator,
plantele comestibile din familia Solana- care obtine cartofi cu tuberculi mari, dar
ceelor au cucerit încetul cu încetul Euro- care, fiind şi psiholog şi mizând pe slă-
pa, devenind astăzi legume de bază. biciunile omeneşti, a pus o pază putemi-
Grupa constituită pe criteriul înrudirii că în jurul unui teren cultivat cu cartofi,
botanice, respectiv al apartenenţei la pentru a stimula curiozitatea şi... furtul
aceeaşi familie (Solanacee), cuprinde în timpul nopţii şi, prin aceasta, răspân-
plante de la care se consumă fie tubercu- direa Cartofului. Cartoful se cultivă as-
lii (cartoful), fie fructificaţiile (tomate, tăzi pe scară largă, cu numeroase soiuri,
ardei, vinete). Din punct de vedere me- în special în zona temperată. Tuberculii,
dical, de interes mai deosebit sunt carto- alături de marea lor valoare nutritivă, au
fii şi, într-o măsură mai redusă, ardeii şi şi unele proprietăţi medicinale.
tomatele, în timp ce vinetele au efecte cu
totul neînsemnate. în general, se poate PRINCIPALII CONSTITUENŢI
afirma că la această grupă predomină Conţinutul în apă este de 74-75%, în
net importanţa nutritivă faţă de cea tera- proteine de 2%, în hidraţi de carbon în-
peutică, aceasta din urmă fiind legată în tre 19-22%, lipide cca 0,15%, sodiu 445
Principalele legume, serriinţe şi cereale din alimentaţie 99
mg%, calciu 13 mg%, fosfor 60 mg%, în regimurile diabeticilor, înlocuirea
fier 0,9 mg%, vitamina A 5 ug%, vitami- pâinii cu 1-1,5 kg cartofi copţi în cpajă
na Bl 0,10 mg%, vitamina B2 0,05 sau fierţi, o zi pe săptămână, are efecte
mg%>, vitamina B6 0,2 mg%, niacină 1 favorabile şi duce la scăderea simptofne-
mg%, vitamina C 20 mg%, acidul pan- lor specifice glicozuriei, poliuriei şi po-
totenic de 0,3-0,6 mg%, iar cel folic în Iidipsiei, datorită conţinutului bogat în
cantitate de 0,2 mg%. Dintre microele- potasiu, magneziu, acid citric şi acid
mente sunt prezente: magneziul, manga- malic.
nul, sulful şi cuprul. Cartoful conţine şi în fitoterapia aparatului digestiv, con-
mici cantităţi de acid citric şi malic. sumul cartofilor este util în tratarea gas-
Sub aspect energetic, cartofii fărâ tritelor hiperacide, a ulcerului gastric şi
coajă conţin 85 kcal pentru fiecare 100 duodenal, ca şi în dispepsii. Literatura
g, din care cantitatea de energie resorbi- citează că Alexandre Dumas s-a vinde-
tă este de 94%, ceea ce înseamnă că un cat de o afecţiune gastrică numai cu re-
kilogram de cartofi asigură organismu- gim de cartofi. Contra părerilor generale
lui 800 kcal. potrivit cărora cartofii îngraşă, aceştia se
Sub aspect toxicologic, toate părţile recomandă în dieta împotriva obezităţii,
verzi ale plantei, în special fructele, con- îngrăşarea datorându-se grăsimilor sau
ţin solanină, substanţă toxică, alături de sosurilor cu care, de regulă, sunt consu-
alţi alcaloizi toxici (cachonină, demissi- maţi cartofii. Hepaticilor li se recoman-
nă). Şi tuberculii verzi conţin solanină. dă, de asemenea, cura de cartofi, îndeo-
Conform unei relatări istorice mai sebi celor cu litiază biliară. Se mai citea-
vechi, la început europenii nu ştiau ce ză utilizarea Ior pentru suferinzii de he-
parte din Cartof este comestibilă şi au moroizi.
început să consume fructele plantei, Extern. Cartofii reprezintă un exce-
ceea ce a dus la intoxicaţii grave. Din lent maturativ şi calmant în panariţiu şi
acest motiv, prin ordin regal, s-a hotărât contuzii.
ca toate culturile de cartofi să fie arse. De asemenea, ei sunt un remediu sim-
Când tuberculii au fost copţi în jar, s-a plu şi eficace contra arsurilor şi insolaţi-
constatat că au un miros şi un gust foar- ilor, precum şi în unele forme de iritaţii
te plăcut şi că nu produc intoxicaţii. De ale pielii.
atunci se utilizează numai tuberculii, Inhalaţiile cu aburi de cartofi sunt uti-
după cum spune istorioara relatată. le în afecţiuni ale căilor respiratorii înso-
ţite de tuse uscată. în fme, aplicaţiile lo-
RECOMANDĂRI TEHAPEUTICE
cale dau bune rezultate şi în retragereâ
Intern. Cartoful are proprietăţi diure- edemelor pleoapelor.
tice utile în litiaza renaîă şi vezicală da-
torită conţinutului ridicat în potasiu, fi- MOD DE iNTREBUINŢARE
ind recomandat şi în regimul cardiacilor Constimaţi ca atare în preparate culi-
şi bolnavilor renali. Cât priveşte recor nare uşoare, în special copţi sau fierţi în
mandarea pentru cardiaci, în anumite li- coajă.
mite are o acţiune apropiată de a digita- Suc proaspăt, cu deosebire în afec-
licelor. Se citează că în timpul primului ţiuni gastrice.
război mondial, în Viena supusâ priva- Cataplasme cu tuberculi cruzi raşi,
ţiunilor, se recomanda cu succes, în lo- contra arsurilor şi insolaţiilor.
cul digitalicelor, consumul a câte l kg de Cataplasme cu cartofi fierţi, ca matu-
cartofi pe zi. rativ în panariţiu şi contuzii.
100 Pledoarie pentru viaţă lungă
Pudră din fâină de cartofi, presărată chel, cobalt, brom şi iod. Culoarea roşie
pe piele, pentru atenuarea iritaţiilor. a tomatelor este datorată prezenţei caro-
Inhalaţii cu abur de cartofi fierţi pen- tenoidului licopină care este uşor absor-
tru calmarea tusei. bit de organism, fiind un antioxidant efi-
Observaţii. Partea aeriană a Cartofu- cient care apără corpul de radicalii li-
lui se folosea odinioară în cataruri pul- beri, în special în asociere cu vitaminele
monare şi nevralgii, practică părăsită as- E şi C. Valoarea energetică este de 16
tăzi, fiind riscantă din cauza solaninei kcal la 100 g din care se resoarbe 89%.
care este prezentă în lujeri, în mugurii
germinaţi şi în părţile verzi ale unor tu- RECOMANOĂRI TERAPEUTICE
berculi. în uz extern, cataplasmele sunt Intern. Prin consumul de tomate se re-
calmante şi emoliente. alizează o micşorare a vâscozităţii sân-
gelui şi, prin aceasta, o reducere a riscu-
TOMATELE lui de tromboză şi ateroscleroză, ca şi o
LYCOPERSICUM ESCULENTUM MILL.
ameliorare a afecţiunilor vasculare.
(SOLANUM LYCOPERSICUM L.)
(FAM. SOLANACEAE) Ele sunt utile în hipoaciditate şi în
atonia stomacului, stimulând secreţia de
Planta este originară din Peru, unde
suc gastric şi având acelaşi efect şi asu-
era cultivată în grădinile aztecilor, iar
numele ei a rămas nealterat: „tomata". pra secreţiei pancreatice.
Sub denumirea de „mere peruviene", to- Tomatele sunt uşor laxative şi diureti-
matele aduse de conchistadori în Europa ce, cu eliminarea de uraţi, fiind utile în
au fost primite cu rezerve, fiind folosite azotemie şi litiază urică.
la început ca plante ornamentale, cu Având o valoare nutritivă redusă, sunt
fructele lor roşii şi mici cât cireşele, pen- indicate în curele de slăbire, iar conţinu-
tru ca abia spre sfârşitul sec. al tul ridicat în vitamine le face să fie indi-
XVIII-lea să fie ameliorate şi introduse cate în hipovitaminoze.
în rândul plantelor alimentare de mare Prin conţinutul ridicat de oxalati, to-
importanţă. Ca şi în cazul altor plante, în matele sunt contraindicate în tendinţe de
patria de origine se pare că tomatele au litiazâ oxalică şi alte diateze oxalice.
fost folosite iniţial în scop medicinal. Extern. Tomatele reprezintă un adju-
Totuşi, astăzi plasăm tomatele în rândul vant util în acnee.
legumelor cu importanţă medicinală
Cosmetică. In cosmetica tenului, ele
moderată.
se recomandâ ca fiind foarte active în cu-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI rătirea tenurilor grase, cu puncte negre.
Tomatele conţin 90% apă, cca 2% De asemenea, se află printre vegetale-
protide, 3% hidraţi de carbon, 6 mg% le cele mai importante în cosmetica mâi-
sodiu, 285 mg% potasiu, 13 mg% cal- nilor, catifelându-le şi atenuând sau în-
ciu, 25 mg% fosfor, 0,5 mg% fier, 130 depărtând în special iritaţiile produse de
mg% vitamina A, 0,03-0,05 mg% vita- detergenţi.
mina C şi mici cantităţi de vitamina E şi
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
K. Conţinutul în lipide este redus
(0,03%). Dintre acizii organici sunt pre- Consumate ca atare.
zenţi: acidul citric, malic, pectic, precum Suc, în special în dieta de slăbire.
şi oxalaţi etc. Microelementele sunt pre- Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-
zente prin: magneziu, zinc, cupru, ni- te cel puţin 20 minute pe faţă.
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 101
bazează pe faptul că, prin efectul revul- mg% niacină şi cca 6 mg% vitamina C.
siv, circulaţia sangvină în zonă este sti- Ca atare (fâră ulei), au valoare energeti-
mulată, provocându-se o irigare mai că redusă: 27 kcal la 100 g parte comes-
bună, deci o troficitate crescută la nive- tibilă.
lul rădăcinii firului de păr. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
MOD OE ÎNTREBUINŢARE Pătlăgelele vinete sunt recomandate
Consumat ca atare. în bolile cardiovasculare, renale, hepati-
Decoct cu 1-2 ardei iuţi ia 100 ml apă ce, în diabet, în reumatism, gută, iar în
în gargarisme pentru combaterea obose- afecţiunile pancreatice ca stimulent. Au
lii corzilor vocale. şi proprietăţi uşor diuretice, fiind reco-
Aplicaţii pe gât cu ardei iute mărunţit mandate în oligurie. Literatura de spe-
şi încălzit, contra anginei. cialitate citează şi proprietăţile sedative
Phncipalul preparat este tinctura din şi tonice în anemie.
20 g ardei maceraţi 7-8 zile în 100 ml MOD DE ÎNTREBUINŢARE
alcool, utilizată astfel: 1-30 picături în-
tr-un ceai amar (de ex. de Lichen de Consumate sub formă de preparate
piatră, Anghinare, Unguraş, Schinel, culinare.
Ţintaură), luate, în cura de dezalcooli- Frunzele sub formă de cataplasme în
zare, în locul băuturilor alcoolice. arsuri, abcese, hemoroizi.
Extern. Fricţiuni stimulente energice
la rădăcina părului, comprese cu tinctu- GRUPA VERZEI
ră în combaterea algiilor, pentru prepa-
rarea vatei termogene. Este o grupă extrem de unitară, for-
mată din plante bianuale aparţinând nu
PĂTLĂGELELE VINETE numai aceleiaşi familii (Cruciferae), ci
SOLANUM MELONGENA L. chiar şi aceluiaşi gen (Brassica). Origi-
(FAM. SOLANACEAE) nare din bazinul mediteranean, ele con-
stituie produse alimentare de bază. Var-
Relativ târziu introduse în cultură za (cu diferitele ei varietăţi) are şi o
(sec. al XV-lea), provenind din India, mare importanţă fitoterapeutică, în timp
China şi Birmania, unde cresc în stare ce pentru altele (Conopida) nu sunt ci-
sălbatică, Pătlăgelele vinete sunt mult tate utilizări medicinale.
apreciate pentru valoarea lor culinară,
însă se digeră mai greu, fiind mai puţin
VARZA
recomandate sau chiar contraindicate în
afecţiunile stomacale şi intestinale. BRASSICA OLERACEA L.
(FAM. CRUCIFERAE)
PRINCIPALII CONSTITUENŢI Plantă cultivată de mai bine de 7 mi-
Conţin 92% apă, 1,3% protide, 0,2% lenii în Europa, Varza a fost apreciată
lipide, 5,5-6% hidraţi de carbon şi nu- pentru proprietăţile terapeutice de către
meroase săruri minerale: sodiu 5 mg%, Hippocrate, Chrysip, Pliniu cel Bătrân,
220 mg% potasiu, 10 mg% calciu 15 Galen, ajungându-se a fi considerată un
mg% fosfor, 0,5 mg% fier, 15 mg% sulf, adevărat panaceu, ceea ce 1-a facut pe
precum şi magneziu, mangan, zinc, cu- Caton Cenzorul să afirme că prin folosi-
pru, iod, ca microelemente. Pătlăgelele rea curentă a Verzei de către romani,
vinete conţin cca 4 ug% vitamina A, aceştia se vor putea lipsi de medici pen-
0,05 mg% din vitaminele Bl şi B2, 0,06 tru mii de ani. Dar cum imperiile nu du-
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 103
rează milenii, nici conceptul de „pana- gastric, datorită acţiunii conjugate a vi-
ceu" nu a rezistat timpului. Fitoterapia taminei U (ca protectoare a mucoasei) şi
modernă, mai analitică şi mai critică, îi vitaminei K — antihemoragice, citân-
recunoaşte însă Verzei o serie de pro- du-se experienţele fâcute la Universita-
prietăţi foarte importante, care fac din ea tea Stanford — USA, conform cărora
un veritabil „aliment-medicament". încă din 65 cazuri au fost vindecate 62 în
din secolul al XVI-lea se cunoştea pro- timp de 3 săptămâni. în mod secundar,
prietatea de-a ameliora ulcerul gastric. dă rezultate bune în senzaţiile de pirozis,
Dintre varietăţile de Varză, cele mai vomismente, catar, dispepsii hepatobi-
importante din punct de vedere medici- liare. îndeosebi Varza roşie, datorită
nal sunt următoarele: var. capitata L. acidului lactic, este un dezinfectant al
forma albă (Lam.) D.C. — Varza albă; tractului digestiv şi stimulentă a diges-
var. capitata L. forma rubra L. — Varza tiei, iar zeama este puternic laxativă, în
roşie; var. gemmifera D.C. — Varza de timp ce Varza ca atare este antidiareică.
Bruxelles. Sucul de Varză are acţiune anti-parazi-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
tară (antihelmintică) contra oxiurilor şi
limbricilor.
în funcţie de varietate, Varza conţine
în privinţa aparatului respirator, Var-
apă între 85% (Varza de Bruxelles) şi
za (în special cea roşie) este un bun pec-
92% (Varza albă). Şi conţinutul în pro-
toral în bronşite, laringite, alte forme de
tide este diferit: Varza albă conţine cca
catar al căilor respiratorii, cu efecte fa-
1%, în timp ce Varza de Bruxelles 4%.
vorabile şi în astm.
Conţinutul în grâsimi este cuprins între
0,2-0,9%, iar cel în hidraţi de carbon în- Cura de Varză are o acţiune diufetică
tre 3,5-11,2 (Varza albă). Conţinutul în marcantă, ducând la resorbţia edemelor.
sodiu este între 6-10 mg% la Varza de De asemenea, se recomandă în litiaza
Bruxelles. Conţinutul în calciu este de urinară. Prin diureza crescută, se ame-
35 mg%, în fosfor între 20-70 mg%, în liorează stările de ascită şi ciroza.
fier între 0,4-0,9 mg%. De menţionat Principiul hipoglicemiant conţinut în
este faptul că poluarea mediului deter- Varză, destul de activ, dar instabil, o re-
mină acumularea unor microelemente comandă, nu ca tratament propriu-zis, ci
ca: Sr, Pb, Cd, Co, Cr, Ni, As, Hg, unele ca aliment în dieta diabeticilor. Acţiunea
dăunătoare pentru organism. Deci aten- este şi mai puternică pentru Varza de
ţie la provenienţă! Conţinutul în vitami- Bruxelles.
na A este de numai 6 ug% la Varza Un grup de cercetători ai Universităţii
albă, iar la cea de Bruxelles de 65 ug%. din Texas au preparat din Varza albă un
Conţinutul în vitaminele Bl şi B2 este extract numit „glutamină", care a fost
de 0,05-0,10 mg%, în niacină 0,03-0,05 utilizat în tratamentul alcoolismului.
mg%, iar în vitamina C 36-84 mg%. Aceiaşi cercetători au demonstrat câ su-
Mai conţine $i vitaminele K şi F. Valoa- cul celular de Varză albă este eficient
rea conţinutului în aceste substanţe la nu numai în ulcerele gastrice şi duode-
Varza roşie se situează între Varza albă nale, dar şi în ulcerul peptic.
şi Varza de Bruxelles. Varza este un dezinfectant general, cu
efect îndeosebi asupra germenilor
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Gram-negativi. Asupra bacilului lui
Intem. Varza are un efect deosebit Eberth, agentul febrei tifoide, are o ac-
asupra gastritelor hiperacide şi ulcerului ţiune bacteriolitică remarcabilă, datorită
104 Pledoarie pentru viaţă lungă
acidului lactic care se formează prin Cure de suc, un pahar pe zi, între
păstrarea Verzei albe crude. mese. Odinioară, marele savant rus Me-
Pentru a încheia acest tabiou vast, nu cinikov spunea: „în regiunile unde se
trebuie uitate proprietăţile antianemice consumă multă Varză crudă, longevita-
şi sedative, ca şi efectul favorabil în ar- tea este mult mai mare."
trite (în acest caz asociindu-se cu trata- Decoct pectoral pentru fluidificarea
mentul extern). secreţiilor bronşice, preparat din 60 g la
Extern. Din medicina tradiţională se 0,5 l apă, adăugându-se 70 g miere.
cunosc recomandările Verzei pentru cal- Varza fiartă îndelung, cu efecte anti-
marea durerilor musculare, a nevralgii- diareice.
lor reumatismale (cu efect deosebit în Gargarisme cu suc şi miere (sau găl-
lumbago, sciatică), gutoase, ba chiar fa- benuş de ou bătut cu suc de Varză).
ciale şi dentare. Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri-
Proprietăţile decongestive, cicatrizan- vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi
te şi antiseptice fac din ea un remediu în curăţate de nervura principală, fixate cu
contuzii, plăgi (chiar pentru cele grave, un pansament. Se schimbă de 2 ori pe zi.
atone, cu procese cangrenoase, necroze). Loţionări cu suc proaspăt pentru
Aceleaşi proprietăţi, împreună cu cea acnee.
de regenerare tisulară, fac utilă Varza în
ulcere varicoase, arterite, alte afecţiuni CONOPIDA
vasculare manifestate la vasele superfi- BRASSICA OLERACEA VAR. BOTRYTIS
ciale (ca, de exemplu, hemoroizi). SUB VAR. CAULIFLORA
Pentru proprietăţile maturative, se fo- Are proprietăţi similare cu Varza.
loseşte în abcese, flegmoane, furuncule, Sub aspect alimentar, prezintă avantajul
panariţiu. că are un conţinut mai scăzut în celulo-
Ajutând cicatricea, producând o in- ză. Compoziţia chimică este asemănă-
tensificare a circulaţiei în zona interesa- toare Verzei, diferind doar cantitativ.
tă, Varza se recomandă atât pentru de- în stare proaspătă, Conopida conţine
gerături, cât şi pentru arsuri, calmând
90-94 % apă, 2,2-2,8 g % proteine, 0,3
totodată durerile provocate de Zona
g % lipide, 3,5 g% glucide, vitamina A
Zoster. în afecţiuni dermatologice, are o
(0,04 mg%), Bl (0,1 mg%), PP (0,6
acţiune pozitivă în diverse tipuri de ec-
zeme şi acnee. mg%), C (59-135 mg%), vitamina B6 şi
K în cantităţi mici. Dintre sărurile mine-
Tratamentul extern se poate asocia cu
rale sunt prezente: Na (10 mg%), K (420
cel intern în colici nefritice, dar mai ales
în afecţiuni pulmonare (bronşite, pleure- mg%), Ca (25 mg%), Mg (17 mg%), Fe
zii) sau cataruri ale căilor respiratorii su- (1 mg%), Cu (0,14 mg%), P (60 mg%),
perioare. Este studiat efectul pe care îl S (29 mg%), Cl (30 mg%), iar dintre mi-
are asupra tumorilor externe, citându-se croelemente: Zn, Mn, B, Si, F, I.
unele rezultate încurajatoare.
GULIA
Cosmetică. Sucul de Varză se utili-
BRASSICA OLERACEA L
zeazâ contra acneei. VAR. GONGYLODES
MOD DEINTREBUINŢARE (FAM. BRASSICACEAE CRUCIFERAE)
Consumată ca atare, în salate de cru- Desigur că aducerea din Lumea Nouă,
dităţi sau preparate culinare uşoare (pen- imediat după descoperirea ei, a unor ali-
tru care se recomandă 300-400 g pe zi). mente de mare importanţă — să nu numim
principalele legume, seminţe şl cereale dln alimentaţie 105
me, fiind cultivate de către greci, romani densă; var. ongifolia — frunzele nu se
şi egipteni. acoperă unele pe altele; var. crispa — cu
Se consumă frunzele groase, cărnoa- frunze creţe; var. asparagina — tulpina
se, dispuse în rozetă, etiolate (cultivate tânără foarte cărnoasă, originară din
la întuneric). în afara proprietăţilor ali- China.
mentare, andivele au şi unele proprietăţi
medicinale. PRINCIPALII CONSTITUENŢI
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
Salata verde de cultură conţine:
1%-1,4% protide, urme de substanţe
Andivele, la fel ca şi Cicoarea sălba- grase, 1% hidraţi de carbon, cantităţi
ticâ, conţin aminoacizi esenţiali, proti- mici de sodiu (5 mg%), 150 mg% pota-
de, grăsimi, amidon, o substanţâ amară, siu, 15 mg% calciu, 25 mg% fosfor, 0,4
hidrocarbonate, săruri de sodiu, potasiu, mg% fier, 90 mg% vitamina A, câte 0,05
calciu, fier, magneziu, mangan, cupru,
mg% vitamina B1 şi B2,0,3 mg% niaci-
fosfaţi etc. Dintre vitamine sunt prezen-
nă şi până la 50 mg% vitamina C. Con-
te vitaminele Bl, B2, C, K şi P.
ţine 2 unităţi vitamina E.
RECOMANDĂRI TERAPEUTIC E
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Destul de amare, Andivele stimulează
apetitul, fiind tonic-aperitive. Ele sunt Intern. Salata verde este o excelentă
totodată diuretic-depurative, uşor Iaxati- plantă aperitivă, favorizând digestia şi
ve, vermifuge. Se recomandă în anore- fiind totodată uşor laxativă. Ea calmează
xie, în insuficienţa biliară, în atonii gas- inflamaţiile dureroase ale ficatului, vezi-
trice şi digestive, şi ca remineralizant. cii biliare şi intestinelor, având în plus şi
o acţiune coleretic-colagogă.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
Recomandările marilor medici ai An-
Consumate ca atare, în salate de cru- tichităţii privind acţiunea antispasmodi-
dităţi. că şi calmantă este bine fundamentată
SALATA VERDE azi, Salata fiind utilizată contra palpita-
ţiilor, tusei spasmodice, ca uşor hipnoti-
LACTUCA SATIVA L
(FAM. ASTERACEAE — COMPOSITAE) că, anafrodiziacă, hipoglicemiantă şi la-
xativă.
Specie euroasiatică, cunoscută de Proprietăţile diuretice sunt completate
multă vreme în cultură şi apreciată în
de cele privind eliminarea masivă a ura-
mod deosebit de romani, îşi are originea
ţilor, de unde recomandările în nefrită,
în Salata sălbatică (Lactuca serriola
Torn.) care creşte şi în ţara noastră. O le- litiază urică, dar şi în gută şi artrită.
gendă mitologică pomeneşte de Junona, Este, de asemenea, depurativă şi eme-
care a folosit Lăptuca pentru a o naşte nagogă (favorizând reglarea ciclurilor).
pe Hebe fără dureri. Sucul uscat la spare Extern. Se recomandă contra degeră-
de Ia specia virosa, numit „Lactuca- turilor. Totodată, având proprietăţi ma-
rium", era cunocut de Dioscoride, Colu- turative, este utilă pentru resorbţia fu-
mella şi Galen ca antispastic, calmant şi runculelor şi panariţiului.
narcotic asemănător opiului. Cosmetică. Salata verde manifestă o
Sub numele generic de „salată" sunt acţiune decongestionantă în cuperoză,
mai cunoscute următoarele varietăţi: recomandându-se totodată pentru tenuri
var. capitata — formează o căpăţână uscate.
112 Pledoarie pentru viaţă lungă
Numai în Statele Unite există peste 50 nic şi oleic, uleiul de Soia este recoman-
sortimente alimentare pe bază de Soia dat ca hipocolesterolemiant.
alimentară, începând de la aperitive, Făina de Soia este aliment ideal pen-
salamuri, şniţele etc. până la torturi şi în- tru diabetici, pentru cei care suferă de
gheţată! reumatism, gută şi pentru convalescenţi.
Este indicată şi în astenii nervoase şi
PRINCIPALII CONSTITUENŢl surmenaj fizic şi intelectual.
Făina de soia integrală este foarte bo- Preparatele alimentare de Soia sunt
gată în proteine (37-40%) formate din uşor de digerat şi au o valoare nutritivă
următorii aminoacizi: leucină, izoleuci- foarte ridicată, ceea ce face ca această
nă, cystină, metionină, fenilalanină, tre- legumă să fie într-adevăr considerată
onină, lisină, valină şi tiptofan. Conţine drept un aliment complet.
15-22% grăsimi, 26% hidraţi de carbon, MOD DE ÎNTREBUINŢARE
4 mg% sodiu, 1870 mg% potasiu, 195 Folosirea în alimentaţie ca grăsime a
mg% calciu, 555 mg% fosfor, 12,1% uleiului de Soia, fâră alte grăsimi, cel
fier, 15 u.g% vitamina A, 0,75 mg vita- puţin 2-3 săptămâni.
mina Bl, 0,30 mg% vitamina B2, 2 Sub formă de „lapte de Soia", pentru
mg% niacină şi mici cantităţi de vitami- sugari şi copii. Laptele de Soia se prepa-
na C, D şi E. Conţine şi diastaze, leciti- ră din 150 g seminţe de Soia îmbibate în
nă, ceruri, rezine şi celuloză. Valoarea 1 litra de apă. Se ţine la extras la tempe-
energetică este de 469 kcal la 100 g. ratura camerei o zi şi jumătate. Se de-
După cum am menţionat, boabele de cantează lichidul supernatant (partea
Soia conţin 15-22% grăsimi (uneori la limpede de la suprafaţă) şi se filtrează.
anumite soiuri ameliorate, până la 25%). Se consumă în aceeaşi zi. Peste seminţe
Foarte importantă este însă compoziţia se mai poate pune încă o dată apă şi se
acestui ulei: 85% acizi graşi nesaturaţi, repetă operaţia de mai sus.
mono-nesaturaţi: acidul oleic (25%-
MAZĂREA
35%), polinesaturaţi: acidul linoleic
PISUM SATIVUM L.
(40-50%), linolenic (2%-10%) şi ara-
(FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)
chidonic. Acizii graşi saturaţi (10%-
15%) sunt formaţi din acizii stearic, pal- Este una din cele mai cunoscute şi mai
mitic, arachidic şi lignoceric. larg eultivate încă din Antichitate. Reco-
Datorită bogăţiei în acizi graşi poline- mandările fitoterapeutice sunt minore.
saturaţi şi datorită prezenţei acidului PRINCIPALII CONSTITUENŢI
arachidonic, uleiul de Soia are proprie- Mazărea uscată conţine 22% protide,
tăţi hipocolesterolemiante, ceea ce este 1% grăsimi, 59% hidraţi de carbon, 30
foarte important. Chiar după utilizarea mg% sodiu, 915 mg% potasiu, 45 mg%
timp de trei săptămâni în alimentaţie a calciu, 230 mg% fosfor, 5 mg% fier, 20
uleiului de Soia s-a constatat o reducere ug% vitamina A, 0,7 mg% vitamina B1,
semnificativă a „colesterolului rău". 0,2 mg% vitamina B2, 3 mg% niacină şi
numai 1 mg% vitamina C. Valoarea
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE energetică este de 359 kcal pentru 100 g.
Datorită conţinutului ridicat (85%) în Mazărea verde conţine 3% protide,
acizi graşi nesaturaţi, îndeosebi derivaţi 6% hidraţi de carbon, 1 mg% sodiu, 120
ai acidului arachidonic, linoleic, linole- mg% potasiu, 10 mg% calciu, 50 mg%
Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 115
fosfor, 0,8 mg% fier, 35 ug% vitamina Macerat la rece cu o linguriţă de pu-
A, 0,1 mg% vitamina Bl, 0,05 mg% vi- dră la cană, lăsată peste noapte, pentru a
tamina B2, 1 mg% niacină şi 25 mg% se bea dimineaţa.
vitamina C. Valoarea energetică este de Medicina populară recomandă cenuşa
37 kcal pentru 100 g. obţinută din seminţe ca diuretic.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Observaţii. Florile, sub formă de infu-
zie, sunt calmante în colici nefritice, în
Mazărea uscată are proprietăţi ener- afecţiuni renale acute şi în inflamaţiile
getice, deoarece conţine o cantitate mare vezicale la bolnavii de prostată, în pielo-
de calorii şi este bogată în protide şi hi- nefrite şi reumatism.
draţi de carbon. Pentru organism este o
importantă sursâ de fosfor şi săruri de INUL
potasiu. Are şi acţiune uşor laxativă. LINUM USITATISSIMUM L.
Mazărea verde este uşor digerabilă, (FAM. LINACEAE)
dar este contraindicată în enterite. Din
După unele date, se pare că Inul este
mazăre verde s-a izolat o fitohemagluti-
originar din Egipt. în sprijinul acestei
nă care a fost experimentată în tratamen-
ipoteze stă faptul că în vechile mormin-
tul anemiei aplastice. Produce stimularea
te egiptene s-au găsit seminţe şi îmbră-
funcţiei medulare, aducând-o Ia normal.
căminte confecţionate din In. Fiiţid cul-
în zootehnie, vrejurife şi tecile sunt un tivat aproape pe tot globul de multe se-
furaj bogat în proteine. Mazărea furajerâ cole, originea lui certă nu este cunoscu-
intră în nutreţuri combinate. tă. Inul şi produsele lui (fibre, seminţe,
ulei) provin în prezent din Europa, Ar-
BOBUL
gentina, Maroc, Turcia, India şi alte ţări.
VICIA FABAL L.
Seminţele de In utilizate în medicina
(FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)
tradiţională chineză provin din Mongo-
Plantă originară din bazinul meditera- lia Interioară şi din provinciile Heilon-
nean, Bobul a avut întotdeauna reputaţia gjiang, Liaoning şi Jilin.
de diuretic. Este puţin cultivat astăzi în Utilizat şi în medicina tradiţională in-
ţara noastră, fiind mai sensibil la boli şi diană, Inul este cultivat extensiv în toa-
dăunători. tă India, în special în Bengal, Bihar şi în
PRINCIPALII CONSTITUENŢI Provinciile Unite.
Este menţionat şi în Biblie, în Vechiul
Conţine protide şi hidraţi de carbon în
Testament (Ieşirea, 28, 42) unde se spu-
cantităţi apreciabile, săruri de sodiu, po-
ne: „Şi să le faci lor pantaloni de In, ca
tasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu şi
să acopere goliciunea trupului...".
mici cantităţi de vitamina A, BI, B2.
Inul a fost utilizat şi în Antichitatea
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE greco-romană în scopuri medicinale,
Şi astăzi sunt atestate proprietăţile probabil inspirate din medicina egiptea-
diuretice ale seminţelor de Bob, care nă. Pliniu cel Bătrân citează 30 de reme-
sunt în plus şi sedative în dureri urinare, dii în care sunt incluse şi seminţele de
cu efecte favorabile şi în albuminurie. In, atât administrate pe cale orală ca la-
xative, cât şi extern, în preparate topice,
MOD DE ÎNTREBUINŢARE locale, pentru inflamaţii locale.
Decoct cu 100 g la 1 litru de apă; se In farmacopeea ayurvedică se reco-
bea în cursul unei zile. mandă utilizarea externă sub formă de
116 Pledoarie pentru viaţă lungă
Prin gustul amărui, stimulează apeti- Decoct (în special diuretic) din 20 g ia
tul şi favorizează digestia, iar datorită fi- 1 litru, cantitate care se bea în cursul
brelor celulozice stimulează motricitatea unei zile.
tubului digestiv, acţionând deci ca laxa- Sirop cu proprietăţi sedative cardiace
tiv în constipaţii. din suc de Sparanghel care se fierbe pe
Calmează, de asemenea, colicile in- baie de apă cu două părţi zahăr până la
testinale.
obţinerea consistenţei dorite. Se iau câte
MOD DE ÎNTREBUINŢARE 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi seara.
Consumat ca atare, în salate şi prepa- Tinctura din 20 g plantă maceratâ
rate culinare dietetice (salată de Spa- 10-15 zile în 100 ml alcool; se iau câte
ranghel fiert). 5-10 picături contra colicilor.
CAPITOLUL VI
ROLUL Şl UTILIZAREA
PRODUSELOR VEGETALE
PE GRUPE DE AFECŢIUNI
Sarea de bucătărie este permisă, dar în ajungându-se după cca 2 saptămâni până
cantitate redusă; dacă afecţiunea este în- la cca 2 1 pe zi; se menţine acest nivel
soţită şi de hipertensiune arterială, va fi 2-3 zile, după care se scade până la can-
eliminată complet din alimentaţia bolna- titatea iniţială, urmându-se pe toată pe-
vului, iar lichidele se vor reduce cantita- rioada sezonului strugurilor.
tiv. Aportul de sare indispensabilă vieţii Ceapa — prin fluidificarea sângelui,
se asigură din legumele şi fructele con- contribuie la efectul antiaterosclerotic.
sumate. Consumată ca atare, minimum 1-2
Cele mai importante produse vegetale cepe pe zi.
indicate în ateroscleroză sunt: Soia — deoarece cca 85% din acizii
Afinele graşi sunt nesaturaţi, uleiul de Soia are
Consumate ca atare (până la 500 g un efect hipocolesterolemiant, deci şi
pe zi). antiaterosclerotic.
Decoct din o linguriţă la o cană sau Folosirea în alimentaţie a uleiului de
macerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi. Soia.
Arahidele — datorită proporţiei mari Sparanghelul
de acizi graşi nesaturaţi, duc la scăderea Consumat ca atare, în salate şi prepa-
colesterolemiei, fiind utile prin aceasta rate culinare uşoare.
şi în ateroscleroză. Tomatele — prin micşorarea vâscozi-
Consumate ca atare, după o prăjire tăţii sângelui.
uşoară. Consumate ca atare.
Fragii — fructele au proprietăţi antia- Usturoiul — duce la scăderea nivelu-
terosclerotice prin conjugarea acţiunii lui colesterolului din sânge.
uşor hipotensoare cu acţiunea diure- Consumat ca atare, minimum 2-3
tic-depurativă şi eliminarea de colesterol. bulbili pe zi.
Consumate ca atare, chiar în cure cu Tinctură din suc cu o cantitate egală
300-500 g până la 1,5 kg pe zi, de pre- de alcool diluat la 40°, din care se iau
ferinţă dimineaţa. 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe
Sirop. lună.
Lămâile — prin scăderea colesterole- Reţeta din medicina tradiţională chi-
miei. neză (vezi „hipertensiunea").
Consumate ca atare (îndeosebi cură Grâul
de suc). Sub formă de boabe încolţite, cariop-
Merele — prin conjugarea acţiunii hi- sele de grâu germinând la temperatura
potensoare cu cea de scădere a hiperco- camerei în 24—36 ore.
lesterolemiei. Ca atare, fie amestecat în salate, fie
Consumate ca atare. trecut prin maşina de tocat şi amestecat
în „cura lui Kempner", în prima fază cu miere.
(„faza de atac") cu o durată de 1-3 luni,
se consumă zilnic numai 250-300 g orez Angina pectorală
şi mere după dorinţă. Este o boală cardiacă manifestată
Prunele printr-o durere toracică ce poate iradia
Consumate ca atare. spre gât, maxilarul inferior sau braţe.
Strugurii Apare ca urmare a ateromatozei şi
Cura de must — se începe cu 0,5 1 pe aterosclerozei (descrise anterior) şi care
zi, în 3 reprize cu o oră înainte de mese, determină rigidizarea şi îngustarea arte-
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 133
Consumat ca atare, minimum 2-3 lignă, din ulcer în cancer digestiv, un rol
bulbili, cu preparatele aperitive. important revine unor bacterii denumite
VOMA
Helicobacter pylori.
Astfel, medicina alopata îşi propune
Poate fi oprită şi cu ajutorul următoa- actualmente să trateze ulcerul gastric
relor produse vegetale: sau duodenal cu medicaţie antiacidă şi
Gutuile — în vomismente cronice. hiposecretorie gastrică, dar şi cu un anti-
Consumate ca atare sau ca produse biotic din familia ampicilinei.
obţinute din acestea (suc, sirop, jeleu). Fitoterapia recomandă următoarele
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 seminţe şi legume:
litru de apă, Iăsându-se să fiarbă până Migdalele dulci — având o acţiune
scade la jumătate; se îndulceşte cu 50 g foarte complexă, uleiul gras din ele for-
zahăr. mează o peliculă protectoare pe mucoa-
Pepenele galben sa gastrică şi, tamponând acidul clorhi-
Seminţele uscate şi bine pisate, luate dric în exces, reduce secreţia de pepsină,
ca atare, cu puţmă apă. precum şi senzaţiile de dureri şi arsuri
Mărarul — seminţele sunt sedative gastrice.
nervoase, prin aceasta contribuind la Sâmburi zdrobiţi, 30-35 g, de 2 ori pe
combaterea sughiţului rebel şi vomei, zi.
îndeosebi la copii. Amestec din 30 g migdale dulci zdro-
Decoct dintr-o linguriţă de seminţe bite, în 10 g lapte sau 5 g smântână.
fierte într-o cană cu lapte. Cartoful
Varza Consumat în preparate culinare uşoa-
Suc de Varză, băut cu înghiţituri re.
mici. Suc proaspăt, câte 100 ml dimineaţa
GASTRITELE HIPERACIDE Şl ULCERUL devreme.
Varza — prin acţiunea conjugată a vi-
Gastritele (infiamaţii ale mucoasei
taminei U (iactor antiulceros) şi a vita-
stomacului) pot fi hiperacide sau hipoa- minei K (antihemoragică); calmează tot-
cide (chiar anacide). odată senzaţiile de pirozis.
Gastritele hiperacide apar ca urmare a Cure de suc, un pahar pe zi între
hipersecreţiei şi hiperacidităţii sucului mese.
gastric, cauzele fiind multiple: alimenta- Consumată ca atare, în salate de cni-
ţia neregulată şi neraţională, abuzul de dităţi sau preparate culinare uşoare; este
alcool, de tutun, de condimente, de ceai necesar consumul a 300-400 g/zi.
sau de cafea. Nu în ultimul rând, aceste
tulburări apar şi ca urmare a stresului, a SINDROAMELE DISPEPTICE
surmenajului fizic şi psihic. Acoperă un grup de tulburări digesti-
în cele mai multe cazuri, gastrita hi- ve oare se manifestă prin greţuri, meteo-
peracidă este un semn premonitoriujpen- rism abdominal, hiperaciditate sau ana-
tru ulcerul gastric şi în special pentrii cel ciditate, dureri epigastrice, lipsa poftei
duodenal (care înseamnă distrugerea lo- de mâncare. Din punct de vedere etimo-
calizată a mucoasei stomacului şi duo- logic, însuşi cuvântul „dispepsie" în-
denului — segmentul iniţial al intestinu- seamnă digestie dificilâ, tulburată.
lui subţire). Cercetări recente au demon- în cazul lipsei sau reducerii concen-
strat însă câ la baza producerii bolii ul- traţiei de acid clorhidric în sucul gastric,
ceroase şi mai ales la transformarea ma- are loc fenomenul de reducere a activită-
142 Pledoarie pentru viaţă lungă
* Substanţele fitoncide sunt substanţe active din plante superioare care au proprietatea de a opri dezvol-
tarea germenilor patogeni.
144 Pledoarie pentru viaţă lungă
PROSTATITELE
Este un act reflex, destinat să împiedi-
ce pătrunderea corpilor străini în căile
Reprezintă infecţii acute sau cronice aeriene şi, pe de altă parte, să provoace
ale prostatei. expulzarea mucozităţilor şi secreţiilor
Sunt afecţiuni genito-urinare frecven- acumulate în bronhii.
te, care afectează bărbaţii de toate vâr- Tusea poate avea origini foarte diver-
stele, cu o frecvenţă deosebită la adulţii se: bronho-pulmonare, otorino-laringo-
tineri. logice, pleurale, cardiace sau digestive.
Părul — prin creşterea diurezei pro- Există mai multe tipuri de tuse, clasi-
duse de frunze, urina devine clară, iar ficată după caracterul său, dintre care
frecvenţa micţiunilor se diminuează. amintim două:
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 153
trate simptomatologic pe răguşeală şi coară şi se beau 2 căni pe zi, din care una
tuse iritativă, însoţite sau nu de dispnee. dimineaţa.
în tratarea laringitelor şi faringitelor Gulia
se poate face apel la: Consumată ca atare.
Coacâzele negre Prazul — deosebit de bun emolient,
Sirop din 250 g fructe la 1 litru de apă, fiind util în toate formele de faringită,
fierbându-se până scade la jumătate; se laringită, traheită.
strecoară, se adaugă o cantitate egală de Sirop din decoct concentrat (cu 200 g
zahăr şi se fierbe din nou până scade la la litru), amestecat cu o cantitate egală
jumâtate. Se ia câte o lingunţă la 2 ore. de miere; se iau 4—5 linguri pe zi.
Gutuile Varza — îndeosebi cea roşie, atât în
Infuzie din o iingură la o cană, câte 2 uz intern cât şi în uz extern.
căni pe zi. Decoct din 60 g la 0,5 litri apă, îndul-
cit cu 70 g miere; se bea în cursul unei
Merele
zile.
Sirop din suc de mere şi zahăr în părţi
Gargarisme cu suc şi miere (sau găl-
egale, fiert la foc domol până la consis- benuş de ou bătut cu suc de varză).
tenţa siropoasă; se iau câte 2 linguri îna-
inte de masă. BRONŞITELE
Smochinele Sunt infiamaţii acute sau cronice ale
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni bronhiilor, care se asociază deseori cu
pe zi. traheitele — inflamaţii acute sau cronice
Sirop din 500 g la 1 litru la care se ale mucoasei care tapeteazâ interiorul
adaugă 250 g miere; se ia câte o linguri- traheei. Semnele clinice sunt: tuse în ac-
ţă de 2-3 ori pe zi. cese, răguşeală, expectoraţii, febră.
Murele — prin astringenţa lor sunt Farmacia verde recomandă următoa-
utile în laringite. rele remedii:
Sirop dintr-un litru de suc (obţinut din Curmalele — favorizează expectora-
fructe zdrobite şi lăsate peste sucul ior ţia.
24 de ore), la care se adaugă 900 g za- Consumate ca atare.
hăr; se fierbe până la consistenţa siro- Infuzie din 50 g la 1 litru, 2-3 căni pe
poasă. Se utilizează atât în uz intern, cât zi.
şi în uz extern sub formă de gargarisme. Gutuile — seminţele fiind puternic
emoliente.
Ardeiul iute — îndeosebi în oboseala
Infuzie cu o linguriţă de seminţe la
corzilor vocale; se citează şi utilizarea în cană, 2 căni pe zi.
angine. Merele — cu proprietăţi pectorale
Pentru combaterea oboselii corzilor bine cunoscute în medicina populară, fa-
vocale, gargarisme cu decoct dintr-un vorizând expectoraţia; se recomandă
ardei iute la 100 ml apă. mai ales la copii.
Pentru angine, aplicaţii pe gât cu ardei Sirop din suc de mere şi zahâr în părţi
iute mărunţit şi încălzit. egale, fiert la foc mic până la consisten-
Bamele ţa siropoasă; se iau câte 2 linguri înainte
Consumate în preparate culinare. de fiecare masă.
Ceapa Smochinele
Infuzie din 4—6 cepe la 1 litru apă, în- Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni
dulcită cu 100 g miere sau zahăr, se stre- pe zi.
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiimi 155
Sirop din 500 g la 1 litru de apa, fier- Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la
bându-se pe baia de apă până se reduce 0 cană, 2 căni pe zi.
la jumătate; se strecoară şi se adaugă Morcovul
250 g miere, luându-se câte o linguriţă Consumat ca atare.
de 2-3 ori pe zi. Suc, câte 100 g dimineaţa devreme.
Tnfuzie din frunze, cu 20-30 g la litru, Napii — sunt mult apreciaţi în medi-
2-3 căni pe zi. cina populară pentru proprietăţile pecto-
Socul rale.
Decoct dintr-o linguriţă de fructe Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la
(proaspete sau uscate) la o cană, 1-2 1 litru apă sau lapte.
căni pe zi. Năsturelul — recoltat numai de pe lo-
Suc, 50-100 mlpezi. curi curate, unde nu păşunează vitele.
Asmăţuiul Consumat sub formă de salată.
Consumat ca atare, în aromatizarea Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), diluat
unor preparate culinare. cu apă rece în cantitate egală.
Infuzie din frunze sau seminţe, cu o Ridichile
linguriţă la o cană, 2 căni pe zi. Sirop din ridichi tăiate felii peste care
Bamele se presară zahăr, iar după 24 de ore se
Consumate în preparate culinare. strânge siropul care s-a lăsat, adminis-
Ceapa trându-se 3-4 linguriţe pe zi.
Infuzie din 4-6 cepe la 1 litru apă, în- La o ridiche scobită se umple scobitu-
ra cu zahăr (sau miere) şi hrean; se coa-
dulcită cu 100 g zahăr sau miere; se stre-
ce, apoi se strânge sucul care se lasă,
coară şi se beau 2 câni pe zi, din care una
bându-se 3-4 linguriţe pe zi.
dimineaţa.
Sparanghelul — cu acţiune expecto-
Dovleacul
rantă.
Consumat ca atare, în preparate culi- Consumat ca atare, în salate şi în alte
nare uşoare sau ca suc (100-200 g pe preparate culinare diuretice.
zi). Tarhonul — fluidifică secreţiile bron-
Gulia — uşor pectorală. şice.
Consumată ca atare. Consumat ca atare, în salate sau alte
Hreanul — util atât în uz intern, pre- preparate culinare. . \
cum şi în uz extern, deoarece proprietă- Infuzie, din o linguriţă lâ o cană,;2
ţile revulsive ale hreanului ras fac ca căni pe zi, ca expectorantă şi calmantă a
aplicaţiile locale să ducă la o deconges- tusei.
tionare a aparatului respirator. Consumat ca atare în preparate culi-
Consumat ca atare în scopuri condi- nare.
mentare. Suc.câte 100 ml dimineaţa înainte de
Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se mâncare.
lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni Decoct din cca 30 g la 1 litru; se beau
pe zi, între mese. 2-3 căni pe zi.
Cataplasme cu hrean ras aplicate pe Usturoiul — prin acţiune dezinfectan-
torace. tă, combinată cu cea expectorantă şi de
Leuşteanul calmare a spasmelor musculare netede.
Infuzie din frunze cu 2 linguri la o Consumat ca atare, minimum 2-3
cană; 2 căni pe zi. bulbili pe zi.
156 Pledoarie pentru viaţă lungă
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi crize, se recomandă un regim igie-
15-20 minute în 200 g apă sau lapte, no-dietetic prin care se evită factorii
cantitatea rezultată bându-se în cursul alergici (posibili declanşatori ai crizelor
unei zile. de astm bronşic, care vor trebui identifi-
Varza — îndeosebi cea roşie, asociin- caţi în prealabil prin numeroase teste
du-se şi în tratamentul de uz extem. alergologice).
Decoct cu 60 g la 0,5 litri apă, adău- Hreanul
gându-se 70 g miere; se bea în cursul Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se
unei zile. lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni
Aplicaţii de frunze de varză strivite pe zi, între mese.
(cu un făcăleţ sau cu o sticlă de 1 litru) Morcovul
şi curăţate de nervura principală. Suc, câte 100-200 ml luat dimineaţa.
Ridichea
PNEUMONIILE
Sirop din felii de ridichi peste care se
Sunt infecţii ale plămânului, provoca- presară zahăr; după 24 de ore se strecoa-
te de o bacterie sau de un virus. Simpto- ră siropul strâns, administrându-se 3-4
mele, cu apariţie bruscă, asociază o fe- linguriţe pe zi.
bră ridicata (39-40°C), frisoane intense Ridiche scobită, care se umple cu za-
şi adesea o durere toracică ce se amplifi- hăr (sau miere) şi hrean; se coace, apoi
că la inspiraţie. se strânge sucul care se lasă, bându-se
Tratamentul de elecţie în aceste afec- 3—4 linguriţe pe zi.
ţiuni este cel antiinfecţios şi se bazează Salata verde — seminţele fiind cal-
pe antibiotice şi chimioterapie, produse- mante ale tusei astmatice.
le vegetale având de cele mai multe ori Usturoiul — util în astm, inclusiv în
doar un rol adjuvant: crize.
Smochinele Suc, câteva picături pe puţin zahăr,
Decoct din 2-3 fructe proaspete la o luat în momentul crizei.
cană cu apă; 2 căni pe zi. Varza — îndeosebi cea roşie.
Hreanul Decoct pectoral cu 60 g la 0,5 1 apă,
Pentru proprietăţile sale revulsive, adăugându-se 70 g miere (sau zahăr).
provocând la locul de aplicare o conges-
tionare şi, prin compensare, o deconges-
FRUCTELE, LEGUMELE
tionare la nivelul organelor interne, se
poate folosi şi în uz extern. Şl SEMINŢELE RECOMAN-
Cataplasme cu hrean ras aplicate pe DATE ÎN AFECŢIUNI
torace. ALE APARATULUI URINAR
Ridichile negre
LITIAZA Şl COLICA RENALĂ
Aplicaţii locale pe torace cu ridichi
rase. Litiaza renală este o afecţiune ce se
caracterizează prin prezenţa calculilor
ASTMUL BHONŞIC care se formează în rinichi şi care pot
Este afecţiunea caracterizată prin cri- migra în uretere şi în vezica urinară.
ze de dispnee (jenă respiratorie) paroxis- Atunci când unul din aceşti calculi mi-
tică siflantă (şuierătoare), care atestă o grează prin caile urinare, apare colica re-
contracţie brutală a muşchilor care co- nală care constă în repetarea de episoade
mandă închiderea şi deschiderea bronhi- dureroase foarte violente, întretăiate de
ilor. în tratamentul bolii astmatice, între perioade de acalmie.
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 157
Pepenele verde — atât pulpa, dar în Suc, 100-200 g pe zi, ca atare şau în
special seminţele, în ele fiind depistate amestec cu suc de castraveţi şi sfeclă ro-
enzime cu acţiune litotritică. şie (sau ridichi), considerat un litotritic
Cure de pepeni (1-2 kg pe zi, în tot foarte eficient.
cursul sezonului). Napii
Decoct din 1 lingură de seminţe zdro- Consumaţi ca atare, în preparatele cu-
bite la o cană, 2-3 căni pe zi. linare uşoare.
Asmăţuiul Infuzie din o lingură de pulbere de
Infuzie dintr-o linguriţă de frunze sau napi uscaţi la 0,5 1 apă, cantitate care se
seminţe la o cană, 2 căni pe zi. consumă într-o zi.
Suc, până la 100 g pe zi. Năsturelul — recoltat numai din lo-
Cartofii — adjuvant preţios, prin con- curi curate, unde nu se păşunează.
ţinutul ridicat în potasiu. Consumat sub formă de salată.
Consumaţi ca atare, în preparate culi- Suc, 60-150 ml pe zi, îndoit cu apă
nare uşoare. rece.
Suc proaspăt (100-200 g pe zi), de Prazul — diuretic activ, cu eliminare
preferinţă în amestec cu suc de morcovi. de acid uric şi uraţi.
Castravetele — diureza provocată Consumat ca atare.
este însoţită de dizolvarea acidului uric Decoct foarte concentrat din 200 g la
şi uraţilor. litru, cantitate care se bea în cursul unei
Consumat ca atare. zile.
Suc ca atare, dar mai ales în combina- Ridichile negre — alături de frunzele
ţie cu cel de morcovi sau sfeclă (sau ri- de Mesteacăn şi rădăcinile de Roibă,
dichi), considerat printre cele mai efi- formează „triada de aur" a fitoterapiei li-
ciente litotritice, câte 200-300 g pe zi. totritice.
Ceapa — diureza este însoţită de eli- Suc, de preferinţă în amestec cu suc
minare de acid uric şi uraţi. de moreovi şi castraveţi, până la
Consumată ca atare, minimum 1-2 100-200 g pe zi, în trei reprize, cu 15
cepe mari pe zi. minute înainte de mese.
Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace- Salata verde — cu eliminare masivă
rată 10 zile într-o cantitate egală de alco- de uraţi.
ol; se filtrează şi se iau câte 2 linguriţe Consumatâ ca atare.
pe zi, înainte de masa de prânz şi înain- Decoct din 60-80 g la litru, cantitate
te de culcare. care se bea în cursul unei zile.
Fasolea verde -— cu eliminare de Sfecla roşie
uraţi. Suc, simplu sau în amestec cu suc de
Suc, 100-200 mlpezi. morcovi şi castraveţi, câte 100-150 g;
Hreanul — contraindicat însă în afec- băut dimineaţa.
ţiuni renale acute. Sparanghelul
Infuzie din 15-30 g la 1 litru, lăsat la Consumat ca atare, în salate şi prepa-
macerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi între rate culinare dietetice.
mese. Decoct din 20 g la 1 litru, cantitate
Morcovii — ajută la eliminarea masi- care se bea în cursul unei zile.
vă de acid uric. Tomatele — utile în litiaze urice, dar
Consumaţi ca atare. contraindicate în litiaza oxalică.
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 159
Consumate ca atare sau sub formă de Infuzie din 100 gfrunzeproaspete sau
suc. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
Usturoiul — produce o diureză spori- te care se bea în cursul unei zile.
tă cu eliminare accentuată de acid uric şi Napii
uraţi. Consumaţi ca atare.
Consumat ca atare, zilnic minimum Infuzie din o lingură de napi mărunţiţi
2-3 bulbili zdrobiţi. şi uscaţi la 0,5 litri apă, cantitate care se
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200 bea în cursul unei zile.
ml apă sau lapte, cantitate care se bea în Sparanghelul — cu condiţia să nu
cursul unei zile. existe leziuni ale căilor urinare, deoare-
Varza ce provoacă hematurie.
Cură de suc, uh pahar pe zi, între Consumat ca atare, în salate şi prepa-
mese. rate culinare dietetice.
Decoct din 20 g la 1 Iitru, cantitate
AFECŢIUNIINFLAMATORII
care se bea în cursul unei zile.
ALE RINICHILOR Şl CĂILOR URINARE
Foarte utile în această afecţiune sunt
Vegetalele care se recomandă în infla- şi produsele vegetale cu valoare de dez-
maţiile ţesutului renal (nefrite), ale bazi- infectante urinare:
netului (pielite), ale uretrei (uretrite) Afinele — prin conţinutul în taninurî,
sunt în special cele cu proprietăţi antiin- acizi organici şi substanţe antibacterie-
flamatorii şi emoliente: ne, sunt dezinfectante şi pentru aparatul
Agrişele urinar.
Consumate ca atare, sub formă de Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-
compot sau de supă. te la o canâ sau macerat la rece timp de
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-^1 reprize. 8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2
Părul — proprietăţile antiinflamatoa- căni pe zi.
re le au în special frunzele. Părul — datorită taninurilor, dar în
Infuzie din 100 g frunze proaspete sau special arbutozidului, frunzele sunt dez-
25 g frunze uscate la I litru apă, cantita- infectante.
te care se bea în cursul unei zile. Infuzie din 100 g frunze proaspete sau
Dovleacul — seminţele decojite sunt 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
calmante ale catarurilor căilor urinare. te ce se bea în cursul unei zile.
Seminţele luate ca atare (1-2 linguri
ENUREZISUL
pe zi) sau decoct din o lingură la o cană,
2 căni pe zi. înseamnă emisia involuntară şi incon-
ştientă a urinei în pat sau în lenjeria de
CISTITELE corp, atât ziua, cât mai ales în cursul
Sunt inflamaţii acute sau cronice ale nopţji, la copiii trecuţi de vârsta de 3 ani
mucoasei vezico-urinare. Se manifestă (vârstă la care trebuie să se instituie con-
adesea brutal, printr-o durere siîprâ- trolul nervos al funcţiei sfincterului ve-
pubiană, dureri la micţiune (urinat), mic- zical).
ţiuni frecvente şi prin nevoia imperioasă Ca remediu vegetal, este recomandat:
de a elimina doar câteva picături de Nucul — fiind citate în acest sens
urină. frunzele.
Pârul — sunt recomandate frunzele, Infuzie din 1 lingură frunze la o cană;
care au conţinut de arbutozid. 2 căni pe zi.
160 Pledoarie pentru viaţă lungă
Merele Zmeura
Consumate ca atare, până la 1 kg pe zi Consumată ca atare.
sau sub formă de compot. Asmăţuiul
Decoct din mere uscate („poame") şi Consumat ca atare, în aromatizarea
bine mărunţite, o lingură la o cană, 3—4 unor preparate.
căni pe zi, îndulcite. Infuzie din 1 linguriţă de frunze sau
Moşmoanele — cu contraindicaţii seminţe la o cană, 2 căni pe zi.
însă pentru cei cu tendinţă la constipaţie. Bobul — având şi proprietăţi sedative
Consumate ca atare sau sub formă de în dureri urinare.
compot. Decoct din 100 g la 1 litru apă, canti-
Perele tate care se bea în cursul unei zile.
Consumate ca atare. Macerat la rece dintr-o linguriţă de
Decoct din 40-50 g pere uscate („poa- pudră la o cană, lăsată peste noapte, pen-
me") la 1 litru, cantitate care se bea în tru a se bea dimineaţa.
cursul unei zile. Cartoful
Cidru din pere (nu se va lua de către Consumat în preparate culinare uşoare.
copii). Suc proaspăt, 100-200 ml pe zi, con-
Pepenele verde, Pepenele galben sumat dimincaţa.
Se consumă ca atare; cure pe tot sezo- Castravetele
nul, cu 1-2 kg pe zi. Pepenele galben
Consumat ca atare.
până la 1/2 kg pe zi.
Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu
Piersicile
cel de Morcov, Sfeclă (sau Ridichi).
Consumate ca atare.
Ceapa
Prunele
Tinctură dintr-o ceapă zdrobită mace-
Decoct din 40-50 g prune uscate la 1
litru, cantitate care se bea în cursul unei rată 10 zile în aceeaşi cantitate de alco-
zile. ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
Smochinele înainte de masa de prânz şi înainte de
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2-3 culcare.
căni pe zi. Dovleacul
Decoct din 2 linguri de rămurele tine- Consumat ca atare, în preparaţe culi-
re, tăiate mărunt, Ia o cană, 2—3 căni pe nare uşoare.
zi. Fasolea verde
Strugurii Consumată în preparate culinare
Consumaţi ca atare, 0,5-1 kg pe zi în uşoare.
tot cursul sezonului. Suc de păstăi verzi (cca 100 ml/zi).
Cură de must cu minimum 0,5 litri pe Guliile
zi, în trei reprize, cu o oră înainte de Consumate ca atare, precum şi în pre-
mese, ajungându-se apoi la cantitatea parate culinare uşoare.
iniţială, care se administrează progresiv Hreanul — datorită excitaţiei mani-
în 2 săptămâni până la 2 litri pe zi, reve- festate şi asupra parenchimului renai;
nindu-se în continuare, în tot sezonul contraindicat însă în afecţiuni renale
strugurilor, la 0,5 litri pe zi. acute.
Sucul de aguridă are proprietâţi diure- Infuzie din 15-30 g la 1 litru, Iăsată
tice deosebite. Se consumă 300-500 ml apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni pe
pe zi. zi între mese.
162 Pledoarie pentru viaţă lungă
In cazul arsurilor locale mai uşoare, tra- stanţe favorizante: imobilitate prelungi-
tamentul fitoterapeutic este exclusiv ex- tă, îmbrăcăminte prea jilavă, vânt. Toate
tem, bazat pe produse vegetale care con- regiunile corpului pot fi afectate, dar de-
ţin substanţe active antiseptice, capabile gerătura gravă afectează mai ales extre-
să grăbească cicatrizarea ţesutului lezat. mităţile (degetele de la mâini şi picioare,
în continuarea tratamentului extern se nasul, urechile). Din punct de vedere cli-
apelează la unguente şi uleiuri preparate nic, se manifestă printr-o senzaţie de
pe bază de plante:
pişcătură, apoi printr-o amorţire treptatâ
Măslinele — sub formă de ulei.
— un important semn de alarmă, deoa-
Aplicaţii cu ulei de măsline în ames-
tec cu albuş de ou. rece victima nu mai simte în continuare
Migdalele dulci — prin acţiunea lor nimic. Pielea este albă şi rece, apoi devi-'
emolientă şi trofică. ne violacee şi umflată. în formele cele
Migdalele mărunţite şi făcute pastă cu mai grave şi netratate apar flictene (bă-
puţin Iapte sau smântână. şici conţinând puroi), apoi gangrena.
Pepenele galben Prima intervenţie constă în luarea bol-
Aplicaţii locale cu pulpă zdrobită în navului din frig, desfacerea hainelor
arsuri uşoare. (fară însă a i le scoate) şi înfaşurarea lui
Socul într-o pătură. Pentru degerături mai se-
Cataplasme cu decoct concentrat, din vere se recomandă încălzirea părţilor de-
30-50 g fructe la 1 litru de apă. gerate cu apă caldă, dar apa mai caldă de
Cartofii — unul din cele mai la înde- 40-42°C este contraindicată.
mână remedii în acest caz. Fitoterapia recomandă plante care sti-
Dovlecelul muleazâ circulaţia sângelui la nivelul ţe-
Cataplasme cu pulpă crudă, zdrobită. suturilor:
Pătlăgelele vinete
Castanele comestibile
Cataplasme cu frunze zdrobite.
Varza — datorită favorizării cicatriză- Băi locale sau cataplasme cu decoct
rii, produce o intensificare a circulaţiei scurt (2-3 minute) din 15-20 g la 1 litru,
în zona interesată. după care se lasă la infuzat încă 15 mi-
Frunzele sub formă de comprese. nute.
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- Lămâile
vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi Fricţionări uşoare cu suc ale porţiuni-
curăţate de nervura principală, fixate cu lor afectate.
un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi. Ceapa
în cazul arsurilor grave, primul ajutor Cataplasme cu ceapă fiartă pe zona
acordat accidentatului constă în admi- afectată.
nistrarea unui calmant (durerile sunt Hreamd
atroce în asemenea accidente) şi în Aplicaţii cu 2 linguri de hrean ras,
transportarea iui la o unitate sanitară de macerat o oră în 0,5 litri lapte fierbinte.
profil chirurgical. Dacă bolnavul este în Morcovii
stare de şoc, se va apela la un serviciu de
terapie intensivă, tratamentul fiind în ex- Cataplasme cu morcovi raşi.
clusivitate alopat. Napii
Aplicaţii cu napi fierţi, apoi masare
DEGERĂTURILE uşoară, pentru a-şi lăsa sucul.
Sunt leziuni grave ale ţesuturilor, cau- Salata verde
zate de frig. Se produc în unele circum- Cataplasme calde cu frunze fierte.
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 165
Ţelina — reprezintă unul din princi- fragmente de sticlă) şi, în acest caz, pot
palele remedii. fi contaminate cu agenţi infecţioşi (exis-
Băi locale cu decoct prelungit (45 mi- tă chiar riscul de tetanos).
nute) dintr-o ţelină cu tot cu frunze, tăia- Pentru dezinfectarea plăgilor, există
tă mărunt, la 2 litri apă. Se ţin părţile de- următoarele antiseptice naturale:
gerate în decoctul cât se poate de cald, Lămăile
reîncălzindu-se, pentru a se folosi de 3 Tamponări locale repetate cu suc.
ori pe zi. Tratamentul durează 3-5 zile. Usturoiul
Varza Tamponarea repetată cu o soluţie
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- apoasă cu 10% suc, 1-2% alcool.
vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi Natura oferă şi numeroase cicatri-
curăţate de nervura principală, fixate cu zante pentru răni:
un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi. Lămâile
PANARIŢIUL Tamponări locale repetate cu suc.
Este o infecţie acută a unui deget de la Măslinele — uleiul calmează durerile
mână sau, mai rar, de la picior. Este o şi ajută la o cicatrizare rapidă.
afecţiune frecventă, ce decurge din ino- Aplicaţii locale cu ulei.
cularea într-un deget a unui germene, de Asmăţuiul
cele mai multe ori un stafilococ, de către Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-
o aşchie, o înţepătură sau printr-o plagă. bită.
Farmacia verde are soluţii optime în Morcovii
cazul panariţiului: Cataplasme cu morcovi raşi.
Cartojii Năsturelul
Cataplasme maturative cu cartofi Comprese cu frunze proaspete, zdro-
fierţi, bine zdrobiţi. bite.
Fasolea — fâina de fasole este şi ea Urzica — cu acţiune favorabilă de
utilă ca maturativă. epitelizare a tegumentelor, în principal
Cataplasme din făină de fasole prepa- datorită clorofilei.
rată cu apă caldă. Aplicaţii cu decoct scurt (5 minute)
Lintea din 2 linguri la o cană de apă.
Cataplasme cu linte fiartă şi zdrobită. Varza
Salata verde Aplicaţii pe plagă cufruiizestrivite şi
Cataplasme calde cu frunze fierte. curăţate de nervura principală, fixate cu
Varza un pansament, schimbându-se de 2 ori
Aplicaţii pe zona interesată a unor pe zi.
frunze strivite (cu o sticlă de 1 litru) pe în natură există, de asemenea, reţete
o masă şi curăţate de nervura principală, simple şi eficiente pentru rănile purulen-
fixate cu un pansament; se schimbă de 2 te şi ulceraţii:
ori pe zi. • Ceapa
RĂNILE (PLĂGILE) Aplicaţii locale cu suc.
Sunt rupturi ale ţesuturilor provocate Cataplasme cu o ceapă fiartă.
de un accident sau de o intervenţie chi- Leuşteanul — se utilizează frunzele,
rurgicală. Plăgile accidentale trebuie să fiind bogate în ulei volatil cu proprietăţi
fie examinate cu atenţie, deoarece ele antiseptice.
pot fi pline de corpi străini (pământ, Aplicaţii locale cufrunzezdrobite.
166 Pledoarie pentru viaţă lungă
ţia stării de stres, bolile sistemului ner- Consumate ca fructe proaspete, suc.
vos central au devenit tot mai frecvente. Infuzie din 1-2 Iinguriţe de fructe us-
Pe de altă parte, stările nervoase şi cate la o cană, 2-3 căni pe zi.
stresul pot declanşa unele afecţiuni Migdalele — prin compoziţia lor
(aşa-numitele boli psihosomatice), cum complexă, sunt reconstituante ale siste-
ar fi ulcerul, colita, unele boli cardiovas- mului nervos.
culare, renale, metabolice (diabetul za- Sâmburii zdrobiţi, câte 30-35 g de 2
harat) etc. ori pe zi.
Tot în acest capitol se integrează şi Prunele
delicatele probleme ale vieţii sexuale Consumate ca atare.
(impotenţa sexuală şi frigiditatea), pre- Decoct de prune uscate.
cum şi bolile neuropsihice cu substrat Pătrunjelul — sunt utile atât rădăcini-
anatomic-lezional. le, cât şi frunzele.
Deşi în multe dereglări ale funcţiilor Suc din rădăcini, 50-100 g pe zi.
nervoase superioare — şi în special în Decoct din 50 g la 1 litru de apă, 2-3
cele asociate cu alterarea psihicului — căni pe zi.
este suficientă scoaterea bolnavului din Infuzie din o linguriţă de frunze la o
mediul care i-a favorizat îmbolnăvirea
cană, 2-3 căni pe zi.
(stres, conflicte la locul de muncă sau în
familie, suprasolicitare psihică), consul- Soia — reconstituantă în astenii ner-
tarea medicului este absolut necesară, voase, surmenaj intelectual.
după care şi intervenţia unui psihotera- Folosirea în alimentaţie a uleiului de
peut i-ar fi benefică bolnavului. Susţi- Soia şi făinii de Soia.
nem, de aceea, ca tratamentul psihotera- Grâul
peutic, alături de consultul psihologic, Ca atare, fie amestecat în salate, fie
să-şi ocupe locul meritat şi în sistemul trecut prin maşina de tocat şi amestecat
sanitar din ţara noastră. cu miere.
Fitoterapia oferă în bolile sistemului Sub formă de boabe încolţite, cariop-
nervos numeroase remedii, dintre care sele de Grâu germinând la temperatura
unele de bază, iar altele doar adjuvante. camerei în 24-36 ore.
Pentru a putea fi recomandate, este SEDATIVE NERVOASE GENERALE
necesar ca toate aceste remedii naturale Cireşele
să fie studiate în detaliu; iată de ce ne Consumate ca atare, în îhtreg sezonul.
propunem să le prezentăm clasificate în
Infuzie din o lingură de cireşe uscate
funcţie de acţiunea lor.
la o cană.
NEUROTROFICE Mandarinele — efectul se explică
Arahidele — reconstituante în astenii prin conţinutul ridicat în brom.
şi surmenaj. Consumate ca atare.
Consumate ca atare, după o prăjire Merele
uşoară. Consumate ca atare, mai ales seara
Caisele — utile în astenii, stări depre- înainte de culcare.
sive, nevroze. Piersicul — se folosesc florile, foarte
Consumate ca atare, suc, compot, utile şi în acelaşi timp foarte plăcute
fructe uscate. pentru copiii cu nervozitate crescută.
Coacăzele negre — preţios remediu Infuzie din o lingură la o cană, 2-3
adjuvant în surmenajul intelectual. căni pe zi.
174 Pledoarie pentru viaţă lungă
compuşi pot avea rol nu numai în pre- Din ce în ce mai multe studii atestă
venţie, ci şi în terapia adjuvantă a bolii importanţa — până acum presupusă — a
canceroase. vitaminelor în prevenirea şi tratamentul
în acest sens, s-au făcut numeroase cancerului. Mecanismele prin care aces-
tentative de „constituire a strategiilor tea reduc proliferarea celulelor cance-
împotriva cancerului" (Gr. Maltezeanu, roase nu sunt încă suficient cunoscute,
2002), în care alimentaţia să aibă o func- dar se pare că acestea acţionează la nive-
ţic esenţială. lul membranelor celulare, care devin
în primul rând, este necesar ca pentru mult mai permeabile în cazul celulelor
hrana noastrâ să alegem glucidele com- maligne, favorizând astfel asimilarea
plexe (amidonul, făinoasele, leguminoa- unor cantităţi mai mari decât dozele ab-
sele, legumele, rădăcinoasele) şi nu pe sorbite în mod normal.
cele care se resorb rapid şi ridică brutal Dar, atenţie! Nu putem consuma vita-
nivelul glucozei în sânge (favorizând mine după bunul plac, oricând şi oricât!
astfel proliferarea malignă): zahărul, O serie de vitamine şi provitamine
mierea sau dulciurile. (vitamina A, beta-carotenul — unul din
în privinţa proteinelor (deci a aminoa- precursorii vitaminei A, vitamina E şi
cizilor necesari tuturor proceselor celu- C), cunoscute pentru efectele lor antio-
lare), este recomandabil să se consume xidante, sunt considerate protectori de
cu preponderenţă produse cu o concen- prim rang (privind riscul în cancer),
traţie mai slabă de proteine (cum sunt având rol de contracarare a radicalilor li-
proteinele vegetale) şi mai rar cele de beri organici sau anorganici.
origine animală (cu un conţinut bogat în Ce sunt aceşti radicali liberi? Sunt
proteine raportat la volum). „produşi intermediari secundari ai unor
reacţii metabolice celulare sau împotriva
Pe lângă grupele inari de constituenţi altor produşi ai oxigenului, ai dezactivă-
naturali, există (după cum menţionam la rii formelor sale moleculare active ce
începutul acestei cărţi) şi alte substanţe produc alterări celulare funcţionale şi
active terapeutic, cum sunt vitaminele, structurale" (Maltezeanu).
sărurile minerale, oligoelementele sau Totodată, se pare că şi vitamina D 3
fibrele alimentare. (calciferol) are un efect antiproliferativ,
Referitor la consumul de grăsimi, tre- de inhibiţie a celulelor maligne.
buie excluse lipidele animale sau sinteti- în schimb, efectul anticanceros al vita-
ce şi înlocuite cu uleiuri vegetale. Se minelor din grupul B este destul de slab,
evidenţiază astfel importanţa alimenta- iar unele din ele ar putea avea chiar un
ţiei fărâ grăsimi animale, care trebuie în- efect de promotor (vitamina B 2 , B6, B, 2 ).
locuite cu grăsimi vegetale bogate în în esenţă, se poate susţine cu date con-
acizi graşi nesaturaţi. După cercetări re- crete, bazate pe numeroase studii efectua-
cente, trebuie acordată o mare importan- te pe grupe de indivizi, că vitaminele şi
ţă unuia dintre acizii graşi esenţiali-Este provitaminele (dintre care carotenoizii,
vorba de acidul gama-linolenic (A.G.L.), retinoizii, vitaminele C, E şi D), precum
care a fost obţinut din seminţele de Lu- şi corespondentul lor natural din legume
miniţă (Oenothera biennis L), din se- şi fructe au efect preventiv pentru anumi-
minţele unor Boraginacee şi Scrofularia- te localizări ale bolii canceroase (intestin
cee şi în special din seminţele de Coa- gros, glandă mamară, plămân, vezică uri-
căz negru (Ribes nigrum L) şi care, pro- nară, prostată, stomac, ficat, pancreas).
babil, există şi în seminţele de struguri. (După Gr. Maltezeanu, op. cit.)
178 Pledoarie pentru viaţă lungă
miniul este unul din factorii care pot de- Meniul se poate completa cu sue de
clanşa proliferarea celulelor canceroase. fructe proaspete sau salată de fructe.
Rămăn interzise timp îndelungat: Seara:
— toate neuroexcitantele menţionate; La fel ca la prânz, cu excepţia cartofilor.
— sarea, toate condimentele exotice, bi-
în timpul nopţii:
carbonatul de sodiu;
— medicamentele de sinteză; — suc de fructe sau ceai de plante.
— zahărul alb rafinat şi toate preparate- în pledoaria noastră pentru o viaţă
le de cofetărie sau patiserie care conţin mai lungă bazată pe o alimentaţie speci-
zahăr; zahărul va fi înlocuit cu cel exis- fică, echilibrată, pentru prevenirea şi tra-
tent în fructe şi cu miere; tamentul bolilor canceroase care fac în
— făina albă şi derivatele ei; fiecare an milioane de victime, ne per-
— grăsimile — în special cele animale, mitem să facem câteva remarci:
margarina, cremele, smântâna, uleiul de — în domeniul chimioterapiei mala-
Soia (consumat cu moderaţie, din cauza diilor canceroase nu s-au înregistrat, din
concentraţiei mari de fitohormoni). Este păcate, progrese remarcabile în sensul
permis consumul de ulei de Floa- vindecării durabile a acestor boli;
rea-soarelui. Cel mai bun ulei este cel — Dacă admitem ipoteza virală a bo-
obţinut la rece prin presarea sâmburilor lii, trebuie să avem în vedere doi factori:
de Coacăz negru sau de struguri;
1. Acţiunea nefastă a virusurilor poate
— castraveţii, dovleceii, ananasul, fruc-
surveni pe un teren deja sensibilizat de
tele cărnoase (cum ar fi strugurii sau afi-
nele, exceptând coacăzele); agenţii fizici, chimici sau genetici, dar
— toate conservele de orice fel, mezelu- nu pe un teren sănătos;
rile, afumăturile; 2. Cercetările ştiinţifice actuale în-
— ciupercile. cearcă să obţină substanţe antivirale, la
fel ca şi în cazul antibioticelor. Or,
Pentru ilustrare, vom da un exemplu această direcţie a cercetărilor este baza-
de meniu pentru o zi. tă pe 6 concepţie insuficient fundamen-
La micul dejun: tată filozofic, Ia fel ca şi cea a antibioti-
— o porţie de fulgi de Ovăz (cca 250 g); celor.
— pâine neagră sau intermediară prăjită,
Orice fiinţă vie, de la virus, bacterie şi
cu miere sau dulceaţă, 2-3 felii;
— o farfurie de supă căiduţă sau un pa- până la Homo sapiens, are dreptul la
har de suc din fructul preferat sau din le- existenţă. Accentul trebuie pus pe sub-
gume. stanţe biotice, care să întărească organis-
La ora 10: mul şi capacitatea lui de autoapărare.
— 2 pahare de suc din fructul preferat,
preparat proaspăt. FRUCTELE, LEGUMELE
La prănz: Şl SEMINŢELE UTILIZATE
— o farfurie cu supă de legume; IN COSMETICĂ
— 1-2 cartofi mari (sau 4 mici) copţi
sau fierţi în coajă, cu puţin unt; Din timpuri străvechi, pe lângă alte
— 2 farfurii cu legume de sezon fierte în produse naturale, în special unele fructe
abur, completate cu brânză dulce, slabă, şi legume au fost utilizate sub diferite
sana sau iaurt; forme pentru întreţinerea pielii, îndeo-
— crudităţi şi salate. sebi a tenului.
Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 181
O dată cu apariţia industriei cosmeti- iritabilitate, fiind foarte puţin supusă in-
ce, bazată în special pe chimicale, cos- fecţiilor, acneei, cuperozei etc. In cazul
metica naturală a fost dată uitării. Abia tenurilor normale, pH-ul pielii este uşor
în ultimele decenii s-a revenit Ia produ- acid, normal, dar poate fi schimbat prin
sele naturale, dar prelucrate prin diferite folosirea multelor tipuri de săpunuri sau
procedee care nu protejează întotdeauna şampoane care conţin detergenţi, sodă.
structurile chimice cu adevărat naturale. La fel de dăunătoare pentru tenul normal
Din această cauză, am inclus în acest sunt numeroasele machiante şi dema-
subcapitol al lucrării noastre utilizarea chiante comerciale. Să nu uităm că tenul
fructelor, legumelor şi seminţelor ca ata- normal este în acelaşi timp oglinda stării
re, neprelucrate, cel mult diluate tot cu bune de sănătate a organismului.
produse naturale. Avantajul este că anu- De mare importanţă pentru menţine-
mite substanţe importante cum sunt vita- rea unui ten normal este şi gradul de hi-
minele, enzimele, fitohormonii, factorii dratare generală, care se asigură prin-
biotici etc, existente în plante, nu suferă tr-un consum zilnic de lichide de 1 1/2-2
prelucrări care diminuează valoarea tor 1 de apă de izvor sau apă de bună calita-
terapeutică în cazul în care nu se aplică
te, fără clor şi metale grele, prin sucuri
tehnologii adecvate care sunt costisitoa-
proaspete de fructe şi legume, supe de
re şi ridică foarte mult preţul produselor
zarzavaturi etc, nici într-un caz prin
cosmetice comerciale.
băuturi comerciale care au căpătat atâta
Deoarece ne-am referit şi la seminţe,
ele conţin în special acizi graşi saturaţi popularitate la noi. Majoritatea acestor
sau nesaturaţi, dintre care numeroşi acizi băuturi conţin coloranţi, edulcoranţi,
graşi esenţiali. Dintre cele mai utilizate conservanţi şi arome artificiale dăună-
uleiuri de bază nutritive, atât în aromate- toare organismului.
rapie cât şi în cosmetică, sunt: uleiul de Tenul gras este unsuros, pielea este de
măsline cu Jojoba, uleiul de migdale culoare gălbuie şi nu este netedă, întinsă,
dulci, uleiuri obţinute din seminţe prin iar Ia palpare ea prezintă granulaţii nere-
presare la rece, uleiul din alune, avocado gulate. Excuamarea pielii nu se observă,
şi, mai nou, uleiul obţinut din seminţe de datorită sebumului în exces. Sebumul în
Boraginaceae, de Luminiţă, de seminţe exces la tenul gras împiedică respiraţia
de Măceş etc. normală a pielii şi favorizează depunerea
sărurilor prin transpiraţie, având ca re-
Cosmetica feţei zultat formarea comedoanelor (ridicături
în cosmetica feţei prin mijloace natu- mici albicioase ale dermului, centrate cu
rale (nu ,,naturiste", termen care apare în un punct negru), care nu trebuie „stoar-
broşurile de vulgarizare a cosmeticii) se se", deoarece „stoarcerea" poate duce la
pune accentul pe menţinerea tenului nor- infecţii, la apariţia „coşurilor" care, după
mal şi pe „corectarea" deficienţelor în vindecare, pot lăsa cicatrice.
cazul tenurilor uscate, grase sau ridate. Tot la cei care au ten gras este frec-
Tenul normal este caracterizat printr-o ventă seborea pielii păroase a capului, ca
granulaţie fină, spaţii intercelulare (nu- şi formarea mătreţii (exfolierea celulelor
mite „pon" în termeni vulgari) abia vizi- moarte ale pielii).
bile chiar la lupă şi nu prezintă exfolie- Tenul slab şi ridat este caracterizat
re. La palpare, pielea se simte catifelată printr-o piele mată, având spaţiile inter-
şi elastică şi prezintă un grad redus de celulare reduse, cute fine, cu exfoliere
182 Pledoarie pentru viaţă lungă
superficială. La palpare, pielea este irita- Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-
bilâ, lipsită de elasticitatea normală. te 20-25 minute pe faţă.
Cauzele uscării pielii sunt multiple, TENURILE USCATE
interne şi exteme.
Căpşunile
în cazul deshidratărilor generale, prin
Mască cosmetică din căpşuni zdrobite
ingerarea insuficientă de lichide, în stări amestecate cu smântână.
febrile, diaree, tulburări endocrine etc, Gutuile — inclusiv în curăţirea tenu-
tenul se ridează, iar pielea devine flască. rilor pătate.
în toate cazurile legate de afecţiunile Loţionări sau comprese cu macerat la
pielii şi în special ale tenului, recoman- rece dintr-o linguriţă de sâmburi Ia cană.
darea noastră este de a apela la un con- Piersicile, Bananele. Pepenele galben
sult dermatologic efectuat de medici Mascâ preparată din 2 piersici sau
specialişti, înainte de-a apela la nume- dintr-o banană sau o felie de pepene gal-
roasele „saloane de cosmetică şi înfru- ben, 2 linguri de lapte şi o lingură tărâţe
museţare" care nu au un medic de spe- de grâu. După înmuiere şi amestecare,
cialitate. se aplică pe faţă 30 minute.
Nu uitaţi să folosiţi şi tratamentul in- Castraveţii
tern, pe lângă cele câteva recomandări Loţionări cu suc de castraveţi în
sumare pe care le vom face în cele ce ur- amestec de ulei de migdale.
mează. Salata
Loţionări ale tenului cu decoct îndelun-
TENURILE GRASE gat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri apă.
Căpşunile TENURILE RIDATE
Mască cosmetică din căpşuni zdrobite
Căpsunile
cu albuş de ou.
Loţionâri cu suc de căpşuni cu aceeaşi
Lămăile — utile pentru combaterea cantitate de lapte.
„porilor" dilataţi. Migdalele
Mască cosmetică din suc, la care se Loţionări cu „lapte" de migdalc, prepa-
adaugă un albuş bătut. îat din 100 g migdale lăsate în apă câteva
Prunele ore pentru a li se umfla pieliţa şi pentru a
Mască astringentă cu 5-6 prune zdro- putea fi curăţate; se zdrobesc cu puţină
bite, care se lasă 20 minute pe faţă. apă rece, diluându-se apoi până la 2 litri.
Caisele Portocalele
Pulpă zdrobită de la 4-5 caise şi o lin- Aplicaţii pe ten cu felii de portocale,
gură mălai cernut fin se lasă la înmuiat o 15-20 minute.
oră. Se aplică pe faţă 30 minute. Asmăfuiul
Castravetele Cataplasme cu planta proaspătâ, zdro-
Loţionări cu suc şi apă caldfi în părţi bită.
egale. Castraveţii
Loţionări cu suc în alcool diluat de Aplicaţii cu felii de castravete.
40° în părţi egale. Loţionări cu lapte în care se macerea-
ză felii de castravete.
Pătrunjelul
Loţionări cu decoct concentrat din 2 CUPEROZA
linguri de frunze la cană. Afecţiune a pielii care se caracterizea-
Tomatele — foarte active în combate- ză printr-o coloraţie roşie-violacee a po-
rea punctelor negre. meţilor obrazului şi a nasului.
Rolul şi utillzarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 183
Ecuador sau Caşmir, care au cei mai mare număr de centenari. Explicaţia constă în
modul de viaţă, incluzând aici şi alimentaţia.
în ţara noastră, longevitatea a crescut în ultima jumătate de secol cu 15-20 de
ani. Numărul mare de centenari se găseşte în Delta Dunării, în judeţul Vrancea şi în
unele zone din nordul ţării. O influenţă importantă o au alimentaţia, mediul geogra-
fic, puritatea aerului, prelungirea activităţii fizice şi intelectuale, dar şi factorii de or-
din genetic.
După pensionare, este recomandabil — aşa cum am mai spus — ca omul să-şi
continue activitatea cu care a fost obişnuit. Este şi acesta un element care contribuie
la prelungirea vieţii. In plus, omul în vârstă dispune de un fond de timp mai mare de-
cât înainte de pensionare. Depinde însă de individ cum foloseşte acest timp. Mai în-
tâi de toate, trebuie evitat sedentarismul. Apoi, mişcarea şi gimnastica zilnică
(eventual chiar şi numai mersul pe jos), după plăcerea şi capacitatea fiecăruia, ceea
ce prelungeşte mult felul de a fi al tinereţii.
Sub aspect spiritual, relaţiile familiale contează foarte mult. în plus, odată
ajuns la „vârsta înţelepciunii", omul trebuie să-şi perfecţioneze calităţile morale, in-
telectuale şi spirituale. Spectrul morţii fizice trebuie eliminat, gândindu-ne că sfâr-
şitul acestei existenţe nu este decât începutul vieţii veşnice.
Se cuvine să ne impunem o auto-disciplină fizică, morală şi spirituală. Să cul-
tivăm optimismul şi sentimentele nobile care definesc statutul de om. Să nu fim
supăraţi pe nimeni, niciodată. Să ştim să iertăm şi să emitem numai sentimente pozi-
tive care, în ultimă instanţă, tot asupra noastră se vor întoarce, la fel ca şi sentimen-
tele negative.
Apoi, să încercăm să cunoaştem mai bine legile Naturii: cu cât vom fi mai
aproape de ea, vom trăi mai bine şi mai mult pe acest pământ.
în zonele temperate, în care trăim şi noi, trebuie să ne potrivim „ceasul biolo-
gic" în funcţie de cele patru anotimpuri, aşa cum, de altfel, face orice formă a vieţii
integrate în natură.
După cum arată Bob Flaws, doctor în medicină tradiţională chineză şi acu-
punctor, referindu-se la unul dintre cei mai mari iniţiaţi în acest domeniu (George
Oshawa), primăvara şi vara sunt anotimpurile de dezvoltare maximă, în timp ce
toamna şi iarna sunt anotimpurile cele mai favorabile odihnei, reflecţiei şi înmagazi-
nării forţelor de recuperare pentru cele două anotimpuri. Acelaşi autor recomandă ca
primăvara să ne trezim devreme şi sa facem o plimbare uşoară, relaxantă. în timpul
verii, trebuie să ne trezim la fel de devreme şi să începem ziua cu o baie de soare.
Toamna, oamenii trebuie să se culce devreme, iar activitatea fizică trebuie să fie axa-
tă pe strângerea recoltelor şi aprovizionarea pentru iarnă. Iarna este bine ca oamenii
să se culce devreme şi să se trezească mai târziu ca de obicei, în acest anotimp tre-
buind să se instaleze un fel de stare de hibernare, de introspecţie şi de odihnă.
în zonele cu două anotimpuri — musonică şi „post-musonicâ" — ceasul bio-
logic trebuie adaptat la aceste condiţii, la fel ca şi alimentatia.
Acelaşi Bob Flaws arată că arta de a trăi împreună cu anotimpurile are me-
ritele ei, cel puţin în ceea ce priveşte respectarea unui program ordonat de viaţă şi ali-
mentaţie. Dar trebuie să menţionăm şi faptul că unii longevivi ascultă de propriul lor
„ceas biologic". De pildă, foarte mulţi oameni cu vârste venerabile obişnuiesc să mă-
Tinereţe (ără bătrăneţe şi viaţă fără de moarte ' ^
nânce ponderat ori de câte ori le este foame. De multe ori, se trezesc noaptea pentru
a mânca. Apoi se culcâ şi dorm liniştiţi. Secretul stă însă în cunipâtare.
Tot în legătură cu relaţia om-natură, este necesar, chiar obligatoriu, să se res-
pecte orele de muncâ, odihnă activă şi somn, mai ales într-o viaţă agitatâ pen-
tru câştigarea existenţei (sau, pentru unii, a averii). Este vorba despre cele „trei op-
turi" pe care, dacă le respectăm, ne prelungesc viaţa şi ne scutesc de multe boli. La
fel ca şi Domnul, care a creat cerurile şi pământul şi s-a odihnit în ziua a şaptea, să
nu uităm nici noi acest lucru. Este indicat ca o zi pe săptămână să schimbăm mediul
ambiant, în special dacă locuim în aglomerări urbane. Petrecerea unei zile pe săptă-
mână în mijlocul naturii ne „încarcă bateriile" pentru viitoarea perioadă de timp.
Dacă avem posibilitatea să ne alegem locul unde ne vom construi propria casă,
aproape toţi cunoaştem soluţia cea mai bună. Dar cum acest lucru nu este posibil de-
cât pentru puţini, măcar să ştim cum să ne aranjăm interiorul în care ne petrecem
cam o jumătate de viaţă. Casa noastră trebuie să fie curată, cât mai aerisită şi cât mai
puţin încărcată cu lucruri inutile. Chiar şi patul în care dormim trebuie săfieorientat
(după mulţi cercetători) cu capul spre nord şi picioarele spre sud, pe axa de rotaţie a
pământului.
Foarte importantă este şi reducerea la maximum posibil a surselor de radiaţii
electro-magnetice (televizor, aparataj electric şi electronic, celulare, computere, mi-
crounde neprotejate) care influenţează negativ starea de sănătatefizicăşi psihică.
Revenind însă la tema de fond a acestei cărti — alimentaţia — trebuie să sub-
Iiniem faptul că fenomenul îmbătrânirii poate fi încetinit prin alimentarea celu-
lelor organismului cu acizi nucleici, respectiv cu ADN (acid dezoxiribonudeic)
şi ARN (acid ribonucleic).
După cum se ştie, organismul nostru este o clădire construită din miliarde de
cărămizi, celulele noastre, fiecare având o viaţă limitată. Studii ştiinţifice araţă că
aceste celule mor şi renasc Ia un interval cuprins între un an şi aproximativ doi ani.
înainte de moarte, celulele se reproduc, însă nu cu aceleaşi proprietâti Ş' capacităti ca
în adolescenfă sau tinereţe. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacităţile noilor celu-
le se deteriorează treptat.
Aceşti acizi nuclcici pot „întineri" cclulclc noi apârute la senectute. Astfel,
se consideră că pentru organismul uman necesarul de acizi nucleici este de aproxima-
tiv 1,5 g pe zi. Aceşti acizi există în germenii de Grâu, pâinea integralâ, algele mari-
ne, fulgii de Ovăz, ciuperci sau leguminoase (în special din Soia, Fasole, Linte, Ma-
zăre, Spanac, Andive), completate cu sucuri de tructe sau legume, cu miere, produ-
se lactate şi ouă, fără a mai avea nevoie de carne. Este vorba, aşadar, de un regim lac-
to-vegetarian, numit şi „regim de viaţă lungă" sau alimentaţie macrobiotică, după
cum arată şi practică în Occident medicul japonez Nyioiti Sakaurzawa, cunoscut şi
sub numeie de George Oshawa (Ia care am mai făcut referire în acest capitol).
Potrivit acestui specialist, în sistemele de medicină tradiţională, hrana ideală
pentru pei soanele în vârstă ar consta în: cereale nedecorticate, care trebuie să re-
prezinte 60% din alimente, legume şi fructe la care se adaugă şi seminţe (30%), iar
restul de 10% ouâ, lapte şi carne. în ceea ce priveşte sursa de proteine de origine ani-
mală (carnea), este preferabil să fie înlocuită cu speciile de peşte cu carne albă (de
apă dulce). Totodată, această alimentaţie constituie şi hrana profilactică pentru toţi
cei care au depăşit vârsta de 40 de ani.
194 Pledoarie pentru viaţă lungă
în multe religii, inclusiv în cea creştină, se recomandă postul. Sub aspect spi-
ritual, este un bun exerciţiu de abstinenţă, de voinţă, de autocontrol şi de învingere a
instinctelor primare. Sub aspect medical, postul reprezîntă principalul factor de
dezintoxicare a organismului şi de repaos al aparatului digestiv.
La modul general, se recomandă o zi pe săptămână abstinenţa totaiă de la mân-
care, băuturi alcoolice, fumat şi activitate sexuală. Tot aici, trebuie să includem chiar
şi renunţarea la logoree... în această zi, vom putea consuma numai apă, dar apă de
bună calitate, absolut necesară pentru hidratarea organismului.
în timpul anului, se vor alege două perioade mai lungi, de circa o lună, în care
se vor consuma numai fructe, legume şi seminţe oleaginoase, completate cu pâine in-
tegrală, germeni de Grâu, fulgi de Ovăz, de Soia şi miere în loc de zahăr.
Necesarul de sare poate fi asigurat în special din legume. Cu acest scop, vom
prezenta la sfârşitul lucrării câteva sinoptice orientative, cu ajutorul cărora fiecare îşi
va putea alcătui, în funcţie de sezon şi posibilităţi, meniul cel mai potrivit.
Fiindcă am recomandat postul, bineînţeles, pe perioade limitate, este bine ca în
această direcţie sâ fie consultat un bun medic dietetician (nutriţionist), în special de
câtre cei care suferă de debilitate fizică, de boli ale aparatului cardio-vascular, renal,
de boli infecţioase, cancer etc.
La sfârşit de capitol şi de carte, ne exprimăm speranţa că am izbutit să trans-
mitem un mesaj celor ce doresc să-şi prelungeacă viaţa şi să-şi amelioreze starea de
sănătate fizică şi psihică, prin schimbarea modului de a trăi cu care au fost obişnuiţi
o viaţă întreagă. E adevărat că nu va fi deloc uşor, dar merită să încercăm!
Vom pleda întotdeauna pentru supremaţia spiritului asupra materiei. Oricât de
mult vom reuşi să ne prelungim zileje bune, să asigurăm trupului nostru o viaţă în-
delungată şi sănătoasă, va veni în cele din urmă momentul despărţirii. Trupul nostru
va intra, în mod firesc, în cadrul circuitului biologic natural. Să privim acest feno-
men normal, cu zâmbetul pe buze: cine a trăit demn, ştie să moară tot demn.
Convinşi fiind că sufletul nostru, prin însăşi originea lui, este veşnic, nu vom
muri niciodată. Abia atunci vom înţelege sensul tinereţii fâră bătrâneţe şi al vieţii fără
de moarte...
ANEXA
CONTINUTURILE
ENERGETICE Şl NUTRITIVE
ALE ALIMENTELOR
TABEL
cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale la 100 g parte comestibilă* ■
Energie Substanţe mineralt
kJ kcal Ca Na K Fe Ph
(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
-g- -g- -g" -g- mg mg mg mg
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fructe proaspcte
Mere 210 50 89 0,3 - 1 12 7 3 130 0,4 10
Caise 205 49 89 0,8 - I 11 15 2 250 0,6 20
Pere 230 55 89 0,5 - + 13 16 2 115 0,3 20
Cireşe 240 57 89 0.7 - 1 13 14 2 200 0,4 20
Piersici 175 42 91 0,7 - 1 10 5 3 200 1,2 30
Prune 245 58 89 0,6 - 1 14 13 2 210 0,4 15
Mure 200 48 90 1,2 - 1 9 30 3 190 0,9 30
Căpşuni 150 36 89 0,8 - 1 7 25 2 140 0,9 30
Afine 250 60 90 0,6 - 1 13 10 1 65 0,7 10
Zmeură 165 40 90 1,3 - I 8 40 170 1 45
Coacăze roşii 1X5 44 91 1,1 - 2 9 30 1 230 0,9 25
Coacăze negre 235 56 89 1,3 - 3 12 45 2 300 1,3 40
Merişoare 180 43 91 0,3 - 2 9 13 2 65 0,5 10
Agrişe 180 43 89 0,8 - - 9 30 2 200 0,6 30
Struguri 295 70 90 0,7 - -- 16 20 2 255 0,5 25
Portocale 165 39 89 0,7 - 1 9 30 2 130 0,4 15
Banane 275 66 90 0,8 - + 16 6 1 260 0,4 20
Grepfrut 95 23 96 0,5 - 4 7 14 1 130 0,2 10
Pepene galben 90 21 - 0,5 - 1 5 10 8 170 0,2 10
Pepene verde 50 12 92 0,3 - 1 3 4 + 60 0,2 5
Lămâi 75 18 95 0,5 - 3 5 7 2 95 0,3 10
* Selectate şi prelucrate de autori.
x
Legendă:
2-3 kJ = kilojoul = 0,239 kilocalorii
4 - Cantitatea de energie resorbită
5 - Proteine
6 - Grăsimi
7 - Acizi organici din fructe
8 - Hidraţi de carbon
196 Pledoarie pentru viaţă lungă
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13.
Fructe uscate
Mere 1170 279 "90 ~ - 4" 65 30 100 620 1,2 50
C~e 1280 306 90 5,0 ~ 2 70 80 10 1370 4,5 115
Smochine U25 269 90 3,5 - 1 61 190 "40 ~> 33 105
Prune 1040 249 90 1,9 - 2 59 35 ~ 700 2^ 60
Seminţe
Nuci 2950 705 90 15 63 - 14 70 4 545 2,1 430
Alune 2890 690 89 14 62 - 13 225 2 635 Jfi 330
Arahide 2720 650 89 26 49 - 18 65 6 ~i 23 410
^ Legume diverse
Andive 55 13 77 i + - 2 40 40 265 1,1 40
Ardei gras 90 22 82 1 + - 4 9 1 Î65 0^ 20
Cartofi 355 HT 94 2 + - 19 Î3~ "20 445 0^9 60
proaspeţi (fâră
coajă)
Cartofi 1550 370 95 7 1 - 82 25 3,7 105
desliidratati
Fasole albă Î460 349 91 21 2 - 57 105 2 1300 6,0 425
Fasole verde 130 31 il 2 + - 5 45 2 240 0,7 35
Hrean 165 40 93 2 + 8 55 5 295 0,7 35
Linte 1480 354 91 24 1 - 56 75 4 810 6,9 410
Mazăregal- 1500 359 ?Î 22 j - 59 45 30 9Î5 5~ 290
benâ (uscată)
Morcovi !20 29 93 1 + - 6 30 35 235 0,6 25
Ridichi de lună 50 12 92 i + ~ 2 20 "ÎO Î6fli 0]> Î5~
Ridichi (negre) 65 15 95 1 + I 3 25 Js 24! Ofi 20"
Soiapâstăi 315 75 - 7 3 - 6 55" ~4 - 2~> Î00
(conserve)
Soia făină Î960 469 87 37 21 - 26 195 4 1870 12,1 555
(nedegresată,
fulgi)-
Spanac 75 18 81 2 + - 2 85 50 540 5,2 35
Tomate 75 ÎF 89" i + - 3 ÎT ~6 285 07s 25
Ţelină 115 28 92 i + - 5^ 50 55 235 0,4 60
Varză 175 42 W 4 j - 6 25 ~6 335 <~9 70
de Bruxelles
Varză roşie 90 2~T 82 1 + - 4 25 3 205 0,4 25
Varzâ deshi- Î485 35? 82! 14 2 - 69 375 - 4J 275
dratată
Conţinuturile nutritive ale alimentelor
197
TABEL
cu conţinutul in vitamina C, fn mg (|a 100 g parte comestibilă),
al principaielor sortimcnte de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea care acoperă
necesarul zilnic mediu pe sortbnente *
Evaluare conţinlit
Legume mg%
vitamjna C («>
1
Foarte bogate Patrunjel (frunze) 220 50 Măcese
Marar 150 70
Hrean 100 100
Bogatc Varză creaţă 65 150 Fragi, câpşuni
Spanac 60 200
Conopidă 50 200
Gulii 50 200
SalatS verde 50 200
Varză albă 50 200
Ceapă verde 45 220
Con(inut modcral Praz 30 330 Grepfrut
TABEL
cu conţinutul în vitsmina A, unităţi internaţionale (U.I.) la 100 g parte comestibllă,
al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe
şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimcnte*'
U.I. Cantitatea Fructe U.I. Cantitarea
Evaluare Legume 100 necesară 100 necesară
8 şi seminţe 6
zilnic zilnic
1 2 3 4 5 6 7
Foarte bogale Sfeclă roşie 7 000 70 Măcese 5 000 100
Spanac 7 000 70 Cătina 3 000 170
Lobodă 6 000 80
Morcovi 6 000 80
Pâtrunjel (ftunze) 5 500 90
Varză roşie 4 000 125
Ardei gras 2 500 200
Rosii 2 500 200
Ceapă verde 2 000 250
SalatS verde 2 000 250
Bogate Andive 1300 380 Caise 1 500 330
Conopidă 500 1 000 Prune uscate 1000 500
Fasole verde 500 1000 Afine 900 550
Mazăre verde 500 1000 Mure 800 625
Vinete 220 2 300 Piersici 700 710
Napi 190 2 600 Nuci 500 1 000
Pepene verde 400 1250 Cireşe 350 1 400
Pnine 350 1400
Fragi, căpşuni 300 1 700
Zmeura 300 1 700
Coacaze 250 2 000
Lămfii 250 2 000
Portocale 250 2 000
Continut moderat Gulii 190 3 300 Vişine 100
■Varză albâ 150 50
Varzâ creaţâ 50 50
Conţinut redus Cartofi 30 10
Ceapâ uscată 30
Păstfirnac 30
Ţelină 20
TABEL
cu conţinutul în vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibilă)
al unor sortimente de legume, fructe şi seminţe, exprimat in jo.g*
1 2 3 4 5
Vit. B l Mazăre verde 300 Agrişe 150
Fasole verde 150 Prune uscate 120
Ceapă verde 150 Prune
Spanac 150 Cireşe
Ardei gras 140 Pere 60
Pătmnjel (frunze) 140 Piersici 60
Varză creaţă 130 Portocale 60
Varzâ roşie 130
Cartofi 120
Pâstârnac 120
Conopidâ 100
Lobodă 100
Varză albă 100
Vit. B2 Mazăre verde 250 Nuci 400
Spanac 220 Alune 400
Fasole verde 200 Prune uscate 150
Lobodă 180 Caise 80
Salată verde 120 Pere 70
Andive 100 Cirese 60
Cartofi 110 Coacăze 60
Conopidă 100
SfecEă roşie 100
Varză creaţă 100
PăstSrnac 90
Varză albă 80
Varzâ roşie 80
Dovleac 70
Morcovi 70
Vinete 60
Vit. B6 Cartofi 0,35 Mere 0,25 |
Spanac 0,30 Pere 0,25
Mazâre verde 0,25 Afine 0,15
Conopidă 0,20 Cireşe 0,15
Morcovi 0,20 Fragi, câpşuni 0,12
Saiatâ verde "*~ 0,20 Prune
Roşii 0,20 Struguri
Fasole verde 0,15
Sfeclă roşie 0,12
TABEL
cu conţinutul in protide, lipide şi calorii (in grame la 100 g aliment consumabil)*
Necesar
„ Partea pentru 100 g Protide Lipide Glucide Calorii
ALIMENTUL necomestibilă
crt produs % % %
' % comestibil
2 3 4 5 6 7
Lapte şi preparate
1. Lapte de vacă intcgral — 100 3,5 3,6 4,8 67
2. Lapte de vacă cu 3% grăsime — 100 3,5 3 4,8 62
3. Lapte de vacă cu 2% grăsime — 100 3,5 2 4,9 53
4. Lapte de vacă cu 1,7% grăsime— 100 3,5 1,7 4,9 50
5. Lapte de vacă cu 1,5% grăsime— 100 3,5 1,5 5 49
6. Lapte smântânit — 100 3,5 0,1 5 38
7. Lapte de oaie — 100 6 7,5 4,6 113
8. Lapte de vacă bătut integral — 100 3,5 3,6 3,9 64
9. Lapte de vacă bătut degresat — 100 3,4 0,1 4 31
10. Iaurt extra — 100 4 4 3 67
ll.Iaurtgras — 100 3,2 2,6 4 54
12. laurt degresat — 100 3,2 0,1 3,9 30
13. Chefir 100 4 2,8 4 59
14. Sana — 100 3,5 3,6 4 64
15. Lapte praf din lapte normalizat— 100 27 24 40 498
16. Lapte praf din lapte partial degresat— 100 30 16 45 456
17. Brânză foarte grasă de vacă — 100 11 15,6 7 218
18. Brânză grasă de vacă — 100 13 9 4,5 155
19. Brânză slabă de vacă — 100 17 1.2 4 97
20. Brânză de burduf — 100 24 26 1,5 346
21. Brânză telemea de oi — 100 10,9 24 1 305
22. Brânză telemea de vacă — 100 17 17,2 1 243
23. Caşcaval Dobrogea, Penteleu — 100 25 19 1 334
Carne si preparate
1. Carne de vacă slabă 30 143 20,4 2,2 — 104
2. Carne de vacă semigrasâ 30 143 17 7 — 134
3. Carne de vacă grasă 30 143 14 20 — 243
4. Came de viţel slabă 35 154 22 3 — 118
5. Carne de viţel semigrasă 35 154 20,5 6,8 — 149
6. Carne de porc slabă 20 125 20,4 6,3 — 142
2 3 4 5 6 7
7. Carne de porc semigrasă 20 125 16,3 23 — 281
8. Carne de porc grasă 20 125 15 32 — 359
9. Came de oaie slabă 25 133 20 6,5 — 144
10. Carne de oaie grasă 25 133 17 28 — 331
11. Came de miel 30 143 18 20 — 260
12. Carne de găină slabă 20 125 20 5 — 128
13. Came de găină grasâ 20 126 19 9,5 — 167
14. Came de gâscă semigrasă 15 118 18,4 20 — 260
15. Came de gâscă grasă 15 118 16 35 — 392
16. Came de raţii 15 118 19,6 8 — 155
17. Came de cal 30 143 21 2,5 1 113
18. Came de căprioară 25 133 20 1,9 — 100
19. Carnede iepure 16 118 22 1 — 98
20. Carne de mistreţ 20 125 22 2,5 — 114
21. Creier de bovine — 100 10,5 9 — 127
22. Ficat de bovine — 100 20 5 4 146
23. Ficat de porc — 100 19 6 3 146
24. Cârnati afumaţi de porc — 100 13 29 — 323
25. Cârnaţi Bicaz — 100 12,5 20 — 237
26. Cârnaţi Caltaboş — 100 12,8 31,5 — 345
27. Cârnaţi Harghita — 100 17 26 0,8 315
28. Cârnaţi Muntenia — 100 11 25 — 278
29. Câmaţi Plai — 100 14 43,9 1,9 465
30. Cârnaţi Trândafir — 100 11,7 27,4 1,7 310
31. Crenvurşti — 100 11 21,6 1,2 251
32. Lebervurşti — 100 10,4 25,9 1,2 288
33. Parizer — 100 10,9 22 1 . 253
34. Parizer de porc — 100 12,2 14,7 1 191
35. Parizer dietetic — 100 14,3 11,5 1,7 173
36. Came tocată pentru mici — 100 12,3 16,9 1 212
37. Carne tocatâ pentru pârjoale — 100 9 9,9 4,9 149
38. Came tocatâ pentru sarmale — 100 8,3 32,5 6,2 362
39. Came de porc cu fasole boabe— +00 5,5 8,4 9 137
40. Came de vacă cu fasoale boabe— 100 10 6 9,4 135
41. Salam cu fasole boabe — 100 7,1 6,6 13 144
42. Came de porc cu mazărc — 100 7,8 10 10 166
OuS
1. Ou de gâină, integral — 100 14 12 0,6 171
2. Gălbenuş de ou de găină — 100 16 32 0,3 364
202 Pledoarie pentru viaţă lungă
2 3 4 5 6 7»
3. Albuş de ou de găină — 100 13 0,2 0,5 57
4. Praf de ouă, găină, integral — 100 45 40 1,8 564
Legume proaspete
1. Ardei gras verde 27 137 1,1 0,2 4,6 25
2. Ardei gras roşu 27 137 1,3 0,4 7,3 39
3. Cartofi noi 5 105 1,7 0,2 17 80
4. Cartofi maturi 20 125 2,1 0,2 19 88
5. Castraveţi 28 139 1,1 0,2 2,9 18
6. Ceapă verde 5 105 1 0,2 3,5 20
7. Ceapă uscată 6 106 1,5 0,2 9 45
8. Ciuperci 46 185 3,8 0,4 2,4 29
9. Conopidă 38 162 2,7 0,3 3,9 30
10. Dovlecei 6 106 1,1 0,1 3,2 18
11. Fasole verde 9 110 2,1 0,2 5,7 34
12. Lobodă 5 105 2,9 0,2 1,4 19
13. Mazăre verde boabe 53 212 7,5 0,5 14 93
14. Mârar fmnze 5 105 1,8 0,2 5,6 32
15. Morcovi 8 109 1,3 0,3 8,8 44
16. Păstârnac 20 125 1,5 0,5 15 72
17. Pătrunjel frunze 5 105 3,2 0,6 6.6 46
18. Pătrunjel râdăcini 10 111 1,1 0,8 10 53
19. Pătlăgele roşii 3 103 U 0,3 4,3 25
20. Praz 17 120 2,3 0,4 10 54
21. Ridichi de lună 40 167 0,8 0,1 3.8 20
22. Ridichi de iarnă 28 139 1,3 0,1 4,9 26
23. Salată verde 40 167 1,6 0,2 3 21
24. Sfeclă roşie 20 125 1,4 0,1 9 44
25. Spanac 20 125 3 0,3 2,6 26
26. Sparanghel 33 149 2 0,2 2,6 21
27. Ţelină rădăcini 40 167 1,5 0,3 5,9 33
28. Urzici 5 105 7 0,7 7,1 64
29. Usturoi 10 111 6,8 0,2 26 136
30. Varză albă 27 137 1,8 0,2 5,8 33
31. Varză roşie 20 125 1,9 0,2 5,6 33
32. Vinete 25 133 1,3 0,2 4,8 27
Legume conservate
1. Bulion — 100 2,7 0,6 8,3 51
2. Roşii în bulion — 100 1,1 0,3 3,2 20
3. Dovlecei în apă — 100 1,5 0,4 2,5 20
Conţinuturile nutrttive ale alimentelor 203
2 3 4 5 6 7
4. Fasole venle în apă — 100 1,1 0,2 2,2 15
5. Ghiveci în bulion — 100 1,3 0,3 3,2 21
6. Ghiveci în ulei — 100 1,8 8 3,4 96
7. Mazâre verde boabe — 100 6,5 0,5 10 72
8. Mazăre boabe ftnă — 100 6,5 0,4 9 67
9. Pastă de tomate — 100 5,4 1 15 94
10. Sos picant — 100 2,6 0,8 11 64
11. Spanac cu orez — 100 2 6 4 80
12. Suc de tomate — 100 1,1 — 4,6 23
13. Tocanăde legume — 100 1,2 6 3,1 73
14. Tomate umplute cu orez — 100 1,5 8 7 109
15. Vinete în bulion — 100 1,1 0,5 2,5 19
16. Vineteîn ulei — 100 1,8 8 2,4 92
17. Zacuscâ de legume cu vinete 100 1,1 3,4 4,4 54
18. Zarzavat pentru ciorbe — 100 0,4 1,5 2,5 26
19. Zarzavat pentru supe — 100 1,2 2,7 2,7 41
Legume murate
1. Castraveţi în oţet — 100 0,6 — 1,5 9
2. Gogoşari întregi în oţet — 100 0,8 — 3 15
3. Salată de varzâ roşie — 100 1 — 3 16
4. Salată de sf'cclă roşie — 100 1 — 8 37
5. Varză acră — 100 1,2 — 3,3 18
Legume deshidratate
1. Cartofi deshidrataţi — 100 7,4 0,4 77 350
2. Ciuperci deshidratate — 100 41,7 1,7 30,8 313
3. Morcovi deshidrataţi — 100 9 1,5 61,4 303
Leguminoase uscate
I. Fasole boabe — 100 23 1,7 47 303
2. Linte boabe — 100 25 1,9 52, 337
3. Mazăre boabe — 100 21,5 1,9 53 323
Fructe proaspete
1.Banane 32 147 1,3 0,4 15,7 73
2. Caise 10 III 1 0,1 11,7 53
3. Cftpşuni 4 104 0;8 0,6 7,4 39
4. Cireşe 10 111 1 0,3 15 68
5. Corcoduşe 15 '147 0,6 0,1 10,2 45
6. Dude 3 103 1,3 0,6 14,5 81
7. Fragi de pădure 5 105 1,3 1 9,8 57
8. Grapefrut 30 143 0,6 0,2 6,5 31
9. Gutui 16 119 0,5 0,5 12 56
10. Lâmâi 35 154 1 0,3 6 31
ll.Mandarine 38 161 0,8 0,2 9 42
204 Pledoarie pentru viaţă lungă
2 3 4 5 6 7 i'
12. Mâceşe 15 117 4,1 1,2 21,8 127
13. Mere 8 109 0,3 0,4 14,5 64
14. Pepene galben 50 200 0,5 0,1 5 23
15. Pepene verde 54 205 0,5 0,1 5,4 29
16. Pere 14 116 0,6 0,4 14,6 66
17. Piersici 15 117 0,9 0,1 11 50
18. Portocale 30 143 0,8 0,2 10 47
19. Prune 15 117 0,6 0,1 16,8 72
20. Struguri 6 107 0,8 1 17,6 85
21. Vişine 11 112 1 0,5 12,6 60
Sucuri de fructe şi legume
l. Sucde mere — 100 0,1 — 17,4 72
2. Suc de mere concentrat — 100 0,5 — 64 264
3. Suc de pere — 100 0,1 — 14 58
4. Suc de prune — 100 0,1 — 13,7 56
5. Suc de struguri — 100 0,1 — 20 83
6. Suc de tomate — 100 1 — 5 25
Compoturi
1. Compotdecaise — 100 0,5 — 14 59
2. Compot de cireşe — 100 0,5 — 14 59
3. Compot de gutui — 100 — — 17 70
4. Compot de merc — 100 0,3 — 17 71
5. Compot de pere — 100 0,2 — 20 83
6. Compot de piersici — 100 0,6 — 11,5 50
7. Compot de prune — 100 0,4 — 15 63
8. Compot de vişine — 100 0,4 — 13,6 57
Produse derivate din cereale
1. Pâine de grâu albă — 100 8,6 1,2 45,9 234
2. Pâine de grâu albă cu cartofi
(făină 700) 100 6,5 0,1 47,7 223
3. Pâine albă fără sare (făină 700)— 100 7,6 0,1 47,1 225
4. Franzelă Bucureşti (laină 600)— 100 8,5 0,2 48,3 234
5. Franzelă Dâmboviţ:t (făină 600)— 100 7,9 0,2 47,2 228
6. Pâine neagră (fainâ 1350) — 100 7,3 0,3 41,7 203
7. Pâine integrală (taină 1500) — 100 8,4 0,3 47 230
8. Pâine Graliam — 100 7,3 0,5 43,2 211
9. Pâine de secară (faină 2000) — 100 6,2 0,5 44,2 212
10. Făină de grâu (extracţie 30%)— 100 10,8 0,9 73,6 354
Conţinuturile nutritive ale alimentelor 205
2 3 4 5 6 7
11. Făină de grâu (extracţie 75%) — 100 11 1.1 72,9 354
12. Făină de grâu (cxtracţie 85%)— 100 11,5 1,4 71,3 352
13. Făină de porumb — 100 9,6 1,7 72,1 351
14. Arpacaş de orz — 100 9,5 1,5 72 348
15. Orez decorticat — 100 7,6 1 75,8 351
16. Griş 100 11,2 0,8 73,3 354
17. Paste făinoase obişnuite — 100 9,6 1 75,9 360
18. Paste făinoase cu ouă — 100 10,2 2,2 79,1 386
Pentru întocmirea unui meniu complet şi corect, atât pentru copil, cât şi pentru
adult, se vor respecta urmâtoarele recomandări:
- evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite.
Spre exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din
came sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu getn sau cu
biscuiţi. La masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preparate preponderent
din glucide (cereale) ca, de exemplu, supă de găluşte şi friptură cu gamitură din paste
făinoase, ci din legume; fâinoasele vor fi înlocuite cu legume variate;
- evitarea la cină a mâncărurilor care necesită un efort digestiv puternic sau
care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabue
(cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
- se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite numai dacă sunt prelucrate
termic în prealabil, prin fierbere sau sub formă de salamuri prăjite ori pregâtite la
cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti
sau prăjite;
- îmbogăţirea raţiei în vitamine şi în săruri minerale prin folosirea de salate din
crudităţi şi adăugarea de legume-frunze în supe sau ciorbe;
-folosirea cu mare atenţie a cremelor cu ouă şi frişcă sau a maionezelor,
indiferent de anotimp.
206 Pledoarie pentru viaţă lungă
ECHIVALENŢE ALIMENTARE*
* De aceste echivalenţe alimentare trebuie ţinut cont ori de câte ori se încearcă alcătuirea unei raţii
alimentare ştiinţifice, atât pentru un individ, cât şi pentru o colectivitate umană.
în mod deosebit trebuie să ţină cont de aceste echivalenţe persoanele care doresc sâ facă o cură de
slăbire care sâ nu le pună sănătatea în joc prin posibile excese „restrictive".
Conţinuturile nutritive ale alimentelor
apă distilată = 20
alcool de 60c = 53
alcool de 70c = 56
alcool de 90c = 61
tincturi alcoolice = 55-60 (în funcţie de substanţele
active extrase);
siropuri = 18-20
extracte fluide = 40-50
Abces dentar = colecţie purulentă, con- Amare = specii de plante sau alimente
stituită în jurul unui focar local de in- (numite şi tonic-amare) care, datorită
fecţie; substanţelor active pe care le conţin,
Achilie = absenţa pepsinei şi a acidului au proprietatea de a stimula secreţiile
clorhidric din sucul gastric; salivare şi, prin act reflex, secreţiile
gastrice şi intestinale. Se recomandă
Acnee = apariţia de comedoane („co-
în anorexie, când se iau înainte de
şuri"), în speciai la adolescenţi;
masă, sau în dispepsii, când se iau
Adenom = tumoare benignă a unei glan- după masă;
de;
Amigdalite = inflamaţii acute sau croni-
Adjuvant = agent fizic, chimic sau bio- ce, de origine infecţioasă, ale amigda-
logic capabil să modifice viteza unei lelor palatine sau linguale;
reacţii sau să potenţeze acţiunea fac- Anafrodiziace = substanţe active sau
torului activ principal. în dietoterapie, alimentare care diminuează apetitul
unii adjuvanţi se mai numesc supli- sexual exagerat;
mente;
Analgetice (analgezice) = substanţe ac-
Aerofagie = înghiţirea unei cantităţi mai tive care au proprietatea de a diminua
mari de aer o dată cu saliva sau cu ali- sau suprima senzaţia de durere;
mentele prea rapid ingerate, având ca
efecte creşterea pungii de aer din sto- Analgezice = vezi „Analgetice";
mac şi apariţia de crampe; Anemie = stare de slăbiciune cauzată de
scăderea numărului de globule roşii
Afecţiuni = boli ale diferitelor organe
din sânge;
sau aparate;
Anghină (angină) = inflamaţie a mu-
Afrodiziace = substanţe active sau ali-
coasei din fundul gâtului sau a farin-
mentare care stimulează apetitul se-
gelui, însoţită de greutatea de a în-
xual, uneori potenţa;
ghiţi;
Afte = mici ulceraţii ale mucoasei buca-
Angină pectorală (cardiopatie ischemi-
le sau faringiene;
că) = sindrom dureros determinat de
Albuminurie = prezenţa în cantitate ischemia miocardului; durerile se ma-
crescută a albuminei sau a altor proti- nifestă în regiunea inimii sau retroster-
de în urină; nal, iradiază uneori în braţul stâng, pu-
Alopecie = câderea prematură a părului; tând fi însoţite de senzaţia de frică;
Glosar cu termeni medicali utilizaţi In lucrare 209
A Afecţiuni vezicale 48
Abcese 87, 112, 102, 104, 108, 113, 117 Afte50, 66,72, 73, 87,93,139
Abcese dentare 78, 138-139 Algii reumatice (reumatismale) 101,
Achilie 74 106
Acnee 88, 98, 100, 104, 110, 113, 163 Alopecie (căderea părului) 31, 101, 102,
Acnee juvenilă 113 106, 107, 109, 110, 124,183-184
Adenomul de prostatâ 93 Albuminurie 112, 115
Aerofagie 91 Alcoolism cronic 22, 31, 58, 101, 102,
Afecţiuni biliare 107 103
Afecţiuni bucofaringiene 93 Alergii (diverse) 30, 32
Afecţiuni cardiovasculare 63, 69, 99, Amenoree 81
102, 107, 119, 121, 128, 129, 131 Amigdalite 49, 64, 70, 72, 139
Afecţiuni carenţiale 91 Anemie 36, 55, 68, 72, 79, 85, 87, 89,
Afecţiuni coronariene 58, 66, 137 102, 104, 107, 108, 109, 122, 124,
Afecţiuni cutanate 77 188
Afecţiuni digestive 46, 63, 82, 86, 103, Anemie aplastică 115
119, 127 Anemia cu deficit de hemoglobină şi
Afecţiuni endocrine 30, 34 eritrocite 106
Afecţiuni hepatice 59,61, 65,66, 73, 80, Angină (anghină) 57, 58, 64, 72, 85, 86,
86,91,99, 102, 113, 128 88, 97, 101
Afecţiuni hepato-biliare 126, 127 Anginâ pectorală 132-133
Afecţiuni intestinale 121 Angiocolite cronice 110
Afecţiuni oculare/oftalmice 66, 83, 87, Anorexie 30, 31, 74, 85, 89, 95, 106,
90 109, 110, 123, 126, 128,139-140
Afecţiuni pancreatice 102, 107, 113 Anurie 76
Afecţiuni pectorale 47, 82, 93, 98 Arsuri 49, 54, 67, 72, 75, 76, 80, 99,
Afecţiuni pulmonare 34, 63, 104, 126 102, 104, 116, 121, 122, 123,
Afecţiuni renale 35, 46, 52, 57, 63, 64, 163-164
69,82,88, 102, 115, 119, 121 Arterite 137-138
Afecţiuni respiratorii 81, 88, 97, 99, Artrită/artritism 32, 46, 48, 52, 58, 59,
103, 118, 119 62, 64, 66, 72, 82, 87, 96, 97, 104,
Afecţiuni urinare 48, 81, 160-161 111, 120, 121,170-171
Afecţiuni vasculare 71, 100, 104, Ascaridioză 77, 121, 122,146
136-138 Ascite 82, 93, 103, 149
Indicele afecţiunilor cuprinse în text 217
Astenie 31, 34, 55, 57, 63, 69, 79, 80, Catar urinar 78, 121, 159
109, 114, 173 Celulite 75, 83, 110
Astm bronşic 85, 87, 91, 96, 103, 156 Ciroză 93, 103
Ateroscieroză 22, 23. 46,47, 58, 65, 66, Colecistită91
70, 80, 82, 93, 95, 96, 97, 100, Colesterolemie 47, 65, 71, 82, 95, 130
131-132 132
Ateromatoză 131-132 Colibaciloză 66, 86
Atonie digestivă 100 Colici biliare 124
Atonie gastrică 74, 82 Colici digestive 145
Atonie gastrică şi digestivă 111 Colici hepatice 80
Atrofie musculară 117 Colici hepato-biliare 150-151
Avitaminoză 61, 82 Colici intestinale 120, 129
Azotemie (uremie, retenţie azotată) 62, Colici nefritice 90, 104, 115, 118, 128
89, 93, 97, 100,160 Colici urinare 124
Cistite 48, 81,88, 128,159
B Colite 61, 93
Bacilul lui Eberth 103 Colite de fermentaţie 52, 54, 92
Bătături 78, 96, 97, 184 Coloniritat 116
Blefarite 72, 112, 124, 126,183 Congestie pulmonară 86
Boala lui Addison (insuficienţa suprare- Conjunctivită 49, 83, 112, 183
naliană cronică) 172 Constipaţie 31, 36, 51, 54, 55,' 56, 62,
Bronşite 47, 49, 67, 77, 78, 85, 86, 87, 63, 73, 76, 78, 80, 81, 82, 86, 103,
88, 91, 95, 103, 104, 105, 109, 118, 110, 111, 115, 116, 119, 122, 125,
121, 126, 128, 154-156 126, 127, 128, 129, 146-148
Contuzii 75, 99, 104, 124,163
Convalescenţă 114, 117
Calculi biliari 80 Crampe musculare 101
Calculi renali 61 Crăpături ale mâinilor 49
Cancer 32, 35, 54, 86, 92, 109, 116, Crăpături ale pielii 54
175-180 Creşterea anormalâ 30
Cancerul căilor digestive 95 Crize acute hepatobiliare 71, 72
Cancer de sân 87 Cuperoză98, 111,182-183
Candidoze bucale 66 Cura de primăvară 106", 107, 108, 109,
Carbuncul (antrax) 116 110
Cardiopatie ischemică dureroasă 85, 86,
133 D
Carenţâ de vitamina C 57, 59, 61, 71, Debilitate 56, 68, 74, 125
73, 107 Degerături 49, 69, 72, 85, 87, 88, 90,93,
Caşexie 65, 117 104, 111, 164-165
Catar54, 66, 81, 103, 127 Dermatoze 60,65, 73, 87,110, 120,126,
Catar bronşic 90, 93 128
Catar digestiv 118 Diabet zaharat 22, 30, 35.48, 52, 54, 58,
Catar gastro-intestinal 61, 78, 80,86, 87, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 72, 76, 77, 87,
120, 121 90, 93, 99, 103, 109, 113, 114. 121,
Catar respirator 85, 91, 104, 105 128,166-167
Catar stomacal 80 Diabet infantil 46
218 Pledoarie pentru viaţă lungă
Opacifierea cristalinului 110 90, 93, 94, 96, 102, 106, 109, 1J3,
Otită72 115,121, 123,124, 127,170-171
Oxiuriază 65, 66, 72, 87, 96, 97, 103, Rinită 72, 91, 95
124,145-146 Rujeolă 67
P S
Paludism 50 Sângerări rectale 136
Panariţiu99, 104, 111, 113, 117, 165 Scarlatină 67
Paradontoză 77, 80, 85, 86,139 Scăderea imunităţii 31
Paralizie 31 Scăderea potenţei sexuale 31
Parazitoze 30, 31, 51, 56, 61, 72, 77, 85, Sciatică82, 104, 106, 171
87,94,95,97,109,111,122, 128 Scleroza arterelor 71, 82, 137
Pecingine 87, 108, 120 Scleroză multiplă 22, 58
Pericardită 93 Scorbut 76
Pielită 159 Sechele de flebită 66
Pielonefrite 115 Scchele de infarct 66
Pirozis 103, 141 Secreţii bronşice 104
Pistrui 85, 93, 120, 124, 183 Sindromul premenstrual 22
Pleurezii 93, 104 Sindromul Raynaud 58
Pneumonii 78, 85, 91,156 Sinuzită 72, 91
Polidipsie 99 Spasme vasculare 58, 137
Poliurie 99 Stări congestive ale ficatului 91
Plăgi atone 47, 108 Stări de convalescenţă 107
Plăgi congestive 93 Stări depresive 55
Plăgi grave, cu efecte cangrenoase 104 Stomatită 49, 66, 70, 73, 77, 78, 87, 93,
Plăgi infectate 72, 96 107,139
Plăgi ulceroase varicoase 68 Sughiţrebell23, 141, 174
Plăci greu vindecabile 109 Surmenaj (fizic şi intelectual) 57, 80,
Preciroză71 114, 173
Preinfarct 47
Prostatită 48, 93, 115, 121, 128, 152 T
Prurit 120, 126 Teniază 68, 77, 85, 86, 95, 96, 121, 122,
Purpură60,61,66 145-146
Tenuri grase 182
R Tenuri ridate 73, 87, 120, 126, 182
Radiculită 60 Tenuri uscate 182
Rahitism 70, 89, 124 Traheită 78, 97, 118, 121,154
Răceală 67 Transpiraţie excesivă 30, 70
Răguşeală 49, 57, 64, 93, 97, 154 Tricomonază (tricomonoză) 77
Răni (diverse) 29, 31,66, 70, 75, 76, 83, Tromboză 30, 73, 93, 95, 100, 116,
87, 97, 107,165-166 137-138
Răni cu ulceraţii 87,165-166 Tuberculoză 54, 65, 68, 72, 92, 123
Retenţie hidrosodată 128 Tulburări cardio-circulatorii 31, 34, 95,
Retenţie urinară 126 110
Reumatism 46, 48, 50, 52, 56, 57, 58, Tulburări ale ciclului menstrual 22, 58,
59, 60, 64, 67, 72, 82, 85, 86, 87, 89, 89, 111, 123, 124, 125,151-152
Indicele afecţiunilor cuprinse în text
221
Tulburări digestive 31, 36 Ulcer peptic 103
Tulburări funcţionale 35 Ulcervaricos 104, 107, 137-138
Tulburări de ritm 95 Ulceraţii 76, 94, 96, 97, 125, 126
Tulburări ale sistemului nervos 31, 46, Ulceraţii cutanate 109
51, 52, 54, 56, 104, 119, 121, 123, Ulceraţii supurate 97
125,173-174 Unghii casante 72, 183
Tulburări de troficitate ale mucoaselor Uretrită 159
31 Urticarie 60
Tuse 49, 52, 57, 82,88,90,91, 112,120,
152-153 V
Tuse convulsivă 54, 95, 153 Varice 66, 68, 69, 71, 83, 95, 137
Tuse rebelă 93 Vomismente 49, 103
Tuse spastică 56, 111 Vâscozitatea sângelui 73, 100
Tuse uscată 99 Vertij81
Tumori 60 Verucoză 110
Tumori externe 104 Vomă 123, 141
U X
Ulcer duodenal 71, 99, 103,141 Xeroftalmie 89
Ulcer gastric 31, 54, 55, 71, 76, 99, 103,
141 Z
Ulcer gastro-duodenal 86 Zona Zoster 104, 172
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Prof. dr. G H E O R G H E M E N C I N I C O P S C H I
Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Director al Institutului de Cercetări Alimentare