Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
T. COLIN CAMPBELL
S TU D IU L
C H IN A
CART E D E BU CAT E
L EAN N E C AM PBE L L ,
d o ctor î n sti i n te
Descrier
ea Cil’ a Bibli
otecii N
aţionale Rom
a âniei
CAMPBI I L, LEANNE
Studi
ul China: carte de
buca
te: peste
120 de eţete
r de
preparate
ntegr
i ale,
pe ba
ză de legum / LeAnne Campbell; ed.: Cătălin Parfene; trad.: Bogdan
e şi fruc
te
Chircea. Braşov:Adevăr Divin, 2013
ISBN 978-606-8420-34-9
641.55(510)
Vss?
ADEVĂR DIVIN
Bra
şov,2014
MU LŢUMIRI
ace
stei cărţi de bucate, ii undintre ce aşti ceapă?”
paşi presupunândare test
a reţetelor. Fun
daţiaTCC a orga nizat procesul iniţial de Vreau de asemeneasăle mulţumesc tuturor
testare. Mulţ i oame ni minunaţi au da t o celor care au contribuit cu propri
ile reţele
mână de ajutor în cadrul estă t rii, inclusiv la această carte debucate. In special
, vreau
Dan şi BeckyMikles, Nancy Porte ous, să-i mulţume sc cumna tei mele, Kimbcr ly
Julia Sokol, Kathy Pollard, Dawn Shepard, Campb ell, car
e face preparate pezăbade
Ann Parkin, Patricia Hale, Louann Savage legum e şi fructe de peste douăzecide ani.
şi Richar d Revell. Ulterior, reţeteleau fost Vreau de asemenea să-i mulţumesc mamei
testatedin nou.Extraordina ra Amber Gil- melepent ru reţetele
cu carea contribuit la
bert,maestru ucătb ar vegan, a retestati ma această carte debucate. După cum ştim cu
multe dint re ele. Pe de altă pa rte,ţin nea toţii, este UIMITOARE.
părat -i să mul ţumesc ma mei mele, Karen
Campbell
testarea re, ţetelo
carera pe
dattot oparcursul
mânăde procesu
a
jutor în Şi
tutun
îror
cele
a di
n urmă
omenil or car eşaavrea ăslet spri
u asigura mulţu mesc
jinul
lui. Din momentul în carereţe teleau fost mora l necesar acestuiproiect. Prietene lor,
finalizate, ampregă tit div erse
le prepa rate cumsunt Mere dith Condor şiBeth Silitor
ca să le putemoto f grafia. Vreau să -i mul man, careîntotdeauna mi-au dat votul o lr
ţume sc lui StevenCampbell Disla, fiul de încrede re şi încuraj ări.Familiei - în sp e
meu, pentruoto f grafii —uneori peste0 15 cial părinţi lor, Karen şi Colin Cam pbell şi
pent ru fiecare reţetă.rea Vu de asem eneasă fiilor mei, Ste ven iş Nelson islaD - cate a u
le mulţ umesc tuturo r celor re ca au ajutat avut rol ul hotărâtor în tot ace st proce s, făta
la preg ătirea ţetelor
re pent
ru şedinţel
e foto : ei, această a crte nu s- ar fi născut ci ni
odată.
din nou mamei me le, Karen Campbe ll; Sprijinul şi încuraj ările or l perm anente u a
fiilor mei, Steve n şi Nelson islaD şi priete făcutposibilă cartea . Şi,tată, mul ţumesccă
nilor lor apropiaţi. Toţi au pe trecut oreîn m-ai m î pins mereu ăs rămâ n pe di recţia cea
şir pen tru a da o mânăe dajutor ca cea a stă bună,chiar şi când vea a m alte luc ruri de
carte sădevi nă rea litate.După cuma spu s făcut. Dragii mei, sunteţi CEI MAI BUNI!
CUPRINS
Cuvânt înainte 8
. .......................................................
Introducere..............................................................10
Călătoria mea către o di etă
bazatăeplegum e şi fructe 10
.............................
Ustensilelemaestruluiucătar b 32
. .....................
PÂINE Şl BRI OŞ E
Brioşe cu banană..................................................39
Fursecuri demure cu lămâie......... .......
......
......
.40
Brioşe simple d
in dov leac.......
......
......
.......
......
....43
Pâine Fiesta cu mălai...........................................44
Brioşecu lămâiei şmac 47
......................................
Pâinecu nuci şi st
afide 49
. .......................................
Clătite cu fructe....................................................62
Smoothie-uri defructe 64
........................................
Clătite Panana 67
......................................................
Muesli....................................................................68
Granola naturală..................................................71
Burrito-ul nostru preferat..................................72
Clătite de dovleac..................................................75
Tofu bătut.............................................................77
Ruladăcu mere uluito r de gusto asă..................79
Ceviche cu fasole..................................................88
Salată Coleslaw 91
....................................................
Salată de cuş-cuş..................................................92
Sos de înmuiat din stra ca veţi cu m ărar...........95
Ensalada Azteca....................................................96
Salatăde cartofi Fiesta 99
........................................
Salatăcu nu ci n
î stil grece sc 102
.............................
Supă aztecă.......
.......
........
.......
........
....... 119 Enchilada fabuloa
se
Supă cremă de po rumb din cartofi dulci...................................177
şi nucăde cocos 120
................................
Chili cu paste favorite 179
............................
Supă de linte..............................
..............
128 Linte cu erdv eţuri..............................
.....185
Supă rapidădin trei eluri
f de fasole . . 131 Plăcintăucpraz 187
.......................................
Baghetă cu legume...................................140
Gnocchi de dovleac
Sandvişuri delicioas e fără ouă 141
...........
cu sos italienesc de legume 199
...........
G A R N IT U R I
ANTREURI Porumb cu ardei şi bus uioc...................215
Legume africane 163
.....................................
Sfeclăcu verdeţuri.......
.......
........
.......
......21 6
Clăti
te cu sparanghel 164
..............................
Moro ca în Caraibe 219
................................
Roşii lacupto
r umplute u c cuş-cuş . . 167 Morcovi la cuptor 221
..................................
Fasole dominicană.......
.......
........
.......
......
170 Piure ed mereşi mer işoare 225
....................
Linte cu verdeţuri.............................................230
Dovleac plăcintar pre
parat rapid 232
....................
Cartofi Southw
estern copţi dedouă ori... . 238
Succotash picant 241
...............................................
DESERTURI
Plăcintă de curmale ulu itor dedelicioasă. . . 24 5
Prăji
tură răsturnată e turtă
d
dulce cu mere ................ 246
Prăji
tură (fără brânză) cu crustă
de plăcintă cu nucăG-Mom 249
.......................
Budincă de fructe................................................257
Crustăde plăcint ă cu nuci G-Mom ............258
Prăjitură de ananas şi vişine 259
.............................
Batoane coapte
ne cu unt derahia
de 265
..............
Prăjiturăvegană de ciocolată....
.......................26
8
Plăcintă de dovleac vegană 269
...............................
ANEXE
Simboluri dietetice 272
.............................................
Index......................
..........................
....................
273
Despre autor 284
......................................................
cuvânt Î nainte
Sunt sub iectiv şi e m ai bine s-o spun de meu, Tom. Acea stă carteste e scrisă cu
la bun înc eput.Autoare a aceste i cărţi este intenţia de a-i ajut a pe oam en i să realizeze
fiica mea, LeAnneCampbell . însă subiectiv rapid prepara te hră nitoare, al capătul unei
sau nu, îi cunosc stilul de gătit, reţetele m(a zile demuncă .
încerca t mult e dint
re ele),devot amentul ei
faţă de o bunănutri ţie şi abilitatea i,e ca Una dintre particularităţil e cărţii lui
profesioni stăfoarte ocupatăca cu
riera,dea LeA nne este folosi r ea uno r reţete care nu
pregă ti mese rapi de şi hrănit oare. conţin grăsimiadă ugate şi puţ ină sare- sau
chiar ăf răsare—şi carerecurg la min imum,
LeAnne şi- a angajat întreaga familie să o în modul ce
l ma i judicios, la util
izare a de
ajute în acest proiect.mâ Andoi fii săi au agenţi de îndul cire. Unele pe rsoane , care
fost do rnici şidispuşi să o ajute şi au deve
nu pot nî rup tul capul ui săa ccep te ideea
nit de-acumei inşişi buni bucă tari.(Steve
n, de a nu f
o l
o si z
a hăr sa
u grăs i me în dieta
fiul luiac
pentru LeAnne
eastă ,caa rea
rte.) lizat
Ma ma işei,fotogra
Karenfiil
, eşi cotidiafa
tegia nă, -gră
ră potsimi,
să
-i da
pună la îndoială
r dovezile nţifistra
ştii ce
cumnataei, Kim, au contri buit cu câ teva ara tă că arrebui t să încercăm să evităm să
reţete personale şi au atajut
la degus tare.Şi folosim grăsimi adăugate , maiales persoa
eu am ajut at - la deg ustare, vrea u săspun. nele ca re fie se confruntă cunurisc sporit
Reţetele din această carte sunt consecvente de apariţ ie a unei bo li degenerativ
e (respec
cu mesa jul de sănă tate aS
l tudiului China , tiv majo ritateaoame nilor) sau cei careau
cartea pe care am scris -o împreun ă cu fiul fost deja diagno sticaţicu oase meneaboală
(de exem plu, boli cardiovasculare,nce ca
r,
gusturinoi la ali mentele pebază delegume
diabet şiltea tulburări metabol ice is obezi
şi rf uct
e, gust uri desprecareaproapecă
tate)
. Folosesc termenul grăsimi „adă ugate”
nici nu ştiam ăcexistă. D in momentu l
pentru a face distincţia faţă de alimentele
în care ajung în acest punct mai sănătos,
pe bază de legu me şi ructe
f ca
re au uncon
mulţidintre ei desc operăcă dacă, din curi
ţinut bogat de grăsimi, deoarece acestea ua
ozitate,revin Ia vechile preparate ca
re plu
adeseori o rezervănaturală de antioxidanţi,
tesc în grăsime, se confruntăcu dificultăţi
fibre işgenuladecvat de proteine. - poate chia r tulburări intestina
le reale -
sau ste
e po sibil să constate cămâncarea de
Ştiu că pe
ntru mul
ţi oame
ni care a
u avut odinioarăare g ust maicurând densoareu
întotdeauna
omului modeo di
rn etă
dintipiţc am
ările erica
de nă —
zvoltate -tipică
tre stricată.
cere a Ia o dietă ără
f gră simi adău gate poate Am fost adeseori întrebat - de câteva sute
consti tuio foarte mare provoca re- cel puţin de ori, cred - ce mâncăm noi,eu şi familia
la nî ceput.Dar e ste impo rtant săe sştie că mea. Cu toate că încercrăspund să pe loc,
s-a dovedit că răsimil
g e dau de pende nţă, ştiu preabine cărăspunsuril e mele oarte
f
facându-i adese ori pe oam eni să consum e limitate nu pot să fie satisf
ăcătoarepentru
cantităţi tot ma i mari de-a lungu l timpu cei care ca ută şirea lizeze schimbări ade
lui. In cele din urmă, devi ne cât es poate vărate ale stilului lor de viaţă. Acum sunt
de dificil pentru mulţi oameni săîşi revină feric
it să spun căexistă o ca rte de bu cate
de pe urmaacesteiependenţ d e. La fel caîn care se apropi e atât cât -am mi imagin at de
cazul multor altor depe ndenţe, uno ra li se mult de adevăru l alimentaţi ei din familia
pare nu num ai dificil săfacă schimbare a, ci mea. Asta este.
devin şi neobi şnuit de defensiviîn pri vinţa
preferinţelor lor. -T . COL IN CAMPBEL L,
Insăschimba
reaeste posibilă. Este ne
voie do ctor î n şti inţe,
doar ed timp,poate câteva luni pentru coautor al relui
ma bestseller ,
Studiul China
unele pe
rsoa
ne. Iar dinmomentul în care profesor m
e erit de biochi
mie nutri
ţională,
schimbare
a este împlinită, descoperim Universitatea Corneli
IN T R O D U C E R E
casa Anitei,
foarteaproapei-am
depisimţit ini
eptul mu.ioar
me a bă
Din tând, în aşa
când , apaeraade seoricontaminată.
când era aproape nemişcat ă. Trebuia săăm Această situaţie m-a izbit ca fiind profund
opresc şi să-
mi apro pii ureche a defaţa ie să nedr eaptă . Privind ace st paradox dintr-o
aud dacă aimrespir a. perspectivă uma nitară,am începutsă pun
producţi a de ca rne devită su b sem nul
In seara aceea, când m-am întors al cli nică, întrebăr ii. M-am g ânditcăpoateaş fi putut
am răm as în camera mea. De obicei m-as fi să fac eu un pasîn sensul reduceri i consu
dus până la ca sa vecinei, să jucăm do mino mulu i de a limente pebazăde produse ani
sau să stămpur şi mplu si de poveşti,în male, pent ru caresu rsele săpoată fiolosi
f te
bucătări
a ei. Dar în sea ra aceea am vrutsă multmai efi cient.
rămân singură. Pe la încep utul săptămâ
nii ace
leia începusem Diet
ă citsesc cartea Şi a mai exist
at o experienţăperio
în ada ep
for a Small Planet - Dietă pentru o planetă care am petrecut-
o în CorpulPăcii
, care a
Intr-o zi amvenit acasăşi am văzu t un ucru
l
care m-a deranjat cu devăra
a t. Când mi -am
împins motocicleta în curtea din spa te,
m-am uitat pepajişte dupăp. ţaEraacolo -
căutând cu privirea ardu
g l. Aveagâtul tăiat
şi sângele i se împrăştiase n curtea
î ea
m.
Ochii părea u sămă urm ăreascăîmpingân-
du-mi motocicleta în suspe cărare. Ochi
care nu mai âm z beau; se rug au, ntî r-o
dure re profundă, aproape mă implorau
să-l ajut.Dar nuputeamsă mai fac nimic.
Sâng ele luia continuat să curgă încet pri n
curtea ea m. Am simţit că mi se face ă r u.
M-am întors m-am
şi u
ds înăuntru.
avut unimpact asupra
aleg
erilor mele die
tetice, de ac eastă da tă di ntr-o persp ectivă a Mai târzi u, în seara aceea, vecini i mi-au
drepturi lor anima lelor. Cătresfârşitulsta aduso farfurie cu ca rne e d ţap, punân-
s
giulu i meu în Co rpul Păcii, am fost de ta du-mi că erabine asezonată. N-am putut
şată ma i sus în munt e şi eram în curs săs-o mănâ nc. Era ca rneaprietenul ui meu,
ajut la construi rea unei şcoli . Pe tăpşa nul ţapul,şi n-am putut să nu-i vădochiirugă
de lân gă casameaera o paj işte mică pe ca re tori. Atunci am înceta t cu tot ul sămai
trăia o ca pră- de fapt, un ţa p. Ţapul păre a mănânc carne.
să fie cât se poate decurio s şi de atent al ce
făce ameu. Adese ori se apropia degard şise M-am întors aca sădin CorpulPăcii cu pro
ţinea dupămine înjurulcurţii.Am înce put priile mele cred inţe, atât n di perspectivă
să-i dau sămănânce resturi de la ă umanitară, câti di
bucăt ş n perspec tiva drepturi
lor animalelor. In acel m oment,tataîncă
rie, ceea
atent. Era cepri
fără
mulîndoial
l ă că
ucru pel-a
carefăcu
îl tvede
şi ama
mi mai derul a cercetăril
e. Şi tot ce e dsc operea
seara câ nd e am din casăşi un vecin a sug
i şe era că din perspec tiva sănă tăţii, elimi
susţinut că atuncicând m ă întorcea m dela nare a alimentelor de origine animală şi
muncă , ţapulîmi au zeamotocicleta, vene a adoptareanei u hrăniribazate pealimente
în fugălâng ă curtea me a şi mă aştepta.mA integrale di n legume şi fructe ra e absolut
ajuns să m ă ataşez de ap, ţ care m ă aştept a esenţială. A şa cum es afirmă în Studiul
răbdăto r în fieca re zi, dimineaţa şi se ara. China(pag . 462):
Nici
un omunt
dată
e capână
de ce cum
a empiri
rcetări nu a
ceai
mca rexi
estat
ă integra
s exem plle,
u, dinem
put legume şi imagini
obţine fructe. A
cum,a
ale de
rte
susţi
nă o laimentaţie bazatăpe alimente relor inimii şi pe urmă putem rătaa ed o
manieră convingă toare, cum ua facut-o cance roase, care la râ ndullor permit o dez
doctoriiDean Ornish iş Caldw ell Essel- voltare mai rapidă a tumorilor din momeli
styn jr ., că o lime
a ntaţie integrală, bazată tul formă rii or
l iniţiale.Datele ra ată că o
pe leg ume şi fructe, produc e o inv oluţie die tă bazată produse
pe de
origine animală
a boli lor cardiac e. Acum avem cunoşti n măreşteproducţi a de hormonifeminini
ţele pentr u a înţelege ceste
a e nisme. legaţi de reproduce
mca re, pe durata vieţii femei
Proteinele de srcine animală, chiar ma i lor, ceea c
e poate să
co nducă la apariţ
ia can
multdecâ t grăsimil te şicolesterolul cerul
e satura ui de sân.A cum avem o gam ă profundă
din alte limente,
a mă
resc nivelulsang uin şi largă de dovezi care arată că o alim entaţie
al colesterolul ui la anima lele de laboraintegral bazată pe legume şi fru cte este cea mai
tor, indi vizi umani şi scara unor popul aţii bun ă în cazul cancerului.
întregi. Comparaţii le dintre ţări atăar că
populaţi ile care trăiesc pebaza unor ali Niciodată caacu m nu m a ma i avutmij
mentaţi i tradiţionale,bazate ep legu me şi loacele tehnol ogice pentru măsura rea ibo
fructe prezintă o denţăinci căszută abolilor ma rkerilor asociaţi cuabe
di
tul şi dovezi
cardia
cadrulce şiun
studi
eia işile
acerealizate
lei e
p aindiv
aşi popul iziitădin
ţii ara căcare
col ara
estertă cănişi
olului velul zahărul
al insulineiuisedi
an sânge,zăal
meliorea
aceia ca
re consumă mai mult e alimente di nîn cazul unei ali mentaţi i bazateintegra l pe
legum e şi ructe
f nu numa i că prezi ntă un legumeşi fructe, mai mul t ca oriceh atrata
nivel sanguincol alesterol
uluimai redus, ci ment. Studiile de ntervenţie
i tă
ara
că atunci
şi o incidenţă m ai redu să a afecţiunilor car când persoane caresuferăde diab et de pulti
diace.A cum ne aflăm în posesia un ei game 2 suntratate
t cu
alimente integrale,sepoate
profunde şi largi de dov ezi care ne arată că produceo involuţie a bolii şi se pe rmite
o alimentaţie bazată integral pe legu?ne şi renunţarea la tratame ntul me dicam ento s. (>
fructe este cea m ai bună pen tru inim ă. gamă boga tă de studi i internaţionale arată
că diabetul de tipul 1, o bo ală autoi mună
Niciodată ca până cuma nu m gra
a avut o pro vă, este asociatăcu cons umul de lapt e de
funzimetât a de ma re aînţelegeriimodului vacă şi înţărcarea prematură. Actualmente
în care dieta inf luenţează cance rul, atât la ştim căsistemulnost ru imun i tar poate ăs ne
nivel ce lular, cât şi la nivelulîntregii popu ata ce proprii le organismeprintr-un proce s
laţii. Datelepublicate rată a că prot le de mimare mol
eine eculară indus de prot einele
de ori gine ani mală favorizează de zvoltare
a de srcin e animală re caa jung încirculaţi a
tumoril or. Proteinele de origine animală sanguină.vem A , de ase menea , dov ezi ulii
măresc niv elul unui o hrmon,1GF-1, ca re itoare care a soci ază scleroz a multiplă eu
reprezintă unactorf de risc ca e consumul
înncer şi di de alimente de ori gine anima lă şi
tele bog ate în caseină (pri ncipala proteinăîn special cu consumul produse
de lactate.
din laptele de vacă) lasămai mulţi carci- Studi ile de intervenţ ie dietetică au arăta t că
noge ni nî celule,care permit mai mult or dieta poate să ajuteal înceti nirea şi, prob a
produşimetabol ici ai carcinogenilor săse bil, stoparea scle rozei m ultiple.A cum avem o
lege la ADN, cee a ce permit e ma i mult e gam ă profund ă şi largă de dovezi care ne arată
rea cţii mutag enice ca re da
u naşterelulel ceor că o a liment aţie b azată integral p e legume şi
fructe estecea mai bună în cazuriledediabet
şi boli autoi
mune.
că dis
prov ofuncţi
cată iledecognit
a ive,
tacuril dem
e cere enţavasculară
brale reduse şi multe
integra cerce
le, tări, dar
bazate pe ideea
legume şicăfructe
a
limentpot
ele
să
boalaAlzheimersunt to ate asociate cu li a ne prot ejeze împot riva uneilargi gam e de
mentele perecale consumăm . Cercetări le boli croni ce şi căpot chiar săle vi ndecenu
realizate pepopulaţii uma ne arată căriscul mai poate să fie nega tă. Nu ma i estevorba
de fracturi de şoldsteoporoză
şi o steemărit doar de spre câ ţiva oameni care fac afirmaţii
de dietele boga te nî produse de srci ne ani legate dedieta cu legume şi fructe bazate pe
mală. Proteinele de origine ni amală scot prop ria xeperienţ ă, filozofie sau susţinerea
calciul din oase, creâ nd un me diu acid în ocazională a unor studii ştiinţifice. Acum
sânge. Acumavem oprofundă şi bogatăgamă există sute de studi i de cercetare de taliate,
dedouezi iu sprijinul faptului că odictă inte- cuprin zătoare, bine rea lizate, care a rată
grală, bazată pe egume
l şi fr ucte estecea mai toate acelaşiucru.
l
bunăpentru rinichi, oase, ochi şicreier.
a
ralefectuat
copi cercetări
ii care care
îşi pre gătesa
rcatăsinguri
că în gene
mân
careasuntdornici să mănânce ce au găti t
ei nî şişi, chiar dacă pre para tele respective
conţin legume care a nterior e l displăceau.
Copiii caregătesc semândresc cu mânca
rea pe careo fac şi sun t maientuz iaştisă
încerce lucruri noi . Doctorul Dem as area
lizat un curricul um intitulat „Mâncarea e
elementară” (acce sibil la adre sawww.toods-
tudies.org ) pebazacercetăril or ei şi a lucrat
extens iv în şcolidin toată ra ţa.
ABORDAREA GRĂDINI : ALEGEREA UNEI VARIETĂŢI CÂT
M AI M ARI DE ALI M EN TE BA ZATE P E L EGU M E SI F RUCTE /
CEREALELE au un conţ
inutabundent edcarbohidraf
i,
fibre
, minera
le şi vi
taminelea complexului
B.
sunt boga
te în anti
oxidanţi
, vitamine,fibre şi carbohi
draţi complecşi.
conţindin belşu
g carbohi
draţi; unele conţin
carote
noizi
.
FLORILEsuntboga
te n
î antioxidanţi şi compuşiitochi
f mici.
NUCIFERELE sunt pl
ine degrăsimi omega-3, vitamina Eşi proteine.
CIU
PERCILEasigură unaport bun de seleni
u şi al
ţi antioxidanţi.
Pentru păstra
a onsecv
c enţacu me sajul ărţ
cStudiul
ii inăşi mai
hC ales
cu urmarea ei,Whole, compozi
ţiile în factori nutrit
ivi nusuntprezenta ţi
la unloc cu re ţetele
. Conţinutul defactorinutri tivi al diverselor mostrealeaceluiaşi
aliment sunt dea seori foartevariabil
e, făcâ ndudpe cititor săsepreocupemai mult
de difere
nţelebanale şi nese
mnificative, în o
l cul caracteristicilor mult mai
importantentru pe sănă tate le
a varietăţiişi n
i tegralit
ăţiialimentelor.
CATEGORIE EXEMPLE
FRUCTE DOVLEAC VERDE DE IA RN Ă, MER E, AVO CAD O, MU RE, AFINE, DOVLEA C PLĂCINTAR,
ME RI ŞOA RE, CASTRAVEŢI , VI NETE, GREPFRUT, AR DEI GRAS VERDE, K IW I, M AN GO , BA ME,
PORTOCA LE, PAPAYA, PI ERSICI , PE RE, DOVLEAC, ZMEU RĂ , AR DEI GRAS RO ŞU,
CĂPŞUNE, ROŞII, DOVLECEL, PEPENE ROŞU
CER EALE AM AR AN TH, ORZ (OR ZOA ICĂ ), HRI ŞCĂ, PORUM B, KA MU T, M EI , OVĂZ, QU INO A,
OR EZ, SECARĂ , SORG , GRÂ U SPELTA, TEF F, GRÂ U
FRUNZE AN GH INA RE, ARU GULA , SPARA NGHEL, BUSUIOC, FRUNZE DE SF ECLĂ, AN DIVE BELGI ENE,
BOK C HOI, VAR ZĂ DE BRUXELLES, VAR ZĂ, ŢELI NĂ , CORIANDRU , FRUNZE DE VAR ZĂ FURAJERĂ ,
KALE, S ALA TĂ VERDE ( TOATE VARIETĂŢI LE), FRUNZE DE M UŞTA R, PĂTRUNJEL, RUBAR BĂ ,
ALGE, SPANAC, FRUN ZE DE SFE CLĂ ALBĂ , FRUNZE DE NAP, GULIE
RĂ DĂ CINI SFECLĂ, M OR CO VI, US TUR OI, G HIMB IR , PR AZ, CEAPĂ , CA RTOFI (TOA TE VA RIETĂŢI LE),
RIDICHI, RUTABAGA, NAP, GULIE
LEG UM INO AS E FASOLE A DZU K I, FASOLE NEA GRĂ , FASOLE OCHI NEGRU , FASOLE CA NN ELLINI , NĂUT,
FASOLE VERDE, F ASOLE KIDNEY , LI NTE, ARA HIDE, MA ZĂ RE , F ASOLE PI NTO,
SO IA, FASOLE ALBĂ
FLORI BRO CCOLI, CO NO PIDĂ, PĂPĂ DI E
NUC I M IGD AL E, NUC I CAJU , ALU NE D E PĂDU RE, NUC I M AC A DA M , NUCI PECAN, FI STI C, NUC I OB IŞNU ITE
CI UPERCI BABY BELLA, CR EM INI, STR IDII , PORTOBELLO, SHII TAK E, CH A M PINI ON
Faptul
ivicăla
nutrit ştim cumseplantei
nivelul compo rtă ceşti
a ăfac
ajută
ne toeri
sînţ grăsimilor
oxidare. săiaseeste
Soluţ strice
r să
zşi
epre râ
ncezea
entată escăpri
dantio-n
legem cumsunt iefolosiţi şi în roganismu l xidanţi
, cumsunt vit aminele şi une
le mine
omului . De exemplu, rădăcini le, seminţele rale (de exe
mplu, itam
v ina E şi seleniul)
.
şi nucile stocFte azi energie şi aun îgenera l
un con ţinut mai ma re d
e grăsimi şi carbo- Unele plante che sto
ază carbohidraţi ca
hidraţi
. Sunt componentele fundamentale sursăde ene rgie pentru vl
ăstarele lor,
cum
ale începerii unei noi generaţiide plante, ar fi amido nul din boabele ed cere
ale şi di
n
mai ales pent ru ge nera
rea creşterii
plantei tubercul i. Sunt alimente ca re stochează
când vrem ea devi ne favorabil
ă. Dacăgră energie şi care ne pun şinouă e nergia la
simea este orma
f predo minantă de stoca re dispoziţie. In cazul unei diete ba zatepe
a energ iei plantei, cum ste
e cazul la fasole, legu
me şi fructe, în jur de 80 la sută din
mazăre şi nuci,planta vatrebui să conţi
nă consumul nost ru tot
al de energie provi
ne
şi subst
anţe ca
re să ajut
e la împiedicarea de la liment
a ele care îşi stochea
ză ceamai
mare parte a ene rgieisub ormă
f dearb
c o- antiox idanţi,cum ar fi sute (pr obabil mii)
hidraţi şi gră simi. Când ce a ste laimente de carotenoizi, cumar fi beta-carotenul şi
care conţin energ ie cresc într-un medi u în licopenul.Acesta este motivul pentru re ca
care tre buie săfie protejate de vicisitudinile părţile colora
te ale plante lor - verzi,roşii şi
natur ii, aşteptând nouaca pl
antă să crească, galbene- conţi n foartemulţi antioxidanţi.
folosesc fibre durepentrurea lizarea unui Aceste substanţe sunt foarte utile în preve
înveliş exterio r ase mănător uneicarca se, nirea ca nceruluişi a bolilor cardiovasculare .
cum ar fi st ratulde tărâ ţe al cere alelor(la
asta ne referim când spunem reale
ce„inte
grale”:boabe m ăcinateărfă îndepărtarea în Ş T IA I ?
prea labi l a tă
râţelor). Cele m ai mult e plante
folosesc fibrele pentru rea lizarea unei str uc O cană dearde i gra s, de căpşune,
turirigide re casăle ţină drepte.Noi, oame broccoli sau mază re - o canădin
oricare caeste leg ume şi fructe -
nii, folosim ce astefibre, din care multe nici conţine m ai multă vitamina C câ de
t
nu le dige răm, pentru tra nsport ul eficient o cană ed port ocale, iar o canăde
al alimentelo
r prin rt actul di
gestiv - un papa ya conţi
ne d e patru orimai multă
proces foartenormal şi sănătos. vitamina C decât o portocală.
(,Stu di ul C hina, pag. 403)
Pentru căplantele olfosesc atomul de
carbon(1) ca să const ruiascăstructura chi
mică leme
e ntară a moleculel or organ ice
(grăsimi,carbohi draţi, proteineşi vitamine) O altă conexiune între uncţiofnarea plan
şi (2) entru
p tran
sport ul energiei nî cursul telor şia animalelor este lega tă de int
s eza
metabolizării nî orga nismul no stru, carbo şi utilizareaproteinelor.Molecula proteică
pl Plantele este unică prinaptul
nul rtebuie ăs fie „fixat” în ante. f căea conţine azot, un
reţin dioxidul decarbon din raeîn timpul atom de
bază a
l aminoacizi lor care
consti
foto sinteze
încărcat i;cu
dioxidul
ia dedelaar
energ csoare
bon, e sformând
te apoi tuie
lele, trproteinele.
ebuie să tâtAplantele,
consume proteineşi
cât(canima
u alte
carbohi draţi. Când noi, am oenii, consu cuvinte, au nevoi e de azot) şi îl reciclează
măm aceste plante, oxidăm ca rbohidraţi i ca ca parte esenţi ală anaturii. La fel cumc ra
să le eliberă m energ ia şi săo putemolfosi. cu dio xidul de carbon, plantele fixea
„ ză” ş.i
Fotosinteza, care se produce la nivelul păr azotul din ae r. Micro organismele ca re tră
ţilor colo rate ale plantei,care sunt bog ate iescîn modul ii rădă cinilor leg
uminoaselor,
în clorofilă, pres upuneun pr oces foarte fasolei şi mazăr ii, ajută laixare
f a azotului
sensib il de transf er al energiei , care este în plante,astfel înc ât acestea să-şi poată
capabilsă gene reze compuşiimi ch ci cu o sintetiza proteinele.Prin urm are, c
aesteaii
mare capa citate de oxidare, denumi ţi radi mente sunt bo gateîn proteine.
cali, care pot săafecteze ţesutul nveci
î nat la
plantei.Plantacontrol ează aceste potenţi Există multe,multe alte exem ple care
aleleziuni înconjurând re giuneala niv elul dem onstrează dependenţa omul ui de
căre ia se produceotfosinteza cu unrat st de planteşi n
i vers.Planteleadună com
puşi şi
substanţe chimice dinaer, apăşi sol entru
p asigurătoţi factorii nutritivi de care a vem
a sinteti
za factorinutritivi pe a
cre omul şi nevoie, în canti
tăţile şi proporţiile adecvate.
animalele iî pot o
f losi.Omul descompu ne
aceste laimente pentru extragere
a factori
lor In rezuma t, estefoarte impo rtantsăsecon
nutritivi, îi foloseşte şi apoi excre tă rezi sumeo variet ate cât ma i mare de pl ante
duurile în me diu, undepot fifolosite ia r pentru a veaa garanţ ia căseasigură ţitofac
de către plante . Interde pende nţa om / ani- torii nutritivi de care avemnevoi e. Această
male, plante şi microo rganisme înt reţine carte olf oseşte abordarea grădinii pentru
viaţa tuturor. Plantele produc sau colec toate reţetele, ând pun acce ntul pe nevoi a
tează factori nut ritivi esenţiali pentruviaţă de a alegeo largăvari etate de menteali
(carbohi draţi, proteine, ră gsimi, vi tamine, vegetale. Următorul pas este să se reunească
minera le).Cu excepţia vitamineiB12, ca re toată ace astă co losală varietate a compo
este sintetizatăde micro organisme , plante le nente lor plantelor în preparate hrănitoare.
CU LE SUL G RĂ D IN II:
PREGĂ TI REA UN O R M ES E D ELI CI O ASE
PLANIFICAREA se pare că
fac şi economie de bani
dacă m
a
un meniu pe o săptămână.
Dacă eşti ca in me, probabilcă nu ai timp
de gătit în timpulsăptăm ânii. Eu a
m ade Nu trebuie săpregăteşti un meniu mplet
co
seoriun pro gra
m demuncăfoarte lun g şi pentr
u fiecaremasă în parte. Mesele cheie
când aju ng a casă
, sunt epuiz
ată. Vreau să pe care tre
buie să le pla
nifici sunt cinele.
pregătesc cevarapid şisimpl u. Am consta Pentru prânz, pregătesccevasimplu, cum
tat cătimpul scurt es inv
tit în planif
icare
a ar fi supă la oal a sub presiune şi câteva pre
meniu lui îmi face economiee dtimp, ener parate simpl u de dublat. în genera l gătesc
gie iş bani. mai mult decât vem a nevoi
e în iecare
f sea ră
ca să mai avem câte ceva şi a
l prânz ul de
Când afc meniul săptămânii, încerc să a doua zi, aşacă pe li sta de cumpărături
încorporez o ga mă larg
ă de produse dinpent ru prânz măsigaur săfie doar pâine
plante,inclusiv ali mente din celeşapte integra lă sau orice alt fel depâine din cere
părţi ale antei.
pl Când şti u care este ale integ rale, lipii pentru ndvi
sa şuri, nî ca z
meniul , fac o listă cu cetrebui
e să cumpăr că nu ma i rămâ ne ma re lucru de la cin ă.
pent ru pr eparare. Cumpăr numaice apare Pe urmă , cumpăr fruct e dinbelşug pe ntru
pe listă. îmi fac economiela timpul pentru gustările depeste zi.O zi a săptămâ nii, de
cumpă rături ându-
lu mi toate ingre dientele regulă vinerea , este de
dicată resturilor de la
dintr-un singurdrumla cu mpărături. Mi prânz i şcină. Micul dej un esteîn genera l
(un am
estec depreferinţ
e cunoscute şi
câteva
noi reţe
te n
î fieca
re săptămâ
nă
mergecelmai bine deregu lă).
De exe
mplu, ribof
lavina (unaintre
d Pentru ustra
il rea efectului
metodelo
r
vitaminele complexului
bilă la lumină, B)
î teste
astfel ncâ sensi
alimentele de prepa rare termică asupra conţinu
tului nutritiv, să compa răm cartofii
care conţin acest factor u ntritiv trebu ie pai franţuzeşti prăjiţ i cu un cartof
să fie păstrate tcâma i multcu put inţă copt.Dacă duci aca să un carto f de la
la întuneric. Antioxidanţii,cum ar fi piaţă, nî septem brie pâ nă la începu
vitamina C şi beta-carotenul, pot fi dis tul lui dece mbrie, apoil îfaci ca rtofi
truşide e xpunerea la oxigenuldin ae r, pai franţuzeşti prăjiţi, curăţându-l de
aşacăeste m i portant cafructel e şi răd ă- coajă, eli
find, prăjin d şi sărând, ve i
cinoasele săfie pă strate netăiate, entrup avea un aliment cu un con ţinut de
ca coaja ăs le pro tejeze, sau să fie ţinute factorinutritivi mai apr opiat de cip-
în recipiente închise nă sunt
pâ fo losite. surile de cartofi decât de carioful copt.
Vitaminele hidro-solubile - vitaminele
complexu lui B şi vitamina C - din Ca rtof
casă iinprăjiţ
, di tr-uni pai
ca ra
ff nţuze
rto şvit,
potri ti ăfcuţi în
conţin
legumele şi fructe le tăiate, di
n tulpini şi de două or i mai mul te calorii, de opt
din rădăcin i se scurge repede în apaîn zeci deori mai mul te gră simi şi de
care sunt iert
f e; pri n urma re, năbuşirea
î nouăsprezece ori mai mult ă sa re decât
şi prepararea lorla microunde es te ade un cartof potriv it copt.
seori prefera bilă altor me tode [pentru
alimentele boga te in ces
a te vitamin e].
M AI PUŢI NE GRĂ SI M I
Reţi
ne căîn vreme cetoate ceste
a consi
derent
e lega
te de păstrareaşi prepararea NewCentury Nutrition conti nuă:
termică aaces
tor alimente sunt mpor
i
Esteimportant săai un aportedu rs
tant
e, cel maimpo
i rtant este se săaleagă de grăs i
m i, de
oarec e g
răsimil
e co
n
o vari
etate de
legum e şi rf uct
e proaspete
caprincipalobiectival meniului! tribuie la densitateacalori
că a dietei
dacăne săturăm jumăt cu ate de pachet
A D I O , G R Ă S IM I! de dropsuri Lifesavers, un ma i avem
loc pentru po o rtocalăsuculentă. Cu
Când elimini grăsimea adăugată la
toate că şi portocala conţ ine zahă r,
gătit, nu numai că îţi speli re arte
le; îţi acesta seaflă în tarea
s lui natu rală sa u
va fi cu mult mai uşor să speli pe urmă
şi vasele.
de aliment n i tegral - alimentele nte
i
grale sunt surse i bune
ma denergie,e
deoarece sunt pli ne demulţi alţi fac
(cantitatea de n e ergie conţinută), tori nutr
itivi. Portocala estede depa rte
făcând m ai dificilă păstra rea greută preferabilă echivalen tului caloric de
ţii sănătoase . Şi, laţii mai important dropsuriLifesavers , deoarece porto
chiar, un aport tmări degră simi, mai cala mai con ţine şi vitamine, fibre
ales din ali mente de origine animală, şi apă,n î vremece dropsul asigură
măreşte risc ul de cre şterea nivelului numa i zahărşi ceva aromeşi co loranţi
sanguin la colestero lului, riscul paa sintetici...
riţiei afecţiunil or cardiov asculare , a
unor ip t uri de cance r şi —cândcontri M AI PUŢI NĂ SARE
buie la excesu l de g reutate —la diabet
şi la hipertensi une. A vândîn vedere Sare a conţine ze ro calo
rii şi organismul are
numeroas ele benefi cii ale unei ali nevoie de ae pentrubunafuncţi onare. „Şi
menta ţii cu aport red us de gră simi, îţi atunci de ce are
s a reprezintă o problemă?”
reco mandăm ăs experi mentez i metode se întreabăN ew C en tu ry N u tri t i on şi pe
de gătit şi săîncercisăada ptezi reţetele urmă xpl e ică:
pent ru reducerea sau eliminareagrăsi
milor adăuga te, pent ru de scoperirea Problem eleintervin atunci nd câ apor
unor moduri noi de a-ţi face prepara tul de saredevine preamare ceeace
tele săaibă un gust bun! se poate întâmpla cu foartemare uşu
rinţă, deoarece canti
tatea desare nece
MAI PUŢIN ZAHĂR sară zilnic organismului estede m ai
puţin dejumătateedlinguriţ ă. Pentru
N ew C en tu ry N u t ri t i on cont
inuă
: persoane le care suntsensibi
„ le a l sare,”
însemnâ nd că organismulorl nu es te
După cum m ajoritatea oamenilor foarte eficient în privinţa eliminării
ştie, reducerea
la min imum a consu excesului de sa
re,prea multă sa
re poate
mului de zahăr concentrat şifinat ra săprovo ace hipert
ensiune arteri
ală.La
este cunoscut
ă actualment e ca fiind modul general, un aport crescut de
importantă pentru tate sănă dinmai sare îns eamnăcreşterea necesarului
multe
în motive..
te re. du
prepara ad
ceăuga
şirea zahă
canti ruluide
tatea de a
psăcul
rea ri pentru um
ui de sp
ăflare
lare
a să riiretenţi
[sau şi creşte
e de
alimente bogate în factori nutritiviapă] şi, mai grav, creştere a riscului de
pe care o consumă m. Cu alt e cuvinte, cance r gastric şi esofagian.
TRANZIŢIA LA O ALIMENTAŢIE
BAZATĂ PE L EGU M E SI FRUCTE
ALI M ENTELE BAZATE P E PRODU SE poate fi folosit caînlocuito r pen
dog, nî timp ce„carnea” tocatădin soi
tru h ot-
a,
DE O RI GI N E AN IM ALĂ Şl PROCE SAT E puiul vegan sau substi tuenţi i de bacon pot
fi folosiţi pentru înl ocuireacărnii de vită
Alimentele procesate, deşi adeseori consi
tocată. Pe de altă parte,pe baza descoperi
dera te o clasă distinctă delimente,
a nu au
rilor din ca drulStudiului China, recomand
de fapt o def iniţie sigură, consa crată. Teo
aleg erea alimentel or dinlegumeşi fructe în
retic, această ormulare
f apo
te să însem ne
stare a lor natural ă mai curâ nd, decâ t încer
orice, de la producţi e şi prepa rareainiţială
carea de obţinerea anum itor factorinutri
a alimentelor, pânăla combinarea părţilor
tivi din alimente nalt î proce sate. Această
din materia pri mă pe ntru b oţinerea pro
recomandare bazea se ză petrei conside
dusu lui final cu anumite proprietă ţi. De renteimportant e:
exem plu,modificarea genetică este luată în
calcul? Pesti cidel e şi erbici
dele ca re le con 1) Nutriţia optimă este repre zentată
taminează se iau în calcul? ierea Fel, tăie de consumul de mente ali şinu de
rea leg umelor şi rf uctelor seu ia în calcul, admini strareade suplimente nutri
după expunere a lor la oxidareasub acţiunea ţionale.
aerului? Co mbinarea părţilor din alimente
2 ) Cu câ t alimenteleunt s ma i apr oape
(zah ăr, sare, fibre , ulei, antioxiclanţi sinte
de stare a lor n aturală -preparate
tici) pent ru aface a ceste prepa ratemai gus
prin mijloace minime de gătit,
toaseşi mai uşo r depăstrat,transpo rtat sau
ada os de sare iş procesare - cu atâ t
preparat iau se înconsidera re? uSb aspectul
sunt ma i mari bene ficiile pe term en
acestei discuţii , voi co nside ra în principal
că alimentele procesate sunt ace le combi lung pentru sănăta te.
naţii dealimente re caconţin canti tăţinea 3 ) Ori decâte ori este posibil, aleg
e
decvate de zahăr, sare
, grăsimi , şiadeseori , produse grico
a le de prove nienţă
proteine, cum sunt cksuri
sna le sau de sertu localăşi/sau culti vate organic.
rile bogate inenergie (cu co nţinut crescut Scopulsupr em este săsemea rgă pedirecţ ia
de grăsimi şi rbohi
ca draţi înalt rafi naţi). unei di ete cualimententegr i ale, alegân-
Tranziţia dela o dietă bogată înprodusede du-se m etode deprepara re, c um a r fi cele
origine animală la o di
etă bazată pelegume menţionate anterio r, care să păstreze valoa
şi fructe ste
e o că lătorie. Există anum ite rea nutriţională aalimentel or şi sămin i
alimentefăcute să se asemene cu pro duse mizeze daosul
a de g răsimi, sare iş zah ăr.
de origine nima
a lă şi laînceputultranzi Aceasta înseamnă că mesele tale, cu cât
ţiei, acestea pot fi olosite
f ac înlocuitori. sunt ma
i ppentru
sănătoase rocesa
te,ne.
ticu atât sunt
Aruncă oi puţi
ma n
privi
re
De exemplu, tofu-dog (hot -dog vegan)
COM PARAŢI E ÎN TRE 3 TI PU RI DE M ES E DE PRÂ N Z
PRÂ NZ TOTAL PROCE SAT
NCOMU TR PARAŢI
ITI VI DI EN ÎNCELTREE TREICO NTIŢI PUN URTUI DEL DEPRF ÂACTN ZUORIR I
■ VI TAMI NA A ■ CAL CI U FIER TI AM INĂ ■ FIBRE
Sursa:
N ew Cen tury N ut rit ion
CÂT Ă SARE Şl CÂT COLESTERO L
CONŢI NE M ASA TA DE PR Â N Z?
f
■ % DE SODI U
pestevalorile nutri tive ale celor trei mostrecrea tivitate şiexpe rimentea ză condimente
de prânzuri , mergâ nd de la unultotal pro şi gusturi noi .
cesat, la unul minim proces at. Deosebirile
dintre valorile nutri ţionale defalcate sunt CARNE ROŞIE, CARN E DE PASĂRE SA U PEST E
cât sepoate de mpresion
i ante. în funcţi e de reţetăşi depreferinţ ele tale
alimentare, po ţi să foloseş ti legumele favo
M AREASCHI M BARE:Î NLO CUI TORI rite, fasole, cere ale sa u ciuperci portobell
o
PENTRU REŢETE DE PREP ARATE pentru înl ocuireaacestor ng
alt aliment pe
i rediente.Un
care îl poţi folosica substi-
tuent câ nd faci tranziţ ia la o lime
a ntaţie
SĂNĂTOASE,
Şl FRUCTE BAZATE PE LEGUME integrală,baza tă pelegume şi fructe,este
tofu, disponibi l în divers e consisten
ţe, de
Ocazional,este p osibil săvrei sămodif ici o la fo arte m oale laoarte f re
ta (pentr
u feliat
reţetă preferată ba
zată pe produse de origine şi sfărâmat). Mai exi stăşi şeitan,un produs
animală cuuna bazată pe produse etalevegdin grâucarese comercial izează natural şi
(precumşi reţete cu conţinut ridicat e d condimentat, precu m şi hot dog desoia,
zahăr, cu reţe te mai puţin rafinate). Am burge ri vegetari eni, tempehşi so ia tocată
alcătuit o listădeposibil i înlocuit
ori. (ase mănătoare rni căi de vită tocată).
Esteposibi l să cunoşti şi tulţia înlocui
tori care merg foarte bin
e. Fo
loseşte orice LAPTELE
te aju
tă tine
pentru să şire
alizezi prepara
pentru tedovad
i. Dă
ceilalţ gustoase
ă de Pri ntre
numără produsele
o tipul
de
soia, rezul, lapte
lele, vege
migda tal se
cânepa,
nucile caju,nuca de cocos, alunele depădure 3 linguride apă,Vi de anană b pa
sată,Va
şi mul te altele. Experimentea ză cu câ teva pânăla V Sde ca nă de tofu moale,nlocuit
î or
produse eri difte pent
ru a -1 descoperi pel cecome rcial de ou folosit pot rivit recoma ndă
care ţi sepotri veşte ce
l mai ibne.In general, rilor depe a mbalaj sauV4 de canăde piur e
laptele de soia dă preparate mai groaseşi lap de mere—fieca re înlocuitor repre zentând
tele deorez dă prepa rate m ai subţiri. echivalentul unui ou. Reţine că în această
carte, când pe lista de ingrediente menţi
se
Pent ru un sos cre mos sa u o budi ncă, am
onea ză un înlo cuito r pentru 1ou, o f lose
sc
constatat că înlocuitorul cel ma i bun sete
term enii î„nlocuito r de ou”.
laptele de soia. nî rest, sepoate fol osi ap
l
tele de orez sau orice alt substituent allap GRĂSIMILE Şl ULEIURILE
teluiîn general. DIN FELURILE PRINCIPALE SAU SALATE
FĂI NA DI N CEREA LE I NT EGRA LE Foloseşte supă concent
rată de legum e, apă
sau vinla sotare
sau pentru prăj
it. Sau pur
Există o arietate
v oarte
f mare de ce rea le
şi simplu coac
e la cuptorn îloc săprăjeşti,
integra le, de component e ale ce realelor
(endosperm , tărâţe, bri zură) şi co mbina încearcă sosuril e desalatăără f ulei, pe ba
ză
de supă conc entrată de legum e, apăsau oţet.
ţii de faină decere ale de ( 5, 7, 9 ce rea le)
în comerţ. Făina din grâu, ovăz, triticale GR ĂSIM ILE Şl ULEI UR ILE FOLO SI TE LA PREPAR ATELE
(un hi brid de grâu), secară, orz o ( rzoaică ), COAPTE, CHECURI, FURSECURI, BISCUIŢI, PRĂJITURI
in, spelta, orez brun şi durham sunt doar Şl PÂI NE D ULCE
câteva xemple.
e Foloseşte produsele din
Pastade prune uscate ste eunuldintre ce
i
cereale in tegra
le, nu faină ra finată.
mai buni substi tuenţi . Nu modifică gustul
In ca zul unora, alege rea produselo r din
cereale (cum ra fi faina) pe re casă le folo
seascădepi nde desensibi litatea laluten,
g
care se găseşte ma i ales îngrâu, orz
(orzo aică) şi seca
ră. într-o anumit ă măsură,
stabilireafainii din cere ale pe care s-o o f lo
seşti pentru evitareaaceste i alergiieste o
chesti une de încercă ri succesive.
ÎN L O C U IT O R II D E O U Ă
Există numeroşi subs tituenţi ai ului
o , pe
care îi poţi folosi.In majoritateacazuri
lor, poţi să foloseş
ti orice este mai uşori ş
mai convenabil pentru ne, ti fără să afec
tezegustulsauconsist enţa. Unele exemple
de
sem substituenţi ai oului cu
inţe de in măcinate sunt:
1 lingură
nguri de,
3 lide apă
1 lingurăse fainăde seminţe de chia cu
Î N D U L C IT O R II
M ĂR CI LE CARE NE PLAC Când foloseş
ti înlocuitori pentrugustul
dulce sa
u zahărul rafinat, încearcă sucuri
Vegit: un amestec sezo denare a
universa l, poa
te fi folosit n î locul pure ul
—siropdinfructe
a —mai
de rţar sa ales
u orice sucul
ltceva
a di
n me
dint re
r-o
esenţeiconcentrate pentru inereaobţ largăvarietate de fructesate,
painclusiv piu-
supei on ccentrate,
ca ma estec de reul dinmere, banane, dulceţur i şi gemuri.
asezonare ntr peu supeşi în toate
Fructele usca
te, cum sunt curma lele şi sta
situaţi
ile în care aiadăuga verde aţă
uscatăusacon dimente. fidele, suntoarte
f bunepentru gă tit. Nuca
de cocos rasăconferăşi eao notă dulce.
Ener-G Egg Replacer: unînlocuitor în privi
nţaîndulci torilor, există douăcate
come rcialobişnuitpentru ouă,ecar goriide bază: lichizi şi usca ţi. Iată câteva
dă rezult
ate oarte
f bun
e. Sefolose
sc exemple di
n fieca re categorie.
IVz li
nguriţe deEne r-G Egg Replacer
pulbere şi nguri2 li de apă pentru Lichizi: siropul di
n ore
z brun, nectarul din
fieca
reou pecare îlsubstit
ui nî reţe
tă. agave, siropul din arţar, mela
sa, siropul de
fructe, siro
pul din malţul dezor(orzoaică).
Mori-Nu: este o excel entă marcă de Uscaţi:zahărul de curm
ale, st
evia, ahă
z rul
tofu moale. O ţi pogăsi n
î majori
tatea brut, ahăru
z l turbinado,Suca
nat,suculde
magazinelo r de hrană tu naristă
trest
ie de zahăr
evaporat.
sau în raio anele de hrană turnaistă
ale m agazinelo
r alimentare. reA Puterea de îndulci re var iază ed la unndul
î
stabilitate deraft, aşa cănu o vei si gă citor a
l altul, astfel încât se poatesă trebu
la raionul de roduse
p congelate,a unl iască să modif ici canti tăţil
e după ust.
g Eu
loc cu tof u obişnuit. recoma nd săguştireţetaîn timpul prepa
răriipentru astabi li dacăe nevoi e demai
puţin sau demai mult.
preparatului al fel demult calţia substi tu SAREA
enţi
. Se pa sează o cană de prun e uscateără f
In funcţie de ţetă re, se pot o f losi produse
sâm buri nî robotul de bucătărieVcu
zde cană
de a sezonare cum ra fi ceapa , usturo iul,
de apă. Pas ta din pru ne uscate substi
tuie, nî
pătrunj elul, coriandrul şiseminţele de
proporţie de :31 ca ntitateade uleifolosit
ă în
ţelină. Cea pa, usturo iul, sucul de lămâie,
reţetă (de exem pluV
, 3 cană de pastă de prune
salsa sau orice tip de sos u i te po t să saigure
uscate înlo
cuieşte cană1 de ulei).
un m i puls gustativ fără sare (t
rebuie do arsă
Bananeleasa pte merg de mene ase a bin e în ai grijă la mă rcile pe care le foloseşti;unele
unele reţete, dar nu reţin ume zeala laelf de pot săaibă n u conţinut ridicat desare).
bine capastade prune usca te şi mod ifică Sosul de soi a cu con ţinut redus desare e ste
gustul. delici
os înmulte re
ţete
.
U STEN SI LE LE M A ESTRU LUI B UCĂTAR
Fiecare bucătar
folosesc în mod îşi are propriile ustensile preferate de bucătărie, lată câteva pe care le
regulat:
Oala sub presiune: toţi c ei care sun t f am il iarizaţi cu această u stensi lă de bu cătărie v or fi
de acord cu m ine: îţ i f ace e cono m ie de ti m p! M ulte dintre supele ş i tocanel e din această
carte de bucate pot fi făcute în oala sub presiune. Se pregătesc ingredientele şi se pun
î n o a l ă . M a i t r e b u i e d o a r s ă r e g l e z i t i m p u l d e f i e r b e r e , d a r e s t e u n m o d s i m p l u ş i la
în d e m â n ă d e a p r e g ă ti o m a s ă c â n d n u m a i d e a s ta n u a i t im p .
Tava de prăjit: o tavă de prăjit clătite americane nu este neapărat ceva esenţial, însă
aceste tăvi specializate sunt mult mai mari decât o tigaie obişnuită, permiţându-ţi să
faci m ai m ulte clăt it e am erican e în acelaşi tim p . Tă vile d e p răjit sun t de obicei elect ri ce,
aşa că nu ai nevoie deloc de aragaz, sau de genul de tavă care se pune pe mai multe
ochiuri ale aragazului de-odatâ.
Rob otul de bucătări e: acest gadget de bucătărie are numeroase întrebuinţări. în funcţie
de tipul de lame sau ataşamente pe care le are robotul tău, îl poţi folosi pentru tăiat,
tocat, ras, amestecat şi/sau pasat. Chiar este foarte comod. De foarte multe ori poţi să
obţi i acel eaşi rezultate şi fără un robo t de bucă tări e, da r p en tr u unele reţet e, cum ar fi
de hummus sau pesto, robotul de bucătărie este absolut esenţial.
Blenderul: acest aparat de bucătărie este comod, mai ales când faci smoothie-uri sau
când combini ingrediente lichide.
PO RN EŞT E ÎN PR O PR IA CĂLĂTO RI E CU LI N A RĂ
/
Reţetel
e din aceastăcarte de bucate suntloc în acelaşi timp.însă în timpul câtma
doar în
ceput a, pus al punc
ul. Pe măsurăce le veiîncerc t acea
stă ca
rte amdesco peri
t că
reţine ceţi se potriveştecel ma i bine. Este ne-am simţi t foarte
A bine
cândîmpreună , gătind
posibil săvrei să le odi mfici sau poate o săîn bucătărie.cum, ntem
su împreună
vrei să le reţii exact aşa cum sunt. Fiecare acasă, la oracinei, ne implicăm cu toţi i. E
are propriile pre ferinţe, da r uneori este distractiv. Ne punem te
câun pahar cu bău
amuzant să experimentezi . încearcă pre turile preferate i pe
ş urmă ătim.
g Pune m
parate, co ndimentei şmirodenii noi, pe muz ica pecare o vrem saudăm pe post
ul
care nu le-aimai folosit nici odată. ând
C public de radio şi constatăm căavemdiscu
desc operi ceva ce-ţi place, olfoseş te ace ţii foarteinteresa nte.
leaşi condimente şi al alte prepa rate. Noi
am constatat căste e ut il să avemverdeaţăAşadar, când începi această călătorie, invită
proaspătăşi n î fiecare an încercă m săculti familia săţi sealăture: co piii, părinţii sauşi
văm alte plante în grădina proprie. unii,şi alţii. Pentruvizionarea fotogr afiilor
reţe telor şi pentr
u alte po nturireferitoare
Nu uit a să te distre zi. Cât ti mp am lucrat lala preparare a reţetel
or din acea stă ca rte, te
aceastăcarteîmpreună cu fiii mei, am con rugă m să ne vizitezi website-ul la adre sa
statat că ne-a făcutplăceretot timpulpe www.thechinastudycookbook.com .
care l-am petrecut împr eunăîn bucătă rie.
Viaţa noastră poate săfie foarte aglomerată, Noroc şi stracţie
di ăcută
pl laătit!
g
mai ales pentru băieţi i mei, adolescenţi,
angrena ţi n
î sporturi şi eve nimentele şcolii.
Uneo ri ne e ste rgeu săne afl ăm în acelaşi- L E ANN E
P A IN E
si
B R IO S E
Brioşe cu banană 39
SE OBŢIN 12 BRIOSE
1| Pentru brioşe,preîncălz
se eştecupto rul al 19
0° Celsi
us.
2 | Setapet
ează o tavă de 21 brioşe cu hârt
ie decopt(sause foloseşte
o tavă ca
re nu peşte).
li
3| Se amestecăfăina,praful de copt,bicarbonatul desodiu şi scorţi şoara intr-un bolde
mărime medie.
4 | într-un bol separ
at iş mare
, seamestecă bana
nele poţ
( i săle pas ezi chi
ar în bol), laptelei ş
Sucanatul.
5| Se toarnă in gredient
ele uscate ame în steculume d şi seamestecă bine până e s
omogeniz ează. Se adaugă nuc
ile şi sepune compoz iţia cu o ngur
li ă în of rme le debrioşe.
6 | Pentru garnitură, seamestecă Sucanatşi scor ţişoară(şi ovăzul,dacăfoloseş ti) într-un bol
mic.Se amestecăbine cuo furcul iţă până esobţine o compozi ţie sfărâ
micioasă. Se pune
dea supra brioşelo
r.
7| Se punela copt în cupto rul preîncălzit, timp de 18- 20 deminut e sau până când o
scobitoareînfiptă în centrul
brioşei iesecurată. Se lasăla răc
it înainte deservire.
FUR SECUR I DE M U RE C U L AM AI E
TI MP DE PR EP AR AR E: 10 m inu te | TI MP D E C OA C E R E : 45 m inu te
SE OB ŢIN 12 FUR SECU RI PENTRU CEAI ţ
1| Se preîncălz
eştecupto
rul al 180°C.
2j Se tapet
ează o rmă
fo de 12brioşe cu hârt
ie decopt(sause foloseşte o tavăreca
nu
lipeşte).
3| Se amestecă
făina,Sucanat,prafulde copt şi zea
ma de lămâie înt
r-un bol ot
privit.
4 | Se amestecă
iaurtulde soia, laptele, sucul de ie
lămâ
şi n
î locuitorii de ouăîntr-un bol
separat.
5| Se toarnă compoziţia lichidă n
î compozi
ţia uscatăşi seamestecă binenă
pâ se
omogenizează.
6| Se introduc cugrijă murele.
7| Se punecompozi
ţia cu o lingură,mpărţi
î nd-o în mod ga
e l în forme
le debrioşepreg
ătite
anterior.
8| Se presa
ră nucă
de cocos dea
supra,pent
ru dec
or, dacădoreşti.
9[Se punela coptnî cupto rul preîncălz
it, timp de45 deminute u sapânăcând o scobito
are
înfiptă în mijlocul bri
oşei iese
uscată. Se răcesc puţin înaint
e deservire.
PONTURI
în acea
stă reţetă,
urem
le pot if înlocuite cuzme
ură
.
Acestefursecuri pentruceai sunt delicioaseservitelamicul dejun.
O L UM E SĂNĂTO ASĂ
A d e s e o r i s u n t î n t r e b a t ă d e c e a m l u a t h o t ă r â r e a s ă t r e c la o a l i m e n t a ţ i e b a z a t ă p e
plante şi răspunsul meu se poate sintetiza la o simplă întrebare: De ce nu? Consumul
m ai m ult or al i m entel e ofer it e de pă m ân t în f orm a l or natural ă nu nu m ai c ă es t e bene -
fic pentru noi, ci şi lumii din jurul nostru. Potrivit Studiului China, „Având o dietă bazată
pe ali m ente com plet e, pe plante, fol osi m m ai pu ţi nă ap ă, m ai puţi n ter en şi m ai puţi ne
r esur se ş i gen erăm m ai puţi nă poluare ş i suferi nţe di n partea an im alel or de fer m ă . "*
1| Se preîncălzeşte cupto
rul al 180°C.
2<Se tapet ează oformă de 12brioşe cu hârt ie decopt(sau esfoloseşte o ă tav
care nu
lipeşte).
3j Se amestecăfăina,Sucanat,prafulde copt,bicarbonatul desodiu şi mirodeni ile într-
un
bol mare. Seadaugă dovleacul,apa, piureulde mere şi nucile pecan iar a poi se amestecă
până se omogenizează.
4 Se umpl u forme le debrioşe pregătite anterio
r pânăla marg ine iş sepune tava la copt
25-30 minut e, pânăcândvârfurile dau puţi n înapoicândsunt apă sate uşor. eS scoate ta
va
din cuptor şi selasă deoparte 1-2 minute;pe urmă , sescot bri oşele din forme. Se lasăla
răcit 30 minutenainî te deconsumşi apoi se pun la păstratnt
î r-un recipient ca
re seînchide
ermetic.
PONT
Păstrea
ză brioşelereci într-
un recipient erme
tic a
l frigider.entru
P
păstrare
a peterme n mai îndelungat, păstrează-l
e la conge
lator.
PÂI N E FI ES TA CU M Ă LAI
TI MP DE PR EP ARA RE : 10 m in u te | TI MP DE CO AC ER E: 35 m inu te
SE OBŢI N 9 PORŢI I ® \
1| Se preî
ncălz
eştecuptorul la180°C.
2| Se pun mălaiul,
făina, praf
ul decopt, ibcarbona
tul desodiu, sar
eaşi tar
honulntr-
î un bol
mare i şseamestec
ă bine.
3| Se adaugă porumbul, piureul de mere şi siro
pul de arţar peste
ingredientel
e usc
ate
şi seamestecă bine. Se adaugăînlocuitorii de ouăşi al ptele şi se
meastecăpână cânde s
omoge nizează tot
ul foartebine.
4 | Se toarnă compoz iţia înt
r-o tavăde copt de22x 22 ce ntimetri carenu lipeşte
.
5 | Sepune ava t Ia copt 35 deute minsau până când artea
p de dea
supra este
ferm
ă şi un
cuţit înfipt în compozi
ţie iesecura
t. Se răceşte înainte deservire.
PONTURI
Serveşte pâin
ea Fiesta cu mălai
ângă
l fasoleusakale, roi alte legume ver
zi.
Dacăvrei să obţi
i o aromă mai talienească
i , adaugăo linguriţă de oreg
ano
şi o linguriţă de busuioc.
BR I O SE C U LAM A I E S I M AC
/ /
TI MP D E PR EP AR AR E: 10 m inu te | TI MP D E C OA C E R E : 2 5 -3 0 m inu te
SE OBŢ IN 12 BRIOSE 4 \
PONTURI
Pentru oromă
a ai m puterni
că delămâie,sepune ongur
li iţă de
zeamădelămâie nî ingredient
ele usca
te.
In acea
stă reţet
ă semai po
t adăuga
nucitocateşi usca
te şinucă
decocos îndulci
ne tă.
PÂINE CU NUCI SI STAFIDE /
1| Se preîncăl
zeşte cuptorul al 180
°C.
2| Seamestecăfăina,praful de copt şicar bibonatul de sodiu
ntr-un
î bolmare. Seadaugă
siropul
, laptele,ana
b na, st
afideleşi nucil
e. Seomoge nizează bine
. Compoziţia trebu
ie săfie
destulde tare şi de lipi
cioasă.
3| Se pune compozi ţia cu ilnguraîntr-o tavăcare nu lip
eştede 22,5 x12,5 centimetricare
sepune încupto r la coptimp t de 54 de minute. Se scoatetava di
n cuptor şi selasă pe
un
grilaj să e
s răce
ască
.
CPÂIU PLN EASENN TE ZAAR ŢIOOMNATIA LĂCE
TI MP DE PRE PAR ARE : 15 m in u te | TI M P DE CR EŞ TE RE 1 or ă
TI MP D E CO AC ER E: 35 m in u te | S E OBŢ I NE 0 P ÂI NE !
SE OBŢINE 0 PÂINE #
1| Se preîncălz
eştecuptorulla 180°C.
2| Se amestecăla un loc făina,Sucana t, praful decopt şi bic
arbonatul desodiu,într-un bol
mare.
3| Seadaug ă sucul de portocalăşi înlocuitorul de ou. Se amestecă
bine, până la
omogenizare.
4 | Se adaug ă merişoare le şi nucil
e. Se înti
nde nt î r-un strat uniform într-o formă de pâine
carenu ilpeşte .
J | Se pune la copt aproximativ 45 de minute sau până când o scobitoare înfiptă în mijloc
iesecurată. Selasă la ci ră
t 15 minute nai
î nte dea fi scoasă din formă .
PONTURI
Dacănu ai nlo
î cuito
r deouă, poţi
săfolose
Vşti
de cană depast
ă de prune
a ca(
să iao rezervă de
stăpa
deprun
e uscate,
amestecă
Vi de cană de prune uscate cu
o cană deapă
).
Poţisăfolose
ştiace
astăreţetăi pent
ş ru br
ioşe, pecarele poţiser
vi la miculdejun.
Aceastăreţetăesteextraordinarăpentru ZiuaRecunoştinţei şi altesărbători.
PÂI N E RA PI D Ă CU M E RE
TIMP DE PREPARARE: 10 minute | TIMP DE C OAC ER E: 3 0 —35 mi nu te
SE OBŢI NE O PÂ I NE • %
1, de linguriţă de sare
1 banană coaptă, pasată
1 cană de lapte vegetal
1 lin guriţă de extract de vanilie
Vi de cană de nuci tocate
1 cană de mere, curăţate şi tăiate cubuleţe
1:Se preîncă
lzeşte cu
ptorul la180°C.
2i Se amestecă făina,Sucanat, scorţ
işoara, bicarbonatul sodi
de u, praf
ul decopt,nucşoa ra,
ghimbirul şi sarea într-un bol.
3; Intr-un alt bol, mai mare, sepasează bana na iş se ada
ugă laptele
vegetal şi van
ilia. Se
amestecă bine.
Se adaugă amestecul cu făină, nuci
le şi me
rele.Se omogenizează bine.
4!Se înti
nde compoziţia într-
o tavă de copt de22,5 x 22,5 centi
metri şi se pune lacuptor
timp de30-35 de minute,pânăcând o sc obitoareînfiptă în centru iese
cura tă.
PRE PA RA T E PE N T RU
M I CU L D E J U N
Chec cu afine pentru cafea
Clătite cu fructe 6!
Smoothie-uri de fructe 64
Clătite Panana 67
Muesli 68
Granola naturală 7
Clătite de dovleac 7!
To fu bătut 77
1linguriţă de prafdecopt
IVi li
nguriţe descorţişoară PENTRU DECOR
măcinată 3 linguri de Sucanat
Vi delinguriţă debicarbonate d Vi de cană de făină de grâu spelta
sodiu Vi de linguriţă de scorţişoară măcinată
1| Se preîncălzeşte cupto
rul al 180°C.
2 | Se amestecăfăina,Sucana t, praful de copt,scorţi
şoaraşi bicarbo
natuldesodiu într-un
bol potrivit.
3 | Se amestecălaptele
vegetal, înlocuitorii de ouăşi extractuldevanilie, n
î tr-un bol sepa
rat.
4 | Se toarnă compo ziţia lichidă în amesteculde făină şi seamestecă
până la omog
enizare.
Se adaugăşi afinele şi nucil e.
5| Se întinde compoz iţia într-
o tavăcare nu lipeşte de 22,5 x 22,5 centimetri.
6| într-un bol mic se amestecăfăina,Sucana t şi scorţi
şoara
. Se omogenizează cuo furcul
iţă
şi se presară această rn
gaitură peste compoziţie.
7| Se lasăla coptimp t de30 deminut e sau pânăcând o scobit oareînfiptă în cent
rul
prăji
turii iese cur
ată. Se răceşte puţi
n înainte de ersvire.
CA RTO FI PE N TRU M I CU L D EJ U N
[EPARARE: 10 minute | TIM P DE GĂ TIRE: 25 minute
SE OBŢI N 4 PORŢI I # f
SE OBŢI N 8 FEL I I # \
PONTURI
Nouă enplace să folosimdivers
e tipuride pâinea l acea
stă re
ţetă pâin
( ea cu
staf
ide ebună pentru’
această reţetă
).
In locul fructe
lor proa
spe
te, poţ
i săfolose
şti2 căni de
fruc
te cong
ela
te, ncă
î lzite
la foc cu o canădeapăşi ngroşate
î am
cuidondeporum b şiîndul
citor usca
t, ca
garnitură pentruacea
stă reţetă.
CLĂTITE CU FRUCTE
TIMP DE PREPARARE: 10 minute | TI M P DE CO AC ER E: 2 0 minute
SE OBŢ I N 4 - 6 CL ĂT I T E 9 \ %
sunt carbohidraţii aproape cap de afiş pe lista alimentelor care trebuie să fie evitate atunci când vrem
să scăpăm de ultimii centimetri în plus peste talie? în starea lor neprocesată, naturală, alimente cum
ar fi cerealele, fr uctele ş i legum ele s e num esc carbo hidraţi com plecşi , fi ind extrem de b uni pe ntru om .
Când alimentele sunt procesate superior şi sărăcite de fibre, vitamine şi minerale, devin carbohidraţi
si m pli - ce i car e a pa r în a li m en tel e g rase , cum a r fi pâinea a lbă , t oa te snacksuri l e şi dulci uri l e.
A m e r i c a n i i a u o b ic e iu l s ă c o n s u m e c a n t i t ă ţ i m a r i d i n a c e s t g e n d e c a r b o h i d r a ţ i şi î n c e le d i n u r m ă
p izza , pas tel e, cartofi i prăji ţi ş i produ sele de pati seri e a u de ven it simb oluri le carbo hidraţi lor l a m odu l
ge ne ral. Ad ev ăru l est e că poţ i să m ănâ nci ca rbohidraţi - atâta tot, trebuie s ă t e asiguri că sunt car bo
hidraţii nepro ce saţi, ne rafina ţi şi foa rte h răn itori, care se găses c în fructe ş i legu m e.
Sm oothie-urile de fru cte au, faţ ă de sucurile de fructe, av antajul nutriţ ional de a păstra toate
fib rele, care sun t excluse la sim pla extragere a sucului.
1| Se pun în
tr-un blender toateingredientelecar
pe
e le-ai ales pentru bău
tura di
n fructe uc
pulpă.
2| Se pase
azăla vi
teză ma
re, oprind blenderu
l din cândnî când,pentru apropi
a a de lame
fruct
ele care
au ră
mas pe pereţi
. Se serveşte imedi
at.
PONTURI
Pentru
obţinere
a unui sm
oothie cu fruct
e mai subţi
re,ada
ugă mai mult lapte.
Caut
ă fructe depădure
conge
latela superm
agazin saucongelea
ză-le în timpul
sezonului
or. l
Secre
tul o
bţineriiunui sm
oothie ros,
g cuust
g bo
gat, este săfolose
şti fruc
te
congelate.
VEZ! I M A GINEA DE LA PAGI NA 55
T E RC I DE O VĂZ G- M O M !
TI M P DE PR EPARAR E: 10 minute
SE OBŢI N 3 PORŢ I I # H
2 căni de apă
1 cană de ovăz tradiţional
l/ i de cană de stafide
* 2 de cană de afine
1 Se fierb
e apa, seadaug
ă ovăzul
şi staf
idele şie samestecă
până câ
nd compoz
iţia se
îngroaşă(2-3 minute).
2 Se pun afi
nelepe fundulbolului deservire. S
e pres
ară o linguriţă desirop de
arţa
r.
3 | S
e toarnă terciulde ovăz pestefine.
a Pe tercisepun bucăţide căpşuneşi kiwi. Se pre sară
cu generozitate scorţi
şoarăşi seminţe de in,semai pune oinguri
l ţă de sirop derţara şi se
presară nucitocate.
PONTURI
Căpşunele, afinele iş kiwi sepot n
î locui cu lte
a fructe proas
pete.Banane
le şi
piersicile nt
su nişte substituenţi
buni.
Cumnatei mele îi placesă pună şi lapt
e de orez pe
ste a
cest prep
arat din ovăz.
CLĂTITE PANANA
1EPARARE: 25 minute
SE OBŢI N 12 BUC ĂŢ I # \
1| Se
uncombi
intr- bol nă făin
demă a, bi
rime carbonatul
potrivită. de sodiu, praful de copt,sareade mare şi scorţi
şoara
2 1într-un bolsepa rat seamestecă banana pasată, apa, laptele,nlocui
î torii deouăşi siropul
de arţar.
3 Se combină ingredien tele lichide cucele usca
te şi seamestecă suficient pentrusea
omogeniza bine. Compoziţia trebui e să curgă; acă
d parepreagroasă , semai adaugă lapte.
4 Se preî ncălz
eşteo tigaiesauo formăcarenu lipeşte.
5 Folosindu- se o mă
surăde un sfert decană, setoarnăcompo ziţia pe suprafaţaîncinsăşi
se lasăla copt ână
p se formează bul
e la supr
aiaţă. Se întoarce cu o spatulă şi secoaceşi pe
cealaltă faţă pâ
nă ca
pătă o culo
areauriu-
arămie.Se serveşte imediat.
PONTURI
Preîncălzeşte tigaia sau tava atâta cât o picătură de apă să joace pe fundul ei
dar să nucoată
s um.
f
Caută ăs faci cl
ătitele mai mi
ci. Sunt mai uşore dîntors.
Serveşte curucte
f proaspete,
fructe co
nservate, ure
pi de m
ere sau sirop.
M UESLI
TI M P DE PREPARARE: 8 m i n u te
SE OBŢIN 8 CĂNI ţ ţ
Dacă nu ai încercat niciodată acest micdejun degen granola, eşti pe calesă ai o maresurpriză.
1| Se combină toa
te ni gredient
ele nt
i r-un bolmare. Seamestecă bine .
2 | S
e punela păs
trat într-un rec
ipient ermetic închi
s. Muesli ţine pâ
nă la 2luni la
temperaturacamerei.
PONTURI
Poţi serviaceastă com
binaţi
e culapte desoia recesau poţ
i săada ugilapte desoia şi săo
puila încălz
it în cuptorul
cu micround
e casămănânc i mueslicald.
Ca ori
care late cere
ale, dacădau
agi rf uc
te proasp
ete (pi
ersici
, căpşune
sau afine), devi
n şi
mai del
icioase.
Fieca
re seteiber
l să
ada
uge şi alte arom
e, cumar fi sco
rţişoară
, nucşo
ară, vanilie sa
u miere
.
GRA N O L A NATURAL A
PREPARARE: 10 m in u te I TIM P D E COACE RE: 1 or ă 30 m i nu t e
SE OBŢI N 12 CĂNI t f ^
Esteoreţetă delicioasăpentru ogustareperfectă!
V i
de linguriţă de scorţişoară
măcinată 1 cană de
1 cană destafide
nucă de cocosrasă
V i de linguriţă de nucşoară V i de cană de fructe uscate, tocate
măcinată
1j Se preî
ncălz eştecuptorul al 120°C.
2| Se pune pă,
a Suca nat,sirop dearţar, ext ract ed vanilie, scorţ
işoară şi nucşoară
într-o
crati
ţă mare, al foc po
trivit. Se lasăsi fiarbă2—
3 minute, pânăse topeşte zahărul.
3| e
S amestecăovăzul,germ eniide grâu, migdal
ele,nucile ca
ju şi nuca
de cocosntr
î -un bol
sepa
rat.Se ada ugă ma estecul
lichid în celuscat şi se
mestecă
a nă
pâ când semeuzesc bi
ne
seminţele iş nuci
le.
4 j Se întinde un strat subţi
re pefoi de hârtie decopt.
5| S e lasă la coptseşimişcă la ieca
f re sfert de ,orăpână când fa sece aurie-arămie, uscată şi
crocantă, apro ximativIVi—2 ore.
6| Se lasă la ci ră
t şi apoi sepun nt
î r-un bol. Se adaug
ă stafide şi ructe
f uscate. Se păstrea
ză
într-un recipient remetic pânăla 3 săptămâni.
BU RR ITO -U L NOSTRU
PREFERAT DE M IC D EJ UN
E PREPARAR E: 20 minute | TIMP DE COACERE 35-4 0 minute pentr u
cartofi plus 10 minute pentru burrito
SE OBŢ IN 4 PORJ II # H f ^
P E N T R UU MP L U T U R A D E C A R T O F I P E N T R U B U R R IT O
1:Setaie ca
rtofii cuburi şi coc
se peo foaie de
hârtie pentru copt timp
proxi
demativ
a
35-40 minute,a l190°C. Se asezonea
ză cu praf de ceapă
i sare.
ş
2 In ti
mp cesecoc cartofii
, sepreparăreţeta
deTofu bătut de la pag
ina 77
.
3ICând cartofiitofu
şi bătut suntta,gase c
faburitto.
4 Pentruburitto, senpu4 linguri
cu vârfedca rtofi nî mijlo
cul unei tortil
la, sedaug
a ă
deasupra4 linguricu vârf de ameste
c de tofu şi apoi2 linguride fasole neag
ră. Peste fasole
se pre
sarăo mână de brânză Daiya sa
u drojdie nutri
ţională.
5 Seîntoarcefundul de buritto şiurmă
pe seîntorc celelalte douărgini.
ma
După ceburittosunt fo
rmaţi, se pun cu faţas în
pejoo tavă de
copt care nu lipeşte.
7jSelasăla copt timp de 0minute,
1 la 190°C.
înainte de ser
vire, se pun deasupra 4 linguri
din salsa ta preferată
. Se serve
şte imediat.
CLĂTITE DE DOVLEAC
TI M P DE PR EPARAR E: 20 minute
SE OBŢIN 12 CLĂTITE
plăcinta de dovleac
2 înlocuito ri de ouă (2 linguri f ăină
de in cu 6 linguri de apă)
1!Se pre
încălzeşte ogati
ie care nulipeşte sa
u o formăde prăji
t la foc pot
rivit spre mare.
2 |Se amestec
ă făina,bicarbonatul de sodiu,praful de copt,sarea şi condi
mentulpentru
plăcinta dedovleacîntr-un bolmare. Selasădeoparte .
Intr-un bol sepa
rat, se amestec
ă înlocuitorii de ouă, aptele
l veg
etal, dovleacul,siropul de
arţarşi extractuldevanil ie.
Se combi nă apoi ingredi
entel
e lichide cu cele usca
te şi seamestecă astfel n
î cât să
se
omoge nizeze bin e. Compoziţia trebuie să curgă; dacărepa preagroasă , semai adaugă lapte.
5 I Se foloseşte o măsură14de de can ă sa
u delA de cană pent
ru măsura rea işturnarea
canti tăţilor de compoziţie pe supra
faţaîncinsă.Se lasăsăsecoacăpânăcând par a bulea l
supra faţă, nî jur de 2—3 minute. Se întorc apoi clăti
tele cu o spa
tulă şi secoc şi pe cealaltă
faţă, până ca pătă o culo
are auriu
-arămie. Se servesc imediat.
PONTURI
Foloseşte o gatiie ca
re nulipeşte usao of rmăde calitate.Une
le reţe
te declătite
se pot afce fărănicio grăsime sau ulei
; altele e posi
bil sănec
esite opulv
erizare
superficială deulei vegetal pent
ru ale împi edic
a săselipească.
Clătit
ele sunt bune servite proa
spete iş fierb
inţi. Dacă vreisă serveş
ti multe
de-odată
, păstrea
ză-le ca lde u
s pra
punându-le pe o farfurie rezistentă la
tempe
ratură,
ţinută peara
gaz sau în
cuptor,
la tem
peratură
redu
să.
TOFU BĂTUT
TI MP D E PR EP AR AR E: 2 0 m inu te | TI MP DE GA TI RE : 5 m in u te
SE OBŢIN 4 PO RŢII
PONTURI
Vegit este un preparat sub formă de pulbere, cu conţinut redus de
sare
, prepara t din supăconcent ratăde legume. Poatefi găsi tă în
magazinele dehrană tur naistă, precum şi la ra ionulde alimente
naturiste din ma joritateamagazinelor alimentare.
Aceastăreţetăestebunăşi cu V delinguriţă demăra
2 r.
RU L AD A C U M E RE
U L U I TO R DE GU ST O A SĂ
TI M P DE PR EPARA RE: 20 minute | TI MP DE CRE ŞT E RE 55 minute
2V i
linguriţe de drojdie instant 2 linguri de sirop de arţar
(pentru creştere rapidă) 2 linguriţe de scorţişoară
IV căni apă caldă
2 Vi linguriţă de nucşoară
1| Se amestecătoateingredientele pentruat bl
intr-
un bol.Se frământă cumâinile timp de
8— 10 minute, până de
vine omo genă işelasti
că. Se separ
ă în 8 bile; seacoperă se
şi al săla
crescutmp ti de40 deminute.
2 Dupăce aluatulpentru atur bl i esteacoperit, se prepară umplut ura, amestecând toate
ingredientelentr-
i un bolpotrivit, care selasăpe urmă deoparte .
3 După40 d e minute, seîntinde ifecare bilă sub forma unui disc cu diametrul de
aproximativ 7-8 centimetri.
Se punV/2 linguricu vârf deumplutură în centru.Fiecareblai
seîndoaie paoi pentru forma
a o semil
ună seapa să cu o fu
rculiţă marginile suprapuse caă s
nu răm ână deschideri
.
4 |Se preîncă
lzeşte cu
ptorul la 220° Celsi
us.
5 |Se lasăruladele să
crea
scăpe blatul de bucăt
ărie imp
t de 51minut
e.
Se pun ruladele pe ooaie
f de co
pt care nu peşte
li .
7 | Se coc la220°Ctimp d
e 20—25 mi
nute.
PONT
Foloseş
te u
n soi de
mere bune pentr
u copt,
cumarfi Macinto
sh, onathans
J şirtCo
lands
.
A P E R IT V E
SA LA TE
Cea mai bună salată de broccoli
Ceviche cu fasole
Salată Coleslaw
Salată de cuş-cuş
Samosa perfectă
Salată Southwestern
C E A M AI BU N Ă S AL AT Ă DE BRO CCO U
1 5 m i nu t e | M P DER 2 o re
SE OBŢIN 6 PORŢII %
Se taie br
occoliîn bucăţi potrivite.
Intr-un bol de
salatăsepun bro ccoli, merişoareleusca
te, cea
pa roşieşi nucile,
într-un bol sepa
rat se amestecăîndulcitorul, oţetuldin orez şi maioneza.
Se toarnă mixtura de se
azonare pesteroccol
b i şi apoise amestecă
pentru a se omoge
niza.
Se asezo
nează cusare. Se ceşte
ră 2re,
o dacă perm
ite timpul
.
VI TAM I N A C D I N BRO CCOLI
Toată lumea ştie că portocalele sunt o bună sursă de vitamina C. Ce s-ar putea să nu
ştie unii dintre noi, însă, este că o cană de broccoli are mai multă vitamina C decât o
po rtoca lă!* Deşi portocal ele nu consti t uie o alternativă ne săn ătoas ă, es t e întotdea un a
bine să se echilibreze fructele şi legumele în dietă. Adăugarea unei garnituri de broccoli
la mese este un mijloc sănătos de impulsionare a sistemului imunitar, precum şi de
asigurare a tuturo r f actoril or n utri ti vi pe car e aceast ă leg um ă îi conţ ine di n a bu nd en ţă:
v i t a m i n a K , v i t a m i n a A , a c id f o l i e , f i b r e , p r o t e i n e , p o t a s i u , f i e r , c a lc iu şi m u l t e a l t e l e .
§; ‘
Studiul China, pag
. 403
SALATA DE F ASO L E O CH I N EGRU
1 5 m inu te | TI MP DE RĂ CI F 1— 2 ore
SE OBŢI N 4 POR ŢI I • \ 4 ^
•1
2 tulpină de tăiate
roşii mici, ţelină,cubuleţe
tăiată cubuleţe
1 lingură de pătrunjel proaspăt tocat fin
PONTURI
Aceastăsalată sepăstrează câtevazile la frigider şi eperfectăcând ai nevoiede o
gust
are sau deo masă rapi dă.
Pentru a-iconferi culoarei vşarietate,
ori pentru asigura
a a douazi intere
sul
pentru resturi
le dinziua n aterioară, sedaug
a ă 1canăde boab e de porumb
proaspă
t saucongelatsaşi/
u un rdei
a gras
verde sauroşu,tocat.
Poţi deasemenea săfoloseşti
şi fasole ochinegru proaspă
tă,fiartă u
sacong
elată
în loculcons
ervei de
fasole olo
(f seşte2 căni).
SAL ATĂ DE TELI N Ă C U M Ă SL IN E
f
15m inute | 4ore
SE OBŢI N 6 CĂNI # ^ 4
1 linguriţă de salvie
4 căni de paste, (ierte (din orez, grâu sau grâu integral)
V2 de cană de Maioneză G rădina verde (pag. 108)
Se combină ţeli
na, cas
travetele
, morcovul,
măslineleşi nucil
e intr-
un bol po
trivit pentr
u
salată.
Se amestecă usturo
iul şi salv
ia. Se toarnă pe
ste legum
e şi seme
a stecă pentru
omogenizare.
Se ada
ugă pa
stel
e fierte şi maio
neza.
Se asezo
nează cu sare.
Se acoperăşi sepune al răcitcel p
uţin 4 ore sa
u pes
te no
apte.
■ mb hhh hni
CEVI CH E C U F ASO L E
25 m i nu t e
SE OBŢIN 3 CĂN I 9 \ $ J?
Se combină apa,
ce castra
veţii, roşii
le şi coriandrul
într-un bol de ărime
m medie.
Se amestecăfasol
ea, avocado şi
ucul
s ed lămâie verde.
Se sărează dup
ă gust.
Se serve
şte cu cipsuri
coapte de
tortilla sfărâmate dea
supra
.
PONT
Inregi
înt o
l cu
l sfărâserveşti
şi
să mării cipsu
rilorpreparat
acest detortilla,sos
po
ţe
caidsă păstre
înmuiatzisau
cipsu
rile
salsa.
%
SAL A TA CO L ES LAW
15 minute
SE OBŢI N 4 CĂNI 4f
Se punvarza,morc
ovul, ardeiulgras roşuşi murăturil
e cu mă
rar intr-un bol.
Intr-un bol sepa
rat, se
amestecă
oţetul
, agave, aptele,
l ma
ioneza,măra
rul şi sem
inţele de
ţelină.
Se amestecă
sosul cu varza,
morco
vul, ardeiul
gra
s roşui şmurăt
urile cu mă
rar.
Se adaugăre
saşipiper negru.
SAL ATĂ DE CU S- CU S / /
20 m i nute
m\ U
Pentrusalată, ntr-
î o crati
ţă mică, sedau într-
un clocot
PA cănide a
pă.Se ia vasul
de p
e
foc. S
e punecuş-cuş. Se
lasă de
-o parte,cu vasul aco
perit
, timp de5minute. Seamestecă
din când în cânducfurculiţa.
Intr-un bol separa
t, secombină ardeiul
roşu, castra
vetele,cea
pa, măslin
ele şi roşia. Se
adaugă apoişi cuş-
cuş şi seminţ
ele de pin
coapte şi se
mea
stecă.
Intr-un borcancu capa c care se înfiletează, se
amestecă
sucul de lămâie,
apa, orega
no,
menta, sareaşi piperulpentru sos. Se înfiletează pacul
ca şi sescutur
ă bine. Se
presarăpeste
cuş-cuş.
SOD I NS DCASTRAVEŢ
E Î N M U I A T I C U M Ă RA R
/
SE OBŢIN 5 CĂN I •
2 castraveţi mici
Vi kilogram de tofu moale
3Vi linguri de suc de lămâie
2 căţei de usturoi, curăţaţi
Vi de linguriţă de sare de mare
1 lingură de pătrunjel proaspăt tocat
1 lingură de mărar
lA de cană de ceapă roşie tocată fin
Se curăţă şi se dracastraveţi
i.
Intr-un blendersau robotde bucătăriee combi
s nă tofu, suculde lămâie,usturo
iul, sarea
,
pătrun
jelulşi mărarul. Se pase
azăbine, pânăseobţine o compozi
ţie omogenă.
Se stoarce ca
stravetel
e ras, pent
ru eli minarea xcesul
e ui de apă. Peurmă espune înt r-un
bol de servi
re cu ce
aparoşi e. Sepune apoi şi compoziţia cu tofu şi se m
a estecă pentruea s
omogeniz a. Selasăal răci
t 2— 3 ore.
Se serveşte cu pie
li sa u cu biscuiţii sau cipsuri
le prefera
te.
PONTURI
Tofu se
midegresat merge foarte ne
bi înmajoritatea ţetelo
re r şi
este disponi
bil în majoritatea
magazinelor de nă
hrana
turistă.
Alege tofu proaspăt, verificând dataexpirării depeambalaj.
VEZ! IMAGINEA DE LA PAG INA 81
ENSAL AD A A ZT ECA
25 minute
PONT
Oţetul din orezre
a o uşoa
ră raomă du
lce-acrişoară
şi dăsosur
i
foarte lici
deoase singuru însaam
estec
cu late ngre
i diente.
PASI U N EA P ENT RU L EGUM E
Crescând cu o alimentaţie bazată pe hrană de srcine animală, omul tinde să creadă
că lact atel e, car nea şi ou ăle sunt c el e m ai bun e sur se de proteine . însă legum ele - cum
ar f i f asolea ne ag ră, m ază rea , fasol ea ve rde , fasol ea kidn ey, f asol ea pinto, f asolea
albă , f asolea och i neg ru, arahi dele ş i l i ntea - sunt de asem enea sur se bun e de prot eine
(precum şi de fier şi fi b re). D e fa p t, po tri vit Studiul China, „există un munte de cercetări
convingătoare care indică faptul că proteinele din plante «de calitate inferioară», care
permit sinteza lentă dar continuă de noi proteine, este cea mai sănătoasă formă de
proteine."*
SE OB ŢI N 6 CĂN I f
Se fierb carto
fii, sfecla şi morcov
ii într-o crati
ţă ma
re. Se scu
rg şi selasă ăsserăcea
scă la
tempera tura ca
merei.Se pun înt r-un bol mare.
Se adaugă ma
ioneza,ceapa, şioţetulpeste legume. Se amestecă
pentru ase omogeniza
bine.
Se asezonea
ză cu sa
re. Dacăeste necesar (în funcţ
ie de preferinţ
e), semai adaugă oţet şi/
saumaioneză.
25 m i nu t e
SE OBŢIN 8 PORŢII * \% J
într-
adaugăupa
nstel
bol
e mare
fiertese
işcombină
maioneza ea
şicpa
se, ase
roşii
le, năutul
zonează , busuio
cure. cul,avoca
sa do şi porumbul.
Se
Se răceşt
e şi se serveşt
e rece
.
SALA TĂ C U N U CI ÎN STI L G R ECE SC
1 oră
SE OBŢ I N 6-8 PORŢ II # 4 f %
Se combinăverdeţuril
e pentru salată,
ceapa, ardeiul
gras, roşia,castravetele,măslinele şi
nucil
e într-
un bolmare desalată.
Pentrusos
, se m
a estecătoate n
i gre
dient
ele înt
r-un bol şi selasătofu la ma
rinat ti
mp de 1
oră.
Sosulpreparat adaugă
se pes
te sal
ată şi se
amestec
ă pentru a seomogeniz
a.
SAL
C U TAATAHDEIN I SQI ULĂINMO ÂA IE
r
25 minute
Se încălz
esc2 căni deapă şi quino a pânădau intr-un clocot,într-o cratiţă potri
vită,
foc mare. Se duce
re flacă ra la pot
rivită spreminimă şi selasă să fiarbă înăbuşit pânăcâ
apa esteabsorbită şi qui
noa se umflă, aproximativ 15 minute.Quinoa estefăcutăcând
devine moale şi ieca
f re bob sesparge. Se scurg
e apa şi sepune qui noa intr-un bol.
Se adaugă ceapă, broccol
i, arde
iul gras, roşiile şi năutul
.
Pent
ru o
s s, seame
stecă a
to
te n
i gredi
entele.
Se toarnăsosul peste quin
oa fiartă şi pesteume
leg.
Se serveş
te garnisi
tă cu puţ
in coriandru
Pen
tru mai multă culoareşi vari
etate,
oripentrutrezi
a interesu
l pentru ce
ea
cea mai rămas din ziuaanteri
oară,seadaug
ă 1canăde porum
b proaspăt.
Această salată se păstrează la frigider câteva zile şi este perfectă când ai
nevoie deo gustar e sa u o m asă rapidă.
PACH ET EL E DE SALATA VERD
/
E
25 minute
SE OBŢIN 10 PACHEŢELE
Seminute.
1-2 adaugăapoi seminţele desusan, sul
so de soia
şi arpacaşul. Se prăjeşteăbuşi
în t timp de
Se ia vasul de foc,
pe seadaugăşi seamestecă drojdia nutriţională şicimbrulşi se
asezo
nează curesaiş piper.
Pentru sosul derahi
ade, se amestecă toate ingredi
entele.
Se ia o frunz
ă de salată rde
ve întreagă şi sepun 2-3 linguride umplut
ură în mij
loc. Se
mai adaugă 1lingură de sosde a
rahide. Se rulează şisavurea
se ză.
PONT
Mae Ploystee opastăedcurr y thai
landeză şi poate
fi cumpăra
tă din rai
onul
asiatic/
interna
ţiona
l al ma
jorităţi
i magazinelor ali
mentare.
M AI O N E Z A GR AD I N A VE RDE
10 minute
Drojdia nutri
ţional
ă, care
poatefi cumpă
ratădin ma
gazinele edhranănaturist
ă,
conf
erămaionezei o uşoară
savoaredenucăşi brânză.
Dacăvrei, adaug
ă 1linguri
ţă.
S AL AT A M EXI CA N A DE J I CA M A
15 minute
S E OBŢI N 6 -8 P ORŢ I I • f
Jicam a m ai este cunoscută şi sub denumirea de cartofmexican sau nap mexican. Exteriorul
rădăcin ii este galben şi are aspect de hârtie, iar i nteriorul se aseamănă cu al cartofului sau perei
crude. A re o aromă dulce şi puţ in de amidon; de obicâi este consumată crudă.
Se combinăjicama , morcovul,
ardeiigraşi, roşia, cea
paşi coriandrulîntr-un bolmare de
salată.
într-un bol mic seamestecă
restulingredientelor. Se toarnăpeste legume şi seamestecă
pentru a seomogeniza.
SAM O SA PE RF EC T A
20m inute | 45minute
15—20minute| » >
Pentru prepa
rarea aluat
ului, seamestecătoateingredient
ele pentru aluat
ntr-uî n bol. Se
frământă cu mâinile timp de 108- minute,pânăcând luatul
a devine omog
en şi elastic. Se
separăîn 16 bil
e; seacoperă şi lasă
se la crescut5 4de minute.
Cât stă aluatulacoperit
, sepreparăumplutura,punându-se 2linguridesupăconcentrată
delegume într-o tigaie marela foc mediu spre
mare. Seadaugă ceapa, Vegit, piper şi
ghimbir şi sesotează până câ
nd ceapadevine transl
ucidă.
Se adaugă coriandr
ul, chimenul şi şof
ranul ndi
i an şi se
fierbeun minut. Se adaug ă 2
linguride supăconcentrată e leg
d ume, cartof
ii, mazăreai şsare
a şi semai lasăla fiert ncă
î
2-3 minute.Se dă tigaia deoparteedpe foc. Sepreîncălzeşte cuptorulla 205°C.
Dupăce s-a lăsat aluatul la cre
scut timp de45 de minute,seîntinde fiecare bil
ă sub
formaunuidisc cudiametrulde 7-8 centimetri.Se pun llinguride umplutură în centru
* /2 .
Se pliază aluatulîn douăşi selipeştemarginea cuvârful cuţitului. Trebu
ie sănu rămână
nicio deschizătură pemargine.
Se punetotul la copt,la 20
5°C ti
mp de 15-
20 deminute.
SA LATA DE TA I TEI C U SU SA N
/
20 m i nute
PENTRU SOS
A cană sos de soia degresat
X
2 linguri de tahini
1 lingură de ghimbir fin mărunţit
2 linguri de oţet balsamic
2 linguri de agave
V2 de lingură de Sambal O elek
V2 de linguriţă de piper negru
Se amestecăvarza, ardei
ul gras
şi mor
covii într-un bo l mare edsalat
ă. Se adau
gă
ara
hidele, sem
inţele de susa
n, cea
pa verd
e şi paste le fierte.
Se amestecă ingredi
entel
e pent
ru sos. Searnă
to peste salată.
Se amestecă
bine pentru
a se omogeniz
a.
S AL ATA S O U THW ES TE RN
1 5 m i n u te
SE OBŢI N 8 POR ŢI I » \ 4 I J
Se amestecăverdeţurile pentru sa
lată, ceapa
, ardeiul
verde
, coriand
rul, avo
cado şi roşi
ile
într-un bolmare de salată.
Fasoleaşi porumbulseîncălzesc ti
mp de4 minute al foc mediu.Se adaugăoreg ano şi
sare. Se pun în salată imediat
înaintedeservire, împreună cu
cipsuril
e detortilla.
Se stropeşte cu oţet
n orez,
di dup ă gust.
SU PE
Supă aztecă 119
134
Supă de dovleac condimentată
Supă de roşii cu tortilla
S E OB Ţ I N 4 -6 PO RŢ I I # ^ # f
1 j Se sotea
ză ce
apa şi usturoi
ul în 2 linguride su
pă concentrată
edleg
umeîntr-o oală d
e
supăla foc medi
u spremare
, pânăse înmoaie ceapa
. Se adaugă cond
imentel
e şi ţelina şi se
mai fierb
e încă 1-
2 minute.
2 Se adaugă
supaconcent
ratăde legume
, fasolea, porumbul şi 2
ingur
l i de su
c de lămâie
verde. Se dă într-un clocot, apoi se reduce focul şi se lasă să fiarbă înăbuşit 10 minute. Se
asezonează cu sare şi piper negru.
3 Intr-un bol separa
t, seamestecă
avocado, roşi
ile, co
riandrul
, restul de
o lingură edsuc de
lămâie verde, sare
şi pi
per negru.
4 Se toarnă pa
sufierbint
e în bolurişi segarniseşte cu
o lingură plină desalsade avocado.
PONTURI
încearcă
săfolose
ştiporum
b alb sau hom
ini pentru ma
i multă dulcea
ţă şi arom
ă.
Dacă vrei o supă
mai puţ
in condimentată,
punedoar nu vârf de cuţi
t de boia iute.
Aceastăsupăestebunăşi servităcu cipsuri de tortilla.
S UPA C RE M A DE P ORUM B
S I N U CĂ DE CO CO S
TI MP DE- PREPARARE: 2 0 m inu te | TI MP Dl 15 m inu te
SE OBŢI N 6 PORŢI I # ^
PONTURI
Feli
azăşi spală prazul
oarte
f bine,
entru
p că
aretendi
nţa săadu
ne nisip.
Dacăpref
eri o supă
mai gro
asă
, pune ai
m mult
e legum
e şi reducant
itatea de
apă
.
CHA PE A DO M I N I CAN A
TI M P DE PREPARA RE: 15 minute | TI M P DE FI ERBERE : 35 minute
S E OBŢI N 6 -8 PORŢ II • \ 4 f J?
1| Intr-o oală ma
re de supăsepun V cană e dsupăconcentrată legum
a de e, ceapa , usturo
iul,
coriandrul şi arde
iul. Se lasăla fiert laoc
f mediu spremare, ame
stecând ndicând încând,
până câ nd ceapa de
vine translucidă.
Se adaugărestul de păsuconcentrată legum
de e, morcovi i, orezul,varza,fasoleapinto,
dovleacul, pastade tomateşi sa
rea
. Se dă totul într-o cloco
t. Se amestecăîncontinuu casă
nu selipească.
Cândingredient ele daunîclocot,sereduce fo cul,seacoperă şi se lasăsăfiarbă 03 de
minute.
I
4 Această supă este gata când s-afiert bine orezul. Dacă este nevoie, se mai adaugă sare.
PONTURI
Se serveşte
arni
gsită cu vocado.
a
Dacă pre
feri o supă
mai lichidă,puneîncă ocană
sau două supă
de concent
rată delegum
e.
S UPĂ DE VA RZĂ M URAT Ă
ÎN S T IL G E R M A N
15 minute | D E F IE R B 25 minute
S E OBŢI N 4 -6 PORŢI I 4f 7
Se pun ceapa
, morcov
ul şi ţel
ina într-o oală m
are. Se adaug
Viăde a
cnă de supă
concentrată legume
de şi fierbe
se până când cea pa devine transl
ucidă.
Se adaugă
restulde ingrediente şi se
fierbeînăbuşi
t pânăesînmoaie ca
rtofii.
T O CAN A COPI O ASA
E: 30 minute | TI MP DE FI ERBE RE 30 minute
S E OB ŢI N 4 -6 POR ŢI I # ^ f J
1| Se încălzeşte
lA de cană desupăconcentrată legumde e şi so sul de soia într-o oală mare
de supă. Se ada ugă ceapa,ardeiulgras şi ust
uroiul. Se sotea
ză a
l foc mediuână p seînmoaie
ceapa.
Se adaugăîn oală re stulde supăconcentratăedleg ume, dovleacul şi cartofii, împreună
cu salsaşi oregano. Se acoperăşi se lasă
la fiert năbuşi
î t până când dovleaculestemoale
când îlîncerci cuurcul
f iţa —în jur de 51 minute.
Se adaugădovleceii ucchi
z ni, fasoleapinto şi porumbul.Se continuăfierbe
reaîncă 10
minute.Seada
ugăsaredupă gust se
şi serveşte
ierbinte.
f
PONTURI
în locul porumb
uluiobişnuit se
poate fo
losiporum
b alb sa
u
homini, pentru obţ
a ine m
ai mult
ă dulcea
ţă şi savoa
re.
Fasoleadin conservă poate fiînlocuită cu fasole usca
tă
înmuiatăi şfiartăîn pre
alabil
.
Dovleacul plăcint
ar este idsponibi
l şi cong
ela
t.
SU PA DE L I N TE
1 0m i n u t e | 4 5m i n u t e
SE OBŢIN 4 -6 PORŢI I W 4 I J ?
PONTURI
Adăugarea sării la sfârşitul preparării reţetei îţi permite să pui exact
cantitate
a potri
vită.
Această supă poate fi preparată şi într-o oală sub presiune electrică,
program abil
ă. Dacăînce pi cu pa ăfierb inte,prepara
readure ază înt re 1şi
2 ore; cu apă ece
r , durea ză între 5şi 6 ore.
Poţisăprepa ri o oală dinacea
stă su
pădeli
cioasăşi s-o păstrezila îndem
ână
pentruesem preg ătite la pe
rezea
lă.încălz
eştiporţ
ii individua le la uptorul
c
cu m icrounde şi serve
şticu o salatăverdeţuri
de şi o felie înt
reagă de pâ
ine
integrală,avândstfael o masă fo
arte hrănit
oareşi săţioasă.
' ' ■■■
«$■
M AI M ULT E FI B R E
Există un motiv pentru care auzim adeseori că avem nevoie de mai multe fibre în
ali m entaji e - organism ul nost ru are nevo i e de fi bre! Un st udi u sep arat di n cadrul
Studiţjl China po ate sa -t i dea m otivaţi a în plus car e î ţi t rebu ie pe ntru a face o schimbare
i n al i m en taţi e I n vrem e ce consum ul de carne ş i protei ne d e ori gine a nim ală a f ost
asociat cu incidenţa mărită a cancerului de colon, „consumul zilnic mai mare cu numai
IU g de fibre alimentare reduce pe termen lung riscul de cancer la colon cu 33%"
cant i ta te supl i m entară de fi bre car e poate fi asi gurată cu o cană de zm e u ră, m azăre
sau aproape or i ce f e de fas o le* Aces t e ali m ente de ori gine veg etal ă asigur ă m ai m ult
decât necesarul de fi bre pe ntru a l upta îm po tri va acest ei boli şi po t să confere savoare
şi varietate oricărui preparat culinar.
"Studiu l China , pa
g. 227
SUPA R A PI D A D I N TREI FE L U RI
DE F ASO L E
1 0m i n u t e | 3 5m i n u t e
SE OBŢI N 4 -6 PORŢI I •
Intr-o oală m
arede supăsesotează
ceapa şi ust
uroiul în 2 ilngur
i de supăconcentratăe d
legume la foc medi
u spremare, până câ
nd ceapa devine uşor translucidă.
2 Se adau
gă restulingredient
elor. Se acoperăvasul şi seerbe
fi în continuarela foc mediu
spremic,aprox
imativ 30 deminute.
PONTURI
Pentru vari
aţie, verde
ţuricufrunze, cumar fikale u safrunze
le de sfeclăalbă
şi legumele deezon,
s precum
dovleacul,morcov
ii, fasoleaverdeşi porum bul
sunt deose
bitde bu ne înace
astă reţetă,
casubsti
tuenţi ai eg
l umelor congelate.
Aceastăsupămergebinecu PâineFiestacumălai (pag. 44).
SU PA DE CI U PERCI A SEZ O N A TA
30 minu te | FIERBE 21 minute
SE OBŢIN 4 PORŢI I f T
(opţional)
1| Se încăl
zesc 2 ngur
li i de apăîntr-o oală m arede supăşi seadaug ă ceapa. Sefierbe la foc
medi u spre mare până se înmoaie ceapa
.
2 | Seadaugăsupaconcentratăe dlegu me, ciupercil
e feliate, bo
ia dul
ce, mărar, seminţe de
chimen dac
( ă foloseş
ti) şi piper ne
gru. Seredu
ce focul puţin şi semai lasăsă fiarbăîncă 5
minute,amestecând s.de
3| Se adaugăsosulde soia usatamari.
4 | ntr-
I o oală mai mică separa tă, seamestecă
V de cană de
a lapte cuăin
f a, pentru ase
obţine o pa
stă.Se fierbe la foc mediu,amestecând permanent,timp deun min ut. Peurmă
se amestecă şi restul
de lapte de soia şi fierbe
se înont
c inuare pânăcepeîn să aburească işs-a
îngroşat puţin.
5 | Se adaugă pasta delapte şiăinf ă în supă
. Se amestecăapoi şi sucul
de lămâ
ie (şi vinul,
dacă foloseşti)chiar înainte deservire.
SUPĂ DE DO VL EAC CON DI M ENT ATĂ
20m inute | 25minute
SE O BŢIN 4 PO RŢ II W 4f
PONT
Esteo supărapidă,
simplu depreparat i deli
ş cioasă.Dacăpreferi o
consi
stenţăaimcati
felat
ă, po
ţi săo pasezicuun blende r de ime
rsiune
.
VEZI I M A G INE A DE LA PAG INA 11 7
SU PĂ DE RO ŞI I CU TO R TI LLA
SE OBŢ IN 4 P O RŢ II
15m inute |
4 \
17minute
într-o oală e d supămare sesotează cea pa, usturo iul, jalapeno şi ţel
ina, în Vi de cană de
apăla foc mediu sprere, ma
până când semoai în e ceapa.
2 Se ada ugăşi porumbul,sosul de roşi
i şi supa concentrată de legume. Se dă intr-un clocot,
apoi se ducere foculşi selasă să fiarbăînăbuşi t timp de 01 minute.
Se adaugăme a stec tal
i ienesc desezo
a nare , sucde lămâie verde âşii şi fde cipsuride
tortilla. Se lasăsăfiarbăînăbuşit încă 2minute.
Se asezo nează cu sa
re. Se serveşte rn
gaisită cu co riandru şi avocado.
PONTURI
Dacăîţi place un g
ust m
ai put
erni
c decoriandru,
mai pun
\A de
e cană
decoriandru.
Dacăvreisăobţii o su
pămai consi
stentă
, mai ada
ugă 1canăde cartof
i dulcităiaţi
cubul
eţe al pasu
l 1.
S UP A THA I L A N D EZ A D EA RA H I D E
15 m in ut e I 20 m inu te
SambalOelekste
e o pa stă ed chi
lii asiati
căşi poategă fisită nî majoritatea
magazinel
or asiati
ceşi internaţionale;dacămagazinulalimentar cal lo re a
un ra
ion internaţio
nal bun, este foarte posibi
l săgăseşti şi Sa mbal O elek.
s a n d v iş u r i
i
6 baghete din făină de grâu integral 1 ceapă mare roşie, feliată fin
Maioneză Grădina verde (pag. 108) 1 avocado mare, tăiat felii sau în
1 castravete mare, feliat patru
1 roşie mare, feliată Murături feliate
1 ardei gras verde, curăţat de seminţe şi 1 cană de măsline negre feliate
feliat (opţional)
1 ardei gras roşu, curăţat de seminţe şi V3de cană de oţet din vin roşu
feliat O regano (opţional)
1 cană de morcov ras Sare de mare şi piper negru după
2 căni de salatăverde şi/ sau spanac crud gust
Se taie bag
hetele de
la un capăt laălalt
cel. Se încălz
esc încupto
r la tempera
tură scă
zută
sau înoaste
t r.
21Se lntl I1de maioneza pe baghetă. Se aşează apoi raturi
st de castra vete,roşii, arde
i gra
s,
salată verde , ceapa
, avocado, murăt uri şi măslin e, peste maioneză.Se presa ră puţin oţet din
vin roşu. Se adaugă oregano (dacă se foloseşte) şi puţină sare şi piper.
Se închi de sandvişul şiseserveşte imediat.
PONTURI
I oţiseasemeneasătai toatengre i dientel
e şi săIepuipe un platou.
în acest
fel,fieca
re rae posibi
litateasă laeagăşi să-
şi facă pr
opri
a combinaţi
e pre
ferată.
Ca săfie m ai ute,
i sepot olo f si cubuleţejalape
de no.
SA N D VI ŞU R I D EL ICI O A SE F AR A O UA
TI M P DE PREPARARE: 10 minute
350 de grame de tofu uscat, scurs şi pasat 1 linguriţă de şofran ind ian
4 linguri de ceapă roşie, tocată cubuleţe mici 2 linguri de oţet din orez
4 lin guri de Maioneză G rădina verde 1 linguriţă de seminţe de muştar
(pag. 108) măcinate
4 linguri de murături cu mărar, tăiate Vi de linguriţă de sare de mare
PONTURI
Ai grijă să fieintr-adevăr pâine integrală, citind lista de ingrediente: primul ingredient ar
trebui să fie ăf ina di
n grâu integ ral.
Tofu variază oarte
f ultm ca u gst şitext ură,aşa căverif ică toateărm cde casă descope ri
pe careo pref eri.Magazinele dehrană natu ristă au deobicei unraionmai marede tofu
decâ t superm arke turi
le. Proas păt, tofu are e cl ma i bun ust.
g Ai grij a să alegiof tu proaspă
t,
verificând dataexpirării depeambalaj.
în genera l, maioneza stee ăcută
f din ouăi şuleişi este foarte boga tă îngră simi, proteinee d
origine animală es şiterol.
col Când cum peri ma ioneză din magazin, alege o m aioneză din
soia, care nu efăcută cu ouăşi ci teşt
e etichet a pentru a asi teguracăareun con ţinut redu
s
degrăsi mi.
BU RGERI DE N A U TS I SP AN AC /
T ortilla mari din fă i nă (sau alte sortimente din grâu integral pentru pacheţele)
Unt de arahide natural
G ranola semidegresată
Struguri
Mere, curăţate şi tăiate cubuleţe
PONT
Această reţe
le plac latănebunie
este oces
gusta
tereapache
aproape
e.insta
ţel nt!
Vara Fiilor m
, când ei af
nt
su ine
proaspete,înlocuiesc strugu rii cu faine.
PAC HET E L E C U H UM M US
i
lA de cană de paă
1cutie de450 degrame denăut, clătit şi scurs
2 căţei deusturo i, mărunţi
ţi
lA de cană detahini
2 linguri de sucde lămâie proaspă
t stors
Sare demare , boia dulce şi imen
ch dup
ă gust
6-10 tortilla mari
Salată verde şi roşii
PONT
Poţi săaromatizezi hummusuladăugând eg
l ume saucondimente preferate,cum
ar fiardei roşu copt,
hrea
n, usturoi
supli
mentar, ia
boiute asu roşi
i usca
te la soa
re.
SAN D VI ŞU RI M AR I N E C U NA UT
/
TI M P DE PREPAR ARE: 10 m i nu te
S E O B Ţ IN 8S A N D V IŞ U R I ^ 1 7
PONT
Praf
ul dekelp seăse
gşte nî ma
gazinele de hra nă naturi
stă şi conf
eră
un gustm„arin” ext
raordi
nar ace
stuiprep arat.
BA GH ET A CU CH I FTEL E DE PE CAN
TI M P DE PREPA RAR E: 1 5 m i nu te | TIM P DE CO ACERE: 4 0-45 m i nut e
S E OBŢI N 6 SANDV I ŞURI # Hf %
1| Se preîncălz
eştecupt
orul a
l 180°C.
In robotul de bu
cătăriee spasează tofu, nuci
le peca
n, ceapa, morcovul,
usturoiul,
pătrunj
elul, cimbrul,drojdia nutri
ţională, sare
a, busuiocul
, sosul de
soiaşi sucul delămâ
ie.
Compoziţia se puneîntr-un bolmare.
3 Se amestecă
în compozi
ţie pesmetuli ov
ş ăzul.
Se fac bile de aprox
imativ 5 centi
metriîn diametru care
se pun pe tava
de copt apetată
t
cu hârti
e deperga ment.
5j Se lasă la copt
între 40 şi
45 de m
inute.
6| Chiftelele di
n pecanespun nî baghe
te şi segarnisesccu S
os Ma
rinara.
PONT
Aceste chiftele vegetalesunt înlocuitori perfecţi ai chiftelelor din
carne pentr u spag hete cu sos mat.
to
SANDVIŞURI CU CIUPERCI
PO RTO BELL O Şl CI M BRU
REPARARE: 8m TIMP DE GĂTIRE:
i n u te I 1 0 m i nu te
SE OBŢI N 4 PORŢI I # \ 4 J *
Se bate fasolea
pinto n
î tr-un robo
t de bucătărie până
seobţine o consist
enţă om
ogenă.
2j Se încălz
eşteapoi fasoleaîn tigaie, la foc mediu timp de-65 minute.
3j Se pune otortilla într-o tigaie neunsăpânăseîncălz eşteşi seînmoaie.
Se întinde afsolea
bătută pe tortilla. Segarniseşte cuvarză,avocado şi sa
lsa.
PONT
Asigură-te cătortillaefăcutăfără untură.
Fasoleaprăj
ită ă
f răgră
simi poate să
fie deasem
eneafolosită înloc de fas
ole pi
nto.
Se garnis
eşte cu ri
co
andru pro
aspăt, dacăesdoreşte.
Garnit
urile alternati
ve ca
re m
erg bine cu
acest prepa
rat su
nt ceapa tocată,roşi
ile
proaspete
şi mă
slinele.
P A C H E T E L E T H A IL A N D E Z E
/
SE OBŢ I N 4 PACHE ŢE L E • M
Este o reţetă surprin zător de gustoasă. Fii mei ţi prieten ii lor sun t îndrăgostiţi de aceste pacheţele.
1!Se scurg
e tofu. Se puneîntr-un bol de
mărime pot
rivită şi se pisea
ză cu furcul
iţa.
2 ;Se ada
ugăuntul de arahide,sosu l de soia, sucul delămâie verde, praf
ul de usturoi
,
boiauaiute, ardeiulgras, ceapa, morcov ul, ţelina, coriandrul şi
praful deghimbir.Se
amestecă folosindu-se o furcul
iţă, până se omoge nizează bine
.
1Tortilla segarniseşte cuala
stă ve
rde şi apoi seîntinde compoziţia cu tof
u într-un stra
t
uniform peieca
f re frunză desalată.Se împachetea ză la elf ca un burrito
.
sandvişuri c u s o s d e roşii
s i BUSUIOC
/
1| Pentru sto,
pe seamestecă busuio
cul cu se minţele de pin ntr-un
î robot de bucă
tărie.Se
pulsează de câ
teva ori
. Se adaugă usturo
iul şi semai pulsează de câteva ori.
2| Se adaugăîncet apăîn timp ce robot
ul este în
funcţiune.Se adaug
ă sare şi piper
.
3| Se pră
jeşte pâine şi cop
se eră
a cu pes
to. Se adaugăeli
f i de roşi
i şi sesavure
ază.
PA CH ETEL E F A J I TA D E LE GU M E
r
SE OBŢIN 8 PORŢII * $4 ţ # T
V i de cană de supă concentrată de 1 cană de ciuperci feliate
legume, împărţită 3 cepe verzi, tocate
2 căţei de usturoi, mărunţiţi 1 lingură de ardei iute verde
V i de ceapă, feliată Piper cu lămâie şi sare de mare
2 ardei graşi verzi, curăţaţi de seminţe după gust
şi feliaţi 12 tortilla din făină de grâu
2 ardei graşi galbeni, roşii sau integrală
PONT
Piperu
l cu lămâ
ie sepoa
te cumpăraatâ
t în varianta cure,sa
cât şifărăsare. Ai grijă
săcum perivari
etateaără
f sare; pe urmă
, dacădoreşti
, adaug ă separa
t sareîn fajita.
Poţisăînlocui
eştisau săadaugi legume la ace
astă reţetă
, în funcţi
e deanoti
mp.
Dovlecelulzucchi
ni şidovl
eacul sunt completă
ri bunepeperioadaverii
.
AN TREU RI
Legume africane 163 Macaroane cu dovleac 189
8 roşii mari (cele tari sunt cele mai bune) 2 linguri de drojdie nutriţională
3 căni de cuş-cuş din grâu integral, fiert 1 linguriţă de boia dulce
potrivit instrucţiunilor de pe ambalaj IV2 căni de frunze de spanac
4 linguri de supă concentrată de legume, congelate
împărţită Sare de mare şi piper negru după
1 ceapă potrivită, tăiată cubuleţe gust
2 căţei de usturoi, tăiaţi cubuleţe 1 lingură de oţet balsamic
'/2 de cană de busuioc proaspăt, tocat (de persoană/ opţional)
V2 de cană de seminţe de pin
1| Se preîn
călz eştecupt
orul a l 180°C.
2| Se taie roşiile îndouă şi sescoate miezul. Se înto
rc roşi
ile cu tăiet
ura înjos ca să
sescurg
ă
câtpregăteşti umplut ura.
3| Sefierbecuş-cuş potri vit instrucţiunilor depe ambalaj.Se lasă deopar
te.
4| Sepune ce apa şi usturoi
ul într-o tigaie mare cu 2 nguri
li de supăconcentrată legu
de me
şi se că
lesc al foc mediu spremare.
SE OBŢ IN 4 PORŢ II •
Această reţetă esteadaptată după unpreparatpe care-I comandam adeseori !a unul dintre
restaurante leprefe ratealepărinţilor m
ei, in Ithac
a, NewYork, ABC Cafe —care u n mai este
deschis, din păc ate.
1j Pentruasole,
f seîncălzesc lingur
2 i de supăconcentrată e leg
d umeîntr-o oală m are şi
sesotează cea pa şi usturo iul la foc mediu spre mare, până es înmoaie.Se adaugăarde iul
verde, dovleacul, coriandrul şi încă 2 linguri de supă concentrată de legume. Se lasă la fiert
2 minute, amestecâ nd.
2| Se adaugă apa, pastade tomate, af solea,reg
o ano şi mbrul
ci . Se dăintr-un clocot şi selasă
la fiert,cu vasul descoperit
, timp de 51 minute.Dacăestenece sar, semai adaugă
Vi de cană
de apă.Se asezonează cu sare.
3| Câttimp fierb
e fasolea
, seface salata.Intr-un bolmare se amestecătoateingredientele.
4 | Se serveşte
asol
feape orez şiead
supr
a se garni
seşte uc sal
ată.
PONT
Fasoleapint
o poa
te săfie în
locuită cuasol
f e ne
agră sa
u roşie.
TO CA N A PI CAN TA DE ARPA CAŞ
TI MP D E PR EP ARA RE : 10 m in u te | TI MP D E F IE RB E RE 4 0 m in u te
SE OBŢ IN 4 -6 P OR Ţ II # ^ î /
SE OBŢIN 6 PORŢII J
1| Se încălz
esc 2 ngur
li i de supăconcentrată de leg
umeîntr-o oală m are şi secălesccea pa,
ardeiulgras şiusturo iul la foc mediuspre mare, până seînmoaie legumele. Se adaug ă
chimenul şi fasolea
.
2| Se adaugăapa, laptele de nucă de cocos,spanacul şiorezul. Se dăintr-un clocot. Pe
urmăse face foculmic şi se acoperăvasul,sefierbeînăbuşit timp de30-35 de minut e,
amestecându- se la —710 minute, până când este iertf orezul
.
3| Se asezo
nea
ză cu sa
re. Se rveşte
se ierbint
f e.
VI N ETE CO APTE
TI MP DE PR EP AR AR E: 2 0 m in u te | TI MP D E C OA C E R E : 5 0 m in u te
SE OBŢ I N 6 POR ŢI I • \
1| Se pre
încălz
eştecupto
rul al 180°C.
2| Se punefăina de patiserie intr-un bol puţ in adânc. eStoarnălaptele intr-un al doilea
bol puţin adânc. Se pune pesm etul ntr-
i un al reil
t ea bol puţin adâ
nc. Feliile se vânătăes
pregătesc trecâ
ndu-se mai nî tâi pri
n făină, apoi se acoperăcu laptei şîn cele din urmăse
trec prin pesmet. Esteposibil săfie nevoie să mai adaugi făină,lapte sa
u pesmet, nî funcţie
de numărulde feliidevânătă pe care le-
ai tăiat.
3| Feliile de vânătă preg
ătite se pun pe otavăde copt acoperi
tă în rpealabi
l cu hârti
e de
copt.Se lasăla copt 20 de minute,ână
p serumenesc, nto
î rcându-se la mijlocul nt
i ervalul
ui.
Se scoate va ta din cupto
r, dar temperatura acestuiate es
păstrată co
înntinuare la 180°C.
4
Vzlinguri de vinde
de linguriţă roşu
sare
Vi de linguriţă de piper negru
1 cană de pesmet
12 căni de spanac proaspăt, opărit până se înmoaie, apoi scurs
1| Se spa
lă ciuperci
le şi serup pi
cioare
le.
2ISe încă
lzesc 2 linguridesupăconcentra tă de legu
me într-
o tigaie potri
vită, al foc mediu
spremare. Se adaugă ceapa, ustu
roiul şi ţelina şi se
continuă fi
erbereapână se înmoaie
cea
pa. Se ia v
asulde pe o f c.
3ISe adaugă restul de 2nguri
li de supăconcentrată e leg
d ume, cimbrul,sosu
l
Worcestershire, sare
a, pip
erul neg
ru, vinul roşuşi pesm
etul.Compoziţia trebuieă sfie
lega
tă. In caz că nute,
essemaiadaug ă supăconcentrat
ă delegume.
4[Se pune cea
a stă umpluturăîn ciuperci.
Pe urmă
, ciupercil
e umplute es pun int
r-un vasde
copt car
e nulipeşte.Se pun la copt
a 18
l 0°Ctimp de25-30 minute.
5j Intre timp
, sepune spa
nacul părit
o pe un platou de rvi
set şi deasupraseaşează ciupercil
e
umplute.
6j Se serve
şte imediat
.
EN CH I LAD A FABULOA SE
D I N CA RTO FI D U L CI
TIMP DE PREPARARE: 20 minute | TIMP DE COA CE RE : 25 minute
SE OBŢI N 6 -8 PORŢI I m\ 4 SJ
1| Se preîncălzeşte cuptor
ul la 180°C.
2 | Se încălzesc 2linguride supăconcentrată de legume intr-o tigaie potrivită, al foc mediu
spremare. Se adaugă cea pa şi usturoiul. Se sot
ează până ndcâ ceapa devi ne tr ansl ucidă. Se
adaugăcoriandru şi me chin. Se mai fierbe m1 inut
, amestecându- se perm anent.
3 Se adaug ă restulde supăconcentrată de legume, spana
cul,fasolea neagră, sosul de
soia
şi cartof
ii dulci pasa
ţi. Se lasă la fiert -35 minute. Seia vas
ul de pe foc şi seasezonea
ză cu
sare.
4| Se pune 4-V
5 i decanăde compoz iţie în cent
rul unei rt
toilla. Se rulează ca un burritoşi
sepune intr-un vas decopt care nulipeşte.
5| După ec sunt gataateto burri
to, setoarnă deasuprasalsapref erată şi esacoperăcu o
f lie
de alumin
iu.
6 Se coc25 de minu te.
C H I U I C U PAST E F AVO RI TE
TI MP DE PR EP ARA RE : 15 m in u te | TI MP DE FI ER BE RE : 2 0 m in u te
S E OB ŢI N 6 -8 PO RŢ I I # \ ^f
1| Se fierb paste
le înapăclocotită până seînmoaie.Se scurgi şse clătescîn apăcaldă,apoi
se lasădeoparte.
2| Se încălzesc 2 ngur
li i de supăconcentratăe dleg ume într-o oală mare. Se adaug
ă cea pa,
usturoiul, oreg
ano, praful de chilii şi boiauadulce.Se lasă la ert
fi pânăse înmoaie ceapa.
3| Se adaugă2 linguri de supă concentratăe legume
d , ardeiulerd
v e, morco vul tăiat
cubuleţe, şii
ro
le, fasoleakidney şi po
rumbul.Se lasăsăfiarbăînăbuşit la foc mediu,
amestecându-
se ocazi onal,timp de 01minute.Se asezonează cu asre.
4| Se se
rveşte pe ste
pa ierte.
f
FE TTU CCI N E C U BR O CCO L I
SI SO S D E N U CI CA J U
TI MP D E PR EP ARA RE : 15 m in u te | TI MP D E FI E RB E RE : 2 0 m in u te
SE OBŢ IN 6 PORŢ II ^ ţ
1| Se opăreşte br
occol
i în apăclocotită pâ nă începe să devină moale,aproxi
mativ 5 minute.
Trebuie săaibă oculoare verd
e aprin să şi să mai fie crocant.
Se scurg
e şi selasă de
oparte.
2| Se fierb ettuc
f cine înapăclocotită, până încep se săînmoaie.Se clătesc işsescurgrepe
de.
3| Se pasează nuci
le caju şi apablende
în r, pânăseobţine o compoz
iţie omoge
nă
4| Se încălz
esc2 linguride supăconcentra
tă de leg
umeîntr-o tigaie la oc
f mediu spr
e mare.
Se b
şi sotea
oiaua zădul
şicusturoi
mul.
e afu SeSe
ată. adaug
lasăă să
compozi
mai ţia dIa
fiarbă e nuc
foci caju,
mediumiso,
încă drojdia
7 min nutri
ute.Seţională,
ase tahini
zonează cu
sareşi piper.
5| Se întinde fettuccine peun pl atou mare, ga sernisesc cu broccoli şi seadaugă sosul.Se
servesc fierbinţi.
PONTURI
Ai grijăsăfoloseşti şi tulpinile debroccoli, curăţate. Sunt crocante şi delicioase.
Pent
ru ob
ţinerea
uneiarome
mai aprop
iate de
ceaa brânz
etur
ilor, seadaugă
2—4
linguri de
droj
die nutri
ţional
ă în sosu
l de uc
n i caju.
Pentru oromă
a mai acce ntuată,folose
şte ettucci
f ne deroşii cu bu
suio
c sa
u
încea
rcă ettucci
f ne ăf răgrâ
u, cumar ficele dinanghinareau
s porumb.
TO CA N A DE PO RU M B S I T O M ATI L L O /
V%i de linguriţă
de cană de coriandru
de praf de tocat
ceapă
'h de linguriţă de oregano
1 linguriţă de boia dulce
Sare de mare după gust
PONTURI
Poţi săcum
peritomatillo din ma
joritatea
magazinel
or ali
mentare; conf
erăo ar
omă minunată.
Consistenţainală
f acestei reţet
e trebuiefie
să ma
i groasă
decât unei
a supe,
mai apropi
atăde
a unei tocane.
mmm
L IN TE C U V ERD EŢU R I /
TI MP D E PR EP AR AR E: 1 5 m inu te | TI MP DE FI E RB E RE : 3 5 — 4 0 m inu te
SE OBŢIN 4 -6 PORŢI I 9\4
fiart
ă şi se
înmoaie mai fierbe
spanacul,
3—4încă 4—
5 minute. Se adaugă spanacul
minut
e. . Se acoperăşi sefierbepână se
3| Se adaugă etul
oţ şi seasezonea
ză cu sa
re iş piper. Se
serveşteerbin
fi te, pe pat deorez
brun.
mt
PL ĂCI N TĂ C U PR A Z
TSMP DE PREPARARE: 25 m in ut e I TIMP DE COACERE: 50 m in u te —1 oră
SE OBŢIN 6 PORŢII
1i Pentru blat,preîncălz
se eşte upto
c rul la 180°C.Se spalăşi seradcartofii. Peurmă ,
cartofii raşi sestorcşi se scurgde apă. Se amestecătofu, a
l ptele,drojdia nutriţională,făina
de migda le, nucşoara,rea saşi piperul.
2 j Se întinde co
mpozi
ţia pe un pat decartofi într-o tavăcare nulipeşte.
3| Blatulde cartofi secoacepânăse rume
neşte n(î jur de 20-25 minut
e). Se scoate
tavadin
cuptor.
4j Pentru umplutur ă, sesotează prazulşi ust
uroiul în supăconcentrată legumde e la foc
mediu spre mare, pânăcând se înmoaie prazul. Se adaugă vinul şi semai ierbe
f aproximativ
5 minute.Se ia de pe fo c şi selasădeoparte.
5\ Intr-un bol ma re seameste că tofu, sucul de lămâie, sare
a, pesm etul,tarhonul , cimbrul,
ciupercile, roşiile usca
te la soare
, laptele desoia şi măsli
nele,dacăfoloseşti. Se adaugă cu
grijă prazul.
6 j Se puneompo
c ziţia de umplut ură cu ngur
li a peblat şi semai punea lcopt30— 35 d
e minute.
PONT
Spală bine
prazul, pentru că
tinde să
aibă nisi
p înău
ntru.
A N TI O XI D A N ŢI PLI N I DE CU L O AR E
Culorile vibrante ale legumelor şi fructelor, roşu, galben, verde, purpuriu şi portocaliu
sunt fărăeînîdoin culalăoriplăbogate
cute ochisuntului,şidarbogate
ştiai căîn factori
există unnutrimotitiviv? ştiSecretul
inţific pentru
alimentel stă în care
nişte
com puşi chi m ici care se num esc antioxidanţi, care form ea ză u n scut de protecţ ie în jurul
în v e liş u lu i p lan telo r şi le p ro te jea ză d e re acţiile p o ten ţial p e ricu lo ase cum a r fi electron ii
rătăcitori şi radicali liberi care pot face râu plantei. Aşa cum se detaliază în Studiul
China, aceşti antioxidanţi sunt de obicei coloraţi şi variază de la „culoarea galbenă
a beta-carotenului (dovleac), la roşul licopenului (tomate) şi la culoarea portocalie a
cri toxantinelor ( ce num e ciudat - portocal e). "*
* Studiul China , pag.
122
M ACARO
TIMP DE PREPARARE: AN E C U|DOTI MP DE VLFI ERB EEREAC:
20 minute 20 minute
1; Se preîncă
lzeşte cuptorulla 180°C.
2: Macaroanele ierte
f sepun nt i r-un va
s mare de copt şi se
lasă deopa
rte.
3 Se sotea ză ceapa şi usturoiul cu 2 linguride supă concentrată delegu me, intr-o tig;
mare, la foc mediu spre mare. Se adaug ă dovleacul şise continuă ierbe
f rea , până când
compoziţia seîncălz eşte bine. Se adaugă a m
caroanele şiam seestecăbine.
4 | Se pasează nucil
e caju, a l ptele, apa
, drojdia nutriţionalăşi miso n
î robotul debuca
l
până capătă o si con
stenţă omo genăşi cremoasă .
5 ; Se to
arnă peste amesteculde ma caroane şi se mest aecăbine. Se asezo
nează cu sa
re.
urmă,seacoperăcu o f lie iş sepune al copt timp de 51minute
PONT
Dovleacul plăcintar poa
te if cumpăra
t atât de la raio
nuldealimente cong
elate,
cât şi de la ionra
ul deproduse agricol
e.
P AS T E CA L A M AM A ACASA
C U S O S M AR I N A RA
TIMP DE PREPARARE: 15 minute | TI MP DE FI ER BERE 35 minute
SE OBŢI N 4 POR ŢI I • I
4| Se serveşte pe
pastele pref
era
te fierte.
NAUT M AŞAL A
TI MP D E PR EP AR AR E: 1 5 -2 0 m inu te | TI MP D E F I E R B E R E : 2 0 m inu te
SE OBŢI N 6 -8 PORŢ I I
lasă
ac la fi
operă ert se
şi 3-4 minute.
lasăla fiert S8-
e1adaugăapoi
0 minute şinăutul
almic. , laptele de
migdalei şsucul de
lămâ
ie. Se
3| Se serveşte pe
orez.
PONTURI
Laptele de
nucădecocosfolosit în locullaptelui
de migdale conf
erăo arom
ă
plăcutăprepa
ratul
ui.
Consistenţainal
f ă a acesteireţeteebuie
tr să
fie mai groasădecât a une i supe,
mai curând caa unei tocane, şieste fo
arte bunăservi
tă culipie înc
ălzită.
M ĂM ĂL IGĂ C A L A M AM A
CU O R EZ S I FASO L E
TI MP DE PREPARARE: 15 —2 0 m i nute | TI M P DE FIERB ER E: 55 m i nute
TI MP D E COACERE : 30 m i nute | SE OBŢI N 6 PORŢ I I 4
1| Se pun 2 că
ni de apă, mălaiul şi sare
a într-o oalămedie. Se dăîntr-un clocot şi se
fierb
e
apoi10-12 minute, pânăcând mămăliga e des
s prinde de
pe pereţi i vasului
. Se mută apoi
într-o formămare de plăcint
ă şi seîntinde pefundulacesteia. Se lasăapoideoparte.
2j Se pun ce apa, usturoiul,
roşii
le, supaconcen trată
, praful de chilii şi orezul în aola
specială de fiert ore
z sa
u într-
o oalăobişnui tă. Sefierbepână când orezul devine moa le (în
jur de 45 de minute).
3| Se adaugăfasoleaneagrăîn orez. Se întinde compoz iţia de orez cu asole
f peste mămă lig
4| Se pune salsa deasupra.
5j Se pune ia copt,
la 180
°C timp de30 deminute.
6| Se scoa
te dincuptor şi selasădeoparte 105- minute.
7|Se pasează avocado şi se meste
a că sucul de lămâie raf şi upl de usturo
i. Se asezonea
ză cu
sare de mare.
8| Se pune vo
a cado ase
zonatpe preparatul care s-a răcitntre
î timp.
TA I TEI C U N U CA SI LEGU M E
/ '
TI MP DE PRE PAR ARE : 25 m in u te | TI MP DE FI ER BE RE : 1 5 m in u te
S E OBŢ I N 4 POR ŢI I # \ f #
500 de rame
g despaghetendigrâu 2 linguriseminţe de susan
integral sau alte paste, ierte
f lA de cană de unt de arahi de
lA de ca nă de supă con centrată de legume
, natural
1ceapă, feliată Va de cană de tamarisau os s de
V2 de rdei
a gras roşu,
curăţat deseminţe soia, deg
resate
şi tăiat cubuleţe 2 lingurideoţet din re oz
V2 de ardei gras verde,urăţc at de seminţe 1lingură edghimbir proa spăt,
şi tăiat cubuleţe mărunţit
2 ardei jal
apeno,curăţaţideseminţe şi 2 căţei deusturoi , mărunţiţ i
tăiaţi cubuleţe 2 linguri deagave
2 cănidebroccol i tocat 3 cepeverzi , feliate
1morcov mare, tăiat âfşii subţiri Va de cană e d arahid e zdrobi te
lA de canăde busui oc proaspăt, tocat Sare de arem dup ă gust
PONTURI
Mazăreaîn teacăşi co
nopi
dasunt,ambele,exce
lente caînlocuitori
pentru
broccoli.
Pentru obţi
a ne uşor eli
f i frum
oase de morcov tăiateienne,
jul
foloseşte râzăto
o aredelegume sau o râzătoare
julienne.
GN O CCHI DE DO VL EAC
C U SO S I TALI EN ESC DE L EGU M E
TI MP DE PR EP AR AR E: 25 m inu te | TI MP DE GĂ T I R E : 2 5 — 3 0 m inu te
S E OBŢI N 6 PORŢ I I # \f
Este o reţetă delicioasă ţi săţioasă, surprin zător de sim plu de realizat. Cu loarea portocalie
p e care o au gnocchi, în contrast cu culoarea roşie ţi verde a legum elor estefoarte atrăgătoare
pentru ochi.
1| Se amestecă ovleacul
d şi
făina, pânăseobţine un alu
at omoge
n. Dacă este ne cesar, se
mai adaugăfăină, astfel n
î cât alu
atulsă fie ma
i compa
ct şi să
nu e
s lipească. (Atenţie să nu
frămânţi aluatulexcesiv.)
2j Se împarte aluatul în 4-5 porţii, care se pun pe o su prafaţă pecare s-a pres ărat în
prealabilfăină.Se întinde fieca re porţie caun su l cu diametrul în jur de2,5 centi metri. Se
taie sulul în bucăţi de 2,5 centi metri lungime.
3| Intr-un va s maresepune pă a şi sa re. Se dăîntr-un clo cot.Se pun gnocch i în apaclocotită
şi sefierbpânăseridică de asupraşi plutesc,nî jur de 5minut e. In funcţie de m ărimea
vasului, e posibil să fie nevoie să le fierbi pe rând. După ce au fiert, gnocchi se scot din apă şi
sepun deop arte.
4 într-o tigaie ma re, la foc me diu,se sotează ceapa, 2 ilnguride supăconcentra tă de
legu
me, busuio cul şioreg ano, până ând
c cea pa devine moa le, aproximativ -5
4 minute.Se
adaugă roşiile şi dovlecelul zucchini. Se acoperăşi se mai lasăla fiert înc
ă 5-7 minute, până
seînmoaie şi dov lecelul.
5| Se pun legume
le pegnoc
chi şi seservesc imedi
at. Se asezo
nea
ză cu sa
re iş piper.
L E GU M E L A CUPTO R C U SP AN AC
PROA SP ĂT, U LU ITO R DE GU STO A SE
TI MP D E PR EP AR AR E: 25 m inu te | TI MP DE CO A CE R E : 2 0 m inu te
S E OB ŢI N 6 -8 P OR ŢI I t f # f &?
1cartof
1căpăţânădulce,ăiat
t bucă
de brocco ţele
li, tăi
ată buc ăţele 1lingură desuc
proaspăt de portocale
stors
250 de rame
g de ciuperci 1linguriţă de cimbru, usc
at
500de grame deroşii cherr v, tăiate îndouă 1linguriţă de busuioc,uscat
1dovlecel potrivit, feliat 1linguriţă de rozmarin, uscat
Praf de ustur
oi 1căţel de usturoi, mărunţit
Praf de ceapă
Sare de mare şi piper negru
8 căni de spanac pro aspăt
2 cănide orez bruniert f
1| Se preî
ncălzeşte cuptorul la 4
25°. Preparătoate legume
le cu excepţi
a spanacului şi
pune-le înt
r-un vas mare de copt,tapetat cu ie foldecopt.Pres
ară praful de sturo
u i, praful
de ceapă, sareaşi piperulnegru.Lasălegumelea lcopt mp ti de 02 de m inute.
2| Cât mp
ti secoc legum ele, amestecătoateingredientele pentruos într-
s un bol potrivii.
3| Punespanacul ntr-
î un bolmare deservit. Combină legum
ele coa
pte iş sosul.Serve
şte
cald,pe spanac
şi orez brun.
PONTURI
Şi l eg u m ele po t fi g rati n ate; î n cazu l î n care op t ezi p en tr u aceast ă
va ri an tă, l asă- l el ag rat i n at15m i n u teî n l oc u l cel or25 dem i n u tede
fi ert. P o ţi săl ep regăteşti cu p ân ălaozi î n ain te,pe n tr u rap i d i tat e.
VI N ETE I N STI L M A RO CA N
TIMP D E P RE PA RA RE : 2 0 m in u te | TI M P DE F IE RB E R E : 3 0 m in u te
SE OBŢIN 6 PO RŢ II ® f
PONT
Acest preparat estedelicios servit pecuş-cuş sauorez.
CAL ZO N E S O UTHW E S T E RN
TIMP DE PREPARARE: 30 minute | TI MP DE CRE ŞT ER I 45 -6 0 mi nu te
1| Pentru
aluat
ul de calzone,seamestecătoateingredient
ele pentruluat
a înt
r-un bol
. Se
frămâ
ntă cu mâinile timp de8-10 minute,pânăseobţine o consistenţă
omogenăşi elastică.
2 j S
e taie aluatul în opt părţ
i egale.Se forme azăbile, caree spun apoipe o tavă edcopt
la aproximativ 5 centimetridistanţ ă într
e ele. Se acoperă vata cu fo
lie de plastic şi pune
se
într-un loc cald, fărăcurenţi de aer, ca ăs crească, timp deaproximativ 45-60 minute.
3; Se pun toate ingredientele
ntr-unî bolşi se lasădeopa
rte.
4j Se pre
încălzeşte cuptorula 220°C.
l
5| Peo supraf aţăpe carese presarăfăină se întinde ifecare
bilă până esobţine un disc de
aproximativ15-20 de centimetridiametru. Se pun 2-3 linguricu vârf de umplutură în
centruldiscului, cu puţi
nă apă şi apoi seîndoaie discul, seumezesc marginile cupuţină a
pă
şi selipesc. Se
sigileazămarginea cu deg
etele u
sacuo furculiţă.
6; Peurmă, calzone sepun pe o tavăde copt care nu
lipeşte.Se coc 20
-30 de minut
e, până
când se rume nesc al suprafaţă.
7|Se servesc fierbinţi.
PONT
Aceste calzonepot fi serviteşi cu Sos Ma rina ra (pag.
191) sau cu
salsa ta
avori
f tă.
D EL I CI U DE SPA G H ETE DE DO VLE A C
TI MP DE PR EP ARA RE : 25 m in u te | TI MP D E CO AC E R E : 45 m inu te
S E OBŢ I N 4 PORŢ I I # f
Dov leacul spaghetti este v isul celor care ţi n diete! A re un conţin ut foa rte bogat de fibre
ţi foar te p uţi ne calorii.
1| Se preîn
călz
eştecupto
rul al 180°C.
2| Se taie dovleacul pelungime şi sescot se
minţele.Se pun cele douăjumătăţi într-o tavă
secopt.Se lasăla copt 45 minut e sau până când vlea
docul este uşor pătrunsde un vâr f de
cuţit. Se scoate dovl
eacul din cupto
r şi selasă deopar
te săserăceascăsuficient cât săpoatăfi
manipulat cuuşurinţ ă.
3| Câttimp secoac
e dovl
eacul,sesotează cea
pa şi ust
uroiul cu 2 li
nguri de supă
concentrată
adaug dede
ă restul legume
supă,con
într-
o tigaie
centrată ed po
trivită,, roşi
legume al foc
ile,mediu, până
ardeiul s,se
gra înmoaie
cond ce
imenteleapa
i .sucul
şSe
de lămâie.Se lasăla fiert mp
ti de 5- 8 minut e. Se asezonează cu sare şi piper. eSlasă poi
a
deoparte.
4 | Cu aju torul u
f rcul
iţei, setrag re
file dedovleacdepe coajă.Se pun apointîr-un bolmare,
de servit.
5| Seadaugă
amestecul
cu roşi
i pestedovleac şi seamestecă uşor.
Se se
rveşte cald.
PONT
Dovleacul pag
s hett
i trebuie aibă
să oculo
aregalben de
schi
s uni
formă, ă
f răurm
e de
lovituri. Poatesă fie pă
strat al temperatura
camere
i până la săpt
3 ămâni şi ate
po fi
procurat to pe
ată durata anului, deşi sezonul
ui cul
l minant
este toam
na.
TO R TI LL A CU TO M ATI L L O L A CU PTO R
TI MP DE PRE PAR ARE : 15 m in u te | TI MP DE CO AC ER E: 3 0 m in u te
SE OBŢIN 8 PO RŢII #
Este un prep arat uşor de realizat şi sim plu, excelent pentru copii.
10ria
co mndru,
inute.usturo
Se toar
i nă ap
şi sareoidupă
în vasul
g ro
ust. botul
Se ui de
mai bu
cătăr
adaugă
apăiedacă
şi se
sepas
ează,adău
doreşte gându-
un maisesub
sos ţire.
Se asezo nează cu sare şi seasăl deoparte.
4 | Se scoate compo
ziţia cu tortilla dela cupto
r şi selasăla ră
cit 15 minute.Se pre
sară
deasuprasosul de tomatillo şi se arniseşte
g cu bucăţi
deavocado.
L ASAG N A DE L E GUM E
TI MP DE PRE PARAR E: 2 0 m in u te | TI MP DE C OA C ER E: 1 oră
S E O B Ţ IN 8 P O R Ţ I I # f * $ J
1| Se preîncălz
eştecuptorul al 180°C.
2| Se combină tof
u, span
acul, usturoi
ul, oreg
ano, busuiocul şi sar
eaîn robot
ul de u
bcătărie.
Se pasează până
seobţine ocompoz iţie omogenă şi cremoasă
. Se lasă deoparte.
3| Se întindeVi de ca
nă de Sos Mari
nara pefundulunuivasde copt de 22,532 - ,5
centi
metri.Se puneun strat de paste
, pe urmăsepunejumătate din compoziţia cu tofu şi
Vi—Îcanăde Sos Mari nara.Deasuprasemai pune unrat st depaste, rest
ul de compo ziţie cu
tofu şi încă un strat deos SMarinara.
Se încheie cu reil
al ea
t strat de ste
pa şi restulde sos.
PONT
Poţi sămai ada
ugi Sos Mari
naraal acea
stă reţetă,
dacăvreio lasa
gnamai sucu
lentă
.
TO CA N A C U GĂ L U ŞT E VE GET AL E /
1| Pentru to
cană
, sepune ea
c pa şi usturo
iul într-o tigaie m
areşi sesotea
ză cu2 linguride
supăconcentrată delegum
e la foc mediu spremare, p ânăcând ceapa devine transl
ucidă.
2| Se adaugăsupaconcentrată legum
de e, verde
aţaşi cartof
ii. Se dătotul într-un clocot şi se
fierb pâ
nă câ
nd sefac cartofii.
3]Se adaugăpătrunjelulşi morcovi
i. Se reducefocul la mediu şi
e lasă
s să fiarbăinăbuşit
timp de 5minut
1 e, până ândc morcovii sunt bine pătrunş
i. Se asezoneazăcu sare şi piper.
4| Intre timp,entru
p ăluşte,
g se
amestecăfăina, bicarbonatulde sodiu şi sa
reaîntr-un
bol de mări
me po trivită. Se adaugă lapt
e şi agave iş seamestecăpână se ume zescsi se
omogenizează ingredientele.
5| Se pune uşorcompo ziţia formată cu lingura,în tocana ca
re fierbe. Se lasă ăsfiarbăîn
continuare, cu vasulneac operit, la foc mic, timp de 01minute. Pe urmă esacoperă şi semai
continuă fi
erberea încă 7-10 minute(pentru a avea siguranţa că
s-au făcut ăluştele).
g
6| Se serveşte
imedi at.
TUR TE DE DO VL ECE L ZU CCH IN I
C U G U ST DE CRAB DA R F ĂR Ă C RAB
TI M P DE PREPARAR E: 25 m i nu t e | TI MP DE C OAC ER E 25 - 30 m i nut e
SE OBŢ IN 12 TURTE 9 ^ 4 f
PONTURI
Poţisăserveşti
aces
te tur
te şicu hrea
n, dac
ă vre
i.
Acesteturtesunt şi excelentechiftele pentrusandvişuri.
G A R N IT U R I
Porumb cu ardei şi busuioc 215
M or o ca în Caraibe 219
SE OBŢI N 4 PORŢ I I # \ ţ
PONT
Aromaardeiului gras este esenţială pentru aceastăreţetă. Gustul
dulce al
arde
ilor merg
e mai bine de
cât arom
a ardei
ului ver
de.
/
4 f
| TI M P DE FI ERBE RE: 20 minute
4 sfecle potrivite
6 căni de verdeţuri proaspete (la alegere)
1 lingură de muştar măcinat sau de muştar de Dijon
2 linguri de suc de lămâie
2 linguriţe de sos de soia degresat
1 lingură de mărar proaspăt (sau 1 linguriţă de mărar uscat)
1| Se spa
lă sfecla işse taie part
ea desus.
2| Se curăţă şie feli
s azăîn felii rotunde depână înt
r-un cent
imetru grosime
. Se opăre
şteîn
apăfiartă pâ
nă se înmoaie,aproxi mativ 20 deminute.
3|Intr-o oală esparată se sotea
ză verdeţurile într-
o cantitate micăe apă
d.
4 | Intr-un bolmic seamestec ă muştarul, sucul de lămâ
ie, sosul de soia
i mărarul.
ş Se toarnă
pesteverdeţuri şi se mai lasă la iert
f 2 minut
e.
5| Se adaugăsfecla. Se
serveşte
fierbi
nte.
PONTURI
Frunzelee sf
declă sunt hrănit
oare i şgustoase
. Frunzelenere
ti constituie o
completare
deculoarepentru late.
sa arI frunzeleaimmature pot if opărite,
obţinându
-se o arnit
g ură veg
etală li
de
cioasă.
Caută în aţa pi garicolă locală ult
mitudi neade soiuri car
e sunt cultivate
acum . Culorile merg dela porto caliu la du
ngate
, roşucu a
lb, iar g
usturi
le
diferăîntr-un m od su btil
.
M O RO CA I N CA RA I BE
T I MP DE PRE PARA RE : 1 0 m i n u te | T I MP DE F I E RBE RE : 4 0 -5 0 m i n u te
SE OBŢIN 4 PORŢII 9\
SE OBŢI N 4 -6 PORŢI I \f
1| Se preîncălz
eştecupto
rul al 180°C.
2| Intr-o oalăse punesupăconcentratăde legume, morcovii, ceapa şi ţelina. Se las
ă la fiert
până câ nd seînmoaie cea
pa. Se adaug
ă rozmarinulşi cimbrul . Se ia vasul de pe foc.
3| Se adaugăsarea, piperul, vinul, pesmetul,maionezaşi înlocuitorii de ouă.
4 | Se întinde compoziţia într-
o tavăcare nu lipeşte. Se
lasăla copt 20 de minute,pânăcân
devine uşor crocant deasu
pra.
F ASOLE VERD E C U CO RI A N D RU
TI M P DE PREP ARA RE: 20 minute | TI M P DE FI ERBE RE 10 minute
SE OBŢIN 6 PORŢII * \ J
PONTURI
Se ma i pot adăuga
şi alte legum
e înaceastă ţet
reă, cumar fimorcov
i şi mazăre
în teacă. Când se
ai m
ada ugăşi al
te eg
l ume, trebui
e săte asiguri
căpuimai mult
cori
andru , usturoi, ceapă, arde
i gras şi,dacăvrei,mai mult Veg it.
In lunile devară , pentru că îmi iaulegumele din propri a gră
dină,amdescope
rit
că acea stă reţetăerg m
e bine cu asol
feaverdemai veche, mai maturi
zată,care
dintr-un m otiv sau altulnua fost culea săcând iî era timpul.
PI U RE DE M ERE S I M ERI SO A RE / /
1 cană de apă
1Vi căni de merişoare proaspete, tocate
5 căni de mere, fără coajă, fără sâmburi, tăiate cubuleţe
250 de grame de suc concentrat de mere
1 linguriţă de scorţişoară
îndulcitor (opţional)
PONTURI
Foloseşte
cest
a de
licios pi
ure de
merecagarni
tură pe
ntru lăti
c te sau
vafe.
Reţeta ace
astapoate ăs fie m
odificatăfolosindu-
se 3 cănide struguri
roşiifărăsâmburinî locul me
relor iş eliminându-
sescorţi
şoara
.
C RE M A DE CO N O PI D A
TIMP DE PREPARARE: 20 minute | TI MP DE F I ERBERE : 10 minute
S E OB Ţ I N 6 - 8 PO RŢ I I # %
1 lingură
Piper de proaspăt
negru oţet din cidru de mere
măcinat şi sare de mare după gust
1j Se fierbe conopi
da în apă cloco
tită pânăesfac
e bine.Se scu
rge şi seusucăfolosindu-se
şervete din hârti
e.
2IIntretimp, se punapa, nucile ju, ca drojdia nutriţională, miso,muştarul, ahini
t şi oţetu
l
în bolul robotuluide bucătărie. Se pa sea
ză pânăseomogeniz ează bine.
3| Se adaugăconopida în bo lul robotului de bucătărie şi sepulseazăde 6-7 ori. Nu se
pasează. Se mută compo ziţia intr-un bol şi sease
zonea ză cu sa
re şi piper.
4 | Se adaugă sareşi piper dup ă gust. Se serveştedă. cal
PONT
Nu puneonopi
c daîn Vita-Mix; o pase
ază x
ece
siv.
L EGU M E I N STI L ET I O P I A N
TIMP DE PREPARARE: 20 minute | TI M P DE FI EBE RE: 2 0 —25 m inu te
SE OBŢI N 6 PORŢ I I # \
PONT
Dacăesteposibil, serve ştecuinjera
, lipia etiopiana.In ca
zulîn ca
renu a
i aşa
ceva, folose
ştetortilla încălz
ită sa
u orezulbrun.
F ASO L E V ER D E C U CI U PERCI
S I U STU R O I
/
TI MP D E PR EP AR AR E: 2 0 m inu te | TI MP D E F I E R B E R E : 1 5 -2 0 m inu te
SE OBŢIN 4 PORŢII ^T
1j Se spal
ă fasolea, setaie cape
tele şi se
rupeîn bucăţide 2,5 cen
timetrilungime. Se
opăreşteîn apăfiartăpânăseînmoaie,7-10 minut e.
2| Se clătes
c şi es feliazăciupercil
e.
3| Se încălz
eşte upa
s concentrată e leg
d ume într-
o tigaie, la foc me
diu. Se adaug
ă semin
de susani şusturo
iul şi sesotează min
2 ute.
4 | Se adaugă apoitamari
. Se pun şiciuperci
le şi fasoleafiartă.Se asezonează cu
are.s
5| Se lasă lafiert 3-
5 minute,apoi setransf
erăîntr-un vasde servire.
PONTURI
Coaj
a cadehârti
e austuroiului poa
te ficurăţată uşuri
cu nţă cu un cuţ
it de bucătar.Se
pune cu ul
latpecăţeluldeusturoi şi seapa
săfermcu palma. Se aude nu trosnetab sl
cândesspa
rge coaja. Peurmă, poate curăţ
fi ată cu
uşuri
nţă de pecăţel
ul deusturoi.
Mamei meleîi placefasoleaverdecu tarhon.
Cânddaug
a i tarho
nulîn acea
stă reţetă,
nu
mai pune tamari sauseminţe de susa
n.
/
L IN TE C U V ER D EŢU R I
TIMP DE PREPARARE:
SE OBŢIN 6 PORŢII
10 minute
*\J
| TIMP DE FI ER BER E 35 minute
PONT
Fru
nzele deeclă
sf lbă
a proa spe
te sunt de ul
reg
ă accesibi
le tot
anu
l, dar poţi
săfoloseş
ti şi kal
e sa
u frunze varză
de fura jeră
.
DO VLE AC PLACI NTAR
PREPARA T RAPI D
TIMP DE PREPARA RE: 10 m inu te | TIMP DE FI ERBE RE: 10 m inu te
SE OBŢIN 4 PORŢII •
Vi de canăde apă
1dovleacmic (aproximativ 4 căni,ăiatt cubuleţe
)
2 linguriţe de tamari sau sossoia
de degresat
Vi
Vi linguriţă
linguriţăde praf de
de praf de ceapă
usturoi
PONTURI
încea
rcăaceastăreţe
tăcu latevarietă
ţi dedovle
ac, cumar fi delicata
sau
kabocha
. Fieca
rearepropria
arom ădisti
nctă.
Dovlecii de ăsun
iarnt defapt cu
ltivaţi varaşi coc
se toa
mna. Pen
tru că
se
păstre
azăbine, ulte
m soiuri suntdisponibil
e petoată
dura
taanului.
F ASOL E VERD E ASE Z O N ATA,
CU CARTOFI
TIMP DE PREPARARE: 8 minute | TIMP DE FI ERB ERE : 30-40 minute
5 cartofi roşii
V i de cană e
d supăconcentrată de legume,mpărţi
î tă
1lingură de ameste c ital
ienesc deasezonare
1linguriţă de sare de mare
1kilogram de fas ole ver
de proaspătă
1ceapă potrivită, ă
t iată cu
buleţe
1linguriţă deboia dulce
1linguriţă depiper ne gru
S E OB ŢI N 2 -3 POR ŢI ! # f
PONT
Este fo
arte bună
pe pâ
ineapre
ferată pră
jită,cu ca
rtof
i sau cu biscui
ţi.
PREVEN IREA CA N CERU LUI DE S ÂN
în lupta cu cancerul de sân , există noi m ijloace d e o fen sivă îm p o triva acestei
ameninţătoare boli. Aşa cum se arată în Studiul China, descoperiri recente sugerează
că reducerea consu m ului de carne şi l actat e din ali m en taţi e î n pe ri oad a de p repube rtat e
şi la î nce putul pub ertăţ ii r educe sem nifi cati v ri scul fem eil or de a se î m bo ln ăv i de cancer
de sân, reducându-se hormonii care îl pot declanşa. „Nivelul mai multor hormoni
fem inini a căror secreţ ie creşt e oda tă cu încep utul pu be rtăţi i a putut fi redu s cu
2 0 -3 0 % (ni vel ul progest eronul ui a scăzut chi ar c u 5 0 % !) î ntr- un m od foart e si m plu: pr in
trecerea uno r f ete de opt pân ă la zece a ni l a o dietă săracă în grăsim i şi în ali m en te de
ori gine a nim ală, ti m p de şap te ani. "* A proap e toate fr uctel e pot să sti m uleze p rot ecţ ia
îm p o triva afecţiun ilo r asociate can ceru lui, m ai ales le g u m ele crucifere, cum ar fi kale.
* Studiul China, pag. 218
CARTOFI CU KALE, NUMA' BUN
TI MP DE PR EP ARA RE : 10 m in u te | TI MP DE F I E B E RE : 3 0 m in u te
S E OBŢ I N 4 -6 POR ŢI I ^ |
4 | Seada
până ugărto
când cartofiicep
cafii în fierţi
şise2rume
să inguri
l neasde supă
că. Se con
folocentrată
se ed
legume
şte o spatulă . Seînto
pentrucoarce
ntinruă
ea fi
erberea
compoziţiei, cu grijă, pe mă sură ec începe săsefacă. Se adaugăfrunzel
e dekale ierte
f .
5 | înt
r-o canămică se amestecă suculde lămâie,piperul negru, ama
tri şi muştarul.
6| Seadaugăsosulpestecombinaţia decartofi şi kal
e. Se acoperăvasulşi selasă să
fiarbă,
amestecâ
nd din când încând,timp de2 minute.
PONT
în cazul acestei reţete,
runzele
f e varză
d furajeră
sunt un bun
înlocui
tor pen
tru
kale.Ambele sunt surse
exce
lente de lci
cau. Pedealtă pa rte, va trebui săreşti
opă
repe
deverdeţuri
le înai
nte de folosireapentr
u acea
stă re
ţetă.
Ca d
e obicei, dacănu iamărar proaspă
t, poţi să-
l înlocuieşticusem
inţe de
mărar.
CART O F I S O U T H
CO PŢ I DE D O U Ă ORI W ES TE RN
/
SE OBŢIN 6 PORŢII 4\
PENTRcartofi
6 U CARTOFIroşii mari, spălaţi cu buretele SALSA
6 roşiDEiROprună
ŞI I PROASPĂTA
, tăiate cub
ule
ţe
şi înţepaţi în mai multe locuri 1cea pă m ică,tăiată cubu
leţe
cu furculiţa Vi de linguriţ
ă de prafdeustur
oi
Vi de cană de lapte de soia 2 lingurideoţet
Vi de cană de coriandru tocat Sare de mare şi iper
p negru
Vi de linguriţă de sare de mare după gust
Vi de linguriţă de praf de usturoi
Vi de linguriţă de boia iute
2 căni de porumb congelat
Vi de cană de coriandru tocat
1 cutie de 450 degrame de fasole
pinto, scursă şi clătită
1A de cană de apă
1 ceapă mică, tocată fin
Vi de ardei gras roşu mare, curăţat de seminţe şi tăiat cubideţe
Vi de ardei gras verde mare, curăţat de seminţe şi tăiat cubuleţe
1 lingură de ardei jalapeno, curăţat de seminţe şi m ărunţit
2 căţei de usturoi, mărunţiţi
2 căni de porumb
2 căni de edamame, curăţate
1 cutie de 450 degrame de fasole lima sau fasole ochi negru, scurse
3 linguri de vin roşu de gătit
2 linguri cu vârf de pătrunjel proaspăt, tocat
1 lingură de busuioc proaspăt tocat
1 linguriţă de boia dulce
1 linguriţă de oregano uscat
'/>de linguriţă de sare de mare
Vi de linguriţă de piper negru
PONT
Edamamese pot cum păra dela raio
nul de aliment
e congelate din
majoritateamagazinelo r alimentare, ades
eori dinraionul de hra
nă
naturistă. Aceastăformă de oia
s are un gustosebit
de de nucă şitees
folosit ca înlocuitor pentru tradiţionala fasole lima.
c
Pentru deserturi, reţine că un bol mic de amestec de fructe este cea mai sănătoasă alegere
cu putinţă. Insă, din când în când, iată şi alte opţiuni pentru desfătarea gustului.
PL ĂCI N TĂ DE C U RM ALE
U LU ITO R DE D ELI CI O A SĂ
TI MP DE PR EP ARA RE : 25 m in u te
S E OBŢI N 8 PORŢ I I # %
PENTRU CRUSTĂ
1 cană curmale fără sâmburi
l ’/2 căni de nucă (sau nuci pecan)
1 linguriţă extract de vanilie
Vi cană nucă de cocos rasă
V2 linguriţă scorţişoară
PENTR U DECOR
Fructe proaspete feliate (V
2 de cană din fiecare:
1| Se amestecă
toate ingredient
ele pentruatblîn ro
botul de bucătărie
a viteză
l m
are, pâ
se formeazăo pastă.
2| Se aşează prinpresa
re înforma de plăcintă şi se
răce
şte până se
pot adăuga
ructel
f e.
3| Se aşează fructele pe
plăcintă.
4| Se lasăla rece 1oră înai
nte de servire.
PR Ă J ITU RĂ RĂST URN ATA
DE TURTĂ DU L CE C U M E RE
TI MP D E PR E PA RA RE : 20 m inu te | TI MP DE C OA C E R E : 3 5 -4 0 m inu te
SE OBŢI N 8 POR ŢI I # \
1| Se preîn
călzeştecupt
orul al 180°C.
2| Se pun merele într-
o oală me
die cu Vi
de ca nă de pă.
a Se acoperăşi sepune al fiert
3-4 minute,la foc mediu,pânăseînmoaie. Se adaugăsiropul de arţar şi se
amestecă
săse
omogenizeze.
3j Intr-un bol micseamestecăfăina,bicarbonatul sodiu,
de praful decopt, scorţ
işoara,
ghimbirul, cuişoarelenglezeşti
e , nucşoaraşi sa
rea
. Se lasă de
oparte.
4| Intr-un bol sepa
rat seameste
că piureul de ere
m, melasa, înlocuitorii de ouă, a
vnilV
iai şi
de cană depă.a Seadaugă ste
pe ngredi
i entele us
cate şi se
amestecă bine.
5| Se întinde uni
form am este
cul ifert de ere
m şi sirop derţar
a pefundul unei tăvi care nu
lipeştede 22,5x 22,5 enti
c metri.Peste meresepune compo ziţia de blat.
6| Se lasăla copt cu tavaacoper
ne ită în jur de 35-
40 minut e sau până câ nd o scobitoare
înfiptă în mij
locul turt
ei dulci ies
e cura tă.
7| Cât impt es
te caldă încă,sepune un atou
pl deservit peste
ormă
f şi serăsto
arnăprăji
tura
astfel n
î cât să rămână peplatou.Se se
rveşte ldă.
ca
CUPRĂCRUSTĂ
J ITUDE RĂPLĂCI(FNTĂĂRĂ BR Â N ZĂ)
C U NU CĂ G- M O M
TI MP D E PRE PAR ARE : 15 m in u te | TI MP DE RĂ CI RE : 2 ore
SE OBŢIN 8 PORŢII • \
1| Se amestecătoate ingredientel
e, cu excepţia celor pentru at bl şi a fructelo
r pentru
garni
tură, în blender sau în v
asul robotului de bucătărie şi sepase azăpânăse omoge nize
2j Compoziţia se toarnăpe blatulde plăcin tă gata preg ătit şi senete zeşte deasupracu o
spatul
ă dincauciuc. Se lasăla frigider până e înt
s ăreşte işserăceşte , aproximativ 2 ore
.
3| Se presa
ră uniform fructe proasp
etedea
supra,nai
î nte de servire.
PONT
Se pot olosi
f şi
alte ga
rnituridin fruc
te,cumarfi piersicifeliate a
su se poa
te
folosiumplutură
devişinenî loc de afine, căp
şuneşi ki
wi.
I
PLĂCI N TĂ DE CI O CO L A TĂ
C U BANAN E
TI MP D E PR EP ARAR E: 15 m in u te | TI MP D E RĂ CI RE : 2 o re
SE OBŢIN 8 PORŢII 6 \ J? %
1| într-o oală se
pune ca cao, Sucana
t şi lapte.Se dau într-un clocot.Se adaugăun amestec
devanilie şi m
a idon din porumb.Se reduce focul şi se mai iferbeuşor, năbuşit,
î încă 3
minute, ame stecâ
ndu-se încontinuu.
2| Se aşează ba
nana feliatăpe blatulde plăcintă preg
ătitîn prealabil. Se toarnăcompoz
iţia
peste banane şi se netezeş
te supraf
aţa.Se presară nucă ăcin
m ată.
3 | Se lasă plăcintaa lfrigide
r pânădevine fermăşi se răceşte, aproximativ 2. ore
PONT
In loc de cacao, îndul
citor şi am
este
cul deîndulci
tor şi am
idon di
n porum b
sepotfolosi360degra me defulgi de cio
colatănea
grăsem i-dulcefără
( lapte).
PL Ă CI N TĂ DE NU CĂ DE CO CO S
S I M AN GO
/
1| Se pune pio
ta ca, sare
a, a
l ptele de
nucă ed cocos,mango şi Sucanat într-o oală medie.
Se dau intr-un clo
cot şi pe urmă sereduceimedi at flacă
ra, ăs
l ându-
se să fiarbăînăbuşit,
amestecândîncontinuu, imp
t de 12-15 minute.
2| estecâ
am Se adaug
ăse,
ndu-lapte
le de
ti
mp soia,
de anil
v ute
3-5 min ia, scorţi
şoara
şi ap
oi seşiiade
ghimbirul
pe foc.. Se dăiar ntr-
î un clocot,
3| Se toarnă mpoz
co iţia în vase
le deservi
re iş selasăla frigider până
se îngroaşă
.
4| Se garni
seşte cu ma
ngo şicăpşune
.
PONT
Aceastăbudincăestedelicioasăservită cuvafelepreferatecuvanilie.
PL Ă CI N TĂ C U CA PSU N E PRO ASPET E /
TI MP D E FI ER BE RE Ş l PR EP ARA RE 25 m in u te | TI MP D E RĂ CI RE : 2 - 3 ore
SE OBŢI N 8 PORŢ I I • ^
PONT
In locul că
pşunelor se pot olosi
f şi alt
e fruc
te. Şifine
a le şi piersici
le
sunt bune n acea
î stă reţetă.
CR E M A DE BAN AN E C O NGEL ATE
TI MP DE PRE PAR ARE : 15 m in u te
SE OBŢIN 2 -4 PORŢII #
PENTRU SOS
3 linguri de cacao pudră
3 linguri de Sucanat
Vi de cană de lapte de soia
PONT
în locul ga
rnit
uriidinciocol
ată es pot olosi
f ru
fcte rpoa
spete.
BU D I N CA DE F RUCT E
TI MP DE PREP ARARE Şl COA CE RE : 3 0 m in u te | TI MP DE RĂC I RE : 1 or ă
SE OBŢI N 9 PORŢ I I # ^
5| Budi
nca es lasăla ră
cit la frigider 1oră înaint
e deservire. Se serveş
te cuo lingură de
îngheţată de soia cu vanilie.
CRU ST Ă DE P LĂCI N TĂ C U N U CI G -M O M
TI MP DE PR EP ARA RE : 10 m in u te | TI MP DE CO AC E R E : 12— 1 5 m in u te
SE OBŢINE 1 CRUSTĂ DE PLĂCINTĂ \%
1| Se preîn
călzeştecupto rul al 180°C.Se ameste că biscuiţii graham şi nuci
le pecan în
robotul de bucătărie.
2| Se tra
nsferăcompoz iţia n
i tr-un bol şi seadaugă nucade cocosi şpiureulde mere. în
cazulîn carecompoziţia nu stăîn formăde bilă, semai po ate a
dăugapiurede m ere.
Se aşează pri
n apăsare într-o tavăde copt de22,5 cent imetrişi sepune la ptocu r 12-15
minute.
PONT
Dacă vrei să
obţii o aromădescorţ
işoară, se
adaugă 1linguri
ţă
descorţ
işoară ăcinată.
m
PR Ă J ITU R Ă DE A N A N A S Ş l VI ŞI N E
TI MP D E PR EP AR AR E: 1 0 m inu te | TI MP D E C OA C E R E : 3 0 -3 5 m inu te
SE OBŢI N 8 PORŢI I # \
1| Se pre încălz
eştecupto rul al 180
°C.
2 | Se amestecă ananasul, vişinele,nucade cocos şiucanat.
S Se întinde compoziţia
tavă ed 22,5 x 22,5centi metri care nu lipeşte.
3| într-un bol separat seamestecăăin f a, aga
ve şi banana pasa
tă. Se amestecă
până
compo ziţia devine mă
lăioasăşi se întinde unif orm pestefructe
.
4| Se lasăla copt 30-
35 de minute.
PONT
Poţisăfoloseştiructe
f proas
pete, conge
latesau din conse
rvă.Fructele
de pădureconge
late poti folosit
e caatare, scoas
e din amba
laj.
B U D I N CA DE CI O CO L ATA C U M E NTA
TI MP DE PRE PAR ARE : 6 - 7 m in u te I TI MP D E RĂ CI RE : 2 ore
SE OBŢIN 6 PORŢII ^
1| Se pun toateingredient
ele la unocl în
tr-un vas edrobot debucătări
e şi sepase
azăpână
seobţine o compo ziţie omoge
nă şi cremoasă.
2| Se punela răcitîn frigider ti
mp de 2oresau până se îngro
aşă, înainte deservire.
PONTURI
Reţetel
e în caree sfolose
şte pud
ra decacao tind săaibă un nţcoinut de
grăsi
mi maired
us decât cele care
în sefoloseşteioco
c latădemena
j.
Gum
esteacom
de xantan
ercial ate
po
izată de Hcum
nipărat
compa ă'sdi
a Bob n dma
Re gill.
M azinele de hranăplcom
etă iş
AL U AT F RA GED C U AM E S T E C
DE F RU CTE
TI MP DE PR EP AR AR E: 10 m in u te | TI MP D E CO AC E R E : 25 m in u te
SE OBŢ I N 6 POR ŢI I # \
1| Pentru
umplut
ură, sepreîncălzeşte cuptorul
la 20
5°C.
2| ntr-
I un bol mare , seamestecă fructel
e de pădure
şi siro
pul de arţar.Se întinde
compoziţia pe o tavă ed copt de22,5x 22,5centimetri
.
3 | Intr-un bolseparat, pentru at,
bl seameste
că 1canăde făină,Sucana
t şi praf
ul de copt.
Seadaugă lapte şiseomogenizează.
4 | Se întinde co
mpoziţia pestefructel
e de pădure (nu-
ţi face probl
eme dacănu su
nt
acoperit
e integral) şi sepune la co
pt pânăse rume
neşte bin
e, aprox
imativ 25 deminu
te. Se
lasăla ră
cit 10 minute în ainte deservire.
PONT
Caută praf
e copt
d ără
f alumi
niu la magazinuldehrană
naturi
stă.
~
r¥
%
PRO TEI N EL E DI N A RA H I D E
Dacă urmăreşti să incluzi mai multe proteine în alimentaţia zilnică, nu căuta mai
departe de cămara din bucătărie, unde trebuie să ai un borcan de arahide pus deoparte
şi gata să-l goleşti. în Studiul China , arahidele sunt descrise ca fiind legumele bogate
în p r o t e i n e *
A c e a s t ă o p ţ i u n e a l i m e n t a r ă m e r e u la î n d e m â n ă , c a s ă n u m a i z i c ş i g u s t o a s ă , c o n s t i t u i e
un m i j l oc conven abil de incl udere a unu i supli m ent n utrit iv l a m esel e de pest e zi. Ind u-
de-l e î n cât m ai m ult e reţet e sau m ăn ân că-le c a atare , ca o gustare rapidă şi să nă toasă .
1j Se mărunţesc scui
bi ţii graham înrobotul debucătărie. Intr-un bol separat se pun nu cile
nucade cocosi şuntulde arahide. Se adaug ă apoi biscuiţii graham zdrobiţi.
2| încet,seadaugălaptelei şseamestecă . In cazul în care compo ziţia nustă pili tă, co
nţinu
să mai adaugiapte
l pâ nă câ nd ingredien
tele staulipite. Insăcautăăs nu fie preamoalei,ş
dacăeste necesa
r, foloseşte-
te de mâin
i.
3| Se întinde compoziţia uniform înt r-o tavă de copt ed 22,5 x 2,5
2 centi metri.
4| într-o oală setopesc fulgii de ciocolatăla un loc culaptele de migdale usade orez, la lot
mediu.Se amestecă până omogeniz
se ează bine.
5| Se toarnă compoz iţia de ciocolatăpe blatulcu unt de arahide. Se lasă la frigider 1orăsa
pânăseîntăreşte. Se taie pă trate ...
şi poftă bună!
PONT
Estenudel iciu de
ose
bitpentrurbăsători
şi trebui
e consum at u
c re
ţinere.
FUR SECUR I DE O VĂ Z
C U N U CĂ DE COCO S
TI MP DE PRE PAR ARE : 15 m in u te | TIMP DE COA CE RE : 15 m in u te
SE OBŢI N 1 6 FURS ECURI • ^ %
1j Se preîncălz
eştecupto °c.
rul al 180‘
2| Se amestecăbana
na, aptele,
l Su
cana
t, vanilia şi oţetulîntr-un bol mic.
3| Intr-un bol sepa
rat seamestecăovăzul,făina,bicarbonatul de
odius, praf
ul de opt
c
nuca de cocos.
4 | Se adaug
ă amestecul
ud peste ingredi
enteleusca
te. Pe urmă
, se amestecăi şnucile şi
fructele usca
te.
5|Se pune câte o li
ngură de compoziţie peo tavă edcopt careu nlipeşte.
6| Se puneal copt15 minute sau până rumeneşt
se e bine. Se lasă să
se răcească
30 de
minute. Fursecuril
e se pun ntr
î -un recipi
ent iş seacoperă
.
PONT
Aceastăreţetăestebunăşi cu fulgi deciocolatăsaucufulgi deunt dearahide.
PR Ă J ITU R Ă VEG A N Ă DE CI O COL ATĂ
TI MP D E PR EP ARA RE : 10 m in u te | TI M P D E C OA C E R E : 3 0 m in u te
SE OBŢI N 9 PORŢI I # ^
1| Pentru blat,preî
sencălz
eştecupto
rul la 18
0°C.
2| Se amestecăfăina,bicarbo
natul de
sodiu, praf
ul decopt,îndulcitorul usca
t şi pudra ed
cacao intr-un bol ma
re,
3!Intr-un bol separat se amestecăbana
na, piureul deerm
e, laptele,ani
vlia, oţetul şi
înlocuitorii de ouă
. Se omogenizează bine. Seadaugăamestecul deăină
f şi se omogenizează
din nou bine.
4 | Se întinde co
mpoz
iţia înt
r-o tavăde copt de22,5 cen
timetrişi se pune la copt 30
e d
minute,pânăcând oscobito are înfiptă înmijloc e
i se cura
tă.
5j Pentrulazură,
g cât timp blatulestela copt,se amestecă tofu, nucil e caju, pudrade cacao,
agaveşi vani
lie în robo tul de bucătărie pânăse obţine ocompoz iţie omoge nă şi crem
oasă
.
Se întinde unif
orm peblat.
PL ĂCI N TĂ DE D O VL EAC VEG A N A
TIMP DE PREPARARE: 10 m in u te | TI MP DE COACE RE : 40 - 4 5 m i nut e
SE OBŢI N 8 PORŢ I I # ^
1; Se preî
ncălz
eşte cupto
rul la180°C.
2!Se punedovleacul intr-un robot de bucătărie cu
tofu, laptele, ca
Su
nat, vanil
ia,
scorţ
işoara, nucşoara
şi ghimbirul. Se pasează pâ
nă se obţi
ne o compozi ţie foarte om
ogci
3| Se toarnăcompoz iţia peblat. Se lasă la coptîntre 40 şi 45 minut
de e sau până când
umplutura -a
s întăritşi blatuleste auriu. Se lasăplăci
nta la ră
cit până la tem
pera
tura
camerei în
ainte deservire.
* J t j ||
4. |T
^ ,.**. ^
S .,- jlBP p* ■ ,1 , ‘,"<* JÎ! ^' Jf'" i
" , ;-„ îj|| A * .' *
s 3®^,.
if i
• ".^
, Mpt
•'«
^'-®
•ti,da 9 wf||||
.f
A N EXE
S IM B O L U R I D I E T E T IC E
Prinfolosirea următoarelormbol si uri,fiecare reţetă
din această carterată
a care sunt
părţi
le plantelor care intrăî n compoziţie. Esteimportant săseconsume o varietate
decategorii în fiecare zi, pentrusigurare
a a tuturo
r factori
lor nutri
tivi necesari.
# FRUCTE
CEREALE
# LE G U M E CU F R U N Z E V E R Z I
1 R Ă D Ă C IN O A S E
y LEGUM E
FLORI
NUCI FER E
C IU P E R C I
IN D E X
U
Unt de ahid
ar e
în Batoane coapte
ne cu unt de arahide 265
în Legum e africane 16 3
în Pacheţele deranola
g curucte
f 144
în Pacheţele saldeată verde710
în Pacheţele thai
landez e 155
în Supă thail
andeză de rahid
a e 136
în Tăiţeicu nucă şi e
l gume 196
V
Varză
în Chapea domini cană 12 3
în Fasole dominicană 70 1
în Salată Colesl
aw91
în Salată cu burgeri 168
în Salată de ei tăiţ
cu susan 112
în Tortilla prăji
te sa vuroase 152
Varzămurată
în Supă
în st de
varză
il germ murată
an 12
5
DESP RE AU TOR
Vândută în aproape un milion de exemplare şi aclamată drept una dintre cele mai importante cărţi de
sănătate şi nutriţie contemporane, Studiul China dezvăluie faptul că dieta tradiţională occidentală a condus la
o dezvoltare pe scară largă a celor mai mari probleme de sănătate ale momentului, inclusiv obezitatea,
diabetul, afecţiunile cardiace şi cancerul. Bazată pe cel mai cuprinzător studiu de nutriţie care a fost realizat
vreodată, cartea îi pune în mâini cititorului dovezi imposibil de contestat că o alimentaţie bazată pe plante
duce la o stare optimă de sănătate având capacitatea de a opri sau vindeca numeroase afecţiuni.
Pentru prima oară, o carte de bucate porneşte de la aceste descoperiri şi pune la dispoziţie reţete de
preparate culinare bazate pe dovezile ştiinţificeStudiului
ale China . Scrisă de LeAnne Campbell, fiica
unuia dintre autoriiStudiului China - dr. T. Colin Campbell - şi mamă a doi adolescenţi înzest raţi cu o
sănătoasă poftă de mâncare, Stud iul China Carte de buc ate cuprinde reţete delicioase, uşor de realizat,
bazate pe plante, fără adaos de grăsimi, cu zahăr şi sare la minimum, reţete verificate, care asigură o stare
optimă de sănătate- fără niciun sacrificiu înce priveşte sa voarea şi aromele.
www.divin.r .
*
V£
ISBN 978-606-8420-3
II»IflIILi!
I
I 4
I
I H
A D E V A R ■ & # Dl
U
I
8
I
6
I
I O
I
6
786068 420349" I
I
I
8