Sunteți pe pagina 1din 16

Anglia între secolele XVII-XVIII

Revoluția engleză
-Schița lecției-
Clasa a X-a
Obiectivele lecției/Competențe operaționale/derivate:
- explicarea semnificației unor termeni istorici precum: monarhie absolută, monarhie
parlamentară, război civil, republică, Protectorat, Revoluția Glorioasă, constituție,
Restaurație
- menționarea celor mai importante fapte și evenimente istorice care caracterizează drumul
parcurs în secolul al XVII-lea de către Anglia de la monarhia absolută la monarhia
constituțional-parlamentară
- identificarea cauzelor și efectelor unor evenimente istorice importante, precum războiul
civil, Restaurația, Revoluția Glorioasă
- identificarea formelor de guvernare care s-au succedat în Anglia pe primul secolului al
XVII-lea.
Ora 1

Actele de navigație-acte oficiale de stat votate de către Parlamentul Angliei (1650-


1651), prin care se interzicea importul în Anglia al mărfurilor, care nu erau
transportate pe vasele (corăbiile) engleze. Măsura asigura controlul și dominația
mondială a Angliei pe mărfurile maritime și oceanice.
Anglicanism:
- formă a protestantismului calvin, devenită religie oficială de stat a Angliei
- variantă a protestantismului, creată în 1534, în urma rupturii de autoritate
dintre regele Angliei Henric VIII și Roma, primul devenind unca autoritate
reală a acestei instituții
Armata Noului Model-Armată care a câştigat războiul civil englez pentru
Parlament. A fost înfiinţată în locul miliţiilor locale, pentru a forma o forţă bine
antrenată recrutată din toate regiunile Angliei. A înlocuit armatele private, racolate
de generalii care nu dispuneau de o comandă unificată. Condusă de baronul Fairfax
şi Oliver Cromwell, ea a câştigat bătălia de la Naseby încheind cu succes prima
fază a războaielor civile.

1
Burghezie-categorie socială, apărută în Europa secolelor XVII-XVIII, de origine
fiscal-culturală (mari proprietari de corăbii, companii comerciale private),
dispunând de mari resurse financiare, ocupând cele mai înalte funcții politice în
Parlament.
Cabinet Council-vechiul consiliu privat al regelui englez în Evul Mediu.
Capetele rotunde:
- susținători ai regelui Carol I Stuart în timpul războiului civil, în sudul și estul
Angliei
- parlamentari puritani care purtau părul scurt
Commonwealth-denumirea Angliei în perioada Republicii (1649-1660).
Corsari-comandanţii unor nave maritime rapide, care, cu aprobarea guvernului lor,
atacau şi capturau navele inamice.
Declarația drepturilor-act de referință în dreptul constituțional al Angliei,
adoptată în anul 1689, stabilind anumite drepturi civile de bază, clarifică cine ar
urma să moștenească Coroana/tronul regal.
Dictatură militară-tip de dictatură care aparține sau se referă la război sau miliție.
Ea poate cuprinde membri, instituții și facilități aparținând forțelor armate. O
dictatură militară este guvernul exercitat de forțele armate fără respect față de
ordinea juridică sau de lege . Conducătorul acestui regim este cunoscut ca dictator
și, în general, are caracterul de a fi o persoană foarte carismatică sau o anumită
prezență care îl face pe toți să-l respecte.
Echilibru european-sistem politic care asigura pacea prin menținerea echilibrului
între marile puteri europene.
Factorie-centru de schimb aflat într-un teritoriu străin, îndepărtat, creat de o
metropolă din raţiuni comerciale.
Facțiune-grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune.
Independenți- curent puritan opus presbiterianismului, deoarece susţinea că, în
organizarea Bisericii anglicane, rolul esenţial revenea comunităţilor independente.

2
Împrejmuire-metodă folosită de feudalii englezi în primul val (secolele XV-XVI),
pentru delimitarea domeniilor în care erau inlcuse satele și pământurile coumne și
al doilea val, secolul XVIII.
Lord protector („șef de stat”)-titlu nobiliar oficial purtat din anul 1653 de către
Oliver Cromwell, după instaurarea dictaturii iacobine în Anglia.
Mercantilism-concepţie economică potrivit căreia bogăţia unei ţări este
determinată de cantitatea de metal preţios pe care o deţine.
Monarhie absolută/absolutistă-
Monarhie constituțional-parlamentară:
- stat monarhic în care funcționează separarea (separația) puterilor, prevăzută
în constituție;
- regim politic în care monarhul nu mai deține puterea absolută, conducând
prin documente constituționale, alături de Parlament.
Nobilimea de robă-acea categorie de nobili care ori erau curteni (dregători), ori
erau reprezentanți bogați ai Bisericii.
Nobilimea de spadă-acea nobilime cu statut de nobil (sau avansează pe scară
ierarhică), datorită implicării în lupte și războaie.
Noua nobilime-urbană, deține puterea financiară.
Oligarhie-sistem de conducere în care puterea aparține unui număr restrâns de
persoane, foarte bogate și influente.
Parlament-Organ (insituție; autoritate) legislativ din unele țări, compus din una
sau din două camere și constituit din reprezentanți ai diferitelor partide politice,
aleși, total sau parțial, prin votul cetățenilor.
Parlamentul cel lung-cea mai lungă perioadă de funcționare a parlamentului
englez din istoria sa (3 noiembrie 1640-20 aprilie 653).
Patentă-decret regal pentru înființarea, organizarea și funcționarea unei colonii.
Pârloagă-teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulți ani pentru refacerea
fertilității sale.

3
Prerogativă regală-autoritate, adică privilegiu acordat de către stat unui rege de a
avea puteri considerabile:
- „Rege în Parlamentul său”-promulgă (aplică) legile date de către Parlament
- „Rege în Consiliul său”-are putere executivă, conduce: diplomația, armata,
flota
Presbiterianism:
 doctrină religioasă apărută în Anglia celei de a doua jumătăți de secol XVI,
adversară organizării episcopale bisericii anglicane. Spre deosebire de Scoția
(unde a devenit religie oficială), în Anglia decade.
 curent al puritanismului care susţinea păstrarea unităţii organizatorice a
Bisericii anglicane şi adoptarea unor laici (gr. presbíteros-bătrân) în
conducerea parohiilor. Devenit confesiune dominantă în Scoţia, datorită lui
John Knox, acest curent a dat naştere la ceea ce astăzi sem numeşte Biserica
presbiteriană.
Protectorat-dictatură militară în Anglia (1653-1658), în care puterea o avea lordul
protector.
Puritani/Puritanism:
- dizidențiii Bisericii anglicane: presbiterieni, congregaționiști, independenți,
baptiști
- membri ai unei secte de prezbiterieni scoțieni foarte austeri, care pretind să
readucă creștinismul la puritatea primitivă (inițială; timpurie), ținându-se
riguros de litera Scripturii. (Persecuția lor de către dinastia de Stuart
determină migrația lor în SUA).
- membri ai unei mișcări de reformă religioasă cunoscută sub numele de
puritanism apărută în cadrul Bisericii Angliei la sfârșitul secolului XVI.
Credeau că Biserica Angliei era prea asemănătoare cu Biserica Romano-
Catolică și ar trebui să elimine ceremoniile și practicile care nu sunt
înrădăcinate în Biblie. Puritanii au simțit că au un legământ direct cu
Dumnezeu pentru a adopta aceste reforme. Sub asediul Bisericii și coroanei,
anumite grupuri de puritani au migrat în coloniile engleze de nord din Lumea
Nouă în anii 1620 și 1630, punând bazele ordinii religioase, intelectuale și

4
sociale din Noua Anglie. Aspectele puritanismului au reverberat de-a lungul
vieții americane de atunci.
Restaurație-perioadă din istoria Angliei, caracterizată prin aducerea pe tron a
dinastiei detronate de Stuart (1660-1888).
Revoluție-schimbare bruscă și violentă a organizării sociale și politice a unui stat,
provocată de o rapidă revoltă a populației.
Revoluția glorioasă-mișcare politică și socială din Anglia, având ca scop
eliminarea monarhiei absolutiste și înlocuirea sa cu o monarhie constituțional-
parlamentară.
Sectă:
- grup de persoane care practică aceeași doctrină religioasă
- grup de adepți ai unei doctrine
- grup religios desprins din din creștinism
- persoane ale căror viziuni nu coincid cu cele ale Bisericii Oficiale
Separarea puterilor în stat-principiu fundamental al democrației, potrivit căruia
în stat există trei puteri (legiuitoare, executivă și judecătorească), exercitate de
organe diferite, având o anumită interdependență și dreptul de control reciproc.
Suveranitatea poporului:
 suveranitate de stat
 independența totală a unui stat.
Tory-al doilea principal partid politic englez, susținători ai regalității engleze,
adepții unei monarhii autoritare și ai unei succesiuni catolice.
Uniune personală-formă de unire a două state monarhice, având un monarh
comun, dar păstrând organele.
Vechea nobilime-feudal-rurală.
Vot cenzitar-vot restrâns (restrictiv), bazat pe o anumită avere.
Whig-unul dintre principalele partide politice din Anglia între (1714-1760).
Adepții ideii de supremație a Parlamentului și adversri direcți ai succesiunii

5
catolice. Alături de tory, format din câteva bogate familii de aristocrați (protestanți
disidenți)

În anul 1603,conducerea Angiei e preluată de dinastia Stuart, realizându-se astfel


prima uniune dinastică cu Scoția.
Iacob I (1603-1625), a încercat să instaureze absolutismul de drept prin eliminarea
Parlamentului→principala instituție de stat.

6
Anglia în ajunul revoluției
Teritorii Situația social-economică Situația politică
Anglia - Anglia, stat agrar - Anglia monarhie absolută,
Scoția - dezvoltarea producției condusă de dinastia Stuart
Irlanda manufacturiere - Regii Iacob I (1603-1625),
- apariția relațiilor capitaliste în sate Carol I (1625-1649):
- dezvoltarea comerțului:  consolidează absolutismul
 intern  slăbesc autoritatea și rolul
 extern Parlamentului
- constituirea imperiului colonial - Parlament bicameral-
britanic Camerele:
- colonizarea Americii de Nord  Comunelor
 Lorzilor

7
Premise și cauze
Sociale Economice Politice Religioase
- apariția noii - nemulțumirea - încercarea - efectul reformei
nobilimi burgheziei față Stuarților de religioase
- consolidarea de politica instaurare a engleze→înlocuirea
burgheziei- economică a absolutismului de la conducerea
pretindea dreptul de Stuarților monarhic Bisericii a papei cu
a conduce. - dezvoltarea - dizolvarea regele englez (sprijinit
- nemulțuirea economiei Parlamentului de Biserica
țăranilor rămași capitaliste: de către Carol I Anglicană)
fără pământ  bănci (1622), - dubla luptă, contra:
datorită politicilor  industrie conducând  absolutismului
împrejmuirilor.  comerț absolutist monarhic
manufacturi - războaie grele  Bisericii Catolice
- apariția și fără sens - răspândirea cultelor
elementelor - acutizarea protestante
eonomice conflictului - sporirea numărului
capitaliste în dintre rege și puritanilor (calvinilor
agricultură Parlament. englezi) și
- risipa de bani a persecutarea lor
casei regale - încercarea lui Carol I
Stuart: (1637) de a impune
 războaie serviciul bisericesc
externe anglican în Scoția
 luxul de la
curte

Important eveniment istoric și politic:


- european
- mondial

8
Desfășurată între anii 1640-1688, între:
 parlamentari
 monarhiști (regaliști)
Cauze:
- generale→criza societății de tip feudal
- economice:
 frâne (blocaje) în dezvoltarea capitalistă:
 impozite
 restricții
sociale:
 sporirea rolului:
 burgheziei
 noii nobilimi
 situația grea a țăranilor
 nemulțumirea generală
politice:
 existența absolutismului monarhic menținut de dinastia Stuart
 nemulțumirea parlamentului și a populației față de politicile regilor
englezi:
 Iacob I
 Carol I
 arbitrariile funcționarilor
religioase:
 persecuția puritană prin regalitate
 dorința de introducere a catolicismului de către Carol I, urmări→conflictul
dintre rege (monarhie/regalitate):
 vechea nobilime
 puritaniști:

9
 burghezia:
 comercială
 bancară
 noua nobilime
 necesitatea „purificării” de toate rămășițele catolicismului
În Anglia Parlamentul a apărut din anul 1295. Era bicameral, format din Camera
Lorzilor și Camera Comunelor și principalul său rol era cel de a decide impozitele.
După moartea reginei Elisabeta I la conducerea Angliei a ajuns dinastia Stuart.

1. Structura socială:
- nobilimea:
 veche (seniorii)
 nouă (nobilimea de robă)
- burghezia
- țărănimea
2. Desfășurare/Etape/Faze
a. Faza parlamentară:
- Carol I Stuart (1625-1649) a încercat revenirea la absolutism prin:
 anularea Reformei anglicane și restaurarea catolicismului
 suspendarea Parlamentului
- regele Carol I convoacă Parlamentul (1628), cerând acestuia aprobarea de noi
impozite→conflict rege↔parlament, ultimul înaintându-i suveranului
Petiția dreptului (act redactat de parlamentarii John Pym, John Hampden,
Thomas Wenthworth), care:
 critica abuzurile regelui
 limita puterea regală
 reafirma drepturile Parlamentului englez
- 1629, dartorită refuzului votării de către Parlament a impozitelor ceurte
acestuia, Carol I:
 dizolvă Parlamentul
 conduce singur (1629-1640)
- octombrie 1640, presat de nevoia de bani (datoriat conflictului militar cu
Scoția), regele Carol I convoacă Parlamentul cel lung (1640-

10
1653)→dizvolvat după trei săptămâni de activitate, datorită refuzului acestuia
de a aproba cererile suveranului→accentuarea opoziției rege↔Parlament
- 1641, Parlamentul redactează documentul Mustrarea cea mare, act oficial
care critica politica absolutistă a regelui Carol I→eșuează în a-i aresta pe
liderii opoziției parlamentare Hampden și Pym
3. Războiul civil (1642-1649), desfășurat în interiorul Angliei:
a. Cauze
- tensiunile/conflictul rege↔Parlament
- politica religioasă a regelui Carol I
b. forțe participante-tabăra:
- regaliștilor (bine pregătită și dotată militar):
 reprezentanți ai clerului catolic
 vechea nobilime
- parlamentară (bine organizată militar):
 burghezia
 deputați puritani
 mica nobilime
 noua nobilime
 cea mai mare parte a:
 orășenimii
 țărănimii
Regele părăsește Londra, concentrându-și armata la York apoi la Oxford,
controlând NV Angliei.
c. Bătălii decisive:
- Marston-Moor (2 iulie 1644)-victoria armatei parlamentarilor; cotitură în
război
- Naseby ( 14 iunie1645)-victorie a parlamentarilor→Carol I fuge în Scoția
- Preston (17-19 august 1648):
 victoria Parlamentului
 regele cade prizonier
Pe 30 ianuarie 1649, regele Carol I e judecat, condamnat la moarte și executat.
Consecințe:

11
- înlăturarea monarhiei absolutiste și a dinastiei Stuart
- proclamarea Angliei ca Republică
4. Republica (Comonwealth, 19 mai 1649-decembrie 1653):
- Organizată sub forma Commonwealth-ului, comunitate politică a binelui și a
legii
- conducerea preluată de Consiliul de Stat, condus de Oliver Cromwell, în
calitate de lord protector (puterea executivă) și Camera comunelor (puterea
legislativă)
- măsuri:
 e desființată Cameral lorzilor
 apar tensiuni între radicali și moderați
- consolidarea pozițiilor burgheziei și noii nobilimi
- spre rezolvarea problemelor, Cromwell:
 inițiază război contra Irlandei (înfrântă în luptele de la Drogheda,
Oxford-1649), Scoției (înfrântă în luptele de la Dunbar-1650,
Worchester-1651)
 1650-1651-Actele de navigație, spre stimularea comerțului
a. Protectoratul (1653-1658)-dictatură militară, Oliver Cromwell:
- puritan
- desființează parlamentul
- adoptă actul Instrument of Governement, prin care:
 Parlamentul unicameral:
 era ales pe trei ani
 era format din 460 membri
 reprezenta puterea legislativă
 Consiliul de Stat-21 membrii
 Oliwer Cromwell:
 se autoproclamă lord protector (dictator militar) al Angliei,
Scoției, Irlandei, ai cărui autoritate se baza pe armată
 împarte puterea executivă cu Consiliul de Stat
- organizator al armatei noului model (apărătoare a Parlamentului)
- deschizător al conflictului cu Olanda, datorită Actelor de navigație

12
b. Restaurația (1660-1688):
- reântoarcerea pe tron a dinastiei Stuart (compromis între burghezie și vechea
nobilime): Carol II (1660-1685), relații echilibrate cu Parlamentul

- 1688, abdicarea lui Iacob II (datorită politicii absolutiste interne și apropierii


de Franța),

13
încoronarea ca rege al Angliei a lui Wilhelm de Orania, protestant

1689, Wilhelm de Orania e obligat să semneze și adopte actul Declarația


drepturilor, care:

14
- consacra Anglia ca monarhie constituțională, cea mai avansată formă de
organizare politică a vremii
- garanta libertățile proclamate în timpul revoluției
- limita atribuțiile regelui, stabilind atribuțiile Parlamentului
- punea bazele principiului separației puterilor în stat (legea de bază a Angliei):
 legislativă-Parlamentul
 executivă:
 rege
 cabinetul de miniștri
 judecătorescă→instanțele de judecată
c. Revoluția glorioasă (1688)
a. Cauze:
- încălcarea de către regele Carol II a drepturilor și libertăților nobilimii
engleze și burgheziei
- disputa puritani-catolici
- alianța dintre Anglia și Franța
- criza economică
- creșterea impozitelor
b. Urmări
- dobândirea supremației politice a Parlamentului față de rege și guvern
- apropierea politică dintre partidele whig și tory (conservatori)
- alternanța la conducerea Angliei dintre acestea
- Anglia devine supremul imperiu maritim colonial mondial (secolele XVII-
XX)

15
În 1707 prin unirea Angliei cu Scoția s-a format Regatul Unit al Marii Britanii.
1. Revoluția engleză, lecția interactivă:
a. https://www.youtube.com/watch?v=VfO2XlCLO8U
b. https://view.livresq.com/view/5ef8400f7bb39bd67544259d/
c. https://www.youtube.com/watch?v=9QhxTsNuqRI
2.

16

S-ar putea să vă placă și