Teoria relativității prezentată în Interstellar

Acțiunea filmului Interstellar este plasată în viitorul apropiat. Pământul e

“pe moarte”, așa că un echipaj de astronauți caută o nouă planetă locuibilă.
Călătoresc printr-o gaură de vierme, un tunel spațial care, potrivit Teoriei
relativității, intermediază călătoria în timp. O „gaură de vierme”, în ciuda
materialităţii extrem de sugestive a denumirii lansate de fizicianul John
Wheeler, e doar un model matematic, un set de soluţii pentru ecuaţiile teoriei
relativităţii generalizate a lui Einstein, fizic n-a fost vreodată observată.

Teoria a fost descrisă prima oară în 1935 de către Albert Einstein și Nathan
Rosen. Kip Thorne, fizician la Institutul de Tehnologie din California, a studiat
așa-zisele găuri de vierme zeci de ani. În mod deloc surprinzător, a fost implicat
în turnarea Interstellar. Ideea a aparținut Lindei Obst, producător Hollywood,
care i-a comunicat-o în 2005.

Bineînțeles, Thorne a îndrăgit ideea, așa că mai multe luni, el și Obst au

discutat-o în amănunt. Pentru el, cel mai mult conta ca filmul să respecte știința,
iar astfel audiența să aibă o idee despre lucrurile extraordinare care ar putea
exista în univers.

Thorne nu a fost singurul om de știință implicat. Un grup de absolvenți ai

Universității din California a făcut un video care arată ce ar putea să vadă o
persoană în apropierea unei găuri negre. O gaură neagră este un obiect
astronomic limitat de o suprafață în interiorul căreia câmpul gravitațional este
atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa din interiorul aceastei suprafețe. Un
alt video arată felul în care o gaură neagră curbează lumina din apropiere.
Thorne a arătat aceste videoclipuri echipei de creație a efectelor speciale, care
le-a folosit ca bază teoretică.