Petrolul se formează în condițiile unui mediu acvatic lipsit de oxygen, în care
organismele moarte - fie ele vegetale sau animale – nu se descompun – ci întră intr-un proces lent de transformare în care rolul principal îl au bacteriile anaerobe, cele care trăiesc adică în lipsa oxigenului. Compoziţia petrolului variază de la un zăcămînt la altul. Toate ţiţeiurile sunt însă amestecuri din trei clase de hidrocarburi şi anume: hidrocarburi saturate aciclice (alcani), hidrocarburi saturate ciclice (cicloalcani; cicloalcanii din petrol se numesc şi naftene) şi hidrocarburi aromatice. Petrolul este un lichid vîscos, a cărui culoare variază de la galben-verde pînă la negru, avînd reflexe colorate diferite. Mirosul petrolului este caracteristic. Densitatea lui este cuprinsă între 0,750 şi 0,970. Petrolul nu este solubil în apă şi mai uşor ca aceasta. Distilarea fracționată este cea mai comună metodă de separare folosită la nivel industrial pentru rafinarea petrolului, în tehnologii petrochimice și în diverse fabrici chimice, fiind folosită și pentru procesarea gazelor naturale și pentru separarea aerului în componentele sale. Țițeiul este folosit pentru a realiza produsele petroliere pe care oamenii le folosesc în activitățile de zi cu zi, devenite indispensabile. De la alimentarea mijloacelor de transport (avioane, autoturisme etc.), până la încălzirea locuințelor și producerea de medicamente și materiale plastice, folosirea petrolului ca materie primă a simplificat viețile oamenilor. Poluarea cu petrol poate fi cauzată de orice deversare de petrol sau de produse rafinate obținute din țiței. Cu toate acestea, cele mai dăunătoare evenimente de poluare implică, de obicei, scurgeri de petrol sau combustibil de la cisterne sau platforme de foraj dezactivate de pe mare, de la nave de pe căile navigabile majore sau de la exploziile puțurilor sau conductele sparte, pe uscat. Motorinele sunt combustibili petrolieri formați din amestecuri de hidrocarburi cu 12 până la 20 de atomi de carbon în moleculă, obținute din distilarea primară a petrolului în domeniul de temperatură de 220 – 360 ºC. Motorina poate avea un impact negativ asupra mediului la un nivel foarte asemănător cu cel al benzinei. Pe lângă CO2, motorina emite și alte gaze și particule care sunt dăunătoare mediului, cum ar fi SO2, NOx și funingine.