MD Monitor 0

Monitor social NR.
14 SEPTEMBRIE 2012
Îmbătrânirea populaţiei:
de la provocări
la beneficii Olga Găgăuz, doctor în sociologie
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
MONITOR SOCIAL
ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI:
DE LA PROVOCĂRI LA BENEFICII
Nr. 14
Olga Găgăuz,
doctor în sociologie
Chişinău 2012
APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 3

MUNCII NEDECLARATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiative
publice, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică,
guvernare, cercetare politică, planificare strategică şi management al
cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte
tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă
şi societatea deschisă în Republica Moldova. Institutul pentru Dezvoltare
şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei
Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de
acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii demo-
cratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii
politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii
civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi
deschise, modernizate şi pro-europene.
str. Iacob Hâncu 10/1, Chişinău

MD-2005 Republica Moldova
373 / 22 221844 tel
373 / 22 245714 fax
office@viitorul.org
www.viitorul.org
Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică, social-democrată

germană scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamente-
lor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi
îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicîndu-se dezbat-
erii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate
la problemele actuale şi viitoare ale societăţii.
Cu Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început colaborarea

în anul 1994 prin intermediul Biroului Regional de la Kiev, iar din octom-
brie 2002, la Chişinău activează un birou permanent al Fundaţiei.
Tel.: (373 22) 885830
E-mail: fes@fes.md
Monitorul Social apare cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert.

Coordonator Ediţie: Ghenadie Mocanu
Asistent cercetare: Tatiana Solonari
Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul” şi

nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative
Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezen-
tate în cadrul acestei publicaţii.
Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abo-
namentului de recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm
să contactaţi direct Serviciul de Presă şi Comunicare Publică al IDIS
„Viitorul”. Persoana de contact: Diana Lungu - diana.lungu@viitorul.org.
Adresa de contact:
Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova
Telefon: (373-22) 21 09 32
Fax: (373-22) 24 57 14
www.viitorul.org
Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie
să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”.
ISBN
4 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

SUMAR:
Introducere.......................................................................................................................................... 3
I. ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI ÎN VIZORUL COMUNITĂŢII EUROPENE................................... 4
1. Abordarea problemei îmbătrânirii populaţiei în Uniunea Europeană: scurt istoric...... 5
2. Cadrul național în problemele îmbătrânirii populației........................................................ 7
II. CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ALE EVOLUŢIEI DEMOGRAFICE........................................... 10
1. Unele considerații cu privire la definirea gradului de îmbătrânire demografică........... 10
2. Dinamica procesului de îmbătrânire a populaţiei în Republica Moldova....................... 11
3. Îmbătrânirea demografică în profil teritorial.......................................................................... 19
4. Evaluarea prospectivă a îmbătrânirii demografice............................................................... 22
III. PROVOCĂRILE MAJORE ALE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAŢIEI..................................................... 26
RECOMANDĂRI.................................................................................................................................... 30
Platforma de discuţii.......................................................................................................................... 34
Alexandre Sidorenko, Consultant, European Centre for Social Welfare Policy and Research,
Viena, Austria....................................................................................................................................... 33
Gheorghe Ţurcanu, viceministrul Sănătății R. Moldova............................................................ 34
Valeriu Sainsus, conferenţiar universitar, demograf, Academia de Studii Economice din
Moldova................................................................................................................................................ 37
Valeriu Scutelnic, primarul satului Bîrnova, Ocniţa.................................................................... 38

INTRODUCERE
În anul 2012 se împlinesc 10 ani de la membri activi, independenţi şi implicaţi în so-

adoptarea Planului Internaţional de Acţiuni de cietate este obiectivul principal al societăţilor
la Madrid privind Îmbătrânirea. La iniţiativa îmbătrânite demografic cu referire la persoa-
Comisiei Europene, anul 2012 a fost procla- nele în vârstă.
mat Anul european al îmbătrânirii active şi Anul european 2012 vizează promova-
al solidarităţii între generaţii, care oferă noi rea îmbătrânirii active în trei domenii:
oportunități de colaborare şi sinergie, având Ocuparea forţei de muncă. În condi-
drept scop să aducă în prim-plan contribuţia ţiile în care speranţa de viaţă creşte continuu,
persoanelor în vârstă la dezvoltarea societăţii, se măreşte numărul şi ponderea persoanelor
precum şi să încurajeze guvernele şi societatea vârstnice în structura populaţiei, multe state
în ansamblu să ia măsuri pentru a favoriza îm- recurg la creşterea vârstei de pensionare. În
bătrânirea activă şi pentru a spori solidaritatea acest context, este deosebit de importantă cre-
dintre generaţii. area condițiilor ca oamenii în vârsta prepen-
sionară şi pensionară să nu fie discriminaţi pe
piaţa muncii, având posibilitate să rămână în
În condiţiile creşterii vertiginoase a nu-
câmpul muncii şi să-şi împărtăşească experien-
mărului persoanelor vârstnice, îmbătrâni-
rea activă este esenţială pentru a menţine ţa îndelungată.
solidaritatea dintre generaţii. Totodată,
Participarea la viaţa societăţii. O
acest deziderat poate avea succes numai
într-o societate construită pe solidaritate bună parte a persoanelor vârstnice exercită di-
şi cooperare între generaţii. Guvernele
ferite activităţi (au grijă de nepoţi, rude apro-
şi toţi actorii sociali au sarcina de a crea
condiţiile favorabile îmbătrânirii active piate, participă la viaţa culturală, activează ca
şi asigurării unui mod de viaţă autonom, voluntari etc.) însă eforturile acestora sunt
prin acţiuni în domenii precum, ocupa-
rea forţei de muncă, asistenţa medicală, deseori neglijate. Este important ca autorităţi-
serviciile sociale, învăţarea de-a lungul le şi societatea să contribuie la crearea unui ca-
vieţii, voluntariatul, adaptarea locuinţelor,
serviciile IT şi de transport. dru mai favorabil pentru astfel de contribuţii.
Traiul independent. Odată cu înainta-
rea în vârstă creşte numărul persoanelor afec-
Cunoaştem că durata medie a vieţii ce- tate de boli cronice şi dizabilități. De aceea,
tăţenilor europeni este în continuă creştere şi unele modificări ale mediului social pot con-
că, în acelaşi timp, aceştia îmbătrânesc, având tribui la crearea condiţiilor favorabile pentru
o stare de sănătate mai bună şi capacităţi func- ca oamenii în etate să ducă o viaţă sănătoasă şi
ţionale mai mari în comparație cu generaţiile împlinită.
precedente − potenţial care urmează a fi valo- Pentru atingerea acestor obiective so-
rificat. Menţinerea sănătăţii şi a statutului de cietatea trebuie sensibilizată asupra creşterii

rapide a populaţiei în vârstă, consecinţelor sunt limitate, dar această situaţie nu poate
multiple şi complexe provocate de acest fe- servi în calitate de argument pentru a amâ-
nomen. Îmbătrânirea populaţiei nu modifică na elaborarea unor măsuri ce țin de dimi-
doar structura de vârstă a populaţiei, ci are nuarea efectelor negative ale îmbătrânirii
repercusiuni în diferite domenii, inclusiv în populației. Direcțiile prioritare urmează a
compoziţia efectivului forţei de muncă şi creş- fi concepute pe termen lung şi foarte lung,
terea economică viitoare, structurile familiale iar acțiunile pentru realizarea lor vor putea
şi solidaritatea între generaţii, fondurile sociale fi implementate în timp, pe măsura creşterii
şi redistribuirea resurselor, ocrotirea sănătăţii posibilităţilor economiei naţionale.
şi asistenţa socială, infrastructura necesară, lo- Este foarte important să sensibilizăm
cuinţe şi transport, educaţie, consum şi petre- opinia publică cu privire la situația demografi-
cerea timpului liber. că actuală, la problema îmbătrânirii populației,
Eforturi pentru diminuarea efectelor care va solicita în viitorul apropiat o creștere
negative ale îmbătrânirii populaţiei în ţările semnificativă a cheltuielilor publice pentru
economic dezvoltate sunt întreprinse de mai menținerea sistemului de sănătate, de asigura-
mult timp. Îmbătrânirea lentă a acestora faci- re și de asistență socială a persoanelor în vârstă,
litează adaptarea vieţii economice şi sociale la inclusiv pentru asigurarea sustenabilității siste-
noile realităţi demografice şi favorizează iden- mului de pensionare ș.a.
tificarea resurselor financiare pentru acoperirea Cultura demografică este indispen-
necesităţilor apărute. sabilă înțelegerii felului în care o populație
Republica Moldova, ca şi alte ţări în evoluează în timp, care sunt componentele
tranziţie, se caracterizează printr-un proces evoluției, prin ce mecanisme se produc schim-
mai rapid de îmbătrânire demografică, care bările structurale, ce implicații demografice și
se derulează în condiţiile deteriorării situa- socioeconomice au aceste schimbări, care este
ţiei economice şi sociale, ceea ce a diminu- responsabilitatea individului față de societate,
at considerabil capacitatea de constituire a legătura dintre comportamentul demografic
resurselor financiare reclamate de implica- individual și sănătatea demografică a națiunii
ţiile îmbătrânirii. În prezent, resursele pe și binele individual și, nu în ultimul rând, ro-
care statul le poate asigura în acest domeniu lul solidarității între generații.

I. ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI
ÎN VIZORUL COMUNITĂŢII EUROPENE
1. Abordarea problemei tea între generații. Lucrările colocviului au fost

reflectate în documentul intitulat „O societate
îmbătrânirii populaţiei pentru toate vârstele – ocupare, sănătate, pensio-
în Uniunea Europeană: nare și solidaritate intergenerațională”.

În cadrul celei de-a doua Adunări Mon-
scurt istoric diale privind îmbătrânirea populaţiei (Madrid,
2002) au fost analizate rezultatele obţinute
privind realizarea deciziilor primei conferințe
Evoluţia proceselor demografice, im- în problemele îmbătrânirii populaţiei (1982) şi
plicaţiile lor multiple, precum şi situaţia per- s-a aprobat strategia de acţiuni la nivel global,
soanelor vârstnice au provocat interesul Co- care a devenit un moment de cotitură pentru
munităţii Europene faţă de fenomenul îmbă- comunitatea internaţională în ceea ce priveş-
trânirii populaţiei încă din anii 1980, acest te necesitatea creării unei societăţi favorabile
fapt găsindu-şi concretizare în mai multe re- pentru toate vârstele. În acest context, au fost
zoluţii ale Parlamentului European. Astfel, de- elaborate următoarele direcţii prioritare: oa-
ciziile Consiliului European din 1991 și 1992 meni în etate şi dezvoltarea societăţii; fortifica-
în favoarea persoanelor vârstnice și declararea rea sănătăţii şi bunăstării vârstnicilor; crearea
„Anului european al persoanelor vârstnice” mediului confortabil şi favorabil pentru viaţă.
(1993) au accentuat rolul important pe care Pentru prima dată elaborarea planului
Comunitatea trebuie să-l joace în sensibilizarea de acţiuni s-a bazat pe o abordare complexă,
societăților cu privire la provocările îmbătrâ- activitatea în domeniul îmbătrânirii populaţiei
nirii populației pe termen lung, solidaritatea fiind corelată cu alte direcţii ale dezvoltării so-
între generații constituind elementul central în cio-economice şi drepturile omului, aprobate
abordarea problemelor vizate. în cadrul conferinţelor şi reuniunilor ONU la
În anii 1995 și 1997 au fost elaborate cel mai înalt nivel din anii `90 ai secolului tre-
două rapoarte demografice și un raport privind cut. Comisia ONU, o dată la cinci ani, exami-
modernizarea sistemului protecției sociale, în nează şi evaluează progresele obţinute în reali-
care au supus evaluării impactul politic al mo- zarea celor 10 obiective ale Planului de Acțiuni
dificării structurii populației în Uniunea Euro- de la Madrid:
peană. În 1999 Comisia a organizat un colocviu • asigurarea reflectării organice a proble-
european, având drept scop analiza profundă a melor îmbătrânirii în toate sferele po-
problemelor ce țin de ocuparea forței de mun- litice pentru a armoniza societatea şi
că, serviciile de îngrijire medicală și de sănătate, economia cu schimbările demografice
reforma regimurilor de pensionare și solidarita- şi pentru a crea o societate accesibilă

pentru toate vârstele; să se pronunţe asupra următoarelor chestiuni:
• asigurarea integrării depline şi partici- „Sunteţi de părere că discutarea evoluţiilor de-
pării vârstnicilor la viaţa socială; mografice şi gestionarea impactului acestora ar
• contribuirea la dezvoltarea unei eco- trebui să aibă loc la nivel european? Dacă da,
nomii echitabile şi stabile corespunză- care ar trebui să fie obiectivele şi ce domenii de
toare problemelor îmbătrânirii; politică sunt vizate?” În martie 2006 Parla-
• ajustarea sistemului protecţiei sociale, mentul European a adoptat o rezoluţie asupra
având în vedere schimbările demogra- documentului, care a reflectat poziţiile naţio-
fice şi urmările lor sociale şi economi- nale şi anume că nu este nevoie de abordarea
ce; problemelor demografice la nivelul UE şi de
• asigurarea posibilităţii forţei de muncă formulare a politicilor comunitare. Cu toate
să reacţioneze la urmările economice şi acestea, documentul atenţionează asupra ne-
sociale ale îmbătrânirii; cesităţii de adoptare a unor politici naţionale
• contribuirea la formarea continuă şi menite să diminueze consecinţele negative ale
adaptarea sistemului de educaţie la îmbătrânirii populaţiei.
condiţiile schimbărilor economice, so- În anul 2008 a ieşit de sub tipar rapor-
ciale şi demografice; tul Băncii Mondiale „De la roşu la gri. A treia
• obţinerea asigurării calităţii vieţii la tranziţie a populaţiilor în curs de îmbătrâni-
orice vârstă şi păstrarea independenţei, re din Europa de Est şi fosta URSS”, în care
inclusiv sănătatea şi bunăstarea; s-a încercat determinarea posibilului impact
• luarea în consideraţie a factorilor de al acestei a treia tranziţii. Raportul sugerează
gen în societatea îmbătrânită; două mesaje centrale, care sunt analizate prin
• acordarea suportului familiilor care suprapunere peste diversele modalităţi de îm-
îngrijesc persoane în vârstă şi con- bătrânire din regiune:
solidarea solidarităţii dintre diferite • De la roşu la verde: îmbătrânirea nu
generații și în cadrul unei generații; înseamnă neapărat şi încetinire. Îm-
• contribuirea la implementarea Stra- bătrânirea nu e un semn de stopare a
tegiei regionale pentru realizarea în dezvoltării – dacă ţările pun în aplica-
cadrul colaborării regionale. re politici care să stimuleze productivi-
În anul 2005 Comisia Comunităţilor tatea şi participarea la forţa de muncă.
Europene a difuzat Cartea Verde „Confrun- • De la deficit financiar la echilibru:
tarea cu schimbările demografice: o nouă so- implementarea unor politici înţelepte
lidaritate între generaţii” (Confronting de- poate diminua impactul cheltuielilor
mographic change: a new solidarity between legate de îmbătrânire. Se cunoaște
the generations) în care nu era efectuată doar foarte bine ce politici sunt necesare
analiza situaţiei demografice, implicaţiilor eco- pentru a face faţă saltului preconizat
nomice şi sociale, ci și tentativa de a sonda opi- în cheltuielile publice – în special im-
nia guvernelor statelor membre cu privire la pactului asupra sistemului de pensii şi
necesitatea unei abordări comune a problemei de sănătate. Ele doar trebuie adoptate
îmbătrânirii populaţiei, acestea fiind invitate şi implementate.

Proclamarea în 2012 a Anului european la reducerea excluziunii sociale a persoanelor
al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între în etate; acțiuni de protecție a copiilor și vârst-
generaţii este următoarea decizie în abordarea nicilor rămași fără îngrijirea membrilor fami-
şi sintetizarea problemelor îmbătrânirii popu- liei, plecați la muncă peste hotare; dezvoltarea
laţiei, efectelor și sfidărilor procesului dat, pre- sistemului integrat de servicii sociale pentru
cum și măsurilor pe care Europa le-a luat sau crearea oportunităților mai bune de incluziu-
pe care le consideră necesare, pentru a face față ne socială a persoanelor în dificultate; inițierea
provocărilor demografice. serviciilor paliative/geriatrice ș.a.; inițierea
reformei sistemului de pensionare (majorarea
vârstei de pensionare pentru unele categorii de
2. Cadrul naţional în cetățeni, majorarea stagiului de cotizare pentru
bărbați, de la 30 ani până la 35, cu câte 6 luni
problemele îmbătrânirii anual).
populaţiei Crearea Comisiei naţionale pentru po-
pulaţie şi dezvoltare (CNPD) în 2007, pe lân-
Republica Moldova a aderat la Stra- gă Prim-ministru, în calitate de mecanism de
tegia Regională pentru Implementarea (RIS) coordonare în domeniul demografic, a contri-
Planului Internaţional de Acţiuni de la Madrid buit la consolidarea activității diferitelor struc-
privind Îmbătrânirea (MIPAA) în 2002, astfel turi în domeniul demografic, astfel, evoluția
confirmând angajamentul de a contribui la populației și racordarea acesteia la dezvoltarea
soluționarea problemelor persoanelor în eta- socio-economică durabilă a țării devenind una
te și de a consolida dialogul, parteneriatele și din direcțiile prioritare în activitatea Guvernu-
procesul de planificare pentru îmbunătățirea lui.
calității vieții persoanelor vârstnice. Pe parcur- Un pas important în gestionarea pro-
sul deceniului trecut o atenție deosebită a fost ceselor demografice îl reprezintă adoptarea
acordată definirii strategiilor și acțiunilor con- Programului naţional strategic în domeniul secu-
crete în domeniul îmbătrânirii populației și rităţii demografice a Republicii Moldova (2011-
alinierii politicilor socio-economice naționale 2025), prin Hotărârea Guvernului nr.768 din
la cadrul relevant regional și internațional. 12 octombrie 2011. Printre obiectivele priori-
În 2007 și 2011 au fost elaborate rapoartele tare ale acestui program pot fi menționate:
naționale cu privire la implementarea MIPAA, • promovarea politicilor de stimulare
care au cuprins informațiile din domeniile pu- a natalităţii, reducerea morbidităţii,
blice și ale societății civile cu privire la măsuri- mortalităţii și a migraţiei, în vederea
le naționale de realizare a celor 10 angajamente diminuării declinului demografic;
prioritare întru susținerea persoanelor vârstni- • gestionarea eficientă a problemelor de
ce. În pofida faptului că există multe probleme îmbătrânire demografică, integrarea în
în ceea ce privește situația acestei categorii a strategiile de dezvoltare a obiectivelor
populației, pe parcursul ultimului deceniu au de adaptare la schimbările în structura
fost întreprinse un șir de măsuri în acest do- populaţiei şi de ameliorare a indicato-
meniu: diminuarea sărăciei, care a contribuit rilor calitativi ai capitalului uman;

• promovarea multilaterală a politicilor - Necesităţile specifice ale copiilor şi vârst-
familiale şi a solidarităţii între genera- nicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor
ţii; de familie plecaţi la muncă peste hotare.
• implementarea unui mecanism unic Chişinău, 2011.
de elaborare a prognozelor demogra- - Studiul privind îmbătrânirea populației
fice şi utilizarea plenară a acestora în realizat de un grup de experţi naţionali în
programele de dezvoltare şi planifica- perioada februarie-decembrie 2011, sub
re. egida CNPD, la solicitarea Ministerului
În anul curent, conform recomandării Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu
Comisiei Economice pentru Europa a ONU suportul Departamentului ONU pentru
(UNECE), a fost elaborat Ghidul de parcurs Afaceri Economice și Sociale (UNDE-
(Road Map) pentru integrarea problemelor îm- SA) și Fondului ONU pentru Populaţie
bătrânirii în politicile de dezvoltare generale (UNFPA).
şi sectoriale în scopul integrării mai sporite a Studiile realizate conțin recomandări prac-
persoanelor vârstnice în viaţa socială, econo- tice pentru autorităţile publice, ce le va per-
mică, politică şi culturală. Ghidul de parcurs mite să reacţioneze eficient, prin elaborarea
este destinat pentru adaptarea la fenomenul de politicilor, faţă de declinul şi îmbătrânirea po-
îmbătrânire demografică a populaţiei, pentru pulaţiei.
asigurarea realizării angajamentelor MIPAA/ Din cele menționate, rezultă că proble-
RIS, precum şi oportunităţilor egale pentru ma îmbătrânirii populației se află pe agenda
persoanele vârstnice la bunăstare şi participare autorităților naționale, comunității științifice
la viața socială. și a societății civile. Este important ca măsurile
Suportul analitico-științific în elaborarea care au fost și vor fi întreprinse să aibă un ca-
și implementarea politicilor în domeniul îm- racter consecutiv, complex și de lungă durată.
bătrânirii populației îl constituie cercetările Cu toate că problema îmbătrânirii populaţiei
realizate de instituțiile științifice academice, a devenit un subiect important pe agenda fac-
universitare și colective de experți naționali. torilor de decizie, recomandările și obiectivele
Printre cele mai relevante cercetări pot fi trasate au un caracter general, mecanismele de
menționate următoarele: realizare a acestora și indicatorii de progres fi-
- Cartea Verde a Populației Republicii Mol- ind slab determinate.
dova, 2009;
- Îmbătrânirea populației în Republica
Moldova: consecințe economice și so-
ciale / G.Paladi, O.Gagauz, O.Penina.
AȘM, IIEȘP. Chișinău, 2009;
- Protecția pensionarilor: priorități și dez-
bateri curente. Monitor Social, nr.2,
2010. IDIS, Chișinău, 2010;
- Vârstnicii în Republica Moldova. Edițiile
pentru 2008, 2009 și 2010, BNS.

II. CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE
ALE EVOLUŢIEI DEMOGRAFICE
1. Unele consideraţii tate fiind aleasă vârsta care se împarte la cinci.

În prezent, în UE și OCDE pragul bătrâneții
cu privire la definirea este stabilit la 65 de ani, în publicațiile ONU
gradului de îmbătrânire sunt utilizate două variante: 60 și 65 ani.

Pentru a măsura nivelul îmbătrâni-
demografică rii, sunt elaborate formule de calcul, cea mai
cunoscută fiind cea propusă de cercetătoarea
În raportul ONU cu privire la anali- franceză J. Beaujeu-Garnier care, ulterior a fost
za modificării structurii pe vârste a populației dezvoltată de savantul polonez E. Rosset. Con-
în anii 1950-2050 se menționează că secolul form formulei lui Rosset, îmbătrânirea demo-
actual va fi martorul unei îmbătrâniri rapi- grafică începe atunci când ponderea populației
de a populației, care este un fenomen global în vârstă de 60 de ani și peste depășește pragul
și afectează viața tuturor oamenilor. Proble- de 12%. Conform formulei ONU, populația
ma principală, determinată de transformarea cu ponderea persoanelor în vârstă de 65 de
structurii pe vârste a populației, constă în ani și peste, la nivelul de 4-7% se consideră
multitudinea și complexitatea consecințelor în pragul îmbătrânirii demografice, 7% și mai
îmbătrânirii populației, iar rezolvarea lor poa- mult – îmbătrânită. Ambele formule au fost
te fi împiedicată de faptul că instituțiile soci- elaborate atunci când populația celor mai dez-
ale ale societății contemporane s-au format în voltate state din punct de vedere economic a
condițiile populației tinere1. fost încă relativ tânără. Pragul îmbătrânirii de
Îmbătrânirea demografică prezintă o 7% pentru vârstele de 65 de ani și peste a fost
deplasare a structurii pe vârste a populației spre atins în multe țări dezvoltate încă la începutul
vârstele mature și este determinată de procesul secolului XX, iar în Franța și Suedia încă în
tranziției demografice (tranziția de la niveluri secolul al XIX-lea. Noul prag al îmbătrânirii,
înalte ale natalității și mortalității, specifice determinat la valoarea de 14%, este depășit sau
regimului de reproducere a societăților agrare, va fi depășit de toate țările dezvoltate, de aceea,
la niveluri scăzute ale natalității și mortalității, un nou prag, de 21%, se examinează ca fiind
caracteristice societăților industriale). noul hotar al îmbătrânirii. În viitorul cel mai
Măsurarea îmbătrânirii demografice apropiat acesta va fi depășit de cele mai îmbă-
se face în baza definirii pragului bătrâneții trânite demografic țări europene, iar către anul
– o noțiune condițională, care, de regulă, se 2050, conform prognozelor demografice, el va
stabilește aproape de vârsta modală de pensio- fi depășit în mai mult de 60 țări ale lumii. Pen-
nare (cea mai frecventă vârstă), pentru comodi- tru indicatorul ”ponderea populației în vârstă
1 United Nations (UN). World Population Ageing: 1950-2050. de 60 de ani și peste” în calitate de valoare li-
www.un.org/esa/population/publications/worldageing19502050

mită este propus pentru perspectivă, până în procesul tranziției demografice. Mecanismul
anul 2050, pragul de 1/3 din populație.2 Japo- este bine cunoscut:
nia, cu cea mai îmbătrânită populație se apro- • scăderea de durată a natalităţii - factor
pie de acest prag, iar către anul 2050 proporția cauzal major;
populației în vârstă de 60 de ani și peste poate • în ţările dezvoltate procesul a fost şi
ajunge la valoarea de 44%. este intensificat, începând din anii
Sunt reexaminate nu doar hotarele îm- 1970, de un recul mai important al
bătrânirii demografice, ci și limitele de vârstă mortalității la vârstele avansate, com-
ale bătrâneții. Cercetările gerontologice și de- parativ cu celelalte vârste;
mografice demonstrează că persoanele vârstni- • migrația poate accentua sau diminua
ce în țările cu valorile înalte ale duratei medii procesul, în funcţie de dimensiunea
a vieții, în comparație cu persoanele de aceeași migraţiei şi de geografia fluxurilor.
vârstă care au trăit jumătate de secol în urmă, În Republica Moldova îmbătrânirea
au sănătatea mai bună și speranța de viață mai demografică s-a declanşat mai târziu în raport
mare. În prezent, la categoria ”bătrânilor ti- cu multe din ţările europene dezvoltate pentru
neri” se referă persoanele în vârstă de până la că şi scăderea natalității a început cu un deca-
75 de ani, iar ”bătrânilor bătrâni” - în vârstă de laj.
75 de ani și mai mult. Nivelul procesului a fost, şi mai este
În afara de acestea, se propune ca in- încă, mai redus, dar viteza este mai ridicată,
dicatorii tradiționali ai îmbătrânirii demogra- pe fondul scăderii rapide şi masive a natalităţii
fice calculați în baza vârstei cronologice să fie după anii 1990 şi menţinerii acesteia la o va-
înlocuiți de calcularea prospectivă a vârstei, loare extrem de mică până în prezent.
deci să trecem de la calcularea anilor trăiți la Analiza datelor statistice ne demon-
calcularea celor care urmează să fie trăiți la o strează că la etapa actuală procesele demogra-
anumită vârstă (de exemplu, la vârsta de 60 fice din Republica Moldova încep să se înscrie
de ani). Aceasta va permite de a lua în calcul în modelul tranziţiei demografice prin care au
creșterea considerabilă a duratei medii a vieții trecut în ultimele decenii ţările dezvoltate şi
și variațiile acesteia pe regiuni și țări. care se caracterizează prin trecerea de la nive-
luri înalte ale mortalităţii şi natalităţii la nive-
luri mai scăzute. Având un caracter inevitabil
2. Dinamica procesului legat de tendinţa generală de modernizare a
de îmbătrânire a societăţii, tranziţia demografică în Republica
Moldova comportă unele particularităţi spe-
populaţiei în Republica cifice din cauza schimbărilor negative a nive-
Moldova lurilor mortalităţii şi a unei scăderi rapide a
natalităţii, ceea ce va contribui mult la sporirea
Îmbătrânirea demografică este cea ritmurilor de îmbătrânire demografică a popu-
mai importantă şi durabilă schimbare pe care o laţiei.
cunoaște structura pe vârste a unei populaţii în Scăderea natalității după 1990 a di-
2 Lutz W., Sanderson W. & Scherbov S. Global and regional po- minuat populaţia tânără, de la baza piramidei
pulation ageing: HoW Certain Are We of its dimensions? Population
Ageing, 2008, nr.1, p. 75-97

vârstelor, astfel, modificând forma piramidală a nare au intrat generaţiile puţin nume-
acesteia. În mod automat, ponderea populației roase născute în anii postbelici, astfel,
vârstnice (60 ani și peste) a cunoscut o creştere efectivul acestora micşorându-se cu 19
consistentă, mărind gradul de îmbătrânire de- mii, ceea ce a avut un impact favorabil
mografică a populației ţării (fig.1). asupra sistemului de pensionare;
• numărul populaţiei cu vârsta aptă de
muncă a fost în creştere continuă, da-
torită faptului că pe piaţa muncii in-
trau generaţiile numeroase născute în
anii 1980-1990. În perioada anilor
2000-2011 efectivul acestui contin-
gent a crescut cu circa 200 mii (9%).
În plus, a avut loc întinerirea acestui
contingent de populaţie;
Fig.1. Populaţia stabilă pe vârste şi sexe, la 1
• creşterea populaţiei cu vârsta economic
ianuarie 2012
activă şi reducerea numărului de per-
Sursa: BNS
soane aflate în întreţinere (numărul de
copii în vârstă 0-15 ani s-a redus în anii
Deși în Republica Moldova coeficien-
2000-2011 cu circa 290 mii) a contri-
tul îmbătrânirii populaţiei constituie 14,8, fi-
buit la reducerea semnificativă a ratei
ind în creştere constantă pe parcursul ultimilor
de dependență demografică (numărul
40 de ani, ea nu este cea mai îmbătrânită țară
persoanelor cu vârsta inaptă de muncă
de pe continentul european: o bună parte a
la 100 persoane cu vârsta aptă de mun-
țărilor europene economic dezvoltate sunt cu
că) de la 65,8 în anul 2000 la 50,1 în
mult mai îmbătrânite, coeficientul de îmbă-
anul 2011;
trânire având o valoare de circa două ori mai
• până în 2005, numărul de femei cu
mare (de exemplu, Italia, Germania, Austria,
vârstă reproductivă a atins valoarea
Franța). Însă, țările dezvoltate au devenit bo-
maximă (1023,4 mii), în toți acești ani
gate înainte de a deveni îmbătrânite, pe când
menținându-se la niveluri foarte ridi-
Republica Moldova a devenit îmbătrânită de-
cate. În plus, începând cu anul 2005,
mografic înainte de a fi dezvoltată economic.
a fost în creștere continuă efectivul
Aceasta este una din fațetele principale ale evo-
femeilor din principalul segment de
luţiei acestui fenomen în țara noastră.
vârstă pentru reproducere (20-30 ani),
Cu toate că în ultimii 10 ani Republica
atingând în anul 2011 valoarea maxi-
Moldova a îmbătrânit continuu, analiza modi-
mă – 362,9 mii. Aceste schimbări con-
ficărilor în structura pe vârste a populației de-
juncturale au avut un impact pozitiv
monstrează că schimbările intervenite au fost
asupra ratei natalității, care a crescut
deosebit de favorabile din punctul de vedere
lent începând cu anul 2002;
al dezvoltării socio-economice. Printre acestea
În toți acești ani a continuat să crească
urmează să menţionăm următoarele:
numărul tinerilor - băieți și fete, care au in-
• în anii 2000-2007 în vârsta de pensio-

trat în vârsta studenției, precum și a tineri- tiva beneficiilor apărute ca urmare a scăderii
lor care ajungeau la vârsta militară. Astfel, sarcinii demografice (se consideră că populația
coraportul dintre cele trei grupe mari de în vârsta aptă de muncă produce mai mult, de-
vârstă (copii, adulți și vârstnici) către anul cât consumă, iar diferența se repartizează în-
2012 a evoluat în felul următor: ponderea tre persoanele întreținute – copii și vârstnici).
copiilor în structura generală a populației Având condiții egale în ceea ce privește ocupa-
a scăzut de două ori în comparație cu anul rea forței de muncă, șomajul, productivitatea
1959, iar ponderea persoanelor în vârstă muncii şi alte aspecte, asemenea situații duc
de 60+ ani a crescut de două ori. Consta- la creșterea produsului intern brut pe cap de
tăm creșterea esențială a contingentului locuitor, astfel oferind populațiilor ”dividen-
populației în vârsta aptă de muncă până la dul demografic” la prima etapă a tranziției de-
68,9% (fig.2). mografice, de fapt pentru scăderea fertilității.
În majoritatea țărilor europene această etapă
în evoluția populației este practic finisată,
Republica Moldova încă mai are o rezervă
în acest sens. De menționat că există dovezi
empirice solide care demonstrează că factorii
demografici au un impact important, statistic
semnificativ, asupra coeficienților agregați ai
acumulărilor și creșterii economice. Estimă-
rile dividendelor demografice pentru diferite
țări ale lumii au condus la concluzia că divi-
Fig.2 Structura populaţiei pe grupe de vârstă dendul demografic potențial are o importanță
Sursa: Calculat pe baza datelor recensăminte- deosebită pentru toate țările, rezultatul de-
lor şi a numărului populaţiei la începutul anu- pinde, însă, de valorificarea acestuia. La nive-
lui 2012 lul macro, această perioadă se caracterizează
Notă: Anii 2004, 2012 - fără populația din prin majorarea posibilităților de direcționare
partea stângă a Nistrului şi mun. Bender. a fondurilor publice în sectorul de produce-
re, creșterea ocupării forței de muncă, precum
Această situație, când în structura și dezvoltarea infrastructurii sociale (investiții
populației se majorează ponderea adulților, se suplimentare în ocrotirea sănătății, educație
datorează reducerii natalității, respectiv, scă- etc.) La nivelul micro, dividendul demografic
derii ponderii copiilor în efectivul populației se manifestă prin creșterea posibilităților gos-
și creșterii speranței de viață la naștere. Ca podăriilor casnice de ameliorare a standardelor
rezultat, pe parcursul perioadei anumite, nu- de viață, investiții în educație, acumularea sur-
mărul lucrătorilor potențiali raportați la o per- selor bănești.
soană în întreținere (copiii și vârstnicii) este Cât privește Republica Moldova,
în creștere, până la atingerea unei valori ma- acest dividend demografic, sau ”fereastra
xime. Din punct de vedere economic, această oportunităților”, după anii 1990, nu a fost
situație este optimă, ținând cont de perspec- utilizat în măsură cuvenită. În primul rând,

această perioadă a coincis cu transformările so- generaţii.
cio-economice și politice radicale, însoțite de Spre deosebire de țările europene eco-
criza socio-economică de lungă durată. Lipsa nomic dezvoltate, procesul îmbătrânirii de-
locurilor de muncă, deprecierea veniturilor și a mografice în Republica Moldova este cauzat
acumulărilor, șomajul, au împins o bună parte preponderent de scăderea fertilității, pe când
a populației să emigreze peste hotare în căuta- reducerea mortalității are un rol nesemnifi-
rea unui loc de muncă. Aproape două decenii cativ. Mortalitatea contribuie la îmbătrânirea
migranții moldoveni contribuie la dezvoltarea populației dacă se îndeplinesc două condiții:
economiilor altor țări, în multe cazuri lucrând un număr mai mare a populației ajunge la vâr-
ilegal, fiind neprotejați social atât din perspec- ste înaintate și în aceste vârste crește speranța
tiva actuală, cât și cea legată de vârsta de pen- de viață. În Republica Moldova aceste două
sionare. condiții nu se îndeplinesc, respectiv dinami-
În Republica Moldova perioada ”feres- ca mortalității nu a condiționat îmbătrânirea
trei oportunităților” încă nu s-a epuizat, însă populației.
această etapă este foarte aproape. În prezent, se Deși în ultimii ani observăm o evoluție
încheie etapa depopulării cu dividendul demo- pozitivă în domeniul mortalității, ceea ce se
grafic, când reducerea numărului populației manifestă prin creșterea speranței de viață la
este însoțită de majorarea contingentului în naștere, în comparaţie cu alte ţări europene
vârstă aptă de muncă. În viitorul apropiat, Republica Moldova se înscrie în grupa state-
după cum ne demonstrează toate prognozele lor cu un nivel comparativ scăzut al acesteia:
demografice, începe altă etapă – depopularea 66,8 ani pentru bărbaţi şi 74,9 pentru femei
fără dividendul demografic: populația în vârstă (în anul 2011). Valoarea medie a speranţei de
aptă de muncă se va reduce continuu, provo- viaţă la naştere în 53 de ţări a regiunii euro-
când creșterea sarcinii demografice. pene constituie 72 de ani pentru bărbaţi şi 80
În numeroase lucrări şi rapoarte se ma- de ani pentru femei. În afara de aceasta, valori
nifestă îngrijorarea cu privire la îmbătrânirea scăzute ale parametrilor standardului de viaţă
populaţiei şi majorarea sarcinii economice asu- contribuie la menţinerea unei valori scăzute a
pra populaţiei active, astfel pe prim-plan fiind duratei medii de viaţă sănătoasă (HLY – heal-
înaintate efectele negative ale procesului dat. thy life years, sau DFLE – disability-free life
Această tratare unilaterală a îmbătrânirii po- expectancy) şi creşterea duratei medii de viaţă
pulaţiei subapreciază avantajele modernizării cu incapacitate. În ţările europene economic
demografice, probabil, din cauza noutății fe- dezvoltate valoarea acestui indicator depăşeş-
nomenului respectiv. te 70 de ani, în schimb, în ţările europene în
Piramida vârstelor se transformă irever- tranziţie el variază în limitele de la 58 până la
sibil, deoarece în rezultatul reducerii nivelului 66 ani, cea mai scăzută valoare a lui fiind înre-
mortalităţii, se schimbă radical structura tim- gistrată în ţările CSI: Belarus, Ucraina, Rusia
pului vieţii, se majorează timpul trăit de fiecare şi Republica Moldova (fig. 3 și 4).
cohortă de vârstă medie şi înaintată şi, cores-
punzător, cota lui în totalul timpului fiecărei

Fig. 3. Speranţa de viaţă la naştere (albastru+roşu) şi speranţa de viaţă sănătoasă la naştere
(albastru), în țările europene, anii 2010-2011
Sursa: Eurostat
Fig. 4. Speranţa de viaţă la naştere (albastru+roşu) şi speranţa de viaţă sănătoasă la naştere

(albastru), în țările europene, anii 2010-2011
Sursa: Eurostat
Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, fapt este în concordanţă cu progresul obţinut

precum şi la vârsta de 65 ani, în ţările europe- în domeniul ocrotirii sănătăţii şi promovarea
ne economic dezvoltate a crescut mai repede modului de viaţă sănătos. În spaţiul CSI tran-
decât speranţa de viaţă generală. Ca rezultat, ziţia economică de lungă durată, reformarea
europenii trăiesc mai mult, creşte durata medie sistemelor de sănătate, scăderea nivelului de
a vieţii trăite fără maladii şi dizabilități. Acest trai al populaţiei rămân în continuare factori

determinanţi care împiedică creşterea speran- de îmbătrânire a populației. S-a creat o situație
ţei de viaţă la naştere şi a duratei medii de viaţă paradoxală: pe de o parte, mortalitatea înaltă
sănătoasă. este incontestabilă și este un fenomen negativ,
Pe parcursul ultimelor două decenii pe de altă parte, ea împiedică amploarea îmbă-
speranța de viață la vârsta de 60 de ani nu s-a trânirii populației, care îngrijorează societatea
modificat semnificativ, dinamica acesteia înre- prin consecințele sale economice și sociale.
gistrând un caracter neuniform. Cu toate că în Migrația populației, de asemenea, are
ultimii ani observăm o dinamică pozitivă, este un impact negativ asupra dinamicii efectivului
devreme să afirmăm ca s-a stabilit o tendință și structurii populației, contribuind la amploa-
fermă de creștere a acestui indicator (fig.5). rea procesului de îmbătrânire demografică. În
Fig. 5. Speranţa de viaţă la vârsta de 60 de ani, Republica Moldova, anul 2011

Sursa: IIEŞP al AŞM, Sector Demografie
Pe de altă parte, domeniul mortalității, cazul Republicii Moldova, migrația de muncă

spre deosebire de alte influențe negative, nu a adus prejudicii considerabile dezvoltării de-
provoacă distorsiuni în structura pe vârste a mografice, provocând importante perturbaţii
populației, însă are un impact asupra evoluției în desfăşurarea corespunzătoare a tuturor fe-
acesteia, împiedicând îmbătrânirea populației nomenelor demografice, începând cu natalita-
pe contul creșterii speranței de viață, în special tea şi nupţialitatea şi terminând cu mortalita-
la vârstele adulte. În afara de acestea, morta- tea. Dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor
litatea extrem de înaltă a bărbaților cu vârsta peste hotare pleacă persoane tinere în vârstă
aptă de muncă implică disproporții semnifi- aptă de muncă, acest contingent în structura
cative pe sexe, provocând astfel îmbătrânirea populației se micșorează și, respectiv, se mo-
diferită a populației masculine și feminine. difică raportul dintre cele trei grupe mari de
În același timp, menținerea nivelului înalt al vârstă (copii, adulți, vârstnici). În prezent, este
mortalității nu a permis avansarea procesului dificil de estimat impactul migrației asupra

îmbătrânirii populației din cauza includerii face parte şi Republica Moldova. Statele euro-
în populația stabilă a tuturor migranților de pene dezvoltate acum şi în viitor vor avea ne-
muncă, inclusiv a celor care lipsesc din țară o voie de braţe de muncă şi deja se conturează
perioadă de lungă durată (mai mult de un an). o tendinţă de a atrage imigranţii din Europa
Acest lucru va fi posibil numai după următorul Centrală şi de Est, dat fiind faptul că populaţia
recensământ al populației. acestei regiuni este mai instruită, comparativ
Totodată, este evident că menţinerea cu alte regiuni, are modele culturale şi religi-
unui decalaj important între standardul de oase asemănătoare, ceea ce asigură o adaptare
viaţă din Republica Moldova şi cel din ţări- şi aculturaţie uşoară.
le dezvoltate în viitorul apropiat va încuraja
în continuare migraţia populației. Pe de altă
parte, țările europene dezvoltate înregistrează
3. Îmbătrânirea
scăderea numărului populaţiei și politicile de demografică în profil
imigrare ale acestor ţări se ajustează la condi-
ţiile respective, vor fi majorate cotele de imi-
teritorial
graţie în vederea compensării consecinţelor Republica Moldova îmbătrânește neu-
negative ale reducerii numărului populaţiei şi niform, în profil teritorial ponderea populaţiei
asigurării sau menţinerii creşterii economice. vârstnice variază în unele raioane, de la 10,7%
Evident că sursa principală a imigraţiei vor fi în zona de centru, până la 24,3% în zona de
ţările din Europa Centrală şi de Est, din care nord. (fig.6)
Fig. 6. Gradul de
îmbătrânire demografică
în profil teritorial, anul
2011, în %
Sursa: Elaborat în baza
datelor Biroului Naţional
de Statistică

Cel mai bătrân efectiv al populaţiei De o pondere înaltă a populaţiei adulte
după vârstă s-a creat în zona de nord a ţării, (apte de muncă) dispun, de asemenea, şi unele
media estimată fiind de 18,3%. Cele mai afec- raioane situate în vecinătatea capitalei. Astfel,
tate sunt raioanele Donduşeni, cu o ponde- în raioanele Anenii Noi şi Ialoveni, persoanele
re a populaţiei vârstnice de 24,3%, Drochia în vârsta aptă de muncă constituie 70% şi, re-
– 21,6%, Briceni – 21,4%, Edineţ – 21,1%, spectiv, 70,6% din numărul total al populației.
Râşcani – 20,4% şi Ocniţa – 19,8%. La nordul republicii ponderea populaţiei de
Doar în 3 unităţi administrativ-terito- 15-59 ani este cea mai joasă, constituind în
riale (Ialoveni, Chişinău, Călăraşi) din Repu- medie 65,7%. Printr-o concentrare proemi-
blica Moldova, ponderea populaţiei în vârstă nentă, în zona de nord, se evidenţiază mun.
de 60 de ani şi peste este mai mică de 12%. Bălţi (72,%). În sudul ţării, media estimată
Astfel, se poate constata că, într-o măsură mai (68,9%) este depăşită doar în raionul Basara-
mare sau mai mică, toate celelalte unităţi ad- beasca, cu 70,3%.
ministrativ-teritoriale sunt afectate de fenome- Trebuie să menţionăm că din categoria
nul de îmbătrânire demografică. unităţilor administrativ-teritoriale cu o struc-
Analiza structurii populaţiei pe grupe tură demografică relativ tânără fac parte locali-
mari de vârstă: copii (0-14 ani), adulţi (15-59 tăţile cu un grad înalt de dezvoltare economi-
ani) şi vârstnici (de 60 ani şi peste) demon- că, care în ultimele decenii au primit o bună
strează existenţa diferenţelor extrem de mari în parte din imigranţi (fluxurile importante de
efectivele acestor populaţii la nivel administra- persoane apte de muncă) venite din localităţi-
tiv-teritorial. le cu un nivel economic scăzut, preponderent
Se evidenţiază concentrarea înaltă a din mediul rural. Două municipii: Chişinău
populaţiei adulte (15-59 ani) şi, respectiv, în şi Bălţi atrag populaţia tânără aptă de muncă,
vârsta aptă de muncă, în primul rând în mun. ceea ce le permite să păstreze o structură de
Chişinău, cu o pondere de 74,1%. Acest fapt vârstă a populaţiei favorabilă, totodată, însă,
se datorează fluxului migraţional intern intens aceste două urbe deţin cele mai reduse efective
îndreptat spre capitala republicii, care repre- ale copiilor în vârsta de 0-14 ani). Ponderea
zintă un centru administrativ-politic, econo- copiilor în capitală, în perioada anilor 1990-
mic şi cultural, motivele principale fiind legate 2011 a scăzut de la 23,9% până la 13,6%.
de muncă şi studii. Evident că ritmurile înalte Aceeaşi situaţie este specifică şi pentru mun.
de dezvoltare a capitalei, construcţia de locu- Bălţi, ponderea copiilor (0-14 ani) constituind
inţe, oportunităţile mai mari de încadrare în 13,9% în 2011(fig.7).
câmpul muncii fac Chişinăul foarte atractiv, în
special, pentru populaţia tânără.

Fig.7 Ponderea copiilor 0-14 ani în profil teritorial, anul 2011
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
În ordine ierarhică, după municipiile Chi- trâne” şi a marilor bătrâni, sau a persoanelor de vâr-
şinău şi Bălţi, cele mai scăzute valori ale ponderii sta a patra, în totalul populaţiei în vârstă de 60 ani
populaţiei tinere, în prezent, se înregistrează în şi peste. Astfel, ponderea vârstnicilor ce au 75 ani şi
raioanele de nord ale republicii, cu un nivel înalt peste este de 27,7%, iar a celor de 80 de ani și peste
de îmbătrânire demografică. Cel mai mare număr este de 14% din totalul populaţiei în vârstă de 60
de copii în structura populaţiei îl au raioanele Te- ani şi peste.
leneşti şi Cantemir (21,1%). Menționăm că pe Cea mai mare pondere a persoanelor cu
întregul teritoriu al Republicii Moldova, mediul vârsta de 75 ani şi peste se înregistrează în raioanele
rural, în comparaţie cu cel urban, deţine o ponde nord ale republicii (Donduşeni, Briceni, Edineţ,
dere mai mare a copiilor în structura pe vârste a Ocniţa, Drochia, Râșcani), constituind 6,5-7,8%
populaţiei. din totalul populaţiei în vârstă de 60 ani şi peste. În
Îmbătrânirea demografică a populaţiei eva- mediul rural numărul bătrânilor de această vârstă
luată în profil teritorial evidenţiază caracterul mai este două ori mai mare, decât în mediul urban.
accentuat al acesteia în mediul rural, stabilindu-se
diferenţe semnificative între oraşe şi sate. Analiza 4. Evaluarea prospectivă
datelor statistice la nivelul mediilor de reşedinţă,
evidenţiază că aproape 15,5% din populaţia ru- a îmbătrânirii
rală a depăşit vârsta de 60 ani (în mediul urban – demografice
13,7%), iar în totalul populaţiei feminine rurale
ponderea femeilor vârstnice, la începutul anul 2012 În următoarele decenii, în Republica Mol-
era de 18,4%. dova procesul de îmbătrânire a populaţiei va conti-
Concomitent cu amploarea procesului de nua cu ritmuri rapide, dezvoltându-se pe fundalul
îmbătrânire demografică a populaţiei totale, se ac- descreșterii continue a populației. Chiar dacă vor
centuează o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei fi întreprinse unele măsuri eficiente de stimulare a
vârstnice prin creşterea ponderii persoanelor „bă- natalităţii, acestea nu vor influenţa semnificativ fe-

nomenul în cauză. Conform prognozei demografi- După anul 2012 se va instala tendința
ce (scenariu I-reper, II-mediu, III-înalt), proporția de reducere a numărului și ponderii populației
vârstnicilor în ansamblul populației se va majora în vârstă aptă de muncă, determinată de faptul
până la 16,7-17% către anul 2020, 19,6-20,6% în că acest segment al populației va fi completat
2030, 21,2-24,3% în 2040 și 27,4-30% în 2050 de generațiile puțin numeroase născute după
(fig.8). Chiar dacă proiectarea este elaborată cu o anii 1990.
ipoteză foarte optimistă asupra fertilităţii, fenome- Astfel, către anul 2020 efectivul
nul îmbătrânirii demografice în toate trei scenarii populației în vârsta aptă de muncă se va
realizate obţine proporţii impresionante. Viitorii micșora cu circa 6,6-6%, cu 10,6-10% în anul
bătrâni vor fi reprezentați de generaţiile care acu- 2030, 12,6-11,1% către anul 2040 și 15,8-
ma sunt în viaţă, numărul lor absolut în toate trei 12,7% către anul 2050. Numai creşterea spe-
proiecţii realizate se modifică, datorită ipotezei în- ranţei de viaţă şi a natalităţii pot contracara
aintate privind reducerea mortalităţii şi, respectiv, dimensiunile de reducere a acestui contingent
creşterea speranţei de viaţă. (scenariile II şi III).
În anii următori ne așteaptă creșterea
treptată a numărului populației în vârstă de
pensionare, dat fiind faptul că în această cate-
gorie de vârstă vor intra generațiile numeroase,
care s-au născut după anii `60 ai secolului tre-
cut. Creșterea acestui contingent al populației
va oscila în limitele de 0,5-2,5% anual, iar
către anul 2020 numărul populației în vârstă
de pensionare se va majora cu circa 16% în
comparație cu anul 2012.
Fig. 8. Evoluția proiectată a ponderii populației
în vârstă de 60 de ani și peste
Tabelul 1. Dinamica numărului populaţiei în vârstă aptă de muncă (mii)
S-I S-II S-III S-I S-II S-III

Creştere/scădere faţă de perioada precedentă
mii persoane (mii)
2012 2453,0 2453,0 2457,2
2015 2404,7 2405,7 2409,9 -48,3 -47,3 -47,4
2020 2291,5 2295,6 2302,7 -113,2 -110,1 -107,2
2025 2194,2 2202,4 2214,6 -97,3 -93,2 -88,1
2030 2143,1 2161,6 2184,1 -51,1 -40,9 -30,5
2035 2064,3 2102,6 2142,6 -78,8 -59,0 -41,6
2040 1934,9 1998,4 2059,4 -129,4 -104,2 -83,2
2045 1754,9 1845,5 1926,4 -180,0 -152,8 -132,9
2050 1581,0 1693,6 1787,4 -173,9 -151,9 -139,1

În vârsta de pensionare vor intra gene- ce se datorează prelungirii reducerii raportului
raţiile numeroase, astfel, se va înregistra creş- de dependenţă al copiilor, din contul scăderii
terea continuă a acestui contingent de popu- natalităţii după anii 1990, şi o stagnare până
laţie. O creştere semnificativă este prognozată aproape de anul 2015 a raportului pentru po-
pentru următorii trei ani (cu circa 40 mii de pulaţia vârstnică, prin atingerea vârstei de 60
persoane), rata anuală de creştere constituind ani a generaţiilor puţin numeroase din anii
2-2,6%. După anul 2025 creşterea efectivului postbelici. Majorarea ratei de dependență de-
de pensionari se va stopa, din cauza că această mografică se va instala ferm după anul 2015,
vârstă va fi atinsă de generaţiile mai puţin nu- „forţa motrice” fiind creşterea continuă a po-
meroase născute în anii 1965-1975, iar după pulaţiei vârstnice, provenită din generaţiile
anul 2035 tendinţa de creştere se va restabili. numeroase, născute în perioada anilor 1960-
Tabelul 2. Dinamica numărului populaţiei în vârstă de pensionare (mii)
S-I S-II S-III S-I S-II S-III

Creştere/scădere faţă de perioada
mii persoane precedentă (mii)
2012 563,3 563,3 569,2
2015 602,9 604,2 611,1 39,6 41,0 41,9
2020 672,1 678,8 693,0 69,2 74,6 81,9
2025 709,4 725,5 754,6 37,3 46,6 61,6
2030 709,4 738,0 789,0 0,1 12,5 34,4
2035 706,4 749,5 828,6 -3,1 11,5 39,6
2040 719,0 778,2 890,6 12,6 28,7 62,0
2045 764,5 842,3 993,1 45,5 64,1 102,5
2050 811,3 911,6 1106,9 46,8 69,3 113,9
Sursa: Sursa: IIEŞP al AŞM, Sector Demografie
Modificarea raportului dintre cele trei 1990. O redresare a natalităţii nu va avea alt
grupe mari de vârstă (copii, adulți și vârstnici) efect decât amplificarea raportului de depen-
va determina evoluția ratei de dependență de- denţă, prin creşterea numărului de copii, deci
mografică. În anii următori valoarea acesteia a populaţiei inactive economic (fig.9).
nu va înregistra o creștere semnificativă, ceea

ţiei influenţează în sens negativ populaţia
ţării. Concluziile nu vor suferi modificări
semnificative dacă s-ar introduce şi datele mi-
graţionale, acestea accentuând în sens negativ
ratele de dependenţă economică şi dezechili-
brele deja existente între grupele de vârstă. Dat
fiind faptul că în ultimii ani migraţia externă
s-a accentuat cu precădere la grupele de vârstă
ale populaţiei adulte (apte de muncă), dacă ar
Fig 9. Evoluţia proiectată a ratei de dependen- fi inclusă în modelul de proiecţie, aceasta cu
ţă demografică (numărul de persoane în vârstă siguranţă ar accentua decalajele dintre cele trei
inaptă de muncă la 100 de persoane în vârstă grupe mari de vârstă a populaţiei şi chiar ar
aptă de muncă) mări puţin ratele de dependenţă economică.
Sursa: IIEŞP al AŞM, Sector Demografie În concluzie, îmbătrânirea demografică
*RDC – rata de dependenţă a copiilor (0-15 ani) în prima jumătate a secolului XXI în mare mă-
*RDV – rata de dependenţă a vârstnicilor (per- sură este determinată de structura pe vârste a
soane în vârstă de pensionare: femei de 57 ani populației care s-a format în perioada preceden-
şi mai mult, bărbaţi de 62 ani şi mai mult) tă. Pe de o parte, declinul fertilității după anii
*RDT – rata de dependenţă totală 1990 se va reflecta prin reducerea numărului de
nașteri, dat fiind faptul că efectivul părinților
Prognozele demografice existente nu potențiali va fi redus. Pe de altă parte, atinge-
includ componenta migrațională din cau- rea vârstelor înaintate de către generațiile nu-
za datelor statistice incomplete cu privire la meroase născute după anii 1960 va determina
acest fenomen. Evident că refluxul popula- creșterea considerabilă a populației vârstnice.

III. PROVOCĂRILE MAJORE
ALE ÎMBĂTRÂNIRII POPULAŢIEI
Îmbătrânirea populației implică Garanţia venitului. Trecerea în gru-

schimbări importante în toate sferele socia- pele de vârstă înaintată deseori este însoţită
le, provocând modificarea structurii generale de scăderea nivelului de trai. Reducerea
a necesităţilor sociale. Dat fiind faptul că posibilităţilor economice şi înrăutăţirea sănătăţii
modificările ulterioare ale structurii pe vârste a în multe cazuri fac persoanele vârstnice vul-
populaţiei se conturează destul de clar, ele pot fi nerabile în ceea ce priveşte sărăcia. În Repub-
anticipate prin elaborarea unor măsuri adecvate, lica Moldova pensia reprezintă sursa materială
care vor permite adaptarea tuturor structurilor principală pentru această categorie de persoane,
şi a societăţii în întregime la aceste schimbări al cărei volum este foarte modest, constituind
demografice de lungă durată. Chiar dacă pro- doar 26% din salariul mediu pe economie pen-
cesul de îmbătrânire a populaţiei este inevitabil, tru anul 2011. Pensia medie pentru limita de
consecinţele lui, în mare parte, sunt determi- vârstă în Republica Moldova este cea mai mică
nate de modul de abordare a problemei vizate, din Europa şi acoperă doar 58-60% din min-
de opţiunile şi programele sectoriale elaborate. imul de existență. Mai mult de 90% dintre pen-
Efectele îmbătrânirii populaţiei sunt sionari primesc pensii mai mici de o mie de lei,
multiple şi complexe, având o influenţă ceea ce împiedică o parte din persoanele în etate
semnificativă asupra dezvoltării sociale şi să ducă o viaţă deplină. Astfel, ajustarea volu-
creşterii economice. Această influenţă se mului pensiilor la standardele de viață rămâne
manifestă prin sistemele de ocrotire a sănătăţii, în continuare un obiectiv important al politi-
asigurărilor sociale şi forţei de muncă (fig.10). cilor în domeniul îmbătrânirii populației.
Asigurări sociale
(Pensiile și alte plăți)
Dezvoltarea socială
Ocrotirea sănătății
Îmbătrânirea (cheltuieli ce țin de deservire
demografică medicală și îngrijire)
Creșterea economică
Forța de muncă
Fig.10.Fig.10. Impactul
Impactul îmbătrânirii
îmbătrânirii demografice
demografice asupra societății
asupra societății

Piaţa forţei de muncă Educaţie
Îmbătrânirea demografică rapidă Îmbătrânirea populației va exercita pre-
afectează condițiile de bază ale funcționării siune supra sistemului de educație în două mo-
pieței muncii, provocând schimbări structurale duri. Pe de o parte, reducerea contingentului
ale acesteia. Ponderea populaţiei în vârsta aptă de elevi va provoca scăderea cererii pe piața
de muncă inevitabil se va micşora, în paralel va forței de muncă pentru cadre didactice, ceea
avea loc îmbătrânirea însăşi a forţei de muncă. ce va face posibilă economisirea unor costu-
În acest context, îmbătrânirea populaţiei se ri. Pe de altă parte, pentru a spori capacitatea
poate transforma într-un factor care va împ- de continuare a activității economice a per-
iedica creşterea economică, în cazul în care nu soanelor vârstnice va fi necesar de a organiza
va fi posibilă stoparea ritmurilor de scădere a sistemul de educație continuă (pe toată durata
efectivului forţei de muncă şi nu vor fi apli- vieții active), precum și de a elabora noi forme
cate unele măsuri mai eficiente de creştere a de instruire, ceea ce în prezent practic lipsește
productivităţii muncii. în Republica Moldova.
Creşterea în viitorul apropiat a efecti-
vului grupului de vârstă de 50–64 ani ridică
problema îmbătrânirii active. Acest segment Sistemul de pensionare
de vârstă implică aspecte legate de politicile
de ocupare şi reforma pensionării, crearea Una din problemele centrale constă în
oportunităților pentru prelungirea activității asigurarea stabilităţii fondurilor de pension-
economice, astfel contribuind la reducerea ra- are şi creşterea cheltuielilor pentru formarea
portului de dependenţă. acestora. Pentru Republica Moldova problema
Partea mai în vârstă a populaţiei active se complică prin faptul că majoritatea per-
va creşte sensibil, atât din cauza tendinţelor soanelor în vârsta de pensionare beneficiază de
demografice stabilite, cât și din motivul că pensii, dar populaţia în vârsta aptă de muncă
pe termen lung este puţin probabil să poată (numărul căreia este în creștere) nu participă
continua recurgerea la pensionarea anticipată. integral la completarea fondurilor sociale.
Necesitatea de a menţine pe piața muncii un Cauzele sunt multiple: şomajul, intensitatea
număr crescut de lucrători mai în vârstă va rec- proceselor migrației nereglementate în scop de
lama o nouă abordare a tuturor problemelor muncă peste hotare, proporțiile considerabile
legate de raportul între vârstă şi piaţa muncii ale economiei tenebre ș.a. care, per ansamblu,
(educație continuă, recalificare, crearea lo- reduc capacitățile Bugetului Asigurărilor So-
curilor de muncă speciale cu orar de muncă ciale.
fexibil etc.) Învăţarea şi recalificarea populaţiei Din motive economice, pur şi simplu din
pe întreaga durată a vieţii va deveni tot mai cauza constrângerilor bugetare inevitabile,
importantă pe măsura creşterii duratei medii majorarea vârstei de pensionare, probabil, va
de viaţă şi dinamicii economice în deceniile fi inevitabilă. Dar din punctul de vedere al
următoare. premiselor demografice, Republica Moldova
încă nu posedă condiţiile necesare pentru re-

alizarea reformei respective. Experienţa mai În prezent, în structura pensionarilor o
multor ţări arată că fenomenul îmbătrânirii pondere însemnată le revine celor pensionaţi
populaţiei se derulează în paralel cu întinerirea pe motiv de invaliditate (20,6%). Anume star-
acesteia, în sensul că se deplasează şi hotarele ea de sănătate a populaţiei poate constitui unul
bătrâneţei. Oamenii nu doar trăiesc mai mult, din obstacolele de prelungire a activităţii eco-
dar, de asemenea, ajung la vârste mai înaintate, nomice după ieşirea la pensie.
menţinându-şi starea de sănătate mai bună, Pe lângă acestea, urmează să menționăm
existând astfel motive obiective pentru extin- că după 10-15 ani, Republica Moldova va avea
derea perioadei de activitate economică a aces- mulţi rezidenţi în vârstă de pensionare, care nu
tora. În Republica Moldova situaţia fiind cu vor avea dreptul la asigurare socială, dat fiind
totul alta, sănătatea populaţiei caracterizându- faptul că nu au contribuit la formarea fondu-
se prin niveluri înalte de morbiditate şi inva- lui social (migranții de muncă și alte categorii
liditate. de angajați neasigurați social). Aceste persoane
În aceste condiţii, creşterea vârstei de pen- vor trebui susţinute prin măsurile asistenţei so-
sionare poate fi însoţită de multiple consecinţe ciale, iar sistemul actual al pensiilor și asistenţa
economice şi sociale. În prezent, acest segment socială va trebui să fie extins, astfel încât să
al pieţei forţei de muncă (angajaţii în vârsta asigure persoanelor dreptul la protecția socială
de pensionare) funcţionează pe baza de auto- din partea statului.
reglementare. Cine poate, doreşte şi îşi găseşte
de lucru muncește, restul – nu. Nici guver-
nul, nici angajatorii nu au obligaţiuni faţă de
Sistemul de sănătate
ei, lucrătorii ineficienţi, inclusiv pe motiv de
sănătate, sunt în mod natural eliminaţi de pe Un efect important al îmbătrânirii
piaţa forţei de muncă. În anii următori, oferta populaţiei va fi cauzat de creşterea numărului
braţelor de muncă, odată cu intrarea pe piaţa de persoane în vârstă solicitante de îngrijiri de
forţei de muncă a generaţiilor puţin numer- sănătate şi îngrijiri specifice.
oase născute după anii 1990, va fi cu mult
mai redusă, şi, în aceste condiţii, menţinerea
Sistemul de îngrijire de sănătate şi de
activităţii economice a pensionarilor va fi fo-
îngrijiri de lungă durată sunt confruntate
arte actuală. Cu toate acestea, cuprinderea cu dificultatea de a garanta, simultan, trei
obiective: accesul pentru toţi, indiferent
largă a persoanelor vârstnice, care deseori au
de venituri, un nivel înalt al calităţii îngri-
probleme de sănătate, în activitatea economică, jirilor, viabilitatea financiară a sistemelor
de îngrijire.
poate constitui o piedică în calea dezvoltării
economice. Totodată, poate provoca o creştere
a şomajului din contul aceloraşi persoane
vârstnice, care nu-şi pot găsi locuri de muncă Îmbătrânirea populaţiei va impune
în funcție de posibilităţile lor, ceea ce la rândul necesitatea de adaptare a serviciilor sociale şi
său va provoca creşterea obligaţiunilor sociale de sănătate la modificarea tipurilor de afecţiuni
ale statului faţă de acest segment al populaţiei, (creşterea maladiilor cronice) şi a tipurilor de
etc. pacienţi. O importanţă deosebită va trebui

acordată obiectivului ca persoanele vârstnice versitatea posibilităților de susținere din partea
să rămână cât mai mult active, sănătoase şi in- rudelor. Pentru generațiile mijlocii apariția
dependente. Provocarea constă în elaborarea rudeniei în patru generații semnifică majorarea
strategiilor eficiente axate pe prevenire, care sarcinilor ce țin de îngrijirea și tutela părinților
să includă ameliorarea calităţii alimentației, în etate. Dacă mai înainte, când relațiile de
activitatea fizică şi intelectuală, începând cu rudenie erau de trei generații, persoanele în
modul de viaţă al tinerilor şi persoanelor de vârstă de 30-40 de ani întrețineau familiile
vârstă medie. lor și acordau ajutor părinților lor în vârstă,
Creşterea efectivului grupului de atunci, în prezent persoanele în vârstă de 50-
vârstă de 75 de ani şi peste este cea care pune, 60 de ani ajută copiii și nepoții lor, ceea ce a
îndeosebi, problema sănătăţii şi a îngrijirilor. fost și înainte, precum și îngrijesc de părinții
Ea implică exigenţe noi în privinţa locuirii, lor vârstnici, ceea ce nu a fost mai înainte.
posibilităţilor de deplasare şi a altor infrastruc- Sporirea mobilității teritoriale a populației
turi publice. Acest grup de populație are ne- influențează accesibilitatea ajutorului din partea
voie de servicii de sănătate şi de îngrijire mult rudelor, de asemenea, modifică comportamen-
mai numeroase şi esenţial diferite de cele de tul și trăinicia relațiilor intergeneraționale. Re-
care are nevoie populaţia mai tânără. ducerea numărului de copii în familie duce la
scăderea numărului de persoane care pot acor-
da ajutorul necesar rudelor în vârstă. În afară
Îmbătrânirea de acestea, implicarea largă a femeilor în activi-
demografică și relaţiile tatea economică, care tradițional acordau aju-

tor rudelor în etate, a redus aceste posibilități,
familiale în special pe parcursul zilei de muncă.
Această presiune demografică, economică și
Creșterea duratei medii a vieții și redu- socială asupra structurii și funcțiilor tradiționale
cerea fertilității duc la modificarea relațiilor ale familiei, duc la faptul că familia nu mai este
familiale, care se transformă din orizontale în în stare să asigure necesitățile persoanelor vârst-
verticale, având consecințe multiple. Pentru nice fără ajutorul și susținerea din partea statu-
persoanele vârstnice acest fapt diminuează di- lui prin programe și servicii speciale.

RECOMANDĂRI
De menţionat că rezolvarea obiectivelor tru asigurarea creşterii economice. Este impor-

ce ţin de asigurarea vieții sănătoase și active tant ca acțiunile în acest domeniu să nu fie axate
a persoanelor vârstnice, al căror număr va fi pe măsurile ce se vor impune când se va resimţi
în creştere continuă, oferirea posibilităţilor de insuficienţa forţei de muncă, ci este necesar ca
a obţine un loc de muncă decent, în virtutea eforturile să fie concentrate asupra creării lo-
necesităţii sau dorinței de a rămâne economic curilor de muncă pentru generaţiile economic
activ, precum şi accesului la serviciile medicale active: atât pentru tinerii care intră pe piața
și asistența socială corespunzătoare, va fi un forței de muncă, cât și pentru persoanele mai
lucru dificil. Dacă în ţările economic dezvol- în vârstă, care doresc să-și prelungească acti-
tate generaţiile persoanelor vârstnice actuale şi vitatea economică. Astfel, efectele îmbătrânirii
cele care urmează, în condiţiile stabilităţii eco- populației pot fi contracarate de creșterea ratei
nomice şi nivelului de trai înalt, au avut po- de ocupare.
sibilitate să-şi acumuleze resurse materiale de Creșterea productivității muncii este
rezervă şi pot achita, de exemplu, unele servicii al doilea factor esențial în menținerea și
de asistenţă socială, îngrijire la domiciliu etc., îmbunătățirea contribuției forței de muncă
atunci în Republica Moldova vârstnicii actuali la dezvoltare. Schimbările pe piața muncii nu
şi generaţiile următoare ale vârstnicilor sunt sunt determinate în mod decisiv de efectele
cei care şi-au pierdut acumulările băneşti în demografice. Situația țărilor economic dezvol-
timpul crizei economice acute din anii 1990, tate, cu un nivel de îmbătrânire mult mai mare
au fost şomeri sau au muncit în sectorul agri- decât în Republica Moldova, indică faptul că
col, având salarii extrem de mici şi, respectiv, în ultimii ani sporirea productivității muncii
alocări reduse în fondul social sau au muncit a fost singurul factor major care a influențat
peste hotare și n-au contribuit la formarea creșterea venitului pe cap de locuitor. Creșterea
fondurilor sociale. Dacă nu va fi obţinută o productivității muncii ar putea să minimal-
creştere economică şi nu vor fi majorate rit- izeze efectele cantitative ale micșorării efecti-
murile acesteia, atunci pentru rezolvarea prob- vului forței de muncă. Inovațiile și shimbările
lemelor ce țin de îmbătrânirea populaţiei va fi tehnologice sunt o parte indispensabilă în re-
necesar de a majora sarcina asupra populaţiei alizarea acestui deziderat.
în vârstă aptă de muncă (majorarea impozi- Dezvoltarea pieţei muncii, stimular-
telor sau altor contribuţii). ea ocupării în sectorul formal al economiei
Piața forței de muncă. Dupa cum a va contribui la creşterea încasărilor fiscale
fost menționat, în prezent Republica Moldova şi posibilităţilor pentru lărgirea unor pro-
dispune de o populaţie aptă de muncă relativ grame sociale destinate persoanelor în etate.
tânără, astfel având un potenţial însemnat pen- Pe lângă acestea, adaptarea pieței muncii

la îmbătrânirea populației include astfel de lemelor provocate de îmbătrânirea populaţiei
măsuri ca preîntâmpinarea pensionării precoce, (pregătirea cadrelor medicale şi sociale).
eliminarea discriminării pe piața muncii a per-
soanelor vârstnice, creșterea competitivității
profesionale a persoanelor vârstnice, precum
Protecția socială a
și crearea condițiilor favorabile pentru muncă persoanelor vârstnice
decentă (iluminare, grafic de lucru etc.)
Modernizarea sistemului de pensionare
este o problemă care necesită soluţionare cât
Educație mai rapidă, având drept scop creşterea treptată
a vârstei de pensionare, egalarea acesteia dintre
Investirea în educație și instruire pe în- bărbaţi şi femei, precum și introducerea unui
treaga durată a vieții constituie un obiectiv prin- format definit de contribuţii prin dezvoltarea
cipal pentru societatea îmbătrânită. O educație unei scheme pe mai mulţi piloni, promovată
de bază de calitate înaltă, în condițiile din- de Banca Mondială.
amice ale societății contemporane, dezvoltării Ajustarea volumului pensiilor la stan-
rapide a tehnologiilor informaționale, urmează dardele calităţii vieţii pentru ca acestea să
să constituie acel fundament pe care anagajații îndeplinească scopul lor principal de prevenire
își vor putea sprijini noile calificări. a sărăciei la populația vârstnică și asigurarea
Consolidarea capacităților sistemului de necesităților cotidiene. Asigurarea volumului
învățământ (infrastructura și personalul) pen- adecvat al pensiilor sociale pentru grupurile
tru a veni în întâmpinarea schimbărilor consid- social vulnerabile (lucrători în sectorul infor-
erabile în structura contingentului de ”elevi” mal, cei cu venituri mici, migranţii de muncă
prin extinderea programelor educaționale, reîntorși etc).
promovarea şi încurajarea educaţiei pe toată O atenție deosebită trebuie acordată
durata vieţii pentru a răspunde oscilațiilor de dezvoltării continue a capacităților
înscriere la învățământ la anumite nivele. instituționale și de personal a Casei Naționale
Programele educaționale urmează să fie de Asigurări Sociale în domeniul administrării
elaborate în corespundere cu noile cerințe im- programelor de pensii și altor prestații de
puse de evoluția economică, precum și a pieței asigurări sociale.
muncii.
Încurajarea angajatorilor să ofere in- Sănătatea populației
struire/recalificare personalului propriu şi al-
tor persoane, promovarea relaţiilor reciproc În prezent populația adultă (în vârsta
avantajoase între instituţiile de învăţământ şi aptă de muncă) se caracterizează prin rate de
angajatori, dezvoltarea sectorului privat în do- morbiditate și mortalitate ridicate. Reieșind
meniul învățământului (cursuri de pregătire din acestea, presupunem că persoanele din
profesională, recalificare). acest grup demografic care vor supraviețui în
Un obiectiv specific îl constituie formarea următoarele decenii, vor ajunge la bătrânețe
potenţialului naţional pentru rezolvarea prob- fiind mai vulnerabili la boli. În acest context,

învigorarea sănătății populației în vârsta aptă elaborarea programelor speciale pentru fami-
de muncă reprezintă un obiectiv important lii, care asigură îngrijiri informale membrilor
pentru sistemul actual de sănătate, luând în de familie în vârstă, diversificarea serviciilor
considerare cauzele morbidității și mortalității sociale menite să acorde ajutorul necesar atât
la aceste vârste. Această abordare implică fap- familiilor care îngrijesc persoanele vârstnice,
tul că acțiunile din domeniu urmează a fi cât și persoanelor vârstnice singuratice care nu
direcționate spre profilaxie și promovarea unui sunt în stare să-și asigure îngrijirea respectivă
mod de viață mai sănătos. sau din anumite considerente nu pot avea aju-
torul necesar din partea familiilor.
În activităţile strategice ce ţin de
îmbătrânirea populației trebuie luat în consid-
În condiţiile schimbărilor demografice
erare caracterul intersectorial al problemelor
actuale și creșterii constrângerilor
financiare, îmbătrânirea sănătoasă și existente și celor care pot să apară. Identificar-
îmbătrânirea activă prezintă factorii
ea soluțiilor în acest domeniu înseamnă că tre-
principali pentru durabilitatea viitoare a
sistemului de sănătate și protecţie socială. buie întreprinse reforme consecutive pe piața
muncii, în sistemul de pensii, de educație,
de sănătate, precum și o dirijare mai bună a
proceselor migraționale. Activitatea sau lipsa
Pe lângă acestea, o importanță deosebită activităţii în una din domeniile enumerate va
constituie astfel de obiective ca asigurarea avea un efect de bumerang asupra altor sfere
accesibilității (fizice, financiare și sociale) a (reforma sistemului de pensionare nu va fi
serviciilor medicale; adaptarea sistemului de eficientă fără dinamica pozitivă în sănătatea
sănătate la tranziția epidemiologică (prevalarea populației, dezvoltarea pieței muncii etc).
bolilor cronice); elaborarea programelor speci- Elaborarea, monitorizarea şi evaluarea
ale de îmbătrânire activă: promovarea modului politicilor în domeniul îmbătrânirii populației
de viață sănătos și alte metode de profilaxie. urmează să se bazeze pe cercetările ştiinţifice,
Dezvoltarea infrastructurii de deser- inclusiv cercetările interdisciplinare, datele
vire a persoanelor în vârstă înaintată: ajutorul statisticii curente, proiectările demografice. O
şi îngrijirea la domiciliu, programe de deser- atenţie deosebită trebuie acordată legăturilor
vire socială la nivel comunitar, instituţii care de nivelul micro şi macro în economie şi so-
acordă îngrijire de lungă durată. cietate.
Promovarea solidarității între generații,

BIBLIOGRAFIA
1. Îmbătrânirea populaţiei în Republica Mol- Population Ageing, 2008, nr.1, p. 75-97.

dova: consecinţele economice şi sociale. Pal- 6. Mason Andrew. Demographic transition
adi Gh., Gagauz O., Penina O., Chişinău, and demographic dividends in developed
2009, 204 p. and developing countries. United Nations
2. Balaşa A. Îmbătrânirea populaţiei: provocări Expert group meeting on social and eco-
şi răspunsuri ale Europei. ”Calitatea vieţii”, nomic implications of changing population
Bucureşti, 2005, XIV, nr.3-4, http://www. age structure. Population Division DESA,
iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/ Mexico City, Mexico 31 August – 2 Sep-
cv2005.3-4.a05.pdf tember 2005.
3. Cartea verde a Populației Republicii 7. Politique de viéillissement. Comission Eu-
Moldova /CNPD/C.Matei, Gh.Paladi, ropéene, 1998.
V.Sainsus, O.Gagauz – Ch.: Statistica, 8. Road Map for mainstreaming Ageing Re-
2009. – 56 p. public of Moldova /United Nations. – New
4. De la roșu la gri: ”A treia tranziție” a York and geneva, 2012. – 82 p.
populațiilor în curs de îmbătrânire din 9. United Nations (UN). World Population
Europa de Est și din fosta URSS. Raport / Ageing: 1950-2050.www.un.org/esa/popu-
Banca Mondială, UNFPA lation/publications/worldageing19502050
5. Lutz W., Sanderson W. & Scherbov S. 10. Пенсионная система Республики
Global and regional population ageing: Молдова: актуарная экспертиза. Под ред.
HoW Certain Are We of its dimensions? В.Н.Баскакова, Москва, 2007.

PLATFORMA DE DISCUŢII
Alexandre Sidorenko, anumite reuşite: a fost elaborată aşa numita

„Road map” pe îmbătrânire, au loc şedinţe la
Consultant, European Centre această temă în mod regulat, deja cei de la Gu-
for Social Welfare Policy and vern vorbesc adecvat la acest subiect. Deciden-
Research, Viena, Austria ţii ştiu deja ce trebuie să întreprindă în acest
domeniu şi chiar întreprind anumite activităţi.
Acţiunile Guvernului sunt stimulate şi de re-
R. Moldova este un stat cu o popula-
prezentanţele instituţiilor ONU în Moldova.
ţie tânără dacă e să comparăm cu alte state ale
În general, pot spune că în cazul R.
lumii, unde ponderea populaţiei cu vârsta de
Moldova nu a fost o negare sau neglijare a pro-
peste 60 de ani este de 20 la sută comparativ
blemei de către guvernanţi, dimpotrivă, per-
cu 14,8 la sută cât este în Moldova. Astfel, R.
sistă dorinţa de a schimba lucrurile la diferite
Moldova are timp să se pregătească pentru îm-
nivele şi domenii: ministere, comunitatea oa-
bătrânirea populaţiei.
menilor de ştiinţă, funcţionari etc.
Merită însă de menţionat că pe lângă
În prezent, problemele-cheie la care
cele două fenomene care duc la „îmbătrânirea”
trebuie de atras atenţia sunt: reforma modului
unui stat ca: natalitatea scăzută şi mortalitatea
de asistenţă a oamenilor în etate; implementa-
ridicată, R. Moldova mai are un al treilea fe-
rea acţiunilor de schimbare a imaginii oame-
nomen care agravează această problemă. Este
nilor în etate prin promovarea ideii că aceştia
vorba despre migraţia tineretului, fie din loca-
au un rol activ în societate; includerea şi abor-
lităţile rurale în cele urbane, fie în afara ţării.
darea serioasă a acestui subiect în strategia de
Republicii Moldova ca şi altor state din spaţiul
ţară 2020.
CSI îi este caracteristic fenomenul „îmbătrâni-
În viziunea mea, R. Moldova se carac-
rii rapide” inclusiv şi din cauza mortalităţii în
terizează prin tradiţiile puternice ale solidarită-
rândul populaţiei apte de muncă.
ţii şi respectului între generaţii. Acesta este un
Dacă ar fi să fac referinţă la ce se face în
lucru pozitiv. Doar că acestea sunt bazate pe
R. Moldova la capitolul politici de îmbătrânire
tradiţii şi nu pe o cultură sănătoasă şi corectă
a populaţiei, atunci aş vrea să încep cu anul
a abordării îmbătrânirii. În acest sens, trebuie
2002, când prima dată am venit în Moldova
schimbată imaginea oamenilor în etate în vizi-
în calitate de expert străin pe probleme de îm-
unea celor tineri.
bătrânire a populaţiei. Atunci se crea impresia
că nu există problema îmbătrânirii populaţiei.
Unicul aspect despre care se discuta puţin erau
fondurile de pensii. Astăzi, pot constata deja

Gheorghe Ţurcanu, şir de schimbări în domeniile sociale, medica-
le, economico-financiare, culturale etc., care
viceministrul Sănătăţii necesită întreprinderea măsurilor eficiente, în-
R. Moldova dreptate spre diminuarea riscurilor de pierdere
a sănătăţii în rândul persoanelor în vârstă, asi-
gurarea unei îmbătrâniri active şi crearea con-
Îmbătrânirea populaţiei este una dintre
diţiilor favorabile de viaţă pentru persoanele
cele mai importante provocări sociale şi eco-
în etate.
nomice cu care se confruntă societăţile europe-
Îmbătrânirea demografică presupune o
ne în secolul al XXI-lea. În scopul accentuării
serie de provocări: pentru piaţa muncii, pentru
importanţei mondiale a acestei probleme, Or-
sistemele de sănătate, dar şi pentru calitatea
ganizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat Anul
vieţii după pensionare. Mulţi se aşteaptă la o
2012 - An al îmbătrânirii active şi solidarităţii
degradare a calităţii vieţii persoanelor ieşite la
între generaţii, cu Sloganul „Îmbătrânirea acti-
pensie, alţii consideră că pensionarii vor fi pre-
vă: Sănătatea adaugă viaţă anilor”.
ocupaţi doar de propriile interese, lăsând astfel
În câţiva ani, populaţia în vârstă de
pe umerii tinerei generaţii o povară grea.
muncă a Uniunii Europene va scădea, în timp
Soluţia se regăseşte în promovarea unui
ce numărul locuitorilor cu vârste de 65 de ani
mediu de viaţă în care „a îmbătrâni” nu este si-
şi peste va continua să crească cu aproape 2
nonim cu „a fi dependent de ceilalţi”, iar „îm-
milioane de persoane pe an. În 2060, raportul
bătrânirea activă” ar deveni o realitate pentru
dintre persoanele în vârstă de muncă şi persoa-
noi toţi.
nele vârstnice va fi de 1 la 2 (în prezent, acest
Anul european al îmbătrânirii active şi
raport este de 1 la 4).
al solidarităţii între generaţii marchează ani-
Populaţia Republicii Moldova deţine
versarea a 10 ani de când a fost adoptat Planul
aceleaşi caracteristici de îmbătrânire. Faţă de
Internaţional de Acţiune Împotriva Îmbătrâni-
cursul european, unde acest proces a durat pe
rii (International Plan of Action on Ageing),
parcursul a mai multor secole, în ţara noastră
semnat în aprilie 2002. Prin acest plan, statele
ritmul proceselor de îmbătrânire este mult mai
semnatare, inclusiv Republica Moldova, s-au
rapid, fiind cauzat de migraţia în masă a popu-
angajat să promoveze şi să susţină îmbătrânirea
laţiei tinere, apte de muncă, precum şi indica-
activă, prin includerea în politicile sociale şi
torii scăzuţi ai natalităţii.
în programele economice naţionale a nevoilor
Din numărul total al persoanelor în
şi drepturilor vârstnicilor şi prin promovarea
etate, două treimi locuiesc în mediul rural, iar
unei societăţi pentru toate vârstele.
procesul de îmbătrânire a populaţiei aici este
Ministerul Sănătăţii acordă o atenţie
mai avansat deoarece persoanele cu vârsta pes-
deosebită problemelor îmbătrânirii populaţi-
te 60 ani reprezintă 15,2 % din totalul popu-
ei în Republica Moldova, asigurând suportul
laţiei, faţă de 13,2% în mediul urban. Nivelul
necesar în procesul de identificare şi evaluare a
maximal critic al acestui indicator a fost depă-
necesităţilor individuale şi comunitare în asis-
şit în 11 raioane.
tenţa medico-socială persoanelor în vârstă şi
Astfel, ritmul rapid de îmbătrânire a
îmbunătăţirea calităţii vieţii lor.
populaţiei în Republica Moldova induce un

Anual se efectuează monitorizarea şi urmate de cancer, maladiile sistemului digestiv
concretizarea evidenţei persoanelor vârstni- (ţara are cea mai înaltă rată de mortalitate cau-
ce, stabilirea tipului de patologii care mai des zată de maladiile sistemului digestiv). Hepatite
afectează persoanele în etate, cu întreprinde- virale B, C şi Delta sunt cauzele creşterii mor-
rea măsurilor eficiente de prevenire a acestora, bidităţii şi mortalităţii semnificative.
în scopul creării oportunităţilor de integrare Problemele de sănătate legate de stilul
activă în viaţa societăţii a acestei categorii de de viaţă sunt larg răspândite în Republica Mol-
populaţie. dova: abuzul de alcool şi tabagismul, dietele
Totodată, soluţionarea problemelor nesănătoase cu consum insuficient de fructe şi
îmbătrânirii populaţiei necesită mobiliza- legume, supraponderabilitatea, activitatea fi-
rea eforturilor întregii societăţi, inclusiv prin zică redusă, maladiile provocate de carenţa de
schimbarea atitudinii faţă de persoanele vârst- iod, fier şi de poluarea apei potabile.
nice, excluderea presiunii şi neglijării acestora, Toate acestea necesită măsuri intensive
reducerea consecinţelor nefavorabile ale îmbă- de promovare a modului sănătos de viaţă, ac-
trânirii populaţiei prin prelungirea „duratei de tivităţi profilactice şi, în special, de prevenire a
viaţă sănătoase şi active”. maladiilor neinfecţioase, precum şi tratamen-
Principalele probleme ale persoanelor tul eficient a bolilor în fazele lor incipiente cu
vârstnice sunt cele de sănătate şi în special pa- prevenirea posibilelor complicaţii ireversibile.
tologiile cronice. Cele mai frecvente patologii La începutul anului 2011, în Moldova
întâlnite la persoanele în etate sunt: patologia locuiau 512,3 mii persoane în vârstă de 60 ani
sistemului cardio-vascular; probleme de carac- şi peste, din care mai mult de jumătate (60,5%)
ter ortopedic (artroză, osteoporoză, căderile şi sunt femei. Fiecare a patra persoană are vârsta
fracturile consecutive); patologia sistemului între 60-64 ani, iar 14,1% - au mai mult de 80
nervos (encefalopatii, boala Alzheimer, boala ani. Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei,
Parkinson, dereglări vasculare cerebrale); de- constituie 14,4%, care a avut dinamica stabilă
reglări psiho-emoţionale; tulburări de vedere; în creştere în ultimii 6 ani. Speranţa de viaţă a
hipoacuzii; incontinenţa sfincteriană. populaţiei din anul 2005 a crescut cu 1,26 ani,
Bolile cronice (care afectează cel puţin inclusiv la femei cu 1,75 ani.
50 de persoane din 100 000) reprezintă cau- Conform calculelor de prognoză din
za a peste 87% din decesele înregistrate în UE anul 2011 ale Departamentului pentru pro-
(2009). Printre acestea se numără bolile car- blemele economice şi sociale al ONU (UN-
diovasculare, cancerul, problemele de sănăta- DESA), în anul 2025 în Republica Moldova
te mintală, diabetul zaharat, bolile cronice ale persoanele cu vârsta de 60 ani şi peste vor con-
aparatului respirator şi afecţiunile musculo- stitui 23,2%, iar în anul 2050 numărul acesto-
scheletale. ra va forma 33,8% din toată populaţia.
În Republica Moldova maladiile nein- De asemenea, prognozele arată că în
fecţioase sunt, la fel, în creştere. Cele mai des anul 2025 speranţa de viaţă în ţara noastră
raportate cauze a deceselor la vârstnici sunt bo- poate atinge 71,9 ani (femei - 75,3 ani, băr-
lile sistemului cardiovascular, în special stările baţi - 68,5 ani) şi 76,5 ani (femei – 79,4 ani,
asociate cu hipertensiunea arterială, care sunt bărbaţi – 73,4 ani) către anul 2050.

Particularităţile demografice în Repu- cursul procesului de îmbătrânire, definită de
blica Moldova, care urmează să determine si- Organizaţia Mondială a Sănătăţii este ,, îmbă-
tuaţia din domeniu în deceniile apropiate se trânirea activă”, care le permite persoanelor să
caracterizează prin: nivelul scăzut al natalităţii; îşi atingă potenţialul de bunăstare fizică, soci-
nivelul foarte înalt al migraţiei externe; nivelul ală şi mintală pe tot parcursul vieţii şi să par-
înalt al mortalităţii, în special în rândul băr- ticipe în cadrul societăţii, şi le oferă în acelaşi
baţilor (de vârstă medie). Astfel, aproximativ timp protecţie, securitate şi îngrijire adecvată
50% din bărbaţi în Republica Moldova care în atunci când au nevoie.
prezent sunt în vârsta de 40-45 de ani nu vor Măsurile de încurajare a îmbătrânirii
atinge vârsta de pensionare, fapt care împiedi- active urmează a fi întreprinse pe trei direcţii
că ridicarea vârstei de pensionare cu posibila de bază: participare pe piaţa muncii; rolul ac-
compensare a deficitului forţei de muncă, care tiv în societate; modul de viaţă autonom. În
însoţeşte procesul îmbătrânirii demografice. Republica Moldova serviciul geriatric este re-
Problemele demografice legate de îm- cunoscut la nivel de stat drept una din prio-
bătrânirea populaţiei în Republica Moldova rităţile de dezvoltare a sistemului de asistenţă
pot fi soluţionate prin intermediul a 3 meca- medicală. Astfel, serviciul geriatric a fost inclus
nisme demografice: natalitate, mortalitate şi în principalele documente de politici după
migraţie. care se conduce în activitatea sa Ministerul Să-
Totodată, ele nu pot fi soluţionate prin nătăţii, precum Politica Naţională de Sănătate,
utilizarea doar a uneia din măsurile enumerate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886
sau prin implementarea unei strategii pe ter- din 06.08.2007.
men scurt. În elaborarea şi promovarea unei În scopul dezvoltării serviciului ge-
politici demografice eficiente este necesar de riatric în Republica Moldova a fost instituit
a lua în consideraţie întreaga complexitate a Centrul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie
factorilor demografici, sociali şi economici, cu în cadrul IMSP Spitalul Clinic al Ministerului
perspectivă pe termen lung. Sănătăţii, aprobat prin Ordinul Ministerului
În scopul orientării şi corelării poli- Sănătăţii nr. 469 din 25.12.2007 „Cu privire
ticilor publice în domeniul populaţiei, în fe- la Regulamentul Centrului Naţional de Geri-
bruarie 2007, cu suportul UNFPA a fost înfi- atrie şi Gerontologie”, misiunea căruia este de
inţată Comisia Naţională pentru Populaţie şi a asigura accesul persoanelor vârstnice la asis-
Dezvoltare, care activează pe lângă Guvernul tenţă medicală geriatrică de calitate în condiţii
Republicii Moldova. de ambulator şi spitaliceşti, adecvată necesită-
Comisia este organ consultativ perma- ţilor specifice vârstei înaintate.
nent, activitatea căreia constă în orientarea şi În vederea perfecţionării şi asigurării
corelarea politicilor publice în domeniul po- suportului ştiinţific a calităţii asistenţei me-
pulaţiei, determinarea priorităţilor şi mecanis- dicale geriatrice prestate populaţiei vârstni-
melor de asigurare a securităţii demografice, ce, promovării şi implementării tehnologiilor
monitorizarea evoluţiei fenomenelor. moderne de diagnostic şi tratament geriatric,
Una din oportunităţile principale de menţine- la data de 21.09.2012 în Republica Moldova
re a sănătăţii şi îmbunătăţire a calităţii vieţii în şi-a derulat activităţile I Conferinţă internaţi-

onală de Geriatrie şi Gerontologie cu generi- capitol. În zonele de sud şi centru situaţia este
cul ,,Abordarea multidisciplinară a pacientului mai bună, dar se va agrava la sfârşitul acestui
vârstnic”, asigurând un suport important pen- deceniu.
tru infrastructura instituţională şi cea ştiinţifi- Trebuie de bătut alarma acum şi de cre-
că în domeniul demografic, care necesită să fie at politici adecvate situaţiei în care ne aflăm
menţinut şi dezvoltat continuu. or, R. Moldova a trecut la etapa când numărul
bătrânilor este mai mare decât cel al copiilor.
Una dintre prevederile Planului de
Valeriu Sainsus, la Madrid este şi crearea condiţiilor optime

pentru o îmbătrânire activă. În acest context,
conferenţiar universitar, pot spune că în R. Moldova la acest capitol
demograf, Academia de Studii nu s-a schimbat nimic. În ţara noastră vârsta
Economice din Moldova de pensionare este o teroare pentru persoanele
de peste 60 de ani. Astfel, doar 25 la sută din
vârstnici sunt angajaţi şi doar 50% au lucrat
Dacă e să vorbim despre Planului Inter- doar un an după atingerea vârstei de pensio-
naţional de Acţiuni de la Madrid privind Îm- nare. Prin vârsta de pensionare bătrânii sunt
bătrânirea, la care R. Moldova este semnatară, limitaţi şi descurajaţi. Astfel, pe de o parte,
atunci aş spune că foarte puţin s-a făcut pentru statul nu oferă condiţii ca aceste persoane să-şi
implementarea prevederilor acestui document exercite dreptul la muncă, iar pe de altă parte,
în R. Moldova. Moldova a semnat acest docu- nici nu stimulează dorinţa persoanelor după
ment din obligaţie, însă, până la moment, sunt vârsta de pensionare de a munci în continuare.
foarte mari diferenţe între prevederile acestui Asta deoarece nu le oferă nici un dividend din
act internaţional şi realitatea din ţara noastră, contribuţia pe care o aduc statului muncind
deoarece politicile statului în domeniul îmbă- după atingerea vârstei de pensionare. În ata-
trânirii populaţiei rămân foarte mult detaşate re condiţii, educăm trântori care aşteaptă doar
de obiectivele trasate de acest document. pensia de la stat, această trăsătură fiind perpe-
În primul rând, „bătrâneţea” nu este in- tuată şi din timpurile Uniunii Sovietice când
tegrată în societatea moldovenească. Astfel, noi statul era cel care avea grija bătrânilor. Nu pu-
pierdem oportunitatea îmbătrânirii populaţiei tem continua prin sistemul paternalist. Trebu-
ca fenomen în condiţiile în care îmbătrânirea ie să aplicăm pilonul II şi III de pensionare.
în R. Moldova are loc mult mai rapid decât în Pe lângă aceasta, o soluţie a acestei probleme
statele dezvoltate. În ciuda acestui fapt, politi- ar fi ca persoana care a ajuns la vârsta pensi-
cile statului în acest domeniu nu sunt prompte onării să poată lucra în continuare part-time
şi nici coerente. Dacă e să argumentăm cu cifre pe un termen mediu de 5-7 ani. Toate acestea
această poziţie, aş aduce exemplul raioanelor în condiţiile în care numărul persoanelor care
de nord unde 1/3 din populaţie este la vâr- se ajung la vârsta de pensionare este mult mai
sta pensionării, ceea ce contribuie la un con- mare decât a celor care intră pe piaţa muncii.
sum mult mai mare din PIB decât aportul. În O altă problemă este că R. Moldova
această zonă situaţia este cea mai gravă la acest este penultima ţară cu cea mai mică vârstă de

pensionare de 57 ani pentru femei. Pe de o par- Moldova este de 100 USD, iar pensia medie
te, se pare că statul are grijă de aceste femei, le este de 50 USD. În atare condiţii pot afirma cu
protejează, însă, pe de altă parte, acestea sunt certitudine că îmbătrânirea în R. Moldova este
descurajate şi limitate în a-şi asigura un nivel o sărăcire dublă a persoanei ajunsă la vârsta de
de trai decent, atât din punct de vedere finan- pensionare. Astfel, nu este important să cerce-
ciar, cât şi social. Or, speranţa de viaţă a feme- tăm statistic numărul bătrânilor din Moldova,
ilor din R. Moldova este mult mai mare decât ci calitatea vieţii acestora.
cea a bărbaţilor şi, acestea având fixată o pensie Dacă vorbim despre asigurarea accesu-
de 300 lei, trebuie să existe în lipsa unei surse lui la servicii pentru bătrâni, aş spune că R.
suplimentare de venit, în lipsa soţului care a Moldova, de asemenea, are mult de lucru la
decedat şi în lipsa posibilităţii de a comunica şi acest capitol. De exemplu, deşi a fost creată
a socializa, deoarece este nevoită să stea acasă. infrastructura medicală în localităţile R. Mol-
În aceste condiţii, aş sugera echivalarea dovei ne întrebăm: toţi bătrânii pot ajunge
vârstei de pensionare între sexe. Lucru valabil la acel punct medical sau e timpul să punem
pentru femeile cu unu şi doi copii. Pentru problema vizitării bătrânilor de către asistenţii
femeile cu trei şi mai mulţi copii, vârsta de medicali? Deci, noi trebuie să reevaluăm mo-
pensionare ar trebui să rămână aceeaşi deoare- dul de prestare a serviciilor către bătrâni.
ce acestea au adus dividende demografice ţării. În concluzie, nu voi spune ceva nou,
Prin menţinerea vârstei de pensionare tergi- însă foarte important: fiecare vârstnic trebuie
versăm solidaritatea intergeneraţională. să fie parte deplină a dezvoltării societăţii. Or,
O altă teză pe care eu o susţin este că pentru a putea fi martori ai unui fenomen de
îmbătrânirea pentru R. Moldova este timpul acest fel, trebuie să avem politici coerente în
pierderilor. Noi nu însuşim oportunitatea îm- domeniul social. Fenomenul îmbătrânirii tre-
bătrânirii. Astfel, această oportunitate neglija- buie să fie inclus la nivel legislativ şi bugetar.
tă fiind, peste ceva timp se va transforma într- Politicile în domeniul îmbătrânirii trebuie să
un mare dezavantaj şi chiar pericol. fie de lungă durată însă, ajustate permanent la
Indiferenţa statului faţă de de angaja- schimbările care au loc în societate. Eu aş su-
mentele neîndeplinite distruge unitatea fami- gera crearea unui Consiliu Naţional al Persoa-
liei deoarece nu se unesc eforturile celor in- nelor în Etate şi o Societate a tuturor vârstelor.
dependenţi cu cei dependenţi, adică a tinerei
generaţii cu cei în etate. Cu alte cuvinte, nu
avem corelarea eforturilor intergeneraţionale. Valeriu Scutelnic,
Un alt aspect prevăzut în Planul In- primarul satului Bîrnova,
ternaţional de Acţiuni de la Madrid privind Ocniţa
Îmbătrânirea este şi asigurarea calităţii vieţii
prin oferirea unui minim garantat persoanelor
vârstnice cu respectarea drepturilor, respon- Satul Bîrnova este un sat mediu ca și
sabilităţilor şi rolului lor în societate. Or, nu mărime, cu 2750 locuitori. În acest an aici
putem vorbi despre îndeplinirea acestui aspect sunt 108 copii de vârstă preșcolară, 173 copii
din moment ce coşul minim de consum în R. cu vârsta cuprinsă între 7 şi 15 ani, 79 copii cu

vârsta de la 16 la 18 ani. Din 1600 persoane ceva telefonează la centrul medicilor de familie
apte de muncă doar aproximativ 300 locuitori sau la asistenții sociali.
ai satului sunt oficial angajați în câmpul mun- Dacă e să analizăm situația materială a
cii. 128 persoane sunt plecate la muncă peste bătrânilor, putem spune că doar 3-4% dintre
hotare în timp ce numărul persoanelor care be- aceștia sunt cât de cât asigurați cu cele necesa-
neficiază de pensie este de 500. re, restul existând la limita sărăciei. În fiecare
Anul 2012 este unul mai complicat zi sunt abordat de bătrânii din sat cu întrebări
comparativ cu 2011 din perspectiva îmbătrâni- referitor la ajutorul pentru căldură pe care nu-l
rii populației. Asta dacă e să ne uităm la datele vor mai primi ca înainte, referitor la evaluarea
pe care le avem pentru trei semestre ale anului situației pentru a determina necesitatea acor-
în curs. Astfel, în anul curent, în satul Bîrnova dării ajutoarelor sociale. Chiar recent a venit
s-au născut 9 copii şi au decedat 17 persoane. o bătrânică care plângea și îmi spunea că nu
În general, aveam de la 20 la 25 nașteri anu- va primi ajutoare sociale deoarece are televi-
al și de la 40 la 55 decese.  Serviciile acordate zor color, garaj și motocicletă. Toate astea în
bătrânilor din localitate le-aș califica ca fiind condițiile în care este văduvă și solitară. Este
”satisfăcătoare”. Avem Centrul Medicilor de o mare sărăcie în gospodăriile și casele persoa-
Familie din localitate unde lucrează medicul- nelor în etate. Majoritatea așteaptă ajutor de
șef, un terapeut și cinci surori medicale. Aces- la copiii plecați la munci peste hotare, de la
tea din urmă deservesc cele cinci sectoare în vecini și de la primărie.
care este împărțit satul, inclusiv și bătrânii care Această sărăcie este tot mai răspândită
au nevoie de anumite servicii sau asistență me- deoarece pe an ce trece ”îmbătrânește” satul.
dicală. La primărie se află la evidență 50 de Drept exemplu vă dau oricare mahala din sat.
bătrâni care au nevoie de asistență. Aceștia Dacă sunt 10 case, atunci aproximativ patru
sunt deserviți de 5 asistenți sociali care merg la sunt părăsite, în patru gospodării locuiesc bă-
fiecare dintre ei cel puțin de trei ori pe săptă- trâni și doar una sau două sunt cu familii ti-
mână. Dacă aceste persoane mai au nevoie de nere.

NOTE:

IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care
activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare politică,
planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă
comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de
piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al
Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale
fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui spirit
de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării no-
astre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei
societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.
Institutul pentru Dezvoltare str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău 373 / 22 221844 tel office@viitorul.org
şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” MD-2005 Republica Moldova 373 / 22 245714 fax www.viitorul.org

MD Monitor 0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD Monitor 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitor social NR.

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 3

str. Iacob Hâncu 10/1, Chişinău

Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică, social-democrată

Cu Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început colaborarea

Monitorul Social apare cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert.

Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul” şi

4 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 5

În anul 2012 se împlinesc 10 ani de la membri activi, independenţi şi implicaţi în so-

6 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 7

1. Abordarea problemei tea între generații. Lucrările colocviului au fost

în Uniunea Europeană: nare și solidaritate intergenerațională”.

8 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 9

10 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 11

1. Unele consideraţii tate fiind aleasă vârsta care se împarte la cinci.

gradului de îmbătrânire sunt utilizate două variante: 60 și 65 ani.

12 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 13

14 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 15

16 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

Fig. 4. Speranţa de viaţă la naştere (albastru+roşu) şi speranţa de viaţă sănătoasă la naştere

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, fapt este în concordanţă cu progresul obţinut

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 17

Fig. 5. Speranţa de viaţă la vârsta de 60 de ani, Republica Moldova, anul 2011

Pe de altă parte, domeniul mortalității, cazul Republicii Moldova, migrația de muncă

18 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 19

20 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 21

Tabelul 1. Dinamica numărului populaţiei în vârstă aptă de muncă (mii)

S-I S-II S-III S-I S-II S-III

22 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

Tabelul 2. Dinamica numărului populaţiei în vârstă de pensionare (mii)

S-I S-II S-III S-I S-II S-III

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 23

24 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

Îmbătrânirea populației implică Garanţia venitului. Trecerea în gru-

(Pensiile și alte plăți)

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 25

26 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 27

demografică și relaţiile tatea economică, care tradițional acordau aju-

28 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

De menţionat că rezolvarea obiectivelor tru asigurarea creşterii economice. Este impor-

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 29

30 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 31

1. Îmbătrânirea populaţiei în Republica Mol- Population Ageing, 2008, nr.1, p. 75-97.

32 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

Alexandre Sidorenko, anumite reuşite: a fost elaborată aşa numita

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 33

34 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 35

36 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

Valeriu Sainsus, la Madrid este şi crearea condiţiilor optime

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 37

38 APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI

APLICAREA BUNELOR PRACTICI PRIVIND REDUCEREA INCIDENŢEI 39