SC DBA Logistic Sonderfahrten SRL Pipirig

PROCEDURA OPERATIONALA Cod:IP - SSM - 01
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL Instructiune proprie de Securitate si Sanatatea Muncii pentru
executarea Instructajului Introductiv General ;
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1
Jud.Neamt Instructiuni Proprii de Securitate si Sanatate in Munca pentru
Instructajul Periodic la Locul de Munca
APROB
Administrator
1
S.C.DBA Logistic
Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

conditii de munca (protectia muncii)
–Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006-
Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor-Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru
pagubele generate de produsele cu defecte-Legea nr. 25/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003
privind protectia maternitatii la locurile de munca-Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca-
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati-Legea nr. 320/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 137/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii-
Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2000 privind ratificarea unor conventii adoptate de
Organizatia Internationala a Muncii
–Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie pentru persoanele incadrate in munca
–Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 740 din 10
octombrie 2002
–Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore/zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite,
vatamatoare, grele sau periculoase
Legislatie in domeniul asigurarilor sociale
–Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si al drepturi de asigurari sociale-Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate
publica-Legea nr. 145/1997 – Legea asigurarilor sociale de sanatate, abrogata si inlocuita prin OUG nr. 150 din 31/10/2002
Legislatie in domeniul materialelor si substantelor periculoase
–Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor-Legea nr.
99/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor
de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor-Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive
Legislatie in domeniul evaluarii conformitatii
Hotarari de Guvern
–HOTÃRÂRE nr. 37 din 16 ianuarie 2008 pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 355 / 2007 privind supravegherea sãnãtãtii
lucrãtorilor
–Hotararea de Guvern nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie
si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
– Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006-Codul
Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22 decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor
normative modificatoare, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005
–Hotararea de Guvern nr. 119/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale
–Hotararea de Guvern nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate
utilizarii in exteriorul cladirilor
–Hotararea de Guvern nr. 1875/2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest
–Hotararea de Guvern nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de vibratii
–Hotararea de Guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
riscurile generate de zgomot
–Hotararea de Guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca
2
S.C.DBA Logistic
–Hotararea de Guvern nr. 1007/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul
navelor
–Hotararea de Guvern nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
–Hotararea de Guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
–Hotararea de Guvern nr. 1049/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de suprafata sau subteran
–Hotararea de Guvern nr. 1050/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria
extractiva de foraj
–Hotararea de Guvern nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor
care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
–Hotararea de Guvern nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care
pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
–Hotararea de Guvern nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
–Hotararea de Guvern nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in
munca
–Hotararea de Guvern nr. 1093/2006 privind stabilirea cerinþelor minime de securitate ºi sanatate pentru protecþia lucratorilor
impotriva riscurilor legate de expunerea la agenþi cancerigeni sau mutageni la locul de munca
–Hotararea de Guvern nr. 1135/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit
riscuri generate de campuri electromagnetice
–Hotararea de Guvern nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
–Hotararea de Guvern nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca
–Hotararea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii în munca nr. 319/2006
–Legea nr. 598/2003 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
–Legea nr. 346/2002 – Legea privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale modificata prinOrdonanta de
urgenta a Guvernului nr. 107 din 24/10/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002
Legea nr. 22/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
–Legea nr. 19/2000 – Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
–Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase-Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor
chimice periculoase
–Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
–Legea nr. 245/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea
conformitatii
Organizarea Activitatilor de Instruire a Personalului
1.Instructajul Introductiv General

2.Instructajul la Locul de Munca
3
S.C.DBA Logistic
3.Instruirea Periodica
4.Instructiuni Proprii
INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL
Lista de difuzare:
Nr. Ex.nr. Directie; Functia Numele Data
Crt. Serviciu;Birou; Prenumele primirii Semnatura Observatii
Compartiment
1. 1 Administrator
2. Administrator
3. 1 Persoana desemnata
4
S.C.DBA Logistic
Instructiune cadru privind instruirea introductiv-generală

(elaborată în conformitate cu prevederile art. 83–89 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006)
1. SCOP
Prezenta procedură reprezinta cadrul metodologic de efectuare a instruirilor de securitate si sanatate in munca (instruire
introductiv-generala,instruire la locul de munca,instruire periodica) in vederea insusirii cunostintelor si a formarii deprinderilor de
securitate si sanatate in munca.
2. DOMENIU
Procedura se aplică la toate locurile de munca
3. DEFINIŢII SI ABREVIERI
3.1. Definiţii
3.1.1. Instruire: ansamblu de activitati organizate, parte a pregatirii profesionale a lucratorilor, care au ca scop insusirea cunostintelor
si formarea deprinderilor de securitate a muncii. Instruirea reprezinta principala masura organizatorica de prevenire a accidentelor si
imbolnavirilor profesionale. Prin instruire se urmaresteformarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca si dezvoltarea
capacitatii de reactie in raport cu riscurile.
3.1.2. Securitatea muncii: stare a elementelor implicate in realizarea procesului de munca (mijloace de productie, executant, sarcina
de munca si mediul de munca) in care este exclusa actiunea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala asupra
executantilor.
3.1.3. Conducator al locului de munca: persoana competenta, desemnata sa supravegheze si sa indrume activitatea la un loc de
munca, care raspunde inclusiv de indeplinirea cerintelor de securitate si sanatate in munca.
3.1.4. Loc de munca: locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situate in cladirile unde isi desfasoara activitatea,inclusiv orice alt loc
din aria intreprinderiisi/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul activitatii desfasurate.
3.1.5. Pericol grav si iminent de accidentare: situatie concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a
produce un accident in orice moment
3.2. Abrevieri
3.2.1. SSM – Securitate si sanatate in munca;
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
A.Acte care legiferează strict numai activităţi în legătură directă cu măsurile de securitate a muncii, formulând o aşa-numită
„legislaţie de bază”, din care fac parte:
 Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
 H.G.-urile care transpun directive UE;
 Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.
B. Acte care conţin, dar numai în subsidiar, şi norme juridice de SSM (Constituţia României, Codul muncii – capitolele referitoare la
protecţia muncii şi asigurările sociale, precum şi la munca femeilor şi tinerilor) sau norme de drept care, deşi în principiu au un
obiectiv diferit şi specific altor activităţi, contribuie prin aplicarea lor la apărarea vieţii şi sănătăţii persoanelor încadrate în muncă.
Totalitatea actelor specificate la punctul B o putem grupa sub denumirea de „legislaţie conexă”legislaţiei de bază a SSM:
 Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată şi completată
 Titlul V „Sănătatea şi securitatea în muncă”
 art. 6 alin. (1): „Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de
protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncăa, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio
discriminare”.
 art. 39 alin. (2) lit. e): „Salariatul are obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate.
 Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 – Capitolul 3 „Sănătatea şi securitatea în muncă”.
5
S.C.DBA Logistic
1. Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

Actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de securitate şi sănătate în muncă în România îl reprezintă Legea
securităţii şi sănătăţii în muncă. Cu alte cuvinte, ea îndeplineşte rolul de lege fundamentală pentru realizarea securităţii şi sănătăţi
în muncă, fiind din acest punct de vedere elementul generator pentru toate prevederile normative cu caracter de securitate şi
sănătate în muncă, indiferent că acestea se regăsesc în actele componente ale legislaţiei de bază sau conexe (cu excepţia
prevederilor din Constituţie şi Codul muncii).
Structura Legii securităţii şi sănătăţii în muncă asigură acoperirea tuturor problemelor de bază ale organizării şi desfăşurării
activităţii practice de prevenire a riscurilor profesionale:
Cap. I – Dispoziţii generale
Scopul transpare chiar din titlul legii, aceasta propunându-şi instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirea securităţii şi
sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
Legea stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor,
eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a
reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
Cap. II – Domeniu de aplicare
Acest capitol stabileşte faptul că legea se adresează angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor din toate sectoarele de
activitate, atât publice, cât şi private.
Sunt evidenţiate excepţiile şi sunt definiţi principalii termeni utilizaţi în cadrul legii (vezi art. 5).
Cap. III – Obligaţiile angajatorilor
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Principalele principii
de prevenire pe care angajatorul este obligat să le utilizeze pentru implementarea măsurilor prevăzute sunt următoarele:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, alegerea
echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii,
condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Cap. IV – Obligaţiile lucrătorilor
Fiecărui lucrător îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din
partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi
alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă (vezi art. 23 alin. (1).
Cap. VI – Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor, conţine secţiunile Evenimente, Accidente de muncă
şi Boli profesionale.
Sunt prezentate modalităţile de comunicare, cercetare, înregistrare şi raportare a evenimentelor cu particularităţi speciale pentru
cazul accidentelor de muncă şi pentru cazul bolilor profesionale.
Cap. VII – Grupuri sensibile la riscuri: ridică problema femeilor gravide, a lehuzelor sau femeilor care alăptează, a tinerilor şi a
persoanelor cu dizabilităţi.
Cap. VIII şi IX – Infracţiuni, respectiv Contravenţii: reglementează încadrarea juridică pentru nerespectarea prevederilor legii şi
prezintă pedepsele şi sancţiunile stabilite.
Cap. X – Autorităţi competente şi instituţii cu atribuţii în domeniu: enumeră aceste autorităţi şsi instituţii şi le prezintă atribuţiile.
Cap. XI – Dispoziţii finale: prevede apariţia Normelor Metodologice de aplicare a legii şi a hotărârilor de Guvern prin care se preiau
Directivele europene specifice.
6
S.C.DBA Logistic
2. H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006
Normele metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor şi sunt structurate în următoarele capitole:
 Cap. I – Dispoziţii generale
 Cap. II – Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă
 Cap. III – Servicii de prevenire si protecţie
 Cap. IV – Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitate si sănătate în muncă
 Cap. V – Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
 Cap. VI – Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific
 Cap. VII – Comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a
incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea şi raportarea bolilor profesionale
 Cap. VIII – Avizarea documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă
3. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
4. H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
5. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare;
6. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
7. H.G. nr. 1.051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
8. H.G. nr. 1.058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expusi
unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive
Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei din domeniul SSM
Nerespectarea legislaţiei din domeniul SSM se poate datora necunoaşterii acestei legislaţii sau nerespectării cu bună stiinţă.
Persoana juridică, prin administratorul societăţii, poate fi sancţionată contravenţional sau se poate propune începerea urmăririi
penale în cazul nerespectării legislaţiei de protecţia muncii, în conformitate cu prevederile cap. VIII şi IX din Legea nr. 319 /2006, a
securităţii şi sănătăţii în muncă. În cadrul societăţii, la propunerea conducătorului locului de muncă, serviciului extern de prevenire
sau chiar a conducerii societăţii, în cazul nerespectării legislaţiei de protecţia muncii, se pot aplica sancţiuni administrative sau
disciplinare stabilite de societate prin Regulamentul Intern.
Necunoaşterea si nerespectarea legislaţiei poate avea cea mai gravă consecinţă, aceea de producere a unui eveniment soldat cu
pierderea unei vieţi sau pierderea capacităţii de muncă – invaliditate de gradul I, II sau III.
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de
orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se
autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate
profesională.Necunoaşterea si nerespectarea legislaţiei în domeniul protecţiei muncii poate avea consecinţe deosebite atât pentru
conducerea societăţii, cât şi pentru lucrător.
Consecinţele pe care le poate avea pentru lucrător
1.suferinţa de pe urma unui accident ce poate avea urmări grave (deces, invaliditate) atât pentru accidentat, cât şi pentru familie;
2. pierderea unor sume importante din veniturile cuvenite, în perioada de concediu medical pentru refacerea capacităţii de muncă,
datorită perioadei de întrerupere a activităţii.
3. sancţiuni
a) art. 38 din Legea nr. 319/2006
(1) Nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, dacă
prin aceasta se creează un pericol grav şsi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă.
(3) Dacă nerespectarea constă în repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor
pentru care s-a luat măsura opririi lor, pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amendă.
7
S.C.DBA Logistic
(4) Faptele prevăzute la alin. (1) si (3) săvârşite din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, iar
fapta prevăzută la alin. (2) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.
b) art. 39 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată şi completată
Salariatului are obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate în muncă, obligaţie care este concretizată în instrucţiunile
proprii ale unităţii în materia protecţiei muncii şi în regulamentul intern. Nerespectarea cu vinovăţie a acestei obligaţii de către
salariat poate atrage răspunderea disciplinară a acestuia.
Sancţiunile disciplinare prevăzute în Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată şi completată, vor fi aplicate în funcţie de
gravitatea încălcării normelor de protecţia muncii. La stabilirea lor se va ţine seama de gravitatea faptei, împrejurările în care a fost
săvârşită, gradul de vinovăţie al făptuitorului, dacă acesta a mai avut abateri în trecut, precum şi urmările acestora. Faţă de
reglementarea legală este posibilă ipoteza aplicării sancţiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă, chiar la
prima abatere, dacă încălcarea măsurilor de protecţia muncii, prin gravitatea ei concretă, justifică aceasta măsură;
5. PROCEDURA
5.1. INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALA
5.1.1. Se face in mod obligatoriuurmatoarelor categorii de lucratori:
a) persoanelor nou angajate ;
b)elevilor, studentilor, ucenicilor care vor efectua practica profesionala ;
c) persoanelor venite in unitate prin delegare;
d) persoanelor venite prin detasare;
e) persoanelor aflate in perioada de proba in vederea angajarii;
f) persoanelor puse la dispozitie de catre un agent de munca temporar;
5.1.2. Instruirea introductive generala se realizeaza in baza tematicii de instruire aprobata de administratorul Intreprinderii Individuale;
5.1.3. Instruirea introductiv generala se face de prestator de servicii de SSM.
5.1.4. La instruirea introductiv generala pot participa grupuri de cel mult 10 persoane.
5.1.5. Durata instruirii introductiv generala este stabilita la 8 ore. Aceasta durata poate fi mai mare (maxim 16 ore) daca persoanele
participante la faza intruirii introductiv generala nu au dovedit prin testul completat ca si-au insusit cunostintele necesare. Daca dupa o
noua testare persoanele participante la instruire nu si-au insusit cunostinele necesare desfasurarii activitatii, aceste persoane nu vor fi
angajate si nu vor primi documentele specifice persoanelor angajate.
5.1.6. Instruirea introductiv generala se finalizeaza cu completarea, de catre fiecare persoana instruita, a unui test de verificare.
5.1.7. Rezultatul verificarii prin test scris se va consemna in fisa de instruire.
5.1.8. Toate persoanele care parcurg instruirea introductiv generala vor fi inregistrate in registrul de evidenta a angajatilor noi.
5.1.10. Registrul de evidenta a angajatilor noi se completeaza si se pastreaza la angajator.
5.1.11. Persoanele care nu au aviz favorabil de la medic pentru desfasurarea activitatii pentru care au fost repartizate nu vor parcurge
instruirea introductiv generala si nu vor primi documente care sa le dea dreptul de a fi angajate.
5.2. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
5.2.1.Instruirea la locul de munca se face in mod obligatoriu urmatoarelor categorii de personal:
- persoanelor nou angajate in munca, indiferent de forma contractelor de munca;
- persoanelor venite prin delegare;
- persoanelor venite prin detasare;
- elevilor si studentilor pentru practica profesionala;
- persoanelor aflate in perioada de proba in vederea angajarii;
- persoanelor puse la dispozitie de catre un agent de munca temporar;
- persoanelor transferate de la un loc de munca la altul;
5.2.2. Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv generala.
5.2.3. Instruireal la locul de munca se face de conducatorul direct al locului de munca respectiv. O grupa de instruire nu poate depasi
20 persoane.
5.2.4. Durata instruirii se stabileste in functie de riscurile de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, de masurile de prevenire si
protectie asociate riscurilor evaluate precum si complexitatea echipamentelor de munca si modul de organizare a locului de munca la
minim 8 ore. Pentru locurile de munca cu pericol grav si iminent de accidentare sau cel putin un risc identificat are nivelul 6 sau 7,
administratorul Intreprinderii Individuale poate mari durata instruirii la locul de munca.
5.2.5. In cadrul instruirii la locul de munca se prezinta urmatoarele:
8
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL Instructiune proprie de Securitate si Sanatatea Muncii pentru a.
activitatea in care va fi implicata persoana instruita;

b. riscurile de accidentare si/sau imbolnavire profesionala specifice locului de munca sau postului;
c. masurile de prevenire a accidentelor si/sau imbolnavirilor, corespunzator prevederilor instructiunilor proprii sau altor reglementari
aplicabile (CCM, planuri pentru situatii de urgenta aplicabile locului de munca);
d. prevederile instructiunilor proprii de SSM;
e. masurile de prim ajutor in caz de accidentare, stingere incendii si evacuare lucratori;
f. demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si acordare a primului ajutor
5.2.6. Prezentarea se va face pe baza tematicii intocmita de prestator de servicii de SSM, impreuna cu conducatorul locului de
munca. Tematica de instruire se pastreaza la persoana care efectueaza instruirea.
5.2.7. Completarea fisei de instruire se va face imediat dupa efectuarea instruirii, de persoana care a facut instruirea.
5.2.8. Admiterea definitiva la lucru se face de catre administratorul Intreprinderii Individuale care a facut instruirea, prin semnarea fisei
individuale de instruire, numai dupa ce a verificat ca persoana instruita corespunde din punct de vedere al cerintelor de sanatate si
securitate a muncii.
5.3. INSTRUIREA PERIODICA
5.3.1. Instruirea periodica se face urmatoarelor categorii de personal:
- personalului angajat indiferent de forma juridica a relatiei de munca;
- personalului venite prin delegare;
- personalului venite prin detasare;
- lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
5.3.2. Aceasta instruire are scopul de a actualiza cunoasterea reglementarilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, respectiv
prezentarea riscurilor la care sunt expuse persoanele participante la procesul de munca si a masurilor de prevenire stabilite. Instruirea
trebuie completata in mod obligatoriu si cu demonstratii practice (se aplica la Instruirea personalului de executie).
5.3.3. Instruirea periodica se face de conducatorul locului de munca, pe baza unei tematici scrise, care se intocmeste prestatorul de
servicii de SSM, se completeaza de conducatorul locului de munca si se pastreaza la persoana care face instruirea.
5.3.4. Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele situatii:
- cand salariatul a lipsit mai mult de 30 zile lucratoare;
- la modificarea tehnologiei de fabricatie, procedurilor de lucru, schimbarea echipamentelor tehnice sau modificarea celor existente;
- la modificarea prevederilor referitoare la securitatea muncii aplicabile locului de munca sau postului de lucru,dupa reevaluarea
riscurilor ori modificarea instructiunilor proprii de SSM ;
- inainte de reluarea activitatii dupa accident de munca;
- inainte de executarea unor lucrari speciale;
5.3.5. Tematica pentru instruirea periodica suplimentara prevazuta la art. 5.2.4. se intocmeste de prestatorul de servicii de SSM,se
completeaza de conducatorul locului de munca si se pastreaza la persoana care face instruirea.
5.3.6. Periodicitatea instruirii:
a) instruirea periodica a Administratorului I.i.se face la 6 luni, pe parcursul a 2 ore, de catre prestatorul de servicii de SSM;
b) instruirea periodica a personalului de executie (muncitori) se face lunar, pe parcursul a minim 2 ore. Durata instruirii poate fi marita
de conducatorul locului de munca in functie de complexitatea activitatii.
5.4. MODUL DE EVIDENTA IN FISA DE INSTRUIRE
5.4.1.Instruirea introductiv generala, la locul de munca si instruirea periodica se consemneaza obligatoriu in fisele individuale de
instruire, cu pix sau cerneala, in rubricile corespunzatoare, imediat dupa efectuarea instruirii, de catre cel care a efectuat instruirea.
5.4.2.Materialul prelucrat la instruire (conform tematicii pentru perioada respectiva) se inscrie in fisa de instruire. Se interzice instruirea
in baza procesului verbal si consemnarea acestuia in fisa de instruire.
5.4.3.Fisele de instruire se semneaza de instructor si de persoana instruita imediat dupa terminarea instruirii.
5.4.4. Verificarea modului cum s-a efectuat instruirea se face de catre prestatorul de servicii de SSM. Verificarea se face dupa fiecare
instruire si se confirma prin semnatura.
5.4.5. Fisa de instruire va fi insotita permanent de copia fisei de aptitudini, intocmita de medicul de medicina muncii.
5.4.6. Fisa de instruire se intocmeste pentru personalul nominalizat la pct. 5.1.1., 5.2.1., 5.3.1. si se pastreaza de persoana care
efectueaza instruirea periodica.
9
S.C.DBA Logistic
5.4.7. In cazul inlocuirii sau distrugerii fisei de instruire, pe prima pagina din noua fisa se trec datele de identificare ale angajatului.
Fisa se semneaza de angajat la pozitiile corespunzatoare din prima pagina.
5.4.8. Fisele de instruire se pastreaza la persoana care face instruirea.
5.4.9. Urmatoarele pozitii din fisa de instruire se completeaza dupa cum urmeaza:
a) instruirea introductiv generala - de catre prestator de servicii de SSM;
b) Instruirea la locul de munca, periodica si periodica suplimentara – de conducatorul locului de munca;
c) Rezultatele testarilor – de catre prestator de servicii de SSM;
d) Accidente de munca suferite sau imbolnaviri profesionale – de catre prestator de servicii de SSM
e) Sanctiuni aplicate – de conducatorul locului de munca;
f) Control medical periodic – de medicul de intreprindere
5.4.10. La toate controalele medicale (periodice ori la executarea unor lucrari), angajatul se va prezenta la cabinetul medical cu fisa
de instruire
5.5. INSTRUIREA ATENTIONALA
5.5.1. Instruirea atentionala se face in mod obligatoriu la intrarea in schimb, de conducatorul
locului de munca, intregului personal participant la procesul de munca.
5.5.2.Efectuarea instruirii atentionale este consemnata in proces verbal intocmit de conducatorul locului de munca. Modelul procesului
verbal (P.V.) pentru instruirea atentionala este prezentat in anexa 1.Evidenta instruirii atentionale se tine in registru.
5.5.3. Conducatorul locului de munca trebuie sa:
 verifice ( vizual) starea de sanatate a lucratorilor inainte si la terminarea schimbului;
 verifice echiparea cu echipament individual de protectie a lucratorilor
 prezinte programul de lucru pentru fiecare loc de munca;
 prezinte principalele reguli si masuri de prevenire a accidentelor de munca si a situatiilor de urgenta,functie de riscurile
existente si tinand cont de constatarile anterioare,precum si de operatiunile sau lucrarile care se executa pe timpul
schimbului respectiv.
 verifice(prin sondaj) daca lucratorii au inteles corect sarcinile de munca primite
5.5.4. Persoanele participante la instruirea atentionala vor semna in registru la intrarea si iesirea din schimb
6. RESPONSABILITATE SI AUTORITATE
6.1. Administrator
6.1.1. stabileste necesitatea ca instruirea la locul de munca sa fie > 8 ore, in functie de locurile de munca identificate cu pericol
deosebit sau de riscurile cu nivel 6 – 7 evaluate la locurile de munca;
6.1.2. face instruirea la locul de munca,periodica si atentionala a personalului direct subordonat;
6.1.3. completeaza fisele de instruire ale persoanelor pe care le instruieste;
6.1.4. verifica daca persoana care a parcurs instruirea la locul de munca are cunostintele si deprinderile necesare si o admite la lucru,
prin completarea fisei de instruire;
6.1.5. semneaza fisele de instruire la rubricile corespunzatoare;
6.1.6. completeaza fisele de instruire ale personalului direct subordonat la rubricile “instruire periodica suplimentara” si “sanctiuni
aplicate”;
6.1.7. pastreaza si arhiveaza fisele de instruire si dosarele cu P.V. de instruire atentionala;
6.1.8. completeaza registrul de evidenta a noilor angajati.
6.2. Prestator de servicii de SSM
6.2.1. verifica avizul medicului/avizul psihologic pentru locul de munca in care se va angaja fiecare persoana;
6.2.2. efectueaza instruirea introductive- generala si o finalizeaza prin test scri de evaluare;
6.2.3. completeaza fisa de instruire la pozitiile corespunztoare din pagina de identificare si rezultatul testului;
6.2.4. elaboreaza toate tematicile de instruire;
6.2.5. completeaza fisele de instruire la rubricile “rezultatele testarilor” si “accidente de munca’;
6.2.6. verifica prin sondaj modul de efectuare a instruirii periodice si a corectitudinii inregistrarilor din fisele de instruire si
consemneaza in fise data verificarii;
6.3. Medic
6.3.1. completeaza fisele de instruire la rubrica “control medical periodic”;
6.3.2. transmite la toate locurile de munca copii ale fiselor de aptitudini.
10
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL Instructiune proprie de Securitate si Sanatatea Muncii pentru 6.4.
Angajati
6.4.1. participa la instruirile de SSM;
6.4.2. participa la controlul medical periodic si testarile psihologice programate.
7. INREGISTRARI
7.1. Fisa individuala de instruire;
7.2. Tematica aprobata pentru instruirea introductive generala;
7.3. Test scris completat in cadrul instruirii introductive generala;
7.4. Tematica pentru instruirea la locul de munca;
7.5. Tematica pentru instruirea periodica;
7.6. P.V. de efectuare a instruirii atentionale
7.7. Registrul de evidenta anoilor angajati
8.Responsabilitati:
Nr.
Activitatea Coordonare Perioada Observatii
Crt.
Persoana cu atributii directe pe

Elaborarea instructiunii privind instructajul La organizarea activitatilor de
1. linia PM sau specialistul in
introductiv general instruire a personalului
domeniu securitatii muncii
Persoana cu atributii directe pe In omentul modificarii

Revizuirea instructiunii privind instructajul
2. linia PM sau specialistul in legislatiei sau a revizuirii
introductiv general
domeniu securitatii muncii normelor
Instruirea personalului Persoana imputernicita privind In prima zi de activitate a

3.
activitatea SSM angajamtului
Verificarea privind instructajul introductiv Persoana imputernicita privind Dupa executarea instructajului
4.
general in vederea admiterii la lucru activitatea SSM introductiv general
Chestionar pentru verificarea Instructajului Introductiv General

c
1. Ce reprezinta Legea securitatii si sanatatii in munca ?

a) - Principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea
factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a
reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
b) - Norme generale de protectia muncii,
c) - Norme specifice de securitate si sanatate in munca.
11
S.C.DBA Logistic
Legea nr. 319/2006, art. 1

2. Care sunt obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea in munca ?
a) - sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, si alte echipamente de munca,
b) - sa intervina la remedierea defectiunilor aparute la echipamentul pe care-l deserveste in cel mai scurt timp, si dupa aceea sa
anunte conducatorul locului de munca.
c) - sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate
proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive,
Legea nr.319/2006 art.23
3. Cum trebuie sa se prezinte un salariat la inceputul programului ?
a) - odihnit,
b) - in deplinatatea facultatilor psihomotorii,
c) - cu minim 10 minute inainte de inceperea programului ,
d) - cu 1 minut inainte de inceperea programului.
4. Care sunt cerintele minime de SSM la locul de munca?
a) - sa fie pastrate libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu-zise :
b) - sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor :
c) - sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzator:
d) - sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate:
HG.nr. 1091/2006 art. 8
5. La inceputul lucrului tineti cont de urmatoarelesfaturi, despre cum sa lucrati in conditii de securitate si sanatate in munca;
a) Nu parasiti zona de lucru decit daca vi s-a spus sa faceti astfel. Alte zone pot prezenta pericole specifice pe care nu le
cunoasteti cum ar fi circuite electrice, echipamente necunoscute.
b) Daca sunteti nesigur cu privire la un anume lucru, intrebati pe cineva mai intii. Un supraveghetor sau un coleg de munca ar
putea sa va ajute sa preveniti producerea unui accident.
c) Aflati cum trebuie sa actionati in situatii de urgenta, fie ca este vorba de o alarma in caz de incendiu, o cadere de tensiune sau
alte situatii.
6. De ce anume trebuie sa ma feresc?
a) Alunecari si impiedicari - cauza cea mai frecventa a accidentelor de munca din cauza supraaglomerarii si dezordinii de la locul
de munca, scurgerilor pe pardoseala, cablurilor pozitionate necorespunzator, sau pardoselilor deteriorate.
b) Masini si echipamente - numeroase accidente sunt cauzate de intretinerea deficitara, de lipsa dispozitivelor de protectie, lipsa
de instruire, deficiente electrice care pot cauza arsuri, incendii sau deces, incercarea de reparare a masinii fara oprirea si
deconectarea acesteia de la alimentarea cu tensiu
c) Ridicare sarcini - care sunt grele si instabile ; ridicarea intr-o pozitie incomoda ; sau manipularea manuala, in lipsa asigurarii
dispozitivelor de ridicat.
d) Munca repetitiva, cu ritm de lucru inalt, in special in pozitii incomode si cu perioade insuficiente de odihna- pot determina dureri,
suferinte si vatamari ale muschilor si articulatiilor (tulburari musculo-scheletare). Exemplele includ activitatile desfasurate de agentii
servicii clienti si alimentari cu materi prime.
7. De ce trebuie sa ma mai feresc ?

a) Zgomot - nivelurile ridicate de zgomot pot cauza deficiente auditive, desi este posibil sa nu fiti constienti de aceasta doarece se
produc in timp. Deficientele auditive pot sa nu fie remediate niciodata.Alte pericole fizice includ vibratiile si radiatiile.
b) Stres - poate rezulta din modul de organizare al activitatii- volum de munca greu de realizat, responsabilitati neclare, presiunea
prea mare. Stresul poate fi cauzat si de intimidarea din partea sefilor sau a colegilor de munca.
c) Violenta - daca veniti in contact direct cu reprezentantii clientilor sau cu acestia in situatii de conflict de interese personale si de
grup. Aceasta include violenta verbala si agresiunea fizica. In mod evident aceasta nu poate fi considerata ca ”parte a activitatii’’ .
d) Mediul de munca - disconfort cauzat de temperaturi ridicate sau scazute, curenti de aer, umiditate si multe alte probleme
serioase cauzate de temperaturi extreme; iluminat deficitar, zgomot foarte mare, vibratii etc.
8.Legea securitatii si sanatatii in munca are nr.
a) 400/2007
b) 13/2007
12
S.C.DBA Logistic
c) 319/2006
9.Legea securitatii si sanatatii in munca este valabila pentru urmatoarele sectoare de activitate:
a) capital de stat
b) capital mixt privat(minim 30%) si stat
c) capital privat (majoritar peste 70%)
d) publicd) privat
10.Exista exceptii de aplicare a Legii nr.319/2006 ?
a) NU
b) DA
11.Lucratorii isi pot desemna o persoana sa ii reprezinte in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si
sanatatii in munca ?
a) nu , aceasta este sarcina directorului general
b) da
12.Care sunt elementele definitoare ale unui accident de munca ?
a) minim trei zile incapacitate temporara de munca
b) invaliditate
c) deces
d) lovituri certificate de medicul legist
13.Definiti pericolul grav si iminent de accidentare .
a) sunt de fapt doua lucruri distinct definite de lege
b) situatie concreta periculoasa
c) situatie concreta,reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident de munca.
14.Care sunt caracteristicile accidentului usor ?
a) nu mai existra acest termen in lege
b) accidentatul are vanatai dovedite cu certificat medico-legal
c) incapacitate de munca pana la trei zile
15.Obligatiile financiare privind masurile de securitate,sanatate si igiena in munca sunt in sarcina:a) integrala si exclusiva a
angajatorului
b) se suporta minim 50% de angajator iar restul de angajat conform negocierii din CCM
c) masurile de protectie colectiva sunt integral in sarcina angajatorului iar cele de protectie individuala sunt in responsabilitatea
angajatului.
INSTRUCTIUNE CADRU
pentru
INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCA
Lista de difuzare:
13
S.C.DBA Logistic
Nr. Ex.nr. Societatea Functia Numele Data
Crt. Prenumele primirii Semnatura Observatii
1. 1 Administrator
2. Administrator
3. 1 Persoana desemnata
4.
Instructiune cadru privind instructajul la locul de munca

(elaborată în confomitate cu prevederile art. 90 – 94 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006)
Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru SSM, precum
şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe de maximum 20 de persoane.Fişa
de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.
Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru SSM, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la
nivelul fiecărui loc de muncă. Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.
Instruirea la locul de muncă cuprinde:
1.informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă;
2.prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă;
3.măsuri la nivelul locului de muncă privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
4.prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de muncă;
14
S.C.DBA Logistic
5.în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind
utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor.
Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de către
superiorul ierarhic celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.
TEMATICA INSTRUCTAJULUI LA LOCUL DE MUNCA

1.Informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru
-Evaluarea nivelului de risc de accicentate si imbolnavire profesionala la locurile de munca din cadrul societatii
2.Instructiuni proprii elaborate pentru locurile de munca
3.Modul de acordare al primului ajutor la locul accidentului , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
- acordarea primului ajutor la locul accidentului
- instruirea personalului privind modul de actionare si evacuare in caz de situatii de urgenta
- utilizarea mijloacelor tehnice din dotarea societatii pentru stingerea incendiilor
4.Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specifice ale locului de munca
si/sau postului de lucru.
- H.G. 1146 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca.
- H.G. 1091 Hotatare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca..
- H.G.1048 Hotatare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca.
- H.G. 1051 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.
- H.G. 971 Hotarare privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate la locul de munca.
5. Demonstratii practice privind utilizarea echipamentelor de munca, echipamentului individual de protectie, a
mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
- modul de utilizare a trusei de prim ajutor
- modul de utilizare si punere in functiune a stingatoarelor
- prezentarea modului de actionare in caz de situatii de urgenta
- exploatarea in siguranta a echipamentelor de munca
Consemnarea Instructajului la Locul de Munca
Instructajul la locul de munca se consemneaza in fisa individuala de instructaj.
Responsabilitati:

Elaborarea instructiunii privind instructajul La organizarea activitatilor de
linia PM sau specialistul in
periodic instruire a personalului
Persoana cu atributii directe pe In momentul modificarii

Revizuirea instructiunilor tematicilor privind
linia PM sau specialistul in legislatiei sau a revizuirii
instructaj periodic
Instruirea periodica personalului Periodic conform perioadelor

Persoana imputernicita privind
stabilite in procedura
activitatea SSM
operationala
Verificarea privind instructajul periodic Persoana imputernicita privind Cu prilejul instructajului si in

vederea admiterii la lucru activitatea SSM intervalul dintre doua
15
S.C.DBA Logistic
instructaje
Instructiune cadru privind instructajul periodic

SCOP
Prezenta procedură reprezinta cadrul metodologic de efectuare a instruirilor de securitate si sanatate in munca (instruire
introductiv-generala,instruire la locul de munca,instruire periodica) in vederea insusirii cunostintelor si a formarii deprinderilor de
securitate si sanatate in munca.
DOMENIU
Procedura se aplică la toate locurile de munca organizate
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
 Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006
 Procedura privind efectuarea instructajului la locul de munca, instructajului periodic si instructajului atentional de securitatea si
sanatatea muncii
 Regulament ordine interioara
 Plan de masuri
 Legi,Ordonante si Hotarari al Guvernului Romaniei : 971 ; 1146 ; 1028 ; 1091 ; 1048 ; 493;1051;1058/2006.
PROCEDURA
INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
 Instruirea la locul de munca se face in mod obligatoriu urmatoarelor categorii de personal:
- persoanelor nou angajate in munca, indiferent de forma contractelor de munca;
- persoanelor venite prin delegare;
16
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL Instructiune proprie de Securitate si Sanatatea Muncii pentru -
persoanelor venite prin detasare;

- elevilor si studentilor pentru practica profesionala;
- persoanelor aflate in perioada de proba in vederea angajarii;
- persoanelor puse la dispozitie de catre un agent de munca temporar;
- persoanelor transferate de la un loc de munca la altul;
 Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv generala.
 Instruirea la locul de munca se face de conducatorul direct al locului de munca respectiv. O grupa de instruire nu poate depasi 20
persoane.
 Durata instruirii se stabileste in functie de riscurile de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, de masurile de prevenire si
protectie asociate riscurilor evaluate precum si complexitatea echipamentelor de munca si modul de organizare a locului de
munca la minim 8 ore. Pentru locurile de munca cu pericol grav si iminent de accidentare sau cel putin un risc identificat are
nivelul 6 sau 7, administratorul Intreprinderii Individuale poate mari durata instruirii la locul de munca.
 In cadrul instruirii la locul de munca se prezinta urmatoarele:
a. activitatea in care va fi implicata persoana instruita;
b. riscurile de accidentare si/sau imbolnavire profesionala specifice locului de munca sau postului;
c. masurile de prevenire a accidentelor si/sau imbolnavirilor, corespunzator prevederilor instructiunilor proprii sau altor reglementari
aplicabile (CCM, planuri pentru situatii de urgenta aplicabile locului de munca);
d. prevederile instructiunilor proprii de SSM;
e. masurile de prim ajutor in caz de accidentare, stingere incendii si evacuare lucratori;
f. demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si acordare a primului ajutor
 Prezentarea se va face pe baza tematicii intocmita de prestator de servicii de SSM, impreuna cu conducatorul locului de munca.
Tematica de instruire se pastreaza la persoana care efectueaza instruirea.
 Completarea fisei de instruire se va face imediat dupa efectuarea instruirii, de persoana care a facut instruirea.
 Admiterea definitiva la lucru se face prin semnarea fisei individuale de instruire, numai dupa ce a verificat ca persoana instruita
corespunde din punct de vedere al cerintelor de sanatate si securitate a muncii.
Responsabilitati
Nr.
Crt.
Elaborarea instructiunii privind La organizarea activitatilor de
1. linia PM sau specialistul in
instructajul periodic instruire a personalului
Persoana cu atributii directe pe In momentul modificarii

Revizuirea instructiunilor tematicilor
2. linia PM sau specialistul in legislatiei sau a revizuirii
privind instructaj periodic
Instruirea periodica personalului Periodic conform perioadelor

Persoana imputernicita privind
3. stabilite in procedura
activitatea SSM
operationala
Cu prilejul instructajului si in
Verificarea privind instructajul periodic Persoana imputernicita privind
4. intervalul dintre doua
vederea admiterii la lucru activitatea SSM
instructaje
17
S.C.DBA Logistic
Tematica de Instructaj Periodic

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca.
 Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea specifica locului de munca:
 Legea 319/2006 –a securitatii si sanatatii in munca
 NORME METODOLOGICE din 11 octombrie 2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006
 Hotararea de Guvern 1146 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca
 Hotararea de Guvern 971 din 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca
 Hotararea de Guvern 1091 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
 Hotararea de Guvern 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
 Hotararea de Guvern 1028 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
 Hotararea de Guvern 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii 319/2006
 Hotararea de Guvern 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
 Hotararea de Guvern 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile generate de zgomot
 Hotararea de Guvern 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
 Hotararea de Guvern 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti
biologici in munca
18
S.C.DBA Logistic
executarea Instructajului Introductiv General ; 
H
otararea de Guvern 1093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor
impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
 O.U.G. 99/2000 - referitoare la perioadele cu temperaturi extreme;
 O.U.G. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile ulterioare;
4.Periodicitatea instructajului :
 Lunar - pentru:conducatori auto; personal deservire ; personal tehnic ;muncitori necalificati.

 Semestrial personal TESA
 Anual conducerea societatii
5.Durata instructajului - 2 ore
19
S.C.DBA Logistic
Perioada
Jud.Neamt TEMATICA
Instructiuni DEdeINSTRUIRE
Proprii SSM in- Munca
Securitate si Sanatate Conducator
pentru Auto
L319/2006 ;EvaluareaInstructajul
riscurilor dePeriodic
accidentare şi îmbolnăvire
la Locul de Munca profesională: riscuri specifice locului de muncă;
HG 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă;
ianuarie
Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;Noţiuni de acordare prim ajutor – demonstraţii practice:
.....................
arsuri;
O.U.G. nr.195 / 2002 (actualizat ) - Codul Rutier
L319/2006 ;Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională: riscuri specifice locului de muncă;
februarie
......................... Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;Noţiuni de acordare prim ajutor – demonstraţii practice: fracturi, luxații,
entorse;O.U.G. nr.195 / 2002 (actualizat ) - Codul Rutier
martie HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
......................... echipamentelor de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;Noţiuni de acordare prim ajutor
aprilie HG 1048/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
...................... individuale de protecție la locul de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM; HG 1425/2006 ;
Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca .
mai
Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca si activitatii desfasurate.
...................
Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea specifica locului de munca:
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM;
iunie
.......................
Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea specifica locului de munca:
iulie
.........................
4) Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea specifica locului de munca:
august Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca .
...................... Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca si activitatii desfasurate.
septembrie HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
.................... echipamentelor de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
octombrie HG 1048/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
................... individuale de protecție la locul de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
noiembrie HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
................ echipamentelor de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;Noţiuni de acordare prim ajutor ;
decembrie HG 1048/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
................ individuale de protecție la locul de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
Tematica de Instructaj Periodic
20
S.C.DBA Logistic
Perrioada
Sat.Dohesti – Pipirig TEMATICA
executarea DE INSTRUIRE
Instructajului SSM ;– Muncitor Necalificat
Introductiv General
Exemplar nr.1
iunie Instructajul
IPSSM de securitate şi sănătatePeriodic
în muncălaspecifice
Locul depostului;
Munca
.....................
Noţiuni de acordare prim ajutor – demonstraţii practice: arsuri;
iulie HG 1091/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă;
......................... IPSSM de securitate şi sănătate în muncă specifice postului; Noţiuni de acordare prim ajutor – demonstraţii practice:
fracturi, luxații, entorse;
L319/2006 ; Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională: riscuri specifice locului de muncă;
HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
August echipamentelor de muncă;
......................... IPSSM de securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
Noţiuni de acordare prim ajutor – demonstraţii practice: electrocutare;
HG 1048/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
Septembrie individuale de protecție la locul de muncă;
...................... IPSSM de securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
Noţiuni de acordare prim ajutor – demonstraţii practice: hemoragii;
Octombrie HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
................... echipamentelor de muncă;Normede securitate şi sănătate în muncă specifice postului;
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM; HG 1425/2006 – art. 74 – 100; .
IPSSM de securitate si sanatate in munca specifice postului.
Noiembrie HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
....................... echipamentelor de muncă
Masuri la nivelul locul de munca privind acordarea primului ajutor , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM; HG 1425/2006 – art. 14 – 19;
Decembrie Masuri la nivelul locul de munca privind acordarea primului ajutor , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
......................... HG 1091/2006 ; 1092 /2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către
lucrători a echipamentelor de muncă
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM), 26 – 36; HG 1425/2006 – art. 101 – 107;
Ianuarie HG 1051/2006, privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
...................... echipamentelor de muncă
Februarie HG 971/2006, HG 1028/2006, HG 1048/2006, - extrase privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru
.................... utilizarea in munca de către lucrători a echipamentelor de muncă
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM), 26 – 36; HG 1425/2006 – art. 101 – 107;
Martie HG 1051/2006, privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a
................... echipamentelor de muncă
Aprilie HG 971/2006, HG 1028/2006, HG 1048/2006, - extrase privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru
................ utilizarea in munca de către lucrători a echipamentelor de muncă
Masuri la nivelul locul de munca privind acordarea 21primului ajutor , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
S.C.DBA Logistic
PERIOADA TEMATICA INSTRUIRE SSM -personal tehnic si administrativ
Legea 319/2006 – art. 22, 23 (obligatiile lucratorilor in domeniul SSM; HG 1425/2006 – art.14 - 19 ; 74 – 100 ;
Ianuarie Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca .
....................... Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca si activitatii desfasurate.
. Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea specifica locului de munca: HG
971/2006, HG 1028/2006, HG 1048/2006, HG 1091/2006, HG 1146/2006 , HG 300/2006– extrase.
Iulie Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca .
...................... Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca si activitatii desfasurate.
Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea specifica locului de munca: HG
971/2006, HG 1028/2006, HG 1048/2006, HG 1091/2006, HG 1146/2006, HG 300/2006 – extrase.
Masuri la nivelul locul de munca privind acordarea primului ajutor , stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Instructiuni de protectia muncii specifice
Activitati desfasurate:
1.Personal Administrativ
 instructiuni proprii
 factori de risc
 plan de masuri
 regulament ordine interioara
 Legi,Ordonante si Hotarari al Guvernului Romaniei : 971 ; 1146 ; 1028 ; 1091 ; 1048 ; 493;1051;1058/2006
22
S.C.DBA Logistic
2.Personal tehnic si intretinere ( conducator auto ; mecanic intretinere ; mecanic auto ;muncitor necalificat )
 instructiuni proprii
 factori de risc
 plan de masuri
 regulament ordine interioara
 Legi,Ordonante si Hotarari al Guvernului Romaniei : 971 ; 1146 ; 1028 ; 1091 ; 1048 ; 493;1051;1058/2006
Instructiuni Proprii pentru PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

Instrucţiuni proprii privind acordarea primului ajutor
(în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (2) lit. e) din H.G. nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006)
Noţiuni de anatomie a sistemului respirator

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre
organism şi mediul extern. Acest aparat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer şi eliminarea dioxidului de
carbon din organism. În plus, la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioară a cavităţii nazale) şi se
realizează fonaţia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale).
Aparatul respirator este alcătuit din:
căile aeriene-respiratorii prin care aerul pătrunde şi iese din organism. Căile aeriene se împart în:
 superioare (alcătuite din cavitatea nazală şi faringe)
23
S.C.DBA Logistic
Cavitatea nazală este primul segment al căilor respiratorii şi este divizată de septul nazal în două cavităţi numite fose. Fosele
nazale sunt căptuşite cu o mucoasă umedă, care are rolul de a încălzi aerul. Tot aici se găseşte mucusul, cu rol de a reţine
impurităţile din aer. Deci, nasul are rolul unui adevărat filtru.
Faringele este un organ comun pentru calea aeriană şi digestivă (alimentară).
 inferioare (alcătuite din laringe, trahee şi bronhii)
Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile, cel mai mare fiind aşezat în faţă ca o proeminenţă având
forma unei cărţi deschise, cunoscută şi sub denumirea de “mărul lui Adam”. În laringe se găsesc şi două perechi de cute (pliuri)
numite corzi vocale, cele situate inferior având rol în producerea sunetelor.
Traheea continuă laringele, este situată în faţa esofagului. Se ramifică la partea sa inferioară în două ramuri care se numesc
bronhii principale.
Bronhiile sunt ultimele segmente ale căilor aeriene inferioare şi fiecare din ele pătrund în câte un plămân.
plămânii sunt organele la nivelul cărora are loc schimbul de gaze.
Respiraţia
Aerul pătrunde în plămâni pe căile respiratorii cu ajutorul contracţiei muşchilor cutiei toracice numiţi muşchi respiratori – acesta
este actul respiraţiei. Apoi muşchii respiratori se relaxează şi se contractă muşchii expiratori, ca urmare, o parte din aerul din
plămâni se elimină – acesta este procesul expiraţiei. Inspiraţia şi expiraţia se repetă în ritm de 14-18/minut în funcţie de nevoile
organismului. Variază în funcţie de vârstă şi sex (este mai accelerată la copii şi la femei).
Valori normale ale frecvenţei respiratorii: nou-născuţi – 40/min., copii – 20-30/min., adulţi – 14-18/min. Măsurarea frecvenţei
respiraţiilor se face timp de un minut având mâna aşezată pe toracele pacientului, numărându-se expansiunile toracice fără ca
pacientul să conştientizeze acest lucru.
Noţiuni de anatomie a sistemului circulator
Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central – inima şi un sistem închis de vase, format din artere, capilare şi vene.
Inimaeste un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui
adult. Este alcătuită din două jumătăţi complet separate, dreapta şi stânga, despărţite printr-un perete vertical.
Fiecare jumătate este la rândul ei împărţită de un perete transversal în câte două cămăruţe, care comunică între ele. Cămăruţele
din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi.
Arterele sunt vase sangvine prin care circulă sângele de la inimă în întreg organismul. Calibrul arterelor scade de la inimă spre
periferie.
Venele sunt vase care aduc sângele la inimă. Calibrul lor creşte de la periferie spre inimă.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv între sânge şi celule. Sângele circulă într-un singur sens:
artere → capilare → vene.Arterele şi venele poartă diferite denumiri, după regiunea şi organul pe care-l irigă.
În structura arborelui circulator există circulaţia mare şi circulaţia mică. Circulaţia mare transportă oxigen spre ţesuturi şi organe,
aduce CO2 de la ţesuturi şi organe spre inimă, având traseul: inimă → artere → organe → vene → inimă.
Circulaţia micăasigură transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plămâni şi a celui încărcat cu oxigen înapoi la inimă.
Circulaţia sângelui prin artere se face prin împingerea sângelui ca urmare a contracţiei ventriculelor. Sângele este împins cu
intermitenţă prin contracţii, dar el curge în curent continuu, datorită elasticităţii pereţilor arteriali. Pereţii arterelor opun rezistenţă,
ceea ce face ca sângele să fie sub o anumită presiune sau tensiune. Aceasta se numeşte presiune sau tensiune arterială(TA).
Deci TA reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor arterelor (variază în funcţie de vîrstă, sex, ora din timpul zilei şi
gradul de activitate).
Valori normale: adult – 115-140/70-90 mmHg, mai mică la femei; în copilărie 91-110/60-65 mmHg. Valori peste cele normale
poartă numele de hipertensiune. Valori sub cele normale poartă numele de hipotensiune.
Măsurarea tensiunii arteriale:
 poziţia pacientului – decubit dorsal, după un repaus de 10 minute;
 la 1/3 inferioară a braţului se aşază manşonul tensiometrului;
 stetoscopul se pune pe proiecţia arterei brahiale (marginea inferioară a braţului);
 se umflă manşonul tensiometrului până pe la 180 / 200 mmHg, ca apoi sa se înceapă dezumflarea lentă;
 valorile TA reprezintă prima şi ultima bătaie care se aud cu ajutorul stetoscopului în timpul dezumflării manşonului.
Cu fiecare contracţie a ventriculelor se împinge în aortă un val de sânge, care izbeşte sângele existent în vas şi se propagă ca o
undă, dând pulsul. Pulsul se măsoară prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la artera
radială, se măsoară timp de 1 minut.
24
S.C.DBA Logistic
Valori normale: adult – 60-80/min., copii – 90-100/minut; nou-născut – 130-140/minut. Creşterea frecvenţei peste valorile normale
se numeşte tahicardie, scăderea frecvenţei sub valorile normale poartă numele de bradicardie.
Secvenţele resuscitării cardio-respiratorii
Se includ aici toate elementele de resuscitare (fără echipament) efectuată de o persoană sau de persoanele care acordă primul-
ajutor unei victime aflate în stop cardio-respirator. Aceste elemente includ evaluarea primară, asigurarea libertăţii căilor aeriene,
ventilaţia artificială cu aer expirat şi masajul cardiac extern.
Scopul suportului vital de bază este menţinerea unei circulaţii şi a unei ventilaţii adecvate nepermiţând instalarea stării de moarte
biologică până la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte, resuscitarea cardio-pulmonară de bază este un ansamblu
de manevre care încearcă să menţină perfuzia şi oxigenarea organelor vitale (creier, cord).
Câteodată această operaţiune poate să necesite un timp îndelungat depinzând de cauza care a dus la instalarea stopului cardiac.
Orice întârziere reduce şansa victimei de a-şi reveni. De aceea, trebuie acţionat rapid şi conform protocolului.
Evaluarea primară
 salvatorul evaluează situaţia generală asigurându-se de lipsa oricărui pericol;
 acesta se asigură că nici victima şi nici el însuşi nu sunt în pericol.
Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri instabile în care sau sub care se află victima,
substanţe toxice, gaze, boli transmisibile care necesită o protecţie specială în timpul efectuării ventilaţiei artificiale;
 se evaluează starea victimei: este conştientă sau inconştientă – victima este scuturată cu grijă de umăr şi întrebată cu voce
tare: “Ce s-a întâmplat? Vă simţiţi bine?” sau este determinată să răspundă la comenzi ca de exemplu: “Deschideţi ochii”;
 dacă răspunde sau se mişcă, deci victima este conştientă, se lasă în poziţia în care a fost găsită, (vă asiguraţi încă o dată că
nu este în pericol) şi încercaţi să identificaţi motivul pentru care pacientul se află în poziţia respectivă;
 se cheamă ajutor calificat anunţând situaţia la 112;
 starea victimei se reevaluează periodic până la sosirea echipei calificate.
Eliberarea căilor aeriene
 eliberaţi căle respiratorii prin ridicarea bărbiei şi hiperextensia capului apăsând pe frunte;
 puneţi una dintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât degetul mare şi cel arătător să rămână libere pentru a putea pensa
nasul victimei când i se face respiraţie gură la gură). Ridicând bărbia, limba se ridică şi eliberează căile aeriene;
 eliberaţi gâtul de eventualele haine strânse;
 îndepărtaţi orice cauză de obstrucţie evidentă din gură: dantură ruptă, proteze dentare rupte, salivă, sânge etc. Nu pierdeţi
timpul căutând obstrucţii ascunse.
Verificarea respiraţiei
Păstrând căile respiratorii libere ascultaţi, simţiţi şi observaţi dacă victima respiră adecvat. Aplecaţi-vă asupra victimei cu faţa către
torace şi ascultaţi la nivelul cavităţii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simţiţi dacă există schimb de aer apropiind obrazul de
nasul şi gura victimei, observaţi mişcările pieptului.
Pentru a decide prezenţa sau absenţa respiraţiei ascultaţi, simţiţi şi vedeţitimp de minimum 5 – 10 secunde.
Verificarea circulaţiei
Circulaţia este realizată de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului.
Pulsul se poate simţi cel mai bine pe artera carotidă care este situată în şantul format de unul dintre muşchii gâtului şi mărul lui
Adam. Degetele arătător şi mijlociu localizează mărul lui Adam şi vor aluneca lateral pe gât până se simte bătaia în vârful acestora.
Pulsul poate fi palpat pe ambele parţi ale gâtului, dar niciodată în acelaşi timp.
Aceasta etapă poate fi executată simultan cu verificarea respiraţiei, de asemenea timp de 5 – 10 secunde.
Prim-ajutor de bază (protocoale de intervenţie)
1. Victima nu respiră şi nu are puls
 primul gest în această situaţie este anunţarea situaţiei la 112, solicitând ajutorul echipei medicale calificate şi cu dotare
corespunzătoare;
 se începe resuscitarea cardio-pulmonară;
 dacă victima nu respiră, nu are puls şi sunteţi sigur că va sosi ajutor profesionist calificat, începeţi ventilaţia artificială şi
compresiunile toracice. Acestea se execută succesiv.
În cazul în care sunteţi singurul salvator, raportul ventilaţie – masaj cardiac trebuie să fie de 2:15, acest lucru repetându-se timp de
un minut. În cazul în care sunteţi doi salvatori, acest raport trebuie să fie de 1:5.
25
S.C.DBA Logistic
Se execută 10 cicluri după care se face re-evaluarea pacientului. Fiecare ciclu se începe cu ventilaţia artificială şi se termină cu
ventilaţie.
Tehnica ventilaţiei artificiale
Îngenuncheaţi lângă pacient. Cu capul victimei în hiperextensie se menţine gura uşor întredeschisă cu o mână, în timp ce cu
cealaltă se susţine fruntea şi se pensează nasul.
Inspiraţi profund aer, aşezaţi etanş gura pe gura victimei, şi insuflaţi aer timp de 2-3 secunde. În acelaşi timp se verifică dacă
toracele se ridică atunci când noi insuflăm.
Fiecare respiraţie trebuie să fie suficient de puternică astfel încât toracele să se ridice. Tineţi capul în hiperextensie cu bărbia
ridicată îndepărtând gura de la gura victimei şi lăsaţi ca toracele pacientului să revină. Volumul de aer pe care îl insuflăm este mai
important decât ritmul în care îl administrăm.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima aşezată pe spate pe un plan dur se localizează punctul de compresie situat în partea inferioară a sternului. Degetul
inelar merge de-a lungul rebordului costal până la apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). La acest nivel lângă acest deget
se aşază alte două degete, respectiv degetul mijlociu şi cel arătător, după care aşezăm podul palmei celeilalte mâini, tangent la
cele două degete plasate pe piept, acesta este locul în care trebuie făcute compresiunile toracice.
Îngenuncheaţi lângă victimă, faceţi două ventilaţii, după care găsiţi punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea inferioară
a rebordului costal către apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). Ajungând cu degetul inelar la apendicele xifoid, aşezaţi
degetul mijlociu şi arătător lângă el, apoi aşezaţi podul palmei celeilalte mâini, acesta fiind locul în care trebuie făcute
compresiunile.
Aşezăm cealaltă mâna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mâna situată pe stern fără ca degetele să se sprijine pe
torace.
Cu coatele întinse, cu braţele perpendicular pe stern, linia umerilor să fie paralelă cu linia longitudinală a pacientului se fac
compresiunile astfel încât să înfundăm sternul cu o adâncime de aproximativ 4–5 cm (numărând cu voce tare „şi 1 şi 2 şi 3 şi 4 şi
5’’). Frecvenţa compresiunilor externe trebuie să fie de 80-100/min
26
S.C.DBA Logistic
2. Victima nu respiră, dar are puls

 prima etapă de acţiune constă în efectuarea unui număr de 10 ventilaţii artificiale;
 se va anunţa 112, solicitând ajutor medical calificat;
 vă reîntoarceţi, reevaluaţi starea pacientului şi acţionaţi în funcţie de ceea ce veţi constata. În cazul în care situaţia va
fi nemodificată se va continua ventilaţia pacientului, verificând periodic pulsul pacientului.
3. Victima respiră şi are puls

 dacă victima respiră şi are puls, dar este inconştientă o veţi aşeza în poziţia laterală de siguranţă;
 îngenunchind lângă victimă, veţi elibera căile aeriene prin hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei;
 aşezaţi braţul cel mai apropiat al victimei în unghi drept faţă de corp, iar antebraţul se îndoaie în sus;
 veţi trece celălalt braţ al victimei peste torace aşezând dosul palmei pe obrazul victimei;
 veţi ridica genunchiul (cel opus faţă de dvs., în calitate de salvator) victimei, trăgându-l în sus şi menţinând piciorul pe
pământ;
 cu o mână veţi prinde umărul opus faţă de dvs. şi cu cealaltă mână genunchiul pacientului;
 îl veţi întoarce lateral spre dvs., vă asiguraţi că se sprijină pe genunchi şi pe cot, rearanjaţi capul în hiperextensie şi îi
deschideţi gura;
 anunţaţi la 112 solicitând ajutor medical calificat;
 vă reîntoarceţi apoi la victimă, reevaluaţi situaţia şi supravegheaţi pacientul până la sosirea echipajului medical.
Dezobstrucţia căilor aeriene superioare
 pacient conştient
Obstrucţia căilor aeriene înseamnă blocarea căilor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp străin. Victima se va
sufoca. Obstrucţia poate fi incompletă sau completă. Daca victima este conştientă va indica acest lucru prin prinderea
gâtului cu o mână sau cu două mâini.
În cazul obstrucţiei incomplete respiraţia este zgomotoasă, pacientul este aplecat în faţa şi încurajat să tuşească.
Dacă aceasta nu dă rezultate va trebui să încercaţi o altă manevră, numită manevra Heimlich – se aplică atunci când
obstrucţia devine completă. Apropiaţi-vă de victima din spate, cuprindeţi-l pe sub braţe, îndepartaţi picioarele, aşază-ţi o
mână la mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid.
Aceste mişcări vor comprima diafragmul care la rândul lui va comprima plămânii şi presiunea creată în bronhii va arunca
corpul străin în cavitatea bucală. Faceţi aceste mişcări până eliberaţi căile aeriene
 pacient inconştient
Dacă victima devine inconştientă, întindeţi-o pe pământ şi aplicaţi aceeaşi manevră, încălecând picioarele victimei.
Reperaţi locul, aşezând podul palmei la mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid. Aşezaţi cealaltă mână peste
aceasta (ca la masajul cardiac) şi faceţi compresiuni cu mişcări bruşte în adâncime şi în sus.
Repetaţi aceste mişcări de 4-5 ori după care, întorcând capul victimei într-o parte, verificaţi cavitatea bucală a acesteia
pentru a îndepărta bolul alimentar sau corpul străin. Dacă acesta nu este vizibil, încercaţi din nou să ventilaţi, observând
dacă intră sau nu aerul. În caz de insucces, repetaţi manevra Heimlich până când căile aeriene vor fi libere.
Aspiraţia căilor aeriene
Din punct de vedere anatomic, căile aeriene sunt împărţite în căi respiratorii superioare şi inferioare, limita de separare fiind
corzile vocale. Cauzele comune de obstrucţie a căilor repiratorii superioare includ: limba, ţesuturile moi, sângele, voma,
corpii străini şi laringospasmul.
27
S.C.DBA Logistic
La nivelul căilor aeriene inferioare, obstrucţia poate fi cauzată de secreţii, edem, brohospasm, sânge şi conţinut gastric
aspirat.
Eliberarea căilor respiratorii superioare se face utilizând un aspirator şi o sondă de aspiraţie dură de tip Yankauer în cazul
în care cauza obstrucţiei este un lichid, iar în cazul în care cauza obstrucţiei este un corp străin dur, cum ar fi un bol
alimentar, atunci eliberarea căilor respiratorii se face cu ajutorul manevrei Heimlich
Ventilaţia pe mască
În cazul resuscitării cardio-pulmonare, materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansată a căilor respiratorii şi
a ventilaţiei adecvate includ pipe Guedel sau cală oro-faringiană de diferite mărimi.
Pipa Guedel poate fi folosită la orice pacient inconştient, rolul ei fiind menţinerea liberă a căilor aeriene superioare. Pipa de
mărime corespunzătoare şsi corect introdusă va apăsa baza limbii împiedicând căderea acesteia în spate, spre faringele
posterior.
Alegerea mărimii corespunzătoare pentru pipă se face prin măsurarea distanţei de la comisura bucală la unghiul
mandibulei.
Introducerea pipei Guedel în cavitatea bucală se face ţinând pipa cu concavitatea în sus. Când vârful pipei atinge bolta
palatină (cerul gurii) se roteşte 180 de grade şi se continuă înaintarea până ce capătul extern ajunge la nivelul arcadelor
dentare.
Măştile de ventilaţie gură la mască de diferite mărimi asigură protecţia salvatorului în timpul ventilaţiei. La folosirea măştii
se asigură o mărime corespunzătoare feţei bolnavului.
Cu capul aşezat în hiperextensie aplicăm partea îngustă a măştii pe baza nasului, plasăm ferm masca pe faţă şi o
menţinem ferm cu degetele de o parte şi de alta a orificiului măştii cu ridicarea concomitentă a mandibulei cu celelalte
degete.
Noţiuni de anatomie a sistemului osteo-articular
Corpul omenesc este împarţit în 4 segmente: cap, gât, trunchi şi membre.Capul reprezintă segmentul superior şi este
format din craniu şi oasele feţei.
Gâtul este segmentul care leagă capul de trunchi.
Trunchiul cuprinde trei regiuni: toracele, abdomenul, bazinul. Toracele este regiunea superioară a trunchiului, delimitată
înapoi de coloana vertebrală, înainte de stern, lateral de cele 12 perechi de coaste şi în jos de muşchiul diafragm. Cutia
toracică conţine plămânii, inima, vasele mari, traheea, bronhiile şi esofagul.
Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, conţine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subţire şi gros,
pancreasul, precum şi splina şi rinichii.
Bazinul este regiunea inferioară a trunchiului, cuprinde vezica urinară, organele genitale interne. Portiunea inferioară a
bazinului este pelvisul.
Membrele sunt părţi ale corpului legate de trunchi şi se clasifică în:
 membre superioare care cuprind patru segmente: umăr, braţ (partea dintre umăr şi cot), antebraţ (secţiunea dintre cot
şi mână) şi mâna (partea terminală a membrului superior). Centura membrului superior formează scheletul umărului şi
asigură legătura dintre oasele membrului liber şi toracele osos. Ea este constituită din două oase: clavicula şi scapula;
 membre inferioare care cuprind: coapsa (porţiunea dintre sold şi genunchi), gamba (porţiunea dintre genunchi şi picior)
şi piciorul (partea terminală a membrului inferior). Centura membrului inferior se compune din două oase coxale. Oasele
coxale se unesc înainte între ele, înapoi cu sacrul şi coccigele, formând peretele osos al unei cavităţi importante numită
pelvis.
Aparatul locomotor îndeplineşte funcţiile de mişcare ale diverselor părţi ale corpului. Este alcătuit din sistemul osteo-
articular specializat pentru funcţia de susţinere şi sistemul muscular pentru funcţia de mişcare.
28
S.C.DBA Logistic
Oasele au rol în susţinerea muşchilor şi menţin poziţia verticală a corpului. Articulaţiile permit mişcările oaselor. Ele sunt
mobile, semimobile şi fixe.
Muşchii efectuează mişcările. Ei sunt înseraţi pe oase şi produc mişcarea lor prin contracţii. Deosebim două categorii de
muşchi: muşchii scheletici fixaţi pe oase sau muşchii striaţi, care dau contracţii şi care servesc pentru mişcările corpului.
Muşchii viscerali sau muşchii netezi sunt muşchii organelor interne.
Evaluarea primară a pacientului traumatizat
În cazul pacienţilor traumatizaţi foarte important este să ştiţi exact ce trebuie şi ce nu trebuie să faceţi. Orice greşeală
comisă poate agrava starea bolnavului punându-i viaţa în pericol.
Obiectivul principal urmărit în cazul pacienţilor traumatizaţi constă în asigurarea tratamentului precoce şi corect pentru ca
acest lucru poate îmbunătăţi semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiul fundamental care trebuie să
conducă comportamentul dvs. în timpul unei urgente este: a nu agrava starea victimei!
Secvenţele urmărite în cazul acestor situaţii sunt similare cu cele întâlnite la pacienţii fără traumatisme.
Evaluarea zonei şi siguranţa salvatorului rămân în atenţia dvs. Dacă este necesar, se încep imediat manevrele de
resuscitare, excepţie fiind situaţia în care se constată existenţa unei hemoragii masive, situaţie când se realizează
hemostaza, apoi se vor începe manevrele de resuscitare.
În toate cazurile de traumă se are în vedere posibilitatea existenţei leziunii de coloană cervicală. Suspiciunea existenţei
leziunii de coloană cervicală apare:
 la orice pacient politraumatizat (pacienţii care au mai mult de două leziuni din care cel puţin una pune viaţa în
pericol);
 la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului;
 la orice pacient care prezintă traumatism la nivelul toracelui în apropierea capului;
 la orice pacient conştient care acuză dureri la nivelul gâtului;
 la orice pacient care prezintă deformări la nivelul gâtului;
 la orice pacient care prezintă un status mental alterat (aflaţi sub influenţa alcoolului).
Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului radiografic. Atenţie
sporită trebuie acordată imobilizării coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosiţi gulere cervicale (rigide, moi,
dintr-o bucată, din două bucăţi).
Traumatismele osteo-articulare
1. Fracturi şi imobilizarea lor
Fracturile sunt leziuni ce apar în urma acţiunii unui traumatism puternic asupra osului, constând în întreruperea continuităţii
acestuia. În funcţie de modul de acţiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri:
 fracturi închise – tegumentele în jurul focarului de fractură sunt intacte;
 fracturi deschise – focarul de fractură comunică cu exteriorul printr-o plagă;
 fracturi directe – în care agentul traumatizant acţionează chiar la locul de producere a fracturii;
 fracturi indirecte – traiectul de fractură apare la distanţa de la locul de acţiune al agentului vulnerant.
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, după mecanismul de producere: fracture spiroide,
fracturi cu înfundare, deplasate. La fel, pot fi fracturi complete, interesând întreaga circumferinţă a osului sau incomplete
(parţiale). La bătrâni sau la persoane cu diverse afecţiuni osoase pot apărea fracturi în urma unor traumatisme minore, sau
chiar la efectuarea unui pas greşit.
Pentru recunoaşterea unor fracturi sunt două grupe de semne:
29
S.C.DBA Logistic
 semne de probabilitate – durere spontană sau într-un punct fix, exacerbată la palpare sau mobilizare; impotenţa
funcţională a membrului afectat; deformarea şi scurtarea regiunii; echimoze tardive tumefacţie, edem, creşterea
temperaturii locale;
 semne de certitudine (semne sigure) – mobilitate anormală în focar; perceperea palpatorie de crepitaţii osoase;
netransmiterea mişcărilor distal de focarul de fractură; întreruperea evidentă (la inspecţie sau palpare) a continuităţii
osoase.
Metoda cea mai sigură de diagnostic în cazul suspicionării unei fracturi este efectuarea radiografiei.
Fracturile se pot însoţi de o serie de complicaţii:
 imediate:
 transformarea unei fracturi închise într-o fractură deschisă;
 lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinătate;
 infecţia focarului de fractură.
 tardive (întârziate):
 cicatrizarea anormală a plăgii osoase (în unele boli cronice);
 pseudartroza (întârzierea consolidării fracturii);
 calusul vicios.
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul împiedicării mişcărilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea
complicaţiilor care pot fi provocate prin mişcarea unui fragment osos.
Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi şi lăţimi variabile, în funcţie de regiunile la
nivelul cărora se aplică. Pentru a avea siguranţa că fractura nu se deplasează nici longitudinal şi nici lateral, imobilizarea
trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, articulaţiile situate deasupra şi dedesubtul focarului de fractură.
Înainte de imobilizare se efectuează o tracţiune uşoară, nedureroasă a segmentului în ax. Acest lucru este valabil numai în
cazul fracturilor închise. Fracturile deschise se imobilizează în poziţia găsită, după pansarea plăgii de la acel nivel, fără a
tenta reducerea lor prin tracţiune.
Tipuri de atele speciale:
 atele Kramer (confecţionate din sârmă);
 atele pneumatice (gonflabile);
 atele vacuum;
 atele improvizate din scândură, crengi de copac etc.
A. Fracturile membrului superior

Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte şi mai rar directe, sediul de predilecţie constituindu-l
zona medie a claviculei. Poziţia în care trebuie să se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnavă
împins către spate şi în sus.
Fracturile humerusului (braţului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii, drept atelă putem
folosi chiar toracele de care se fixează segmentul fracturat cu ajutorul unei eşarfe.
Fracturile antebraţului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de
atelă specială sau folosind atele improvizate.
Fracturile oaselor mâinii se imobilizează pe faţa palmară de la cot la degete.
30
S.C.DBA Logistic
B. Fracturile membrului inferior

Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc două atele inegale. Atela
mai lungă se aplică pe faţa laterală externă a membrului inferior şi se întinde de deasupra oaselor bazinului până la călcâi.
Atela mai scurtă se aplică pe partea internă şi se întinde de la regiunea inghinală până la călcâi.
Când femurul este fracturat în apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singură atelă trecută prin
partea din spate a membrului din regiunea fesieră până la călcâi.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente, iar imobilizarea poate fi făcută cu orice tip de atelă.
Fractura de rotulă se produce prin cădere în genunchi, se imobilizează în atele posterioare.
Fracturile costale nu se imobilizează, excepţie făcând situaţia voletului costal. Voletul costal este minimum dubla fractură la
două coaste învecinate. Imobilizarea se face prin înfundarea zonei respective împiedicând astfel mişcarile segmentelor la
acest nivel.
2. Entorsa – formă minoră a traumatismelor articulare, în care nu se pierde contactul permanent între suprafeţele articulare
şi constă din întinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulaţii.
3. Luxaţia – leziunea care constă din pierderea contactului normal dintre suprafeţele articulare ale oaselor care formează o
articulaţie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulaţii). După modul de producere, luxaţiile pot fi complete sau
incomplete.
Primul-ajutor constă din imobilizarea provizorie a membrului afectat. Accidentatul se transportă la spital.
Traumatismele părţilor moi
În funcţie de starea tegumentului, acestea pot fi închise (contuzii) sau deschise (plăgi).
1. Contuzii – traumatisme ce rezultă din acţiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, păstrând
însă integritatea tegumentelor. În funcţie de forţa de acţiune a agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde
sau mixte:
 echimoza este forma cea mai simplă de contuzie, ce apare datorită ruperii vaselor sangvine din ţesutul subcutanat
(apare ca o zonă roşie albăstruie, care în câteva zile îşi modifică culoarea, devenind vânată, apoi galben-verzuie).
 hematomul este o tumefiere dureroasă, de volum variabil, ce apare din cauza acumulării între ţesuturi sau organe, a
unei cantităţi variabile de sânge, prin ruperea accidentală a unor vase sangvine mai mari.
Prim-ajutor de bază (protocoale de intervenţie)
2. Victima nu respiră şi nu are puls

 primul gest în această situaţie este anunţarea situaţiei la 112, solicitând ajutorul echipei medicale calificate şi cu dotare
corespunzătoare;
 se începe resuscitarea cardio-pulmonară;
 dacă victima nu respiră, nu are puls şi sunteţi sigur că va sosi ajutor profesionist calificat, începeţi ventilaţia artificială şi
compresiunile toracice. Acestea se execută succesiv.
În cazul în care sunteţi singurul salvator, raportul ventilaţie – masaj cardiac trebuie să fie de 2:15, acest lucru repetându-se
timp de un minut. În cazul în care sunteţi doi salvatori, acest raport trebuie să fie de 1:5.
Se execută 10 cicluri după care se face re-evaluarea pacientului. Fiecare ciclu se începe cu ventilaţia artificială şi se
termină cu ventilaţie.
Tehnica ventilaţiei artificiale
31
S.C.DBA Logistic
Îngenuncheaţi lângă pacient. Cu capul victimei în hiperextensie se menţine gura uşor întredeschisă cu o mână, în timp ce
cu cealaltă se susţine fruntea şi se pensează nasul.
Inspiraţi profund aer, aşezaţi etanş gura pe gura victimei, şi insuflaţi aer timp de 2-3 secunde. În acelaşi timp se verifică
dacă toracele se ridică atunci când noi insuflăm.
Fiecare respiraţie trebuie să fie suficient de puternică astfel încât toracele să se ridice. Tineţi capul în hiperextensie cu
bărbia ridicată îndepărtând gura de la gura victimei şi lăsaţi ca toracele pacientului să revină. Volumul de aer pe care îl
insuflăm este mai important decât ritmul în care îl administrăm.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima aşezată pe spate pe un plan dur se localizează punctul de compresie situat în partea inferioară a sternului.
Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal până la apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). La acest nivel
lângă acest deget se aşază alte două degete, respectiv degetul mijlociu şi cel arătător, după care aşezăm podul palmei
celeilalte mâini, tangent la cele două degete plasate pe piept, acesta este locul în care trebuie făcute compresiunile
toracice.
Îngenuncheaţi lângă victimă, faceţi două ventilaţii, după care găsiţi punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea
inferioară a rebordului costal către apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). Ajungând cu degetul inelar la
apendicele xifoid, aşezaţi degetul mijlociu şi arătător lângă el, apoi aşezaţi podul palmei celeilalte mâini, acesta fiind locul
în care trebuie făcute compresiunile.
Aşezăm cealaltă mâna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mâna situată pe stern fără ca degetele să se
sprijine pe torace.
Cu coatele întinse, cu braţele perpendicular pe stern, linia umerilor să fie paralelă cu linia longitudinală a pacientului se fac
compresiunile astfel încât să înfundăm sternul cu o adâncime de aproximativ 4–5 cm (numărând cu voce tare „şi 1 şi 2 şi 3
şi 4 şi 5’’). Frecvenţa compresiunilor externe trebuie să fie de 80-100/min.
2. Victima nu respiră, dar are puls

 prima etapă de acţiune constă în efectuarea unui număr de 10 ventilaţii artificiale;
 se va anunţa 112, solicitând ajutor medical calificat;
 vă reîntoarceţi, reevaluaţi starea pacientului şi acţionaţi în funcţie de ceea ce veţi constata. În cazul în care situaţia va
fi nemodificată se va continua ventilaţia pacientului, verificând periodic pulsul pacientului.
3. Victima respiră şi are puls

 dacă victima respiră şi are puls, dar este inconştientă o veţi aşeza în poziţia laterală de siguranţă;
 îngenunchind lângă victimă, veţi elibera căile aeriene prin hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei;
 aşezaţi braţul cel mai apropiat al victimei în unghi drept faţă de corp, iar antebraţul se îndoaie în sus;
 veţi trece celălalt braţ al victimei peste torace aşezând dosul palmei pe obrazul victimei;
 veţi ridica genunchiul (cel opus faţă de dvs., în calitate de salvator) victimei, trăgându-l în sus şi menţinând piciorul pe
pământ;
 cu o mână veţi prinde umărul opus faţă de dvs. şi cu cealaltă mână genunchiul pacientului;
 îl veţi întoarce lateral spre dvs., vă asiguraţi că se sprijină pe genunchi şi pe cot, rearanjaţi capul în hiperextensie şi îi
deschideţi gura;
 anunţaţi la 112 solicitând ajutor medical calificat;
 Dezobstrucţia căilor aeriene superioare
 pacient conştient
32
S.C.DBA Logistic
Obstrucţia căilor aeriene înseamnă blocarea căilor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp străin. Victima se va
sufoca. Obstrucţia poate fi incompletă sau completă. Daca victima este conştientă va indica acest lucru prin prinderea
gâtului cu o mână sau cu două mâini.
În cazul obstrucţiei incomplete respiraţia este zgomotoasă, pacientul este aplecat în faţa şi încurajat să tuşească.
Dacă aceasta nu dă rezultate va trebui să încercaţi o altă manevră, numită manevra Heimlich – se aplică atunci când
obstrucţia devine completă. Apropiaţi-vă de victima din spate, cuprindeţi-l pe sub braţe, îndepartaţi picioarele, aşază-ţi o
mână la mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid.
Aceste mişcări vor comprima diafragmul care la rândul lui va comprima plămânii şi presiunea creată în bronhii va arunca
corpul străin în cavitatea bucală. Faceţi aceste mişcări până eliberaţi căile aeriene.
 pacient inconştient
Dacă victima devine inconştientă, întindeţi-o pe pământ şi aplicaţi aceeaşi manevră, încălecând picioarele victimei.
Reperaţi locul, aşezând podul palmei la mijlocul distanţei dintre ombilic şi apendicele xifoid. Aşezaţi cealaltă mână peste
aceasta (ca la masajul cardiac) şi faceţi compresiuni cu mişcări bruşte în adâncime şi în sus.
Repetaţi aceste mişcări de 4-5 ori după care, întorcând capul victimei într-o parte, verificaţi cavitatea bucală a acesteia
pentru a îndepărta bolul alimentar sau corpul străin. Dacă acesta nu este vizibil, încercaţi din nou să ventilaţi, observând
dacă intră sau nu aerul. În caz de insucces, repetaţi manevra Heimlich până când căile aeriene vor fi libere.
Aspiraţia căilor aeriene

Din punct de vedere anatomic, căile aeriene sunt împărţite în căi respiratorii superioare şi inferioare, limita de separare fiind
corzile vocale. Cauzele comune de obstrucţie a căilor repiratorii superioare includ: limba, ţesuturile moi, sângele, voma,
corpii străini şi laringospasmul.
La nivelul căilor aeriene inferioare, obstrucţia poate fi cauzată de secreţii, edem, brohospasm, sânge şi conţinut gastric
aspirat.
Eliberarea căilor respiratorii superioare se face utilizând un aspirator şi o sondă de aspiraţie dură de tip Yankauer în cazul
în care cauza obstrucţiei este un lichid, iar în cazul în care cauza obstrucţiei este un corp străin dur, cum ar fi un bol
alimentar, atunci eliberarea căilor respiratorii se face cu ajutorul manevrei Heimlich.
Ventilaţia pe mască
În cazul resuscitării cardio-pulmonare, materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansată a căilor respiratorii şi
a ventilaţiei adecvate includ pipe Guedel sau cală oro-faringiană de diferite mărimi.
Pipa Guedel poate fi folosită la orice pacient inconştient, rolul ei fiind menţinerea liberă a căilor aeriene superioare. Pipa de
mărime corespunzătoare şsi corect introdusă va apăsa baza limbii împiedicând căderea acesteia în spate, spre faringele
posterior.
Alegerea mărimii corespunzătoare pentru pipă se face prin măsurarea distanţei de la comisura bucală la unghiul
mandibulei.
Introducerea pipei Guedel în cavitatea bucală se face ţinând pipa cu concavitatea în sus.
Când vârful pipei atinge bolta palatină (cerul gurii) se roteşte 180 de grade şi se continuă înaintarea până ce capătul extern
ajunge la nivelul arcadelor dentare.
Măştile de ventilaţie gură la mască de diferite mărimi asigură protecţia salvatorului în timpul ventilaţiei. La folosirea măştii
se asigură o mărime corespunzătoare feţei bolnavului.
33
S.C.DBA Logistic
Cu capul aşezat în hiperextensie aplicăm partea îngustă a măştii pe baza nasului, plasăm ferm masca pe faţă şi o
menţinem ferm cu degetele de o parte şi de alta a orificiului măştii cu ridicarea concomitentă a mandibulei cu celelalte
degete.
Noţiuni de anatomie a sistemului osteo-articular
Corpul omenesc este împarţit în 4 segmente: cap, gât, trunchi şi membre.Capul reprezintă segmentul superior şi este
format din craniu şi oasele feţei.
Gâtul este segmentul care leagă capul de trunchi.
Trunchiul cuprinde trei regiuni: toracele, abdomenul, bazinul. Toracele este regiunea superioară a trunchiului, delimitată
înapoi de coloana vertebrală, înainte de stern, lateral de cele 12 perechi de coaste şi în jos de muşchiul diafragm. Cutia
toracică conţine plămânii, inima, vasele mari, traheea, bronhiile şi esofagul.
Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, conţine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subţire şi gros,
pancreasul, precum şi splina şi rinichii.
Bazinul este regiunea inferioară a trunchiului, cuprinde vezica urinară, organele genitale interne. Portiunea inferioară a
bazinului este pelvisul.
Membrele sunt părţi ale corpului legate de trunchi şi se clasifică în:
 membre superioare care cuprind patru segmente: umăr, braţ (partea dintre umăr şi cot), antebraţ (secţiunea dintre cot
şi mână) şi mâna (partea terminală a membrului superior). Centura membrului superior formează scheletul umărului şi
asigură legătura dintre oasele membrului liber şi toracele osos. Ea este constituită din două oase: clavicula şi scapula;
 membre inferioare care cuprind: coapsa (porţiunea dintre sold şi genunchi), gamba (porţiunea dintre genunchi şi picior)
şi piciorul (partea terminală a membrului inferior). Centura membrului inferior se compune din două oase coxale. Oasele
coxale se unesc înainte între ele, înapoi cu sacrul şi coccigele, formând peretele osos al unei cavităţi importante numită
pelvis.
Aparatul locomotor îndeplineşte funcţiile de mişcare ale diverselor părţi ale corpului. Este alcătuit din sistemul osteo-
articular specializat pentru funcţia de susţinere şi sistemul muscular pentru funcţia de mişcare.
Oasele au rol în susţinerea muşchilor şi menţin poziţia verticală a corpului. Articulaţiile permit mişcările oaselor. Ele sunt
mobile, semimobile şi fixe.
Muşchii efectuează mişcările. Ei sunt înseraţi pe oase şi produc mişcarea lor prin contracţii. Deosebim două categorii de
muşchi: muşchii scheletici fixaţi pe oase sau muşchii striaţi, care dau contracţii şi care servesc pentru mişcările corpului.
Muşchii viscerali sau muşchii netezi sunt muşchii organelor interne.
Evaluarea primară a pacientului traumatizat
În cazul pacienţilor traumatizaţi foarte important este să ştiţi exact ce trebuie şi ce nu trebuie să faceţi. Orice greşeală
comisă poate agrava starea bolnavului punându-i viaţa în pericol.
Obiectivul principal urmărit în cazul pacienţilor traumatizaţi constă în asigurarea tratamentului precoce şi corect pentru ca
acest lucru poate îmbunătăţi semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiul fundamental care trebuie să
conducă comportamentul dvs. în timpul unei urgente este: a nu agrava starea victimei!
Secvenţele urmărite în cazul acestor situaţii sunt similare cu cele întâlnite la pacienţii fără traumatisme.
Evaluarea zonei şi siguranţa salvatorului rămân în atenţia dvs. Dacă este necesar, se încep imediat manevrele de
resuscitare, excepţie fiind situaţia în care se constată existenţa unei hemoragii masive, situaţie când se realizează
hemostaza, apoi se vor începe manevrele de resuscitare.În toate cazurile de traumă se are în vedere posibilitatea
existenţei leziunii de coloană cervicală. Suspiciunea existenţei leziunii de coloană cervicalăapare:
 la orice pacient politraumatizat (pacienţii care au mai mult de două leziuni din care cel puţin una pune viaţa în
pericol);
34
S.C.DBA Logistic
 la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului;

 la orice pacient care prezintă traumatism la nivelul toracelui în apropierea capului;
 la orice pacient conştient care acuză dureri la nivelul gâtului;
 la orice pacient care prezintă deformări la nivelul gâtului;
 la orice pacient care prezintă un status mental alterat (aflaţi sub influenţa alcoolului).
Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului radiografic. Atenţie
sporită trebuie acordată imobilizării coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosiţi gulere cervicale (rigide, moi,
dintr-o bucată, din două bucăţi).
Traumatismele osteo-articulare
1. Fracturi şi imobilizarea lor
Fracturile sunt leziuni ce apar în urma acţiunii unui traumatism puternic asupra osului, constând în întreruperea continuităţii
acestuia. În funcţie de modul de acţiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri:
 fracturi închise – tegumentele în jurul focarului de fractură sunt intacte;
 fracturi deschise – focarul de fractură comunică cu exteriorul printr-o plagă;
 fracturi directe – în care agentul traumatizant acţionează chiar la locul de producere a fracturii;
 fracturi indirecte – traiectul de fractură apare la distanţa de la locul de acţiune al agentului vulnerant.
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, după mecanismul de producere: fracture spiroide,
fracturi cu înfundare, deplasate. La fel, pot fi fracturi complete, interesând întreaga circumferinţă a osului sau incomplete
(parţiale). La bătrâni sau la persoane cu diverse afecţiuni osoase pot apărea fracturi în urma unor traumatisme minore, sau
chiar la efectuarea unui pas greşit.
Pentru recunoaşterea unor fracturi sunt două grupe de semne:
 semne de probabilitate – durere spontană sau într-un punct fix, exacerbată la palpare sau mobilizare; impotenţa
funcţională a membrului afectat; deformarea şi scurtarea regiunii; echimoze tardive tumefacţie, edem, creşterea
temperaturii locale;
 semne de certitudine (semne sigure) – mobilitate anormală în focar; perceperea palpatorie de crepitaţii osoase;
netransmiterea mişcărilor distal de focarul de fractură; întreruperea evidentă (la inspecţie sau palpare) a continuităţii
osoase.
Metoda cea mai sigură de diagnostic în cazul suspicionării unei fracturi este efectuarea radiografiei.
Fracturile se pot însoţi de o serie de complicaţii:
 imediate:
 transformarea unei fracturi închise într-o fractură deschisă;
 lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinătate;
 infecţia focarului de fractură.
 tardive (întârziate):
 cicatrizarea anormală a plăgii osoase (în unele boli cronice);
 pseudartroza (întârzierea consolidării fracturii);
 calusul vicios.
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul împiedicării mişcărilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea
complicaţiilor care pot fi provocate prin mişcarea unui fragment osos.
Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi şi lăţimi variabile, în funcţie de regiunile la
nivelul cărora se aplică. Pentru a avea siguranţa că fractura nu se deplasează nici longitudinal şi nici lateral, imobilizarea
trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, articulaţiile situate deasupra şi dedesubtul focarului de fractură.
35
S.C.DBA Logistic
Înainte de imobilizare se efectuează o tracţiune uşoară, nedureroasă a segmentului în ax. Acest lucru este valabil numai în
cazul fracturilor închise. Fracturile deschise se imobilizează în poziţia găsită, după pansarea plăgii de la acel nivel, fără a
tenta reducerea lor prin tracţiune.
Tipuri de atele speciale:
 atele Kramer (confecţionate din sârmă);
 atele pneumatice (gonflabile);
 atele vacuum;
 atele improvizate din scândură, crengi de copac etc.
A. Fracturile membrului superior
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte şi mai rar directe, sediul de predilecţie constituindu-l
zona medie a claviculei. Poziţia în care trebuie să se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnavă
împins către spate şi în sus.
Fracturile humerusului (braţului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii, drept atelă putem
folosi chiar toracele de care se fixează segmentul fracturat cu ajutorul unei eşarfe.
Fracturile antebraţului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de
atelă specială sau folosind atele improvizate.
Fracturile oaselor mâinii se imobilizează pe faţa palmară de la cot la degete.
B. Fracturile membrului inferior
Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc două atele inegale. Atela
mai lungă se aplică pe faţa laterală externă a membrului inferior şi se întinde de deasupra oaselor bazinului până la călcâi.
Atela mai scurtă se aplică pe partea internă şi se întinde de la regiunea inghinală până la călcâi.
Când femurul este fracturat în apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singură atelă trecută prin
partea din spate a membrului din regiunea fesieră până la călcâi.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente, iar imobilizarea poate fi făcută cu orice tip de atelă.
Fractura de rotulă se produce prin cădere în genunchi, se imobilizează în atele posterioare.
Fracturile costale nu se imobilizează, excepţie făcând situaţia voletului costal. Voletul costal este minimum dubla fractură la
două coaste învecinate. Imobilizarea se face prin înfundarea zonei respective împiedicând astfel mişcarile segmentelor la
acest nivel
2. Entorsa – formă minoră a traumatismelor articulare, în care nu se pierde contactul permanent între suprafeţele articulare şi
constă din întinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulaţii.
3. Luxaţia – leziunea care constă din pierderea contactului normal dintre suprafeţele articulare ale oaselor care formează o
articulaţie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulaţii). După modul de producere, luxaţiile pot fi complete sau
incomplete.
Primul-ajutor constă din imobilizarea provizorie a membrului afectat. Accidentatul se transportă la spital.
Traumatismele părţilor moi
În funcţie de starea tegumentului, acestea pot fi închise (contuzii) sau deschise (plăgi).
1. Contuzii – traumatisme ce rezultă din acţiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, păstrând însă
integritatea tegumentelor. În funcţie de forţa de acţiune a agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau
mixte:
 echimoza este forma cea mai simplă de contuzie, ce apare datorită ruperii vaselor sangvine din ţesutul subcutanat
(apare ca o zonă roşie albăstruie, care în câteva zile îşi modifică culoarea, devenind vânată, apoi galben-verzuie).
36
S.C.DBA Logistic
 hematomul este o tumefiere dureroasă, de volum variabil, ce apare din cauza acumulării între ţesuturi sau organe, a
unei cantităţi variabile de sânge, prin ruperea accidentală a unor vase sangvine mai mari.
37
S.C.DBA Logistic
2. Plăgi – leziuni produse de agenţi mecanici, fizici, chimici. În cazul plăgilor, o mare importanţă prezintă intervalul dintre
producerea lor şi momentul aplicării primului tratament. Astfel, se consideră o plagă recentă aceea căreia i se aplică tratament într-
un interval de 6-8 ore de la producere (plagă neinfectată), peste acest interval majoritatea plăgilor fiind infectate.
Subiectiv, plăgile sunt marcate prin durere, obiectiv, remarcăm alături de prezenţa plăgii şi hemoragie deintensitate variabilă, care
o însoţeşte.
Tratamentul plăgilor urmăreşte prevenirea complicaţiilor şi obţinerea unei vindecări cât mai rapide şi de bună calitate şi constă din
toaleta locală şi pansarea lor.
Hemoragii
Hemoragia reprezintă scurgerea sângelui în afara sistemului vascular printr-una sau mai multe soluţii de continuitate. Hemoragia
poate fi:
 în funcţie de tipul vasului lezat:
 arterială – în care sângele este de culoare roşu-deschis, bine oxigenat şi tâsneste ritmic, sincron cu bătăile inimii;
 venoasă – sângele de culoare roşu-închis (mai puţin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizează cu presiune constantă, relativ
modestă;
 capilară – este o hemoragie difuză, fără a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursă principală a hemoragiei.
 în funcţie de sediul sângerării:
 externă – sângele se scurge în afară, printr-o soluţie de continuitate tegumentară (plagă);
 internă – sângele se acumulează într-una din cavităţile normale ale organismului;
 exteriorizată – caracterizată prin hemoragie internă într-un organ cavitar, urmată de eliminarea sângelui la exterior pe căi
naturale:
 epistaxis – hemoragia mucoasei nazale;
 hematemeza – eliminarea pe gură, prin vărsătură, de sânge amestecat cu cheaguri şi eventual resturi alimentare;
Hemostaza – oprirea sângerării. Ea poate fi spontană în cazul unor hemoragii mici, prin intervenţia mijloacelor proprii organismului,
dar de cele mai multe ori este necesară intervenţia altor persoane, care să realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie
sau definitivă.
Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
 Compresiune digitală – compresiunea corect executată pe vasul rănit trebuie să se aplice deasupra rănii în cazul unei hemoragii
arteriale şi sub plagă în cazul unei hemoragii venoase, ţinând cont de sensul circulaţiei.
Când hemoragia nu poate fi stăpânită prin compresiune exercitată la distanţă, se poate folosi compresiune directă în care caz
compresiunea vasului ce sângerează se face cu degetul introdus direct în plagă. Această metodă nu poate fi decât de scurtă
durată, trebuind să recurgem la alta care s-o suplinească şi să o completeze.
 Pansament compresiv – este una dintre cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostază provizorie. În lipsa unui
pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plagă o batistă etc.
 Garou – aplicarea garoului este ultima variantă la care apelăm. Garoul poate fi improvizat folosind o curea, cravată, fular, sfoara
etc. Se foloseşte doar în cazuri extreme şi în situaţia în care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputaţie de
membru). Important este oprirea hemoragiei fără a comprima excesiv ţesuturile.
Garoul, odată cu oprirea sângerării, produce oprirea circulaţiei sângelui în porţiunea de membru situat dedesubtul lui. Din aceasta
cauză, menţinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicaţii deosebit de grave. Totdeauna, la montarea unui garou, trebuie
ataşat un bilet, care însoţeşte bolnavul, şi pe care se notează obligatoriu următoarele date: nume, prenume, ora exactă a aplicării
garoului. Din 30 în 30 de minute se slăbeşte puţin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar în condiţii de spital şi de personal competent.
Hemostaza definitivă se obţine prin obliterarea permanentă şi definitivă a vasului care sângerează.
Pansamente
Acestea se aplică diferenţiat după regiunea anatomică:
 pentru cap, pansamentele se realizează cu ajutorul feşelor, tipică pentru acest segment fiind capelina care începe cu 2 ture
circulare trecute pe frunte, deasupra sprâncenelor, pavilioanelor urechii după care se trece succesiv înainte şi înapoi (spre
rădăcina nasului şi spre ceafă), de mai multe ori, până când acoperă tot capul. Capetele feşelor se fixează apoi cu câteva ture
circulare;
38
S.C.DBA Logistic
executarea Instructajului Introductiv General ; 
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 p
Jud.Neamt Instructiuni Proprii de Securitate si Sanatate in Munca pentru e
Instructajul Periodic la Locul de Munca n
t
ru nas, bărbie, ochi şi urechi se realizează aşa-numitul pansament „în praştie”, cu ajutorul unei fâşii de tifon de 30-50 cm,
despicată la capete, cu o parte centrală nedespicată, care se aplică la nivelul plăgii, legând capetele tăiate încrucişate;
 la nivelul toracelui şi abdomenului
În cazul plăgilor penetrante (adânci) aflate la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga fixate cu benzi
de leucoplast pe trei laturi. A patra latură se lasă liberp, nefixată, permiţând pansamentului să funcţioneze ca o supapă. În timpul
inspirului, când toracele se destinde, pansamentul se va lipi de torace nepermiţând intrarea aerului. Dacă avem o plagă
abdominală vom folosi pansament pe care îl vom fixa pe toate cele patru laturi.
Otrăviri accidentale
Prin otravă se înţelege orice substanţă care prin absorbţia sa în organism provoacă îmbolnăvire sau moarte. Antidotul este o
substanţă care acţionează împotriva otrăvirii şi anulează efectele.
În cazul otrăvirii trebuie avute in vedere:
 identificarea substanţei otrăvitoare;
 determinarea cantităţii absorbite;
 determinarea căii de intrare în organism;
 determinarea timpului scurs din momentul otrăvirii.
Otrăvurile ingerate pot da ameţeală, crampe abdominale, vărsături şi alte tulburări gastrointestinale. Acestea pot provoca
decolorarea buzelor şi a gurii, arsuri sau un miros specific al respiraţiei.
Procedură: otrăvurile înghiţite nu trebuie diluate. Dacă victima este conştientă puneţi-o să-şi clătească gura şi ştergeţi-i faţa pentru
a elimina orice urmă a otrăvii. Nu provocaţi vărsături decât dacă medicul indică acest lucru.
Otrăvurile inhalate acţionează în primul rând asupra sistemului respirator şi pot afecta de asemenea sistemul circulator şi pe cel
nervos central.
Procedură: victima trebuie transportată la aer curat departe de sursa de otrăvire.
Otrăvurile absorbite prin piele pot produce iritaţii locale ale pielii şi au efect imediat sau întârziat asupra sistemului nervos central şi,
în consecinţă, şi asupra respiraţiei şi circulaţiei.
Procedură: acestea trebuie îndepărtate prin spălare cu apa caldă şi după aceea cu apă şi săpun.
Otrăvurile injectate pot produce iritaţii ale pielii la locul înţepăturii şi au de obicei efecte mult mai rapide şi mai importante asupra
sistemelor nervos central, respirator şi circulator.
Procedură: otrăvurile injectate trebuie reţinute în zona de injectare. Menţineţi victima cu membrul afectat la nivelul inimii pentru a
întârzia absorbţia.
Actionaţi cât mai repede! Nu pierdeţi timpul în cazul în care otrava nu poate fi identificată imediat. Cereţi ajutor specializat! Dacă
acest ajutor specializat nu este disponibil de urgenţă, primul-ajutor constă în eliminarea otrăvii sau reducerea efectelor.
În funcţie de eventualitatea producerii unei otrăviri accidentale la utilizarea substanţelor toxice în procesele de muncă, instrucţiunile
de lucru vor cuprinde şi măsurile preventive şi cele de prim-ajutor, referitoare la noxele specifice fiecărui loc de muncă.
Primul-ajutor nu trebuie să întârzie transportarea victimei la serviciul medical. Nu aplicaţi respiraţia “gură la gură” în intoxicaţii cu
gaze şi vapori.
Instructiuni Proprii de PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si responsabilitatile salariatilor
39
S.C.DBA Logistic
Instructiune proprie de Securitate si Sanatatea Muncii pentru -
SONDERFAHRTEN SRL
identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu

-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a mijloacelor de protectie
recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor
OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la sistemele de protectie sau de
interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol
NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori
fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile, stabilirea masurilor impotriva
propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata programului cu publicul, in
instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor
sau substantelor combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor
combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de
lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de prevenire, stingere a incendiilor,
planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta situatie
REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA
LUCRARI CU FOC DESCHIS
-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza materiale si substante combustibile
sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau substante combustibile fara
supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
40
S.C.DBA Logistic
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)

-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET
FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)
ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE
-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele, MTPSI, tablouri de distributie a
energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a
mijloacelor protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu dispozitive de autoinchidere sau a celor
avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a elementelor de protejare a
golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in incaperi din care evacuarea nu
mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri etc, care ar impiedica evacuarea
persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea balustradei cu inaltime de 1 m si
bordura cu inaltime de cel putin 10 cm
EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME
efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
41
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL
restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza producerea incendiului(prin degajare de
substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare
PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII
-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol de incendiu, a surselor
posibile de aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe
traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare a personalului, instiintarea
conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si
a altor aparate (echipamente) de stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele ocupate, clasele materialelor,
cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe incaperi
ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI
-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si sistemelor automate(actionarea
manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura, fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare
CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE
-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate,
dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si sa fie prevazute cu iluminat de
siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in
numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in
mod justificat, nu pot satisface conditiile normate
42
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL c
aile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de
iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
- la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in pozitie inchisa, reducerea
gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul
incendiilor dificultati de evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica, etc.)
- caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii, prin elemente de costructie
cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se
prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici este obligatoriu conform
reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de circulatie interioare, amenajat,
marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurand
accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa constructiile si instalatiile stabilite prin
reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea
folosirii acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la
parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive
obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta (incendiu), in vederea salvarii si
acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent
la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de comanda ale
acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de
incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de
evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare
impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz de incendiu si punctele de
comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele destinate circulatiei vehiculelor
trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1 m,
prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate
din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in
cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar in timpul noptii vor fi
semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii luminoase)
43
S.C.DBA Logistic
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de sanatate adecvate la locul de
munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin
mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazute de alte documente
normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor,
substante sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim ajutor si se
realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la
localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor
si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma
rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea
si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase,
chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc
sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate utilizata) se va axa in special
pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori
de cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari
Instructiuni Proprii SSM pentru PERSONALUL TEHNICO-ADMINISTRATIV

1.NOTIUNI GENERALE
1.1Legea nr. 90/1996- Legea protectiei muncii- stabileste intreaga activitate de protectia muncii in tara noastra.
1.2Prin acesta lege , normele stabilite reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de
munca.
1.3Normele de protectia muncii se aplica salariatilor, ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.
1.4Organizarea, coordonarea si controlul activitatii de protectia muncii se face de catre organelor de specialitate, centrale si
teritoriale ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
44
S.C.DBA Logistic
1.5Ministerul Muncii si Protectiei Sociale emite normele generale, normativ si alte reglementari de interes national, privind
securitatea muncii pentru toate unitatile si coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati in scopul
prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
1.6Normele generale de protectia muncii cuprind reguli si masuri aplicabile in intreaga economie nationala.
1.7 Normele specifice de securitate muncii sunt elaborate in baza celor generale si contin reglementari si prevederi minime
obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
1.8 Normele de igiena muncii se emit de catre Ministerul Sanatatii si privesc sanatatea salariatilor la locul de munca.
1.9 Contractelor colective de munca cuprind si clauze referitoare la protectia sociala si protectia muncii a caror aplicare sa asigure
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
2. ACTIVITATI SPECIFICE PERSONALULUI TEHNICO-ADMINISTRATIV
2.1 Fiecare angajat trebuie sa cunoasca si sa normele de aplice protectie a muncii si paza contra incendiilor in biroul sau in
incaperea in care isi desfasoara activitate.
2.2 Personalul tehnico-admunistrativ este dator sa semnaleze:
a)orice accident sau incendiu cunoscut in incinta companiei;
b)toate situatile periculoase de munca;
c)toate pagubele materiale produse in urma unui accident sau incendiu.
2.3 Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte.Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu
accidenta vreo persoana aflata in incaperea alaturata sau in imediata apropiere a ei.
2.4 Circulatia pe scari se va efectua respectandu-se urmatoarele norme:
a)se va circula numai pe partea drapta;
b)se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu;
c)se va sprijini de mana curenta, nu se va citi in timp ce se urca pe scari, nu se va aprindetigara, nu se vor numara banii, nu se va
merge distrat, sarind cate doua trei trepte deodata, etc;
d)vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea .
2.5 Cand trebuie luat un obiect aflat la inaltime , obligatoriu sa va folosi o scara sigura este interzis sa se improvizeze podete
formate din scaune cu sertate, cutii, sertare asezate unele peste altele deoarece, nefiind stabile se pot rasturna.
2.6 Usile cu geamuri trebuie manevrate foarte atent. Este interzis a se sprijini sau a se impinge de partea de sticla a usilor.
2.7 La iesirea din cladire orice persoana se va asigura in toate directiile pentru a nu fi surprisa de mijloacele de transport.
2.8 La intersectii trbuie sa se circule pe partea dreapta, mergandu-se incet, pentru a se evita coliziunea cu o persoana sau mijloc
de transport, care ar putea veni din sens opus sau dupa coltul cladirii.
2.9 Totdeauna trebuie sa se priveasca in directia de mers, iar atunci cand se transporta pachete in brate, acestea nu trbuie sa
impiedice vizibilitatea.
2.10 Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de ulei si apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile
2.11 Trebuie semnalate orice defectiuni in pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum, covoare, etc.)
2.12 In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice sursa de accident.
2.13. Pentru ridicarea obiectelor,efortul trebuie facut cu muschi picioarelor si nu cu muschi spatelui.Trebuie evitate intinderile
rapide ale bratelor si intoarcerile bruste.
2.14 Personalul tehnico- administrativ din birouri va fi instruit cel putin anual pe linie de protectia muncii de catre sefii de serviciu
sau de birouri, consemandu-se in fisa de instructaj individual materialul predat.
3.DEPLASAREA IN SECTIILE DE PRODUCTIE A PERSONALULUI TEHNICO-ADMINISTRATIV
3.1Personalul din birouri care se deplaseaza in sectiile de productie trebuie sa respecte urmatoarele norme obligatorii:
a) sa foloseasca imbracamintea cat mai stransa pe corp;
b) nu are voie sa circule printre masini, numai pe caile de acces ale sectiilor de fabricatie;
c) se va evita calcarea pe cabluri, pe portiunile uleiate sau alunecoase si pe orice alte obiecte care ar putea provoca alunecari;
d) este interzisa atingerea masinilor in functiune sau oricarui loc periculos din fabrica;
e) in locurile unde sunt afisate semnele conventionale de avertizare, va intra numai in prezenta sefului de atelier, care va lua
masurile corespunzatoare de securitate;
f) nu are voie sa aprinda tigara, sa fumeze sau sa foloseasca flacari deshise in incaperile unde se gasesc materiale in flamabile
sau explozibile.
45
S.C.DBA Logistic
4.MASINA DE SCRIS SI MASINA DE CALCUL ACTIONATE ELECTRIC

4.1.Activitătile de prelucrare automată a datelor vor fi planificate si organizate astfel incât activitatea zilnică in faţa ecranului să
alterneze cu alte activităţi.
4.2.În cazul În care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impu,ne utilizarea ecranelor În cea mai mare parte
a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare faţă de cele obişnuite (7,5 - 10 minute la fiecare oră, sau o pauză de 15- 20
minute la fiecare două ore, iar timpul total de lucru la videoterminale să nu depăşească şase ore / zi).
4.3.Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată Încât să ofere utiiizatoriior confort şi iibertate de mişcare şi să diminueze
În măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală, mentală şi posturală.
4.4.Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, În timpul activităţii.
4.5.Amenajarea posturilor de muncă intr-o incăpere trebuie realizată astfel incât să se asigure:
-accesul uşor şi rapid ai utilizatorilor la locul de muncă;
-accesul rapid al personalului de intreţinere la toate părţile echipamentului, !a poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără
intreruperea activităţii in desfăşurare sau cu o intrerupere minimă;
- un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare intre indivizi şi de intimitate.
4.6.Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
-să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
-sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile aie utilizatoriior, inclusiv in cazul unei reamenajări a
incăperii;
-să asigure accesul uşor, iar intreţinerea să se efectueze fără intreruperea activităţii;
-cablajul trebuie să corespundă intregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;
-conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi impotriva deteriorărilor mecanice.
4.7.Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară.
4.8.Punerea sub tensiune ,a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către personalul autorizat in ,acest scop.
4.9.Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de
alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
4.10.Punerea in funcţiune,a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat să efectueze
revizia sau reparaţia confirmă in scris că echipamentul respectiv este in bună stare de funcţionare.
4.11.Se interzice indepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
4.12.Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se putea interveni imediat ce se produce o
defecţiune.
4.13.Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia.
4.14.Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de intreţinere autorizat.
4.15.Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ.
4.16.Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat in acest scop.
4.17.La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraincălzirile care pot conduce la incendii.
4.18.În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf şi dioxid de carbon.
4.19.Se interzice fumatul in incăperile cu volum mare de documente. e interzice consumul alimentelor pe masa de suport a
calculatorului sau deasupra tastaturii.
4.20.În timpul lucrului cu videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
4.21.Activitatea la videoterminale se caracterizeaza prin existenta unor FACTORI DE RISC care pot determina efecte negative
asupre organismului uman.
4.22.Factorii de risc se impart in :
*Factori fizici ai mediului de munca
- microclimatul nefavorabil
- ambianta sonora
- ambianta luminoasa
- radiatii electromangnetice ionizante si neionizante
*Factori care tin de proiectarea, constructia si amenajarea locului de munca la videoterminale
*Factori care tin de proiectarea cativitatii
46
S.C.DBA Logistic
*Riscul de electrocutare
5. MASINA DE MULTIPLICAT
5.1 La masinile de multiplicat trebuie sa se dea o atentie deosebita la folosirea cernelurilor de imprimat care contin substante
nocive. Operatorul trebuie sa se spele pe maini inainte de servirea mesei si dupa terminarea programului.
5.2Este interzis a se lucra fara manusi de protectie la transportul si folosirea substantelor nocive care se folosesc la masinile de
copiat.
6. ALTE ACTIVITATI
6.1Atunci cand se foloseste un cutit de mana sau o lama pentru taierea hartiei, trebuie tinute degetele cat mai departe de taisul
lamei.
6.2In sertare trebuie aranjate obiectele taioase sau ascutite (creioane, cutite, lame, etc.) compartimente separate.
6.3La producerea unei taieturi sau rani se va folosi trusa de prim-ajutor sau se va cere interventie de specialitate.
7. MOBILIERUL DIN BIROURI
7.1Inainte de folosirea unui scun, trebuie controlata pozitia stabila starea lui, dupa care se potriveste intr-o pozitie stabila, evitandu-
se asezarea pe marginea lui.
7.2Este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau de rasturnre pe spate.
7.3Este interzisa urcarea pe scaunul melc pentru a lua un obiect aflat la inaltime.Pentru aceasta operatie se recomanda un taburet
solid, un podium sau o scara corespunzatoare.
7.4Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor trebuie tinute inchise.
7.5Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine manerele atunci cand se inchid sertarele sau usile birourilor si
dulapilor.
7.6Trebuie adusa la cunostinta sefului orice piesa de mobilier ale carei margini nu sunt netede sau sunt crapate, se misca sau
prezinta defectiuni.
8.ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE
8.1Echipamentul individual de protectie- reprezinta mijloacul cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi
protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
8.2Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipamentul individual de protectie sunt
obligate sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice stabilite si sa solicite inlocuirea
sau completarea sa atunci cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.
8.3Degradrea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui , atrag dupa
sine sanctionarea pentru prejudiciu cauzat potrivit legii si a reglementarilor interne.
8.4Nepurtarea echipamentului de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne.
Instructiuni Proprii SSM pentru PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR

 Prezentele instrucţiuni se aplica in departamentele unde se efectuează activităţi de birou ce presupun lucrul cu
echipamente electronice pentru prelucrarea automata a datelor , inclusiv a activităţilor desfăşurate la videoterminale.
 Dotarea cu echipament individual de protecţie se va realiza in funcţie de riscurile specifice, potrivit prevederilor
Normativului intern de acordare si utilizare a echipamentului individual de protecţie .
 Lucratorii care urmează sa desfăşoare activităţi la echipamente de calcul, vor fi încadraţi si repartizaţi la posturile de
lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii prevăzute de reglementările in vigoare, inclusiv a
examenului medical oftalmologie.
 Examenul medical se va realiza periodic si ori de cate ori este necesar daca lucratorii acuza simptome determinate
de exercitarea profesiei.
 In cazul in care, la controlul medical oftalmologie se constata ca nu pot fi utilizaţi ochelari de corecţie obişnuiţi,
47
S.C.DBA Logistic
lucratorii vor fi dotaţi cu mijloace de corecţie speciale, adecvate sarcinii de munca.

 Lucratorii vor fi instruiţi in legătura cu utilizarea echipamentului de calcul inainte de inceperea activităţii si ori de cate
ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de munca.
 Lucratorii vor fi instruiţi special asupra necesitaţii amenajării ergonomice a locului de munca si asupra poziţiilor
corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului.
 Posturile de munca trebuie concepute si amenajate astfel incat sa permită mai multor persoane sa realizeze o gama
diversa de sarcini, intr-un mod confortabil si eficace, la nivelul de performante cerut.
 Videoterminalele vor fi amplasate astfel incat direcţia privirii sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si
artificiala).
 Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuata numai de către personalul autorizat in acest scop.
 Personalul care utilizează echipamentele de calcul nu are voie sa intervină la tablouri electrice, prize, stechere,
cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau orice instalaţii auxiliare specifice.
 Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu videoterminale trebuie sa cunoască necesitatea si posibilităţile de
reglare a echipamentului si mobilierului de lucru.
 Este interzisă efectuarea oricărei intervenţii in timpul funcţionarii echipamentului de calcul. Remedierea defecţiunilor
se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.
 Este interzis fumatul in toate spatiile societăţii.
 Echipamentele tehnice din incaperile de lucru vor fi fixate si vor fi dotate cu dispozitive de protecţie in stare buna. De
asemenea, ele vor avea afişate instrucţiunile tehnice de exploatare si de Securitatea si Sănătatea in Munca.
 In sălile cu echipamente de telecomunicaţii, locurile de trecere si spatiile din jurul echipamentelor vor fi complet
libere; este interzisa ocuparea lor cu materiale sau cu aparataj inutil, iar locurile de munca vor fi menţinute in
perfecta stare de curăţenie.
 Instalatiile de ventilare si climatizare vor fi menţinute in buna stare, urmarindu-se funcţionarea lor la parametrii
proiectaţi. La toate locurile de munca permanente din spatii inchise, unde exista riscuri de incendii, explozii,
intoxicaţii si surse de zgomot sau vibraţii, se vor efectua măsurători in vederea depistării concentraţiilor / nivelurilor
maxime admisibile si a anihilării surselor acestora.
 Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa asigure o buna vizibilitate la locurile de munca.
 Corpurile de iluminat trebuie curăţate periodic.
 Fiecare incapere in care exista echipamente de telecomunicaţii va fi dotata cu extinctoare cu bioxid de carbon. In
cazul producerii incendiilor la tablourile electrice sau la instalaţiile de forţa nu se admite folosirea extinctoarelor cu
spuma, ci numai a celor cu bioxid de carbon.
 In caz de incendiu se va întrerupe imediat alimentarea cu energie electrica a sectoarelor incendiate si a celor
ameninţate de incendiu
Exploatarea echipamentelor de calcul.
 Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea
necesara.
 Punerea in funcţiune a unui echipament dupa revizii sau reparaţii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa
efectueze revizia sau reparaţia confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de funcţionare.
 Este interzisa indepartarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
 Este interzisa efectuarea oricărei intervenţii in timpul funcţionarii echipamentului de calcul.
 Daca in timpul funcţionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunţa
personalul de intretinere pentru control si remediere.
 Este interzisa conectarea echipamentelor la prize defecte sau fara împamantare.
 Inlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat in acest scop.
 Este interzis consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
Utilizarea calculatorului
 In cazul in care alternarea activităţilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor in cea mai
mare parte a timpului, se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obişnuite.
48
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 D
urata si periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instrucţiuni proprii, in urma consultării unor
instituţii specializate sau specialişti in protecţia muncii (complexitate, ritm, durata, repetivitate) si vor fi incluse in
timpul de lucru.
 Videoterminalele vor fi amplasate astfel incat direcţia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si
artificiala).
 Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii
utilizatorului, respectiv 60-150 mm.
 Inălţimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizării un unghi de minim 90° intre brat si antebraţ.
 Videoterminalele trebuie amplasate la distanta fata de ferestre.
 In cazul in care videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se desfăşoară si alte activităţi, in apropierea
ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesita activitate la ecran.
Pentru asigurarea cerinţelor de securitate la locul de munca trebuie:
 sa se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;

 sa se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
 sa se regleze inaltimea mesei fara risc de coborâre brusca si deci de rănire;
 sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine, următoarele prevederi:
 verificarea temperaturii si umidităţii din sala;

 punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe panoul unităţii centrale;
 punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor corespunzătoare de pe panourile de
comanda, in succesiunea indicata in documentaţia tehnica a calculatorului.
 Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei prevăzute la
punerea sub tensiune.
 Este interzisa indepartarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
 Este interzisa efectuarea oricărei intervenţii in timpul funcţionarii echipamentului de calcul.
 Remedierile defecţiunilor se vor realiza numai de către personalul de intretinere autorizat.
 La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea pârtilor fierbinţi.
 In timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
 Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare trebuie sa cunoască necesitatea si
posibilităţile de reglare a echipamentului si mobilierului de lucru.
Lucrul cu copiatorul
Inainte de folosire trebuie citite şi înţelese toate instrucţiunile de siguranţă şi operare a aparatelor. Instrucţiunile de siguranţă şi
operare trebuie păstrate pentru a putea fi consultate ori de câte ori este nevoie.
Toate etichetele de „ATENŢIE" de pe aparat şi din instrucţiunile de folosire trebuie respectate cu stricteţe.
Toate instrucţiunile de folosire şi operare trebuie respectate;
Toate persoanele care utilizează un anumit aparat trebuie instruite cu privire la funcţionarea acestuia, la dispozitivele de
siguranţă şi protecţie ale aparatului şi a instrucţiunilor pentru operarea în siguranţă;
Operatorii trebuie să cunoască şi să înţeleagă instrucţiunile de securitate şi modul de funcţionare al aparatului înainte de a
efectua orice operaţie.
Aparatul trebuie alimentat numai de la sursa de putere indicată pe aparat.
Aparatul trebuie conectat la o sursă individuală în linie cu o siguranţă corectă, cu valorile specificate pentru aparat.
Cablurile de alimentare trebuie să fie amplasate astfel încât să nu se calce pe ele sau să nu fie avariate de obiecte puse pe
ele;
Trebuie acordata atenţie în mod special la prelungitoare, la cablurile din zona prizei şi la punctul pe unde ies din aparat.
Pentru o bună protecţie a aparatelor în timpul unei furtuni cu fulgere, sau când nu sunt folosite sau întreţinute pentru mult
timp, ele trebuie scoase din priza. Astfel se pot preveni daune cauzate aparatelor de fulgere sau de creşterea tensiunii pe linia
electrică;
49
S.C.DBA Logistic
Sursele electrice la care sunt conectate aparatele trebuie să fie prevăzute cu împământare.
Prizele şi prelungitoarele nu trebuie supraîncărcate pentru că pot rezulta incendii şi şocuri electrice;
Service-ul şi reparaţiile se fac de către personal calificat pentru ca deschiderea şi îndepărtarea unor părţi din aparat pot
expune la voltaj periculos sau la alte riscuri;
Este interzisă intervenţia sau modificarea aparatului fără acordul producătorului;
In următoarele condiţii aparatul trebuie scos din priza si anunţat personalul calificat:
 când cablul de alimentare este stricat;
 dacă s-a scurs lichid din aparat sau au căzut obiecte în acesta;
 dacă aparatul, respectându-se instrucţiunile de operare, nu funcţionează normal;
 dacă aparatul a fost scăpat sau deteriorat în orice fel;
 când aparatul are o schimbare sensibila a performanţelor (acest lucru indică necesitatea reparării).
Pentru reglarea aparatului se folosesc numai acele butoane care au marcate pe ele instrucţiunile de utilizare,
pentru că modificarea altor parametrii poate avea ca efect avarierea aparatului;
Piesele de schimb trebuie sa fie originale sau sa aiba aceleaşi caracteristici cu piesele originale;
Substituţii neautorizate pot avea ca efect incendii, şoc electric, risc de incendiu sau alte riscuri;
Când se încheie o reparaţie sau operaţie de service, trebuie sa se solicite tehnicianului o verificare de siguranţă pentru a
vedea dacă aparatul este în stare optimă de funcţionare;
La utilizarea echipamentelor electrice, întotdeauna trebuie respectate măsurile de siguranţă pentru reducerea riscului
apariţiei incendiilor, a şocurilor electrice şi a rănirii persoanelor;
Sursa electrică la care se conectează aparatul trebuie să fie prevăzută cu împământare;
Folosirea unei surse neîmpământate expune utilizatorul la riscul de şoc electric şi poate afecta buna funcţionare a aparatului;
Este recomandabil să utilizaţi doar cablul electric cu care este prevăzut aparatul iar dacă este nevoie de prelungitoare,
acestea trebuie să fie cât mai scurte;
Intotdeauna deconectaţi de la priză aparatul înainte de a efectua orice operaţie de curăţare, întreţinere sau reparaţie;
Cerinţele de mediu pentru o operare corectă a copiatorului sunt următoarele:
 temperatura: 10° - 30°C, cu o fluctuaţie de maxim 10° pe oră;
 umiditatea: 15% - 85%, cu o fluctuaţie de maxim 20% pe oră.
Utlizarea corectă a copiatorului
Pentru a asigura performanţe optime pentru copiator, urmaţi instrucţiunile de mai jos:
 nu plasaţi obiecte grele pe copiator şi nu supuneţi copiatorul şocurilor;
 nu deschideţi sertare sau alte părţi ale copiatorului şi nu acţionaţi butonul de oprire în timp ce acesta face copii;
 nu aduceţi obiecte magnetízate şi nu utilizaţi spray-uri inflamabile lângă copiator;
 nu aşezaţi veselă sau vaze care conţin apă sau alte lichide pe copiator;
 nu introduceţi agrafe, clipsuri sau alte obiecte mici de metal în copiator;
 întotdeauna introduceţi ştecherul până la capăt în priză;
 asiguraţi-vă că priza este vizibilă, fără să fie ascunsă de copiator sau vreun obiect de mobilier;
 asiguraţi o bună ventilaţie atunci când faceţi un număr mare de copii;
 nu ţineţi copiatorul în funcţiune când devine neobişnuit de fierbinte sau produce zgomote anormale;
 cantitate neglijabilă de ozon este degajată în timpul unor operaţii de copiere mai lungi, de aceea este
recomandată o cameră bine ventilată;
Respectaţi următoarele reguli când folosiţi accesoriile copiatorului (toner, hârtie, etc.):
 păstraţi hârtia, tonerul şi alte accesorii într-un loc ferit de lumina directă a soarelui şi departe de aparatele de
încălzit. Păstraţi-le într-un mediu uscat şi curat;
 păstraţi hârtia care a fost scoasă din ambalaj, dar nu a fost introdusă în sertarul copiatorului, într-un loc
întunecos şi rece;
 utilizaţi un toner corect pentru uzul exclusiv al copiatorului. Modelul de copiator la care este aplicabil este indicat
pe cutia tonerului;
 păstraţi accesoriile copiatorului departe de copii;
50
S.C.DBA Logistic
 dacă v-aţi murdărit mâinile cu toner, spălaţi-le imediat cu apa si sapun.
Instructiuni Proprii SSM pentru PROTECTIA IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile
organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de
tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
51
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL e
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 x
Instructajul Periodic la Locul de Munca c
u
tarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de
electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace
de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie : o masura de protectie
principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul
deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In
locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri,
considerate ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care se pot aplica sunt
urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
Instructiuni Proprii SSM

pentru UTILIZAREA MOBILIERULUI DIN BIROURI si ACTIVITATE DE BIROU
 Inainte de folosirea unui scaun, trebuie controlata starea lui, dupa care se potriveste intr-o pozitie stabila, evitandu-se asezarea
pe marginea lui.
 Inainte de indepartarea unui scaun de birou, trebuie sa se asigure ca nu exista pericolul de a se rasturna sau lovi alta
persoana.
 Este interzisa miscarea de leganare pe doua din picioarele scaunului sau de rasturnare pe spate.
 Este interzisa urcarea pe scaunul cu melc pentru a lua un obiect aflat la inaltime. Pentru aceasta operatie, se recomada un
taburet solid, un podium sau o scara corespunzatoare.
 Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor trebuie tinute inchise.
 Pentru a evita prinderea degetelor, atunci cand se inchid sertarele biroului sau usile caselor de bani, trebuie apucate bine
manerele.
 Este interzis sa se deschida in acelasi timp mai multe sertare din partea de sus a unui clasor, deoarece, ele pot aluneca si, prin
cadere, pot provoca accidente.
 Pentru a se asigura o stabilitate buna clasorului, este necesar ca lucrarile sa fie aranjate in sertarele de jos.
 Trebuie adus la cunostinta conducatorului locului de muncaorice piesa de mobilier ale carei margini nu sunt netede sau sunt
crapate, se misca sau prezinta defectiuni.
52
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 A
Jud.Neamt Instructiuni Proprii de Securitate si Sanatate in Munca pentru t
Instructajul Periodic la Locul de Munca u
n
ci cand se foloseste un cutit de mana(cuter) sau o lama pentru taierea hartiei, trebuie tinute degetele cat mai departe de taisul
lamei.
 La folosirea lamelor de ras pentru lucrari de birou, acestea trebuie introduse in dispozitive de protectie.
 In sertare, trebuie aranjate obiectele taioase sau ascutite(creioane, cutite, lame, etc) in compartimente separate.
 La producerea unei taieturi sau raniri se va folosi trusa de prim-ajutor sau se va cere interventie de specialitate.
 Daca se priveste de aproape, atunci cand se ascute un creion, pot sari aschii sau chiar varful creionului, putand provoca
accidente grave. Pentru aceasta, se recomanda ca la aceasta operatie sa se adopte o pozitie corespunzatoare evitarii
accidentului.

pentru DEPLASAREA ANGAJATILOR LA / DE LA LOCUL DE MUNCA
 In timpul deplasării pe traseul normal de acasă la serviciu şi de la serviciu acasă in perioada de timp normală de deplasare,
salariaţii societăţii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli:
 Să circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice.
 Să circule numai pe partea stângă a drumurilor publice, dacă acestea nu au trotuare sau poteci.
 Să traverseze drumurile publice prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în oraşe unde
asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la colţul străzilor, după ce s-au asigurat că nu există vreun pericol; traversarea
drumurilor publice se face perpendicular pe axul acestora.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să nu urce, să nu coboare şi să nu deschidă uşile autovehiculului de transport în comun în timpul
mersului.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să nu călătorească pe scările sau părţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor,
autobuzelor sau altor mijloace de transport ori stând în picioare în caroseria autocamioanelor sau a remorcilor.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să nu distragă atenţia conducătorilor autovehiculelor de transport în comun.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să folosească numai acele culoare şi scări rulante de acces la peroanele amenajate pentru
urcare/coborâre în mijloacele de transport subteran (metrou) sau de suprafaţă (metrou uşor); călătorii nu vor urca sau coborî din
ramele acestor mijloace de transport după ce a fost comunicată comanda de închidere a uşilor de acces ale garniturii respective.
53
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 S
alariaţii societăţii sunt obligaţi să respecte toate indicaţiile de utilizare ale ascensoarelor clădirilor in care locuiesc in timpul
deplasării la/de la locul de muncă si nu numai.
 La deplasarea la/de la locul de muncă/domiciliu cu autovehiculul de serviciu sau proprietate personală sunt obligaţi să respecte
legislaţia specifică circulaţiei pe drumurile publice, astfel încât să protejeze propria persoana şi pe ceilalţi participanţi la traficul
auto.

pentru CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE
1.CONDITIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA AUTOVEHICULELE

Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita defectiunile si accidentele, autovehiculele trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-dispozitivul de pornire automata sa fie in stare de functionare
-volanul sa nu aiba joc mai mare de 15º
- piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri(jocuri la articulatie)
-puntea fata precum si puntea(puntile) spate sa nu prezinte deformari sau alte defectiuni la elementele de fixare de cadrul
autovehiculului
-elementele suspensiei(arcuri lamelare si spirale, amortizoare) sa nu prezinte defectiuni
-rulmentii rotilor sa nu aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiile tehnice de functionare ale acestora
-sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aiba scurgeri de carburant sau fisuri, fiind interzise orice fel de improvizatii
-carburatorul(pompa de injectie) sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice scurgere de combustibil
-rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se deschide in timpul mersului, iar suporturile de
sustinere si colierele de fixare ale rezervorului sa nu prezinte fisuri
54
S.C.DBA Logistic
SONDERFAHRTEN SRL
instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare ; sunt interzise legaturile improvizate, cablurile neizolate, sigurantele
necalibrate, lipsa capacelor de protectie, etc care pot provoca scurt-circuite
-bateria de acumulatoare sa fie in buna stare, bine fixata, acoperita si amplasata in asa fel incat bacurile sa nu se sparga in timpul
mersului
-releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie bine reglate si izolate fata de exterior pentru a se evita scurtcircuitele
-sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de functionare
-compresorul de aer sa fie in buna stare de functionare, astfel incat sa asigure presiunea si debitul corespunzator de aer, potrivit
tipului anvelopei si autovehiculului
-anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte deformatii ce indica dezlipiri sau ruperi ale straturilor
componente, iar presiunea sa fie cea prescrisa de fabricant
-jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare a uzurii si a loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piulitele
respective
-teava de evacuiare a gazelor arse va fi in buna stare fara fisuri sau garnituri defecte si va fi prevazuta cu amortizor de
zgomot(toba de esapament)
-parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna stare si curate
-la microbuze caroseria sa nu permita patrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor in caz de nevoie vor fi dotate cu ciocane
speciale, amplasate la locuri accesibile
 Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si estetica necorespunzatoare sau care depasesc
limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele de evacuare
 Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care nu sunt amenajate in conformitate cu
prevederile Regulamentului privind circulatia pe drumurile publice
 Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor, sa verifice inainte de plecare
urmatoarele :
-instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor arse, instalatia de incalzire, sistemul de
directie, semnalizare, rulare si franare care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii
-sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibil, in afara celor montate de catre uzina constructoare
-existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare
-usile sa fie in buna stare de functionare
- In inventarul autovehiculului trebuie sa se gaseasca :
-lampa electrica portabila
-dispozitivul de protectie impotriva sarrii inelului de siguranta al jantei(pe timpul umflarii anvelopelor nedemontate)
-dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei dupa rabatarea ei
-capre pentru suspendarea autovehiculului
-pene pentru asigurarea impotriva deplasarii necomandate a mijloacelor de transport in timpul remedierii defectiunilor tehnice
-manometru pentru verificarea presiunii pneurilor
-trusa medicala de prim ajutor
-trusa de scule si unelte, in buna stare, corespunzatoare tipului de autovehicul
-cric corespunzator tonajului autovehiculului incarcat si support de lemn pentru stabilitatea acestuia
-triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor
-manivela de pornire la motoarele cu aprindere prin scanteie
-stingator, lopata, lanturi antiderapante
 La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua urmatoarele masuri :
-vor asigura distanta de manevrare in sigurata ditre autovehicule si intre acestea si constructii
-vor opri motorul
-vor frana autovehiculul
-vor scoate cheile din contact
-vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabiei
-vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a mijlocului de transport
 Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului
 Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune
55
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 L
Jud.Neamt Instructiuni Proprii de Securitate si Sanatate in Munca pentru a
locul de parcare sunt interzise :

-efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de incercare a eficientei sistemului de franare sau in
zone special amenajate
-alimentarea cu combustibil sau lubrifiant
-aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere
-parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explozive sau usor inflamabile, cu rezervoare de benzina fisurate sau sparte, cu
busoane lipsa sau neetanse
3.CIRCULAŢIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE
 La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii:
înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului;
să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
 Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri, precum şi în.spaţii înguste sau
aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol.
 în timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea conducătorului auto sau a altor persoane în sau din
autovehicul.
 în timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
-să respecte viteza de circulaţie stabilită prin "Regulamentul privind circulaţia pe drumurile
publice" şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
-să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
-să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 km şi să verifice starea pneurilor, direcţia,
buloanele de fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în ca/,ul apariţiei unor
zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se efectueze controlul tehnic în
parcurs;
-să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru a nu
provoca evenimente rutiere;
-să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare.
 După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui (când frânele nu mai funcţionează normal), conducătorul auto
va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se
încălzesc şi apa se evaporă.
 în cazul când la una din roţile duble ale autovehiculului se produce o pană de cauciuc, aceasta va fi remediată sau se va înlocui
cu roata de rezervă. Este interzisă continuarea drumului cu anvelopa dezumflată sau
explodată.
 Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu pietre prinse între roţile duble.
 Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se admite să se pună sub roţi:
-nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
-scanduri (în ca/ul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
-piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).
4.CIRCULAŢIA PE TIMP NEFAVORABIL
 Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol. De asemenea, pe timp de
ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate si în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să
dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie.
 Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în ca/, de ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de
viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii.
 Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce
vin din sens opus, să reducă viteza pâaă la limita evitării oricărui pericol.
 In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să
oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc acestora.
5.CIRCULAŢIA AUTOTURISMELOR
 în timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto de pe autoturisme au aceleaşi obligaţii ca si conducătorii auto de pe
celelalte mijloace de transportat, şi îndeosebi:
a)să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
56
S.C.DBA Logistic
b)să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă, pe locul din
dreapta, să utilizeze centura de siguranţă, în afara localităţilor;
c)să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe uşa din dreapta);
d)să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la coborârea din
autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
e)să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă

pentru UTILIZAREA UNELTELOR DE MANA ( personal tehnic intretinere )
 La executarea oricăror categorii de lucrări vor fi admise numai uneltele de mână , sculele şi dispozitivele aflate
în perfectă stare, nefiind permisă utilizarea celor defecte sau improvizate.
 Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor de executat. Cozile şi
mânerele uneltelor de mână vor fi netede , bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită apucarea sigură şi
comodă, fără crăpături şi aşchii desprinse.
 Se interzice folosirea uneltelor de mână improvizate , cu suprafeţele de lovire deformate, ştirbe sau înflorite.
 Sculele de mână vor avea mânere confecţionate numai din lemn, de esenţă tare, fag, arţar, frasin, fără noduri
sau crăpături şi cu suprafeţe bine netezite.
 Este interzisă folosirea uneltelor de mână care nu sunt bine fixate în mâner. Şurubelniţele sau uneltele
asemănătoare vor fi prevăzute cu inele metalice de strângere a mânerului pe capătul uneltelor.
 Se interzice prinderea mânerelor sparte sau crăoate în cuie, legarea acestora cu sârmă sau sfoară, precum şi
folosirea anumitor unelte fără mâner. Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte de mână nu este admisă decât în
cazul truselor de scule construite special cu mâner detaşabil.
 Mânerele vor avea dimensiunile corespunzătoare pentru a putea rezista eforturilor la care sunt supuse. Ele nu
trebuie supradimensionate pentru a nu mări, inutil, efortul fizic al lucrătorilor.
 Uneltele folosite la lovire trebuie să aibă mânerele cu secţiune ovală şi montată cu partea groasă la capătul
liber al părţii metalice a uneltelor.
 Se interzice depozitarea uneltelor pe treptele scărilor mobile, schele, tablouri electrice, ziduri. Lucrătorul care
execută pren care este necesar a lăsa uneltele din mână, trebuie să aibă buzunare speciale sau truse pentru păstrarea
uneltelor.
 Când se execută lucrul la înălţime, uneltele de mână vor fi ţinute în genţi rezistente şi vor fi asigurate împotriva
căderii.
57
S.C.DBA Logistic
În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână cu tăişuri şi vârfuri, vor fi protejate cu teci sau
apărători adecvate. Pentru păstrarea uneltelor de mână ce nu sunt utilizate la un moment dat se vor folosi bancurile de
lucru sau dulapurile de scule.
 Pe timpul transportului cu autovehicule uneltele de mână vor fi aşezate în aceeaşi direcţie şi numai înăuntru.
 Uneltele de mână cu articulaţii ( foarfece, cleşte) nu trebuie să prezinte frecări mari sau jocuri în articulaţii care
ar putea reduce capacitatea de prindere.
 Fălcile de prindere ale uneltelor cu articulaţii vor avea forme şi dimensiuni corespunzătoare activităţilor la care
se folosesc (plane, paralele, striate sau cu muchii de prindere), fiind interzisă utilizarea la operaţiuni necorespunzătoare
destinaţiei pentru care au fost făcute.
 Cleştii vor avea fălcile complet suprapuse şi fără ştirbituri.
 Menghinele şi nicovalele trebuie bine fixate de bancul de lucru şi montate astfel ca lucrătorii care le utilizează
să poată avea , în permanenţă, în timpul lucrului, o poziţie cotrctă, normală şi fără a fi obositoare.
 Uneltele de percuţie din oţel ( ciocane, dălţi, foarfece, dornuri) vor trebui să fie din oţeluri corespunzătoare
tratate termic astfel încât sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, să nu permită deformări
permanente , fisuri sau desprinderi de aşchii, ştirbituri.
 Uneltele folosite la percuţii nu se vor folosi dacă au suprafeţele de percuţie deformate, înflorite sau ştirbite ;
aceste deformaţii vor fi rectificate zilnic. Se interzice călirea capetelelor uneltelor (ciocanelor).
 Uneltele care prezintă decalibrări sau deformări concretizate prin mărirea distanţei fixe de prindere ( cheile de
prindere) nu terbuie folosite. În aceste situaţii este interzisă intercalarea între fălcile cheilor şi piuliţe a unor plăcuţe
metalice ajutătoare, în scopul evitării accidentelor.
 Folosirea uneltelor de percuţie ( dălţi, dornuri) pentru spargeri sau operaţii similare se va face numai prin
apucarea acestora cu dispozitive soeciale ( cleşti). La lucrările cu dălţi drepte sau în cruce, lucrătorii vor utilize ochelari
pentru protecţia împotriva aşchiilor care ar putea sări.
 Când se lucrează cu pene sau dălţi ţinute de ajutoare, la baterea cu barosul, se vor folosi cleşti cu lungimea
braţului de cel puţin 0,7 m .
 Se interzice utilizarea în medii de gaze sau vapori explozivi a uneltelor de mână executate din materiale care,
prin lovire sau frecare, pot produce scântei. În astfel de medii se vor utiliza numai unelte confecţionate din materiale
corespunzătoare .
 Când se lucrează cu unelte de mână la operaţiuni în care există posibilitatea producerii de scântei, aşchii de
orice fel, lucrătorii sunt obligaţi să poarte ochelari de protecţie cu apărători laterale şi vizoare incasabile. Zona în care
se execută aceste lucrări va fi protejată prin ecrane pentru evitarea accidentării lucrătorilor care circulă sau lucrează
prin apropiere.
 Uneltele folosite la tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul correct în raport co lucrările
de executat. Nu este indicată folosirea pânzelor de fierăstrău sau joagăr dacă au lipsă trei dinţi/metru sau doi dinţi
alăturaţi.
 Uneltele pentru tăiat metale nu trebuie să fe degradate, cu crăpături sau ruginite, iar muchiile laterale nu
trebuie să prezinte margini tăioase în locurile în care se strâng cu mâna.
 Foarfecele pentru tăiat tabla va avea lamele astfel strânse încât să se preseze una pe alta, fără joc în axul de
fixare.
 Capătul dălţilor, supus loviturii de ciocan, trebuie să fie neted, să nu aibă fisuri sau concavităţi. Lungimea
minimă a dălţilor va fi de 150 mm.
 Lămpile de lipit cu petrol sau benzină vor fi folosite numai de către lucrători autorizaţi pentru asemenea lucrări.
 Se interzice utilizarea lămpilor de lipit care prezintă defecte. În astfel de cazuri lucrătorii au obligaţia de a
întrerupe lucrul şi de a preda lampa la reparat.
 Se interzice umplerea lămpii de lipit cu petrol sau benzină mai mult de ¾ din capacitatea rezervorului său.
Dopul de umplere al lămpii trebuie bine înşurubat, pe cel puţin patru sppire ale filetului, cu garnitura
corespunzătoare.
 Se interzic turnarea şi scurgerea combustibilului precum şi demontarea lămpii, deşurubarea capacului etc. în
apropierea focului.
58
S.C.DBA Logistic
Se interzice aprinderea lămpii prin introducerea petrolului sau benzinei prin arzător sau scoaterea arzătorului dacă
presiunea din interiorul lămpii nu a scăzut complet.
 Este interzisă mărirea peste măsură a presiunii în interiorul lămpii de lipit, fiind pericol de explozie.
 Scăderea presiunii gazelor din rezervorul lămpii se face prin deşurubarea dopului de umplere, dar numai după
ce lampa a fost stinsă , iar arzătorul s-a răcit complet.
 Lămpile de lipit cu petrol sau benzină vor fi prevăzute cu supape de siguranţă reglate la presiunea de lucru, iar
cele de peste 3 l capacitate vor avea şi manometru.
 La uneltele care lucreză cu aer comprimat este necesar ca piesele care sunt în funcţiune în timpul lucrului să
nu sară din manşoanele de fixare.
 Când uneltele de mână cu acţionare pneumatică sunt dotate cu scule ( pietre de polizor, pânze de fierăstrău),
ceea ce reprezintă pericol de accidentare, acestea trebuie prevăzute, obligatoriu, cu apărători împotriva atingerii
accidentale.
 Uneltele de mână rotative, cu acţionare pneumatică, vor fi dotate cu dispozitive de reglare şi limitare a
presiunii şi debitului în vederea limitării turaţiei.
 Uneltele şi sculele acţionate pneumatic vor avea dispozitive de împiedicare a funcţionării necomandate a
acestora.
 Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să fie corespunzătoare debitului şi presiunii de lucru. Fixarea
acestora pe racordul uneltei va fi asigurată cu coliere metalice.
 Legarea recipienţilor de aer comprimat ai sculelor şi diferitelor piese şi conducte între ele trebuie făcută etanş
prin flanşe, garniture, şuruburi şi cleme.
 Lucrătorii care manevrează unelte acţionate cu aer comprimat sunt obligaţi a controla şi regla supapele
uneltelor pentru a vedea dacă acestea se deschid uşor şi repede, iar la întreruperea apăsărilor pe mânerul de
comandă să nu permită trecerea aerului comprimat.
 În timpul lucrului cu unelte acţionate cu aer comprimat sunt interzise legarea şi dezlegarea conductelor şi
uneltelor la recipientul compresorului. Acest lucru se va face numai după ce s-a interupt admisia aerului.
 Se interzice admisia aerului înainte ca unealta să fie aşezată în poziţia de lucru
 Este interzis mersul în gol al uneltelor. Acest lucru este permis numai în vederea verificării uneltelor, înaintea
începerii lucrului sau în cursul reparaţiilor.
 Conductele de alimentare a uneltelor cu aer comprimat vor fi curăţate prin suflare.
 Lucrătorii care lucrează cu unelte acţionate cu aer comprimat sunt obligaţi să poarte mănuşi şi ochelari de
protecţie în timpul lucrului.
 Uneltele de mână acţionate electric vor fi prevăzute cu dispozitive sigure cde fixarea sculei precum şi cu
dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
 Dacă uneltele de mână acţionate electric sunt dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare ( pânze de
fierăstrău, pietre de polizor), ele trebuie protejate împotriva atingerii.
 Se interzice manipularea sculelor de mână acţionate electric de către lucrătorii care nu cunosc metodele de
lucru şi măsurile de protecţie contra electrocutărilor, precum şi măsurile de prim ajutor ce trebuie luate în caz de prim
ajutor.
 Uneltele electrice portative ( maşini de găurit, polizoare) trebuie alimentate la tensiuni reduse de 12 V şi 24 V.
Alimentarea la tensiuni superioare va fi permisă numai în condiţii speciale .
 În cazul alimentării uneltelor electrice portative la tensiuni reduse este interzisă legarea carcaselor acestora la
instalaţii de protecţie prin legare la pământ sau nul.
 Este admisă alimentarea uneltei electrice portative la tensiuni mai mari de 24 V numai atunci când nu există
posibilitatea alimentării la tensiune redusă şi numai în următoarele condiţii:
 în cazul tensiunii până la 42 V se va aplica o izolaţie întărită pe părţile conducătoare interioare ale uneltei sau între
acestea şi carcasă, sau în exteriorul carcasei, care să asigure o izolare de protecţie întărită faţă de părţile uneltei
accesibile atingerii;
 in cazul tensiunii până la 127 V reţeaua de alimentare va avea nulul izolat faţă de pământ, carcasa uneltei va fi
legată de o instalaţie de protecţie prin legarea la pământ;
59
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 s
va crea , pentru alimentarea uneltei, o reţea cu nulul izolat faţă de pământ , cu ajutorul, fie al unui transformator de
separare, fie al unui grup convertizor sau al unui grup motor. Uneltele vor avea , de asemenea, izolaţie întărită;
 in cazul alimentării la tensiunea de până la 380 V , mânerele şi reazemele pentru piept ale lucrătorilor vor fi din
material izolant sau din metal acoperit cu material izolant. Uneltele vor avea apărătoare care să împiedice atingerea
părţilor metalice ale acestora. Conectarea la reţea se va face prin prize şi fişe cu contacte de protecţie
 Lucrătorii care lucrează cu unelte electrice portative alimentate la tensiune până la 380 V sunt obligaţi să folosească
mănuşi de cauciuc electroizolante, să poarte îmbrăcăminte uscată cu mânecile lungi şi să aibă capul acoperit pe cât
posibil şi ceafa.
 În timpul lucrului lucrătorii vor sta numai pe platforme izolate sau covoraşe de cauciuc, electroizolante.
 Uneltele electrice portative trebuie păstrate la magazia de scule sau în lăzi de scule aflate asupra echipelor şi trebuie
verificate în ceea ce priveşte buna funcţionare, starea izolaţiei şi protecţia mecanică, cel puţin o dată pe lună, precum şi
după fiecare reparaţie.
 Se interzice continuarea lucrului cu unealta electrică portativă atunci când lucrătorul simte o acţiune cât de slabă a
curentului electric. În acest caz lucrătorul este obligat să întrerupă imediat lucrul şi să predea unealta la verificare şi
reparare.
 Este interzisă apucarea uneltei electrice de partea sa activă ( burghiu), sau de conductorul pentru alimentarea cu
energie electrică în timpul lucrului cu unelte electrice portative.
 Se interzice scoaterea uneltei din mandrină înainte de oprirea completă a acesteia.
 Se interzice menţinerea uneltei în poziţia de funcţionare dacă s-a interupt tensiunea de alimentare. În acst caz se va
deconecta imediat unealta de la reţea ca şi la terminarea lucrului.
 Se interzice eliberarea din magazii, pentru producţie, a uneltelor defecte.
 Conducătorii locurilor de muncă vor controla zilnic, înainte de începerea lucrulul, starea uneltelor de mână şi, dacă
aceasta este necorespunzătoare, vor interzice folosirea lor. Totodată vor lua măsurile care se impugn pentru repararea
acestora sau completarea cu alte unelte , corespunzătoare.
 Fiecare lucrător este obligat să sesizeze imediat defecţiunile sesizate la uneltele pe care le foloseşte şi să nu lucreze
cu acestea dacă nu sunt corespunzătoare.
 a se evite prăbuşirea stivei;
 La depozitarea materialelor se va respecta compatibilitatea dintre ele, fiind interzisa depozitarea in comun a
materialelor care pot reacţiona chimic producând produşi inflamabili, explozivi, toxici sau corosivi.
 La depozitarea materialelor ce emana aerosoli inflamabili, explozivi, toxici sau corosivi ambalajele acestora
trebuie sa fie etanşe.
 In cazul manipulării unei sarcini, concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica si cobori sarcina
numai la comanda conducătorului operaţiei.
 Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sanatatii muncitorilor vor fi
semnalizate prin indicatoare de avertizare.
 Accesul in spatiile de depozitare si in locurile de incarcare-descarcare este interzis persoanelor care nu au
atribuţii la aceste operaţiuni.
 Spatiile de depozitare trebuie sa fie amenajate corespunzător materialelor ce se vor depozita in aceste locuri.
Manipulare, transportul prin purtare si depozitarea materialelor cu mijloace nemecanizate.
 Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare manuala a maselor se intelege orice operaţie de
transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi lucratori, inclusiv ridicarea, coborârea, impingerea,
tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice
nefavorabile implica riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesionala.
 Conducerea societăţii trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzătoare sau sa folosească mijloace
adecvate, in special echipament mecanic pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de către
salariaţi.
 In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, conducerea
societăţii trebuie sa organizeze locurile de munca astfel incat activitatea sa se desfăşoare in condiţii de siguranţa si cu
risc cat mai mic pentru sănătate.
60
S.C.DBA Logistic
executarea Instructajului Introductiv General ; 
Conducerea societăţii va evalua in prealabil condiţiile de securitate si sanatate pentru activitatea respectiva in
ceea ce priveşte:
 caracteristicile masei;
 efortul fizic depus;
 caracteristicile mediului de munca; caracteristicile activităţii.
 Conducerea societăţii va dispune si va urmări realizarea masurilor corespunzătoare in scopul evitării sau
reducerii riscurilor de accidentare si imbolnaviri luând in considerare:
 Caracteristicile masei:
 greutatea si dimensiunile;
 dificultatea de apucare;
 instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului;
 plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexarea trunchiului
 probabilitatea de producere a unor leziuni datorita marginilor, muchiilor in cazul unei ciocniri.
 Efortul fizic:
 prea mare;
 care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare a trunchiului;
 care nu antrenează o mişcare buna a masei;
 care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o poziţie instabila.
 Caracteristicile mediului de munca:
 spaţiu insuficient pentru realizarea activităţii;
 pardoseliile alunecoase si/sau care prezintă neregularitati;
 imposibilitatea ridicării manuale la inaltime in siguranţa;
 manipularea maselor la mai multe niveluri;
 condiţiile climatice necorespunzatoare.
 Cerinţele activităţii:
 efortul fizic frecvent si prelungit;
 insuficienta repausului fiziologic sau de recuperare;
 distantele mari pentru transport sarcini;
 ritm impus.
 La efectuarea operaţiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor se vor repartiza numai salariaţi care
corespund din punct de vedere fizic.
 Este interzisa manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor fara efectuarea unor controale medicale
periodice.
 Conducerea societăţii va urmări ca salariaţii care executa lucrări de manipulare si transport prin purtare sa
primească o instruire adecvata privind manipularea si transportul prin purtare si riscurile la care se expun in cazul in
care aceste activităţi nu sunt executate corect.
 Salariaţii vor fi informaţi de conducătorii locurilor de munca asupra masurilor luate de conducerea societăţii
pentru asigurarea sanatatii la transportul si manipularea prin purtare.
 Conducerea societăţii va urmări modul in care salariaţii respecta indicaţiile tehnice de lucru privind manipularea
si transportul prin purtare.
 Conducerea societăţii va indica, pentru fiecare caz in parte, greutatea sarcinii de ridicat precum si centrul de
greutate in cazul unui ambalaj excentric.
 Conducerea societăţii va consulta salariaţii sau reprezentanţii lor si va permite acestora sa ia parte la
discutarea problemelor referitoare la manipularea si transportul manual al maselor care ar putea afecta sănătatea si
securitatea in munca.
 Salariaţii sau reprezentanţii lor au dreptul sa prezinte propunerile lor si sa ceara conducerii, persoanei juridice
sau fizice, sa ia masuri de eliminare a riscurilor pentru salariaţii folosiţi la manipularea si transportul prin purtarea
maselor.
 Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala, masele transportate
61
S.C.DBA Logistic
manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta dintre doua niveluri in care sunt
efectuate transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport
nemecanizate nu trebuie sa depăşească valorile maxime cuprinse in normative.
 In timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie sa aiba vizibilitate.
 Este interzis transportul prin purtarea maselor care împiedica vizibilitatea.
 Conducătorul locului de munca va stabili numărul de salariaţi care vor efectua manipularea si transportul
maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibre.
 Este interzis transportul de mase care au sisteme de prindere necorespunzatoare.
 Manipularea in acelaşi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt fixate intre ele
corespunzător.
 Obiectele ambalate in cutii sau lazi trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Este interzis transportul prin purtare
maselor nefixate corespunzător in cutii sau lazi.
 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole.
 Manipularea sau transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care, datorita
naturii lor, pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare.
 Este interzisa manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spaţiu pe orizontala sau verticala
corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, daca nu se iau masuri suplimentare pentru micşorarea riscului de
accidentare sau imbolnaviri profesionale.
 Planurile inclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea si transportul manual al maselor trebuie sa aiba
stabilitate si sa fie prevăzute cu parapeti de protecţie.
 In cazul in care condiţiile climatice (vant, ceata, căldura excesiva) nu permit manipularea si transportul manual
al maselor in condiţii de securitate, conducătorul locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea
sau micşorarea riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.
 Este interzisa creşterea numărului de ridicări sau coborâri pe unitati de timp.
 Este interzisa utilizarea salariaţilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament
individual de protecţie si/sau de lucru corespunzător si in bunăstare.
 La încărcare, descărcare, transportul si manipularea materialelor prin purtare se vor respecta si următoarele
masuri:
- se va curata terenul pe care se efectuează aceste operaţii de toate obstacolele sau obiectele ce ar putea impiedica
operaţiunea de încărcare- descărcare;
- terenul pe care se face mişcarea sau manipularea sarcinilor, trebuie sa fie stabil si rezistent, iar in cazul cand acesta
este denivelat sau in panta se vor amenaja platforme orizontale sau se va aduce terenul la forma orizontala.
- distantele de transport nu vor depasi 50 de metri.
- mărimea sarcinilor transportate manual cu mijloace de transport ajutătoare (cărucioare, lize) nu trebuie sa
depăşească pe teren consolidat 50 de kg la femei si 75 de kg la bărbaţi.
- transportul materialelor cu ajutorul mijloacelor ajutătoare (lize, cărucioare) este permis numai pe teren drept. Se
interzice transportul cu mijloace ajutătoare a instalaţiilor sau materialelor pe scări, trepte sau rampe de acces.
 Este interzis categoric transportul de sarcini pe deasupra personalului muncitor, in incaperile locuite.
 Este interzisa desfacerea stivelor sau a grămezilor de alte materiale prin surpare (eliberând unul din straturile
de susţinere).
 Manevrarea materialelor se va face in ordine inversa stivuirii lor.
 La depozitarea lichidelor combustibile si lubrifiantilor se va tine seama de următoarele masuri:
 Lichidele pentru curăţenie se vor depozita in incaperi închise, bine aerisite si ferite de surse de foc. Aceste
incaperi vor fi amplasate separat de alte magazii, de locuinţe, cantine, fântâni. Bidoanele si cutiile cu astfel de substanţe
se vor depozita in magazii fara ambalaje. Iluminatul acestor magazii se va face din afara si pe cat posibil sa fie iluminat
natural
 Transportul carburanţilor si lubrifiantilor, a combustibililor sau a altor produse inflamabile, se va face numai cu
ajutorul vaselor metalice in stare buna si închise ermetic. Este interzis transportul produselor petroliere sau a celor
inflamabile in vase deschise sau improvizate.
62
S.C.DBA Logistic
Este interzisa manipularea carburanţilor in vase deschise, pentru reducerea pierderii prin evaporare si risipa, dar
in special pentru evitarea pericolului de incendiu. Este interzisa sifonarea cu gura a produselor petroliere sau chimice.
 Este interzisa urcarea pe vase, butoaie de carburanţi, lubrifianti sau alte produse inflamabile a persoanelor
echipate cu bocanci cu potcoave, placheuri sau cuie metalice.
 Depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor se va face in locuri speciale, care vor fi construite in conformitate cu
prescripţiile tehnice si normale P.S.I. prevăzute in proiectele de execuţie si aprobate de organele in drept.
 Este interzisa depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor la locurile de munca. Spatiile in care se
vor depozita materialele trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibă drumuri bune de acces, iar dotările si instalatile aferente
sa asigure deplina securitate a muncitorilor de deservire.
Instructiunu proprii SSM

pentru INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR
Organizarea loculul de muncă
 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor se vor face in hale şi încăperi amenajate, dotate cu utilaje, instalaţii si dispozitive
adecvate.
 Executarea unor lucrări de demontare, întreţinere sau reparare a autovehiculelor este admis şi în spatii amenajate in afara
halelor şi atelierelor de întreţinere denumite ,,platforme tehnologice”. Aceste platforme vor fi delimitate, marcate şi amenajate
corespunzător, iar atunci când este necesar vor fi împrejmuite.
 Căile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi întreţinute şi în stare bună şi vor fi prevăzute cu marcaje şi
indicatoare de circulaţie standardizate.
 In halele de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi menţinute in stare curată, asigurându-se
scurgerea apei, a uleiurilor şi a combustibililor.
 Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât dacă există instalaţii de exhaustare, în stare de
funcţionare.
 Instalaţia de ventilaţie generala si locală din halele şi încăperile destinate lucrătorilor de întreţinere şi reparare a autovehiculelor
vor fi în bună stare, urmărindu-se funcţionarea lor în permanentă la parametrii proiectaţi.
 Persoanele juridice sau fizice vor asigura afişarea instrucţiunilor tehnice şi de exploatare privind instalaţia de ventilaţie precizând
programul de funcţionare al acestora, precum şi obligaţia referitoare la reviziile tehnice şi verificările periodice. De asemenea se
va preciza numele persoanei care răspunde de exploatarea instalaţiei.
 Utilajele din hală şi ateliere (polizoare. maşini de găurit etc.) vor fi bine fixate, legate la pământ, dotate cu dispozitive de protecţie
în bună stare. De asemenea, utilajele vor avea afişate instrucţiunile tehnice de exploatare şi de protecţie a muncii.
 Cricurile din dotarea halelor de reparaţii sau a canalelor de revizie vor fi menţinute în permanentă in stare bună de funcţionare şi
vor avea inscripţionate sarcina maxima.
 La demontarea, montarea şi transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare şi
manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care să asigure
prinderea corectă şi echilibrată a subansamblelor.
 Se interzice ca la prinderea subansamblelor sã se folosească lanţuri sau cabluri care nu au poansonate sarcina maximă de
ridicat.
 Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor şi stelajele pentru aşezarea pieselor trebuie sa aibă stabilitate şi rezistenţă
corespunzătoare. Acestea fi menţinute in permanenţă in stare bună de folosire.
 Exploatarea, întreţinerea si repararea instalaţiilor de ridicat se va efectua in conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice
ISCIR in vigoare si ale cărţilor tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii si care ocazional utilizează instalaţiile
de ridicat, trebuie să fie autorizat ca legător de sarcină în conformitate cu prescripţiile ISCI R.
 In halele de reparaţii in care se execută si lucrări de sudură la autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen,
a generatoarelor de sudură oxiacetilenică, a transformatoarelor de sudură electrică, precum şi a paravanelor de protecţie folosite
in timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudura electrică vor fi conectate la instalaţia de legare la pământ, iar cablurile vor
fi amplasate şi protejate astfel încât să nu fie deteriorate de rotile autovehiculelor care circulă in timpul reparaţiilor (efectuate pe
platforme)
 Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi acoperite cu nisip. după care vor fi luate masuri de
curăţare si evacuare a materialului rezultat în locuri în care nu prezintă pericol de incendiu.
63
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 C
ârpele, câlţii şi alte materiale textile folosite la curăţirea şi ştergerea pieselor sau a mâinilor vor fi depuse in cutii metalice cu
capac de închidere si evacuate in locuri stabilite în acest scop pentru a fi arse sau îngropate.
 In cazul încăperilor în care se găsesc instalaţii prin a căror manevrare sau atingere se pot produce accidente, pe uşile acestora
se vor fixa tăbliţe cu inscripţia ,,INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE”. Aceste tăbliţe se vor fixa şi pe uşile
încăperilor în care sunt instalate cazane cu abur, transformatoare, redresoare.
 Lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru şi echipamentul de protecţie corespunzător lucrărilor pe care le execută cu
instalaţia şi utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului de protecţie aprobat de MMPS.
 In locurile unde existã pericole de incendiu, explozii, intoxicaţii şi surse de zgomot sau vibraţii se vor efectua măsurători in
vederea depistării CMA şi a anihilării surselor acestora.
 Sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare şi la înălţimi accesibile. După terminarea
lucrului sculele vor fi curăţate după care vor fi închise in dulapuri. Ascuţirea sculelor de tăiat, cioplit se va face de un lucrător
instruit special in acest scop.
 Lucrătorii sunt obligaţi ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă uneltele şi utilajele care se folosesc sunt în stare bună şi
corespund din punctul de vedere al securităţii muncii. Se interzice folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund acestor
verificări.
 Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfectă ordine. Nu se admite aglomerarea locului de muncă cu
materiale, scule etc.
 Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor pentru chei în vederea măririi cuplului.
 Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul şi şefii de echipă vor verifica starea de sănătate si oboseală a muncitorilor. Dacă
aceştia se află sub influenta băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi de la lucru.
 Este interzisă păstrarea îmbrăcămintei personale a lucrătorilor şi a alimentelor in incinta halei sau atelierelor. Îmbrăcămintea se
va păstra numai in vestiar. Alimentele se vor consuma numai în încăperi special amenajate şi destinate de unitate în acest scop
si numai după ce lucrătorii respectivi îşi vor spăla bine mâinile.
 Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice introducerea si consumul băuturilor alcoolice in unitate şi la locurile
de muncă cunoscând că răspund personal de starea si capacitatea de muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
 Înainte de începerea lucrului, personale cu atribuţii de serviciu vor verifica funcţionarea tuturor instalaţiilor, utilajelor si
dispozitivelor din dotare.
 De asemenea vor verifica legătura la pământ a tuturor utilajelor acţionate electric. In cazul in care se constată defecţiuni sau ca
legătura la pământ sau la conductorul de nul al reţelei este întreruptă, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunţa muncitorii
special desemnaţi din unitate, vor supraveghea remedierea defecţiunii constatate si se va încuviinţa folosirea utilajului respectiv.
 La repartizarea lucrărilor pe muncitori maistrul sau şeful de echipă va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile
corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor si sculelor din dotare.
 Va verifica starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor Ia lucrarea respectivă.
 Autovehiculele aflate pe poziţia de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor fi asigurate (calate) împotriva
deplasărilor necomandate, în care scop vor fi folosite pene sau cale special confecţionate. In cazul în care nu se execută lucrări
la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate şi cu mijloace proprii (frâna de ajutor şi cuplarea într-o treaptă de
viteză).
 Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună vizibilitate la locul de muncă.
 Corpurile de iluminat trebuie sa fie curăţate periodic. De asemenea, se vor face măsurători periodice asupra iluminării, precum si
verificarea instalatiei de iluminat.
Protecţia incendiilor şi exploziilor
 In încăperile cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale
incandescente, producerea de scântei, lovirea a două scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. In
acest scop pe uşa de intrare se vor monta plăcuţe avertizoare.
 Este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe uşile de acces in încăperi se vor monta
tăbliţe cu inscripţia ,,INTRAREA OPRITA,,.
 Este interzis fumatul in halele de întreţinere şi reparaţii. In acest scop se vor amenaja locuri pentru fumat.
 Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi
etc., în interiorul halelor sau atelierelor cu excepţia locurilor anume prevăzute prin proiectul de construcţie.
Lucrări pregătitoare. Rampa de spălare manuala
 Dacă in apropierea rampei se află un drum de circulaţie pentru pietoni sau vehicule, intre rampa si drum se vor monta paravane
asigurate contra răsturnarii astfel incât jetul de apă de spalare sa nu Iovească oamenii sau vehiculele care trec pe drum.
64
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 A
utovehiculele ce urmeaza a fi spălate se manevreaza cu atentie pe rampa metalică sau de betor si se asigură contra pornirii
necomandate, cuplándu-se intr-una din viteze, actionându-se frâna de ajutor si a cale de blocare Ia rotile din spate in ambele
sensuri (fata si spatele rotilor).
 Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi in bună stare, iar Iegatura cu piesele metalice se va asigura cu coliere de
strãngere.
 Urcarea sau coborârea autovehiculelor pe si de pe rampă se va face numai după ce lucrătorii din jur au fost avertizati referitor la
operatia ce se executã.
 Se interzice indreptarea jetului de apã sub presiune spre instalatiile electrice aflate In zona rampei.
Instructiuni Proprii SSM pentru efectuarea operaţiilor de încărcare-descărcare a mijlocului de transport

auto
 Vârsta şi sexul persoanelor care pot efectua operaţii manuale de încărcare-descărcare şi transport, precum şi
natura şi greutatea materialelor manipulate, trebuie să se conformeze prevederilor din H.G.R. 1051/2006.
 Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare şi descărcare a mijloacelor de transport trebuie prevăzute cu căi de
acces amenajate corespunzător şi spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să permită o manevrare
nepericuloasă. Pe timp de iarnă, căile de acces trebuie curăţate de zăpada şi gheaţă şi presărate cu nisip, zgură,
etc. Pe timp de noapte aceste locu r i trebuie să fie bine luminate.
 Operaţiile de încărcare-descărcare trebuie executate numai sub supravegherea permanentă a conducătorului
formaţiei de lucru, instruit special în acest scop, care va stabili procedeul de lucru, nepericulos. În lipsa
conducătorului, operaţia trebuie condusă de ajutorul acestuia.
 Dacă formaţia de lucru se împarte în două sau trei echipe, fiecare din ele trebuie condusă de către un responsabil
numit dintre muncitorii cu experienţă.
 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare, conducătorul formaţiei va întocmi un plan de lucru şi de
repartizare a sarcinilor pe muncitori, arătându-i detaliat fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin, verificând totodată
funcţionarea corectă a utilajelor, dispozitivelor şi sculelor ce se vor utiliza.
 În cazul executării unor operaţiuni deosebite, explicaţiile asupra modului de lucru, trebuie însoţite de demonstrarea
practică a metodelor ce urmează a fi aplicate.
 Lucrările trebuie începute numai după ce conducătorul formaţiei de lucru s-a convins că toţi lucrătorii au înteles şi
şi-au însuşit obligaţiile ce le revin.
 Daca in timpul lucrului apar modificari privind conditiile de manipulare, conducatorul formatiei de lucru trebuie sa
instruiasca personalul din formatie asupra noilor conditii de lucru.
 Înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport, conducătorul formaţiei de lucru (ajutorul acestuia) trebuie
să controleze starea lui, insistând asupra platformei pe care se aşează sarcina, obloanelor, încuietorilor şi
siguranţelor. Mijloacele de transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare.
 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare-descărcare a unui mijloc de transport, acesta trebuie asigurat contra
deplasării necomandate, prin cuplarea sistemului de frânare de ajutor pe teren orizontal şi a sistemului de frânare
de ajutor şi saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea mijlocului de transport în timpul efectuării
operaţiilor de încărcare-descărcare.
 .Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiunile de încărcare-descărcare (unelte, cărucioare) trebuie făcută de
către conducătorul formaţiei de lucru, în funcţie de felul, volumul şi greutatea materialului de natura terenului şi tipul
mijlocului de transport
 La manipulare lucratorii trebuie să se asigure că obiectele respective se pot prinde sigur cu uneltele de apucare sau
cu mâinile.
 Înainte de a efectua operaţia de încărcare- descărcare, conducătorul formaţiei de lucru trebuie să examineze
65
S.C.DBA Logistic
ambalajele materialelor pentru a evita rănirea mâinilor în cuiele ieşite, aşchii, muchii ascuţite, fier balot, etc. Nu se
vor încărca materialele ale căror ambalaje sunt deteriorate.
 Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate pe platforma acestuia şi asigurate
împotriva deplasării, răsturnării sau căderii în timpul transportului. Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât
conducătorul mijlocului de transport să aibă asigurată o bună vizibili tate.
 Materialele ambalate care depăsesc înălţimea obloanelor, trebuie să fie ancorate sau legate bine cu frânghii, lanţuri
ş.a. pentru a nu cădea din autovehicul, în timpul mersului.
 Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul transportului să nu se producă
deteriorarea sau desfacerea legăturilor.
 Materialele în vrac nu trebuie să depăsească înălţimea obloanelor autovehiculului şi nici capacitatea de încărcare a
acestuia. În cazul când încărcătura are o greutate specifică mică, nedepăşind capacitatea de încărcare admisă, se
pot utiliza înălţătoare de obloane.
 Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita împrăştierea lor în timpul transportului.
 Înainte de începerea dezlegării încărcăturii, conducătorul mijlocului de transport trebuie sa se convinga ca nu se
afla persoane in zona potential periculoasa.
 Este interzisă folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operaţia de încărcare-descărcare a
materialelor inflamabile. Când este cazul, mijlocul de transport trebuie oprit imediat şi împins la o distanţă mai mare
de 50 m pentru a se evita pericolul de incendiu. Persoanele aflate în apropiere, au obligaţia de a da ajutor pentru
îndepărtarea mijlocului de transport.
Încărcarea-descărcarea manuală
 Podeţele înclinate folosite la încărcarea-descărcarea manuală trebuie să fie prevăzute cu şipci transversale fixate la
distanţa de 300- 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea muncitorilor.
 În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampă, muncitorii trebuie să folosească
scări de acces special confecţionate, cu cârlige de fixare pe partea superioară şi cu armături ascuţite montate pe
partea inferioară în vederea asigurării stabilităţii acestora.
 Rampele de încărcare-descărcare trebuie prevăzute la cota de nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de
transport. În cazul în care această condiţie nu poate fi respectată, trebuie utilizate podeţe de trecere.
 În cazul în care între rampă şi mijlocul de transport rămâne un spaţiu liber, de asemenea trebuie folosite podeţe.
Podeţele orizontale sau înclinate trebuie să fie rezistente, nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi
de fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi de maximum 20%, iar
lăţimea de minimum 1 m (pentru circulaţia într-un singur sens). Podeţele orizontale sau înclinate situate la înă l ţimi
mai mari de 0,5 m faţă de sol trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 m. Grosimea de rezistenţă a podeţelor
trebuie calculată în funcţie de deschiderea sa şi mărimea greutăţii care se transportă.
 Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din mijloacele de transport,
trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate corespunzător greutăţii materialelor respective. Se vor lua măsuri de
frânare a deplasării obiectelor manipulate (trolii, frânghii etc.).
 La descărcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului până când materialele nu sunt complet descărcate
de pe acesta şi aşezate la locul de depozitare. Este interzis a se sta în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat.
 La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie să stea lateral la capetele obloanelor, la
distanţă pentru a nu fi atinşi de oblon sau de material în cazul unei căderi accidentale. Lucratorii desemnaţi pentru
deschiderea obloanelor trebuie să stea lateral faţă de acestea, fiind instruiţi asupra pericolelor ce pot apare.
 Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice regulate trebuie încărcate în mijloacele
de transport în stive, cu rânduri întreţesute asigurându-se o bună stabilitate. Pentru situaţia în care se depăşeşte
înălţimea obloanelor, trebuie asigurată stabilitatea materialelor.
 Aşezarea damigenelor cu coş în vehicule trebuie să se facă pe un singur nivel. Este interzisă aşezarea pe niveluri
66
S.C.DBA Logistic
suprapuse.
 La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport, lucratorii trebuie astfel aşezaţi încât să nu se lovească între
ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează
Încărcarea-descărcarea mecanizată
 Încărcarea sau descărcarea pieselor şi materialelor grele, voluminoase sau greu de manipulat, în/sau din mijloacele
de transport (vagoane, autocamioane, trailere, remorci, etc.) la locurile de depozitare neprevăzute cu rampe, trebuie
să se facă cu mijloace de ridicat mecanizate.
 În timpul operaţiilor de încărcare sau descărcare cu ajutorul mijloacelor mecanizate (translatoare, stivuitoare,
macarale, etc.) se interzice prezenţa lucratorilor în raza de acţiune a acestor utilaje. Lucratorii trebuie să dirijeze
sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor sau frânghiilor, până la aşezarea acesteia în poziţia definitivă şi
stabilă.
 La încărcarea-descărcarea mecanizată a mijloacelor de transport auto vor fi respectate următoarele reguli:
 autovehiculele goale trebuie să aştepte rândul în afara razei de acţiune a instalaţiei de încărcare, autovehiculul
putând fi adus la încărcare numai după ce a primit semnalul dat de conducătorul utilajului de încărcare sau
conducătorul formaţiei d e lucru;
o - înainte de începerea operaţiei de încărcare-descărcare, autovehiculele trebuie asigurate contra deplasării
prin sistemul de frânare de ajutor;
o - este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în cabină, pe platformă sau
în zona de acţionare a utilajelor de încărcare-descărcare.
 La ridicarea materialelor cu ajutorul diverselor mijloace de ridicat (cricuri, trolii, macarale, etc.) trebuie utilizate
numai acelea cu o sarcină de ridicare egală sau superioară sa rcinilor de ridicat.
 Toate organele de legare utilizate la încărcarea sau descărcarea mijloacelor de transport trebuie să fie prevăzute cu
sisteme de marcare sigure şi nedeteriorabile pe care se va scrie în mod vizibil sarcina maximă admisă. Se vor folosi
numai organe de legare dintr-o bucată, neînădite.
 Verificarea şi scoaterea din uz a organelor de legare se face obligatoriu la fiecare schimb în conformitate cu
prescripţiile tehnice R-10-ISCIR.
 Încărcarea cu ajutorul troliilor şi macaralelor montate pe vehicule trebuie să se facă numai de către conducătorul
mijlocului de transport autorizat pentru operaţii de acest fel.
Efectuarea transporturilor .
 Se interzice transportul cu autovehicule a obiectelor sau materialelor sprijinite pe bancheta.
 Înainte de începerea lucrului, toate autovehiculele trebuie verificate şi din punct de vedere al prevenirii şi stingerii
incendiilor (starea tehnică a maşinii, instalaţia de alimentare cu combustibil, aprinderea, carburaţia şi eşaparea,
instalaţia electrică, să nu prezinte scurgeri de ulei, existenţa stingătoarelor şi starea lor etc.) luându-se măsuri
imediate pentru remedie r ea deficienţelor constatate.
 Este interzisă staţionarea autovehiculelor în apropierea focurilor deschise, a materialelor, a lichidelor şi gazelor
inflamabile.
 Se interzice transportul de persoane cu mijloace destinate transportului de materiale. Fac excepţie mijloacele de
transport prevăzute cu locuri special amenajate conform prevederilor regulamentului de circulaţie pe drumurile
publice.
 Încărcătorii şi descărcătorii de materiale pe autovehicule care călătoresc în spatele cabinei, într-un loc special
67
S.C.DBA Logistic
amenajat sunt obligaţi:

 să nu stea pe încărcătură;
 să nu fumeze;
 să nu stea în picioare;
 să nu deplaseze încărcătura dintr-un loc în altul;
 să observe eventualele deplasări, slăbiri sau deteriorări ale legăturilor încărcăturii sesizând imediat conducătorul
mijlocului de transport în vederea luării măsurilor corespunzătoare;
 să nu slăbească încuietorile sau să deschidă obloanele;
 să nu se aşeze pe obloane.
 Este interzisă prezenţa persoanelor în caroseriile autovehiculelor, chiar în locuri special amenajate, dacă se
transportă produse care pot să-şi modifice poziţia în timpul mersului (buşteni, material granular, butoaie, etc.).
 Înainte de plecarea în cursă conducătorul autovehiculului trebuie să se convingă că nu există pericol de accidentare
a încărcătorilor şi însoţitorilor care călătoresc în spatele cabinei.
 Încărcăturile lungi ale căror dimensiuni depăşesc cu 1/3 lungimea platformei autovehiculului trebuie transportate cu
ajutorul semiremorcilor sau peridocurilor.
 Dacă încărcătura depăşeşte în lungime, spatele caroseriei, peridocului, remorcii sau semiremorcii, aceasta trebuie
semnalizată conform regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.
 Trecerea şi staţionarea autovehiculelor în apropierea pieselor incandescente sau a locurilor cu temperaturi ridicate
se va face la o distanţă de minimum 15 m.
 Se interzice trecerea autovehiculelor peste liniile de cale ferată prin alte locuri decât pasajele special construite şi
semnalizate conform regulilor în vigoare.
 Se interzice oricărei persoane ca în timpul mersului să stea pe proţap, pe bara de tracţiune, pe aripi sau în spatele
scaunului de conducere a mijlocului de transport dacă acesta nu este prevăzut din construcţie cu locuri special
amenajate.
 În timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe mijlocul de transport, precum şi trecerea de pe acesta
pe remorci şi invers.
 . Gabaritul autovehiculului şi al remorcilor (cu încărcătură) va fi ales în funcţie de caracteristicile căilor de circulaţie
existente.
 Transportul încărcăturilor agabaritice în incintă, trebuie reglementat prin instrucţiuni elaborate de conducerea
societatii.
 Pentru autovehiculele şi remorcile care se vor deplasa şi pe drumurile publice, încărcătura nu va depăşi înălţimea
de 4 m şi lăţimea de 2,75 m. În situaţii speciale când gabaritul este depăşit, se va cere avizul organelor în drept.
 Este interzisă punerea în mişcare şi conducerea de la sol a mijloacelor de transport prevăzute cu loc pentru
conducător.
 Urcarea şi coborârea persoanelor trebuie să se facă numai în timpul staţionării autovehiculului, sub supravegherea
conducătorului acestuia.
68
S.C.DBA Logistic
Instructiuni proprii SSM pentru Conducator Auto

Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni proprii au ca scop diminuarea sau eliminarea factorilor de
risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia: respectiv executant- sarcina de
munca- mjloace de productie - mediu de munca.
CONDIŢII GENERALE DE INCADRARE ŞI REPARTIZARE A LUCRATORILOR
 Incadrarea si repartizarea lucrătorilor pentru conducatorii auto se fac pe baza avizului medical eliberat în urma unui
examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi capacităţile fizice
 Lucratorul se va prezenta la medicul de medicina muncii cu fisa de solicitare pentru examenului medical la angajare
insotita de fisa de identificare a factorilor de risc profesional intocmita de catre inspectorul cu securitatea si sanatatea
(angajator) in munca apoi se va elibera o fisa de aptitudini semnata si stampilata de catre medicul de medicina
muncii.
 Conducerea institutiei trebuie sa aduca la cunostinta angajatului prin fisa de identificare a factorilor de risc
profesional particularitatile locului de munca privind riscurile de accidente si imbolnavire profesionala.
 Avizul medical la încadrare se elibereaza numai de către medic (al persoanei juridice care angajează sau al
circumscripţiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-funcţionale şi de laborator.
 Persoana juridică care angajează este obligată să elibereze lucrătorilor care solicită angajarea "Fişă medicală de
angajare"- tip, emisă de către Ministerul Sănătăţii.
 Persoana juridică ce angajează are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul pentru avizul
medical.
 Conducerea societatii trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare sau sa foloseasca mijloace adecvate,
pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor sau solicitarea psihica a lucratorilor.
 Angajarea la noul loc de munca se face numai dupa efectuarea instructajului general inante de angajare care se
realizeaza in timpul programului de lucru
 Lucratorii au in principal urmatoarele obligatii :
 Sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace
de producţie;
 Sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la
locul destinat pentru păstrare;
 Sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive
întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a
sistemelor de protecţie;
 Pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, natura, gradul si durata de
expunere a lucratorilor vor fi determinate, pentru a putea evalua orice risc pentru sanatatea sau securitatea acestora
si pentru a stabili masurile ce trebuie luate.
 Conducatorii de autovehicule au obligatia sa efectueze controlul medical anual (in afara de prevederile legii
securitatii si sanatatii in munca), avind in vedere ca sarcina principala de munca consta in conducerea
autovehiculului pe drumurile publice privind transportul de persoane respectiv materiale.
 In functie de specificul activitatii desfasurate, se interzice lucrul in cadrul activitatii respective, al lucrătorilor care
prezinta diverse afectiuni, constatate la controlul medical si care constituie contraindicatii pentru desfasurarea
activitatii in conditii de securitate.
INSTRUIREA LUCRATORILOR
 Instruirea se face periodic conform planificarii intocmite de angajator tuturor lucrătorilor care au efectuat instrutajul
general inainte de angajare şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă si se efectueaza 2 ore.
 Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
 Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de condiţiile locului de muncă
şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către
69
S.C.DBA Logistic
angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie,

care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
 Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.
 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul
extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează
instruirea.
 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului
de muncă şi / sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei
de noi riscuri în unitate;
la reluarea activităţii după accident de muncă;
la executarea unor lucrări speciale;
la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
 Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă sau de catre reprezentatul cu raspunderi
in domeniul securitatii si sanatatii in munca numit de angajator.
DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie se va face conform "Normativului cadru pentru acordarea şi
utilizarea echipamentului individual de protecţie" aprobat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau conform unui normativ
propriu elaborat în baza Normativului cadru, în funcţie de riscurile de accidentare specifice activităţii de transport intern sau extern.
CAILE DE CIRCULAŢIE SI ACCES
 Circulaţia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care aparţine persoanei juridice sau persoanei fizice se va face
numai pe cai de circulaţie si acces special amenajate in acest scop.
 Lăţimea căilor de circulaţie în incinta unităţii se va stabili în funcţie de gabaritul mijloacelor de transport utilizate, felul
circulaţiei (într-un sens sau în ambele sensuri), natura şi dimensiunile materialelor transportate.
 Amenajarea căilor de circulaţie din incinta unităţii se va face potrivit tipurilor de mijloace de transport utilizate.
 Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate selectiv prevederile "Regulamentului de circulaţie pe
drumurile publice".
 Zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate, corespunzătoare standardelor, iar noaptea aceste
zone vor fi semnalizate prin lumini de culoare roşie.
 Când este necesar, în zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor de transport sau se vor stabili postu ri
de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
 Îmbrăcămintea căilor de circulaţie şi acces trebuie întreţinută în permanenţă astfel încât să nu prezinte denivelări
care să afecteze securitatea circulaţiei.
 Pe timp de noapte căile de circulaţie trebuie iluminate corespunzător standardelor în vigoare.
 Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate, asigurate împotriva pericolului de alunecare şi
derapare.
 Distanţa liberă minimă între două mijloace de transport alăturate care se încarcă sau se descarcă simultan va fi:
pentru autocamioane – minim 1 m;
 Dacă din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distanţele prescrise, se interzice încărcarea sau descărcarea
CIRCULATIA AUTOVEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE

 La plecarea in cursa, conducatorul auto are urmatoarele obligatii:
inainte de plecarea in cursa, sa verifice starea tehnica a autovehiculului;
70
S.C.DBA Logistic
pornirea motorului sa o faca fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu mijloace auxiliare de pornire
(instalatia electrica pentru pornirea motoarelor pet imp friguros, roboti de pornire);
sa nu foloseasca focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
 Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri, precum si in spatii inguste
sau aglomerate, manevrarea va fi dirijata de o persoana de la sol.
 In timpul manevrarii autovehiculului se interzice urcarea sau coborarea conducatorului auto sau a altor personae in
sau din autovehicule.
 In timpul efectuarii cursei, conducatorii auto au urmatoarele obligatii:
 sa respecte viteza de circulatie stabilita de Codul Rutier si sa o adapteze la conditiile create de starea drumurilor pe
care circula;
 sa respecte itinerarul si mersul programat al cursei stabilite;
 sa opreasca autovehiculul in parcurs, dupa minim 250 km, si sa verifice starea pneurilor, directia, buloanele de fizare
a jantelor, etc. De asemenea sa opreasca autovehiculul in cazul aparitiei unor zgomote anormale si ori de cate ori
considera ca este necesar sa se efectueze controlul ethnic in parcurs;
 sa verifice in mers eficacitatea sistemului de franare, luand toate masurile necesare pentru a nu provoca evenimente
rutiere
 sa coboare pantele cu motorul in functiune si angrenat in trepte de viteze corespunzatoare.
 Dupa trecerea autovehiculului prin vaduri sau dupa spalarea lui (cand franele nu mai functioneaza normal),
conducatorul auto va verifica functionarea franelor mergand pe o anumita distanta cu viteza redusa, actionand usor
franele pana cand acestea se incalzesc si apa se evapora.
 In cazul cand la una din rotile duble ale autovehiculului se produce o pana de cauciuc, aceasta va fi remediate sau
se va inlocui cu roata de rezerva. Este interzisa continuarea drumului cu anvelopa dezumflata sau explodata.
 Este interzisa circulatia autovehiculelor cu pietre prinse intre rotile duble.
 Daca autovehiculul patineaza, pentru a se mari aderenta cauciucurilor fata de sol, se admite sa se puna sub roti:
· nisip, pietris, etc. (in cazul unei zapezi batatorite);
· scanduri (in cazul unui teren mocirlos sau cu zapada afanata);
· piatra sparta, vreascuri (in cazul unui teren alunecos, dar tare).
CIRCULATIA PE TIMP NEFAVORABIL
 Pe timp de ceata, autovehiculele vor circula cu viteza redusa pana la limita evitarii oricarui pericol. De asemenea, pe
timp de ceata, in mers si in stationare, autovehiculele de orice fel vor fi illuminate si in timpul zilei, iar conducatorii
acestora sunt obligate sad ea semnale sonore sis a raspunda prin aceleasi semnale la avertizarile altor autovehicule
ce se apropie.
 Regulile de circulatie stabilite pentru timp de ceata sunt obligatorii si in caz de ploaie torentiala, de ninsoare
abundenta, de viscol sau in alte conditii atmosferice care determina reducerea vizibilitatii.
 Cand se circula pe un drum acoperit cu zapada, conducatorii autovehiculelor sunt obligate ca, la intalnirea cu
autovehicule ce vin din sens opus, sa reduca viteza pana la limita evitarii oricarui pericol.
 In apropierea autovehiculelor destinate deszapezirii drumurilor, conducatorii auto care vin din directia opusa sunt
obligate sa opreasca pe partea dreapta, pentru a se face loc acestora.
VITEZA DE CIRCULATIE
 Vitezele maxime de circulaţie a mijloacelor de transport auto în incintă trebuie stabilite de conducerea persoanei
juridice sau persoana fizică şi astfel limitate, încât să fie asigurată securitatea circulaţiei.
 La autovehiculele cu instalaţie de frânare pneumatică sau hidraulică coborârea pantelor se va face fără oprirea
motorului şi în mod obligatoriu cu frână de motor.
 Coborârea pantelor trebuie făcută cu motorul cuplat în treapta de viteză cu care s-a urcat.
PARCAREA
 Este interzisa parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj si din incinta unitatii, precum si sub liniile
electrice aeriene.
 Locurile de parcare devenite alunecoase, prin scurgeri sau imprastieri de substante grase, lichide, etc. vor fi curatate
si apoi presarate cu materiale aderente (nisip, cenusa, zgura, etc.)
71
S.C.DBA Logistic
Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 I
Jud.Neamt Instructiuni Proprii de Securitate si Sanatate in Munca pentru n
timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curatate de zapada sau de gheata, presarandu-
se rumegus, zgura, nisip, sare, etc.
 La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua urmatoarele masuri:
vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea si constructii;
vor opri motorul;
vor frana autovehiculul;
vor scoate cheile din contact;
vor inchide si vor asigura prin incuiere usile cabinei;
vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a autovehiculului, actionand intrerupatorul general
vor preda cheile lucratorului de serviciu la garaj pentru a fi depuse in locul special amenajat.
 Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
 Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.
 La locul de parcare sunt interzise:
 efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de incercare a eficientei
sistemului de franare sau in zone special amenajate;
 alimentarea cu combustibili sau lubrefianti;
 aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere;
 parcarea autovehiculelor incarcate cu materiale explosive sau usor inflamabile, cu rezervoare de combustibil
fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau neetanse.
 Iesirea autovehiculelor din parcare in drumurile publice se va face numai cu fata. In cazul cand nu este posibil,
iesirea pe drumurile publice se efectueaza numai prin pilotare.
 Dotarea personalului cu echipament individual de protectie se va face conform “Normativului cadru pentru acordarea
si utilizarea echipamentului individual de protectie”, aprobat de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale sau conform
unui normativ propriu elaborate in baza Normativului cadru, in functie de riscurile de accidentare specifice activitatii
de transport.
Instructiuni proprii SSM pentru Transporturi Rutiere

Prevederi comune tuturor categoriilor de autovehicule
Încadrarea personalului
Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind
circulaţia pe drumurile publice şi instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare emise de Ministerul Transporturilor.
Instruirea personalului
72
S.C.DBA Logistic
 Instructajul de protecţia muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile Legii 319/2006 şi a Normelor
metodologice de aplicare. (H.G.R.nr. 1425/2006)
 Instructajul periodic se va face lunar şi la fiecare schimbare a tipului de autovehicul şi/sau a încărcăturii
transportate.
Art. 4. Persoanele desemnate vor lua măsuri pentru informarea conducătorilor auto asupra particularităţilor de
conducere a autovehiculelor în caz de polei, mâzgă, ceaţă etc.
1.1. Organizarea locului de muncă
Art. 5. S.C.UZINA MECANICA RM.VALCEA S.A., respectiv HOTEL ALUTUS trebuie:
 Să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice precum şi traseele interioare;
 Să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
 Să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
 Să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces, a rampelor, a cheiurilor fixe şi a
locurilor de încărcare-descărcare a autovehiculelor;
 Să asigure descongestionarea drumurilor de acces şi a spaţiului de manevră pentru intrarea şi ieşirea la rampele
sau la locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor;
 Să asigure marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se limitează viteza de circulaţie a
mijloacelor de transport;
 Să asigure iluminatul pe timp de noapte a căilor de acces, a spaţiilor pentru încărcarea-descărcare şi manevrarea
autovehiculelor şi a altor puncte de lucru periculoase;
 Să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule.
1.2. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele
Art. 6. Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita defecţiunile şi accidentele,
autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
 Dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
 Volanul să nu aibă joc mai mare de 150;
 Piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni li uzuri (jocuri de articulaţie, lipsă şplinturi etc.)
 Puntea faţă precum şi puntea (punţile)spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la elementele de fixare de
cadrul autovehiculului;
 Elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare etc.) să nu prezinte defecţiuni;
 Rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de funcţionare ale
acestora;
 Sistemul de alimentarea al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind interzise orice fel de
improvizaţii;
 Carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice scurgere de combustibil;
 Rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se deschide în timpul mersului,
iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului să nu prezinte fisuri;
 Instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt interzise legăturile improvizate, cablurile
neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc. care pot provoca scurt-circuite;
 Bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa fel încât bacurile să nu se
spargă în timpul mersului;
 Releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior (capac etc.) pentru a
se evita scurtcircuitele;
 Sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare;
 Compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât să asigure presiunea şi debitul corespunzător
de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului,
 Anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce indică dezlipiri sau ruperi
ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de fabricant. Nu se vor folosi anvelope a căror bandă
de rulare prezintă o uzură peste limita prevăzută de normele tehnice. Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate
pe axa din faţă;
 Jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a loviturilor. Jantele vor fi fixate
cu piuliţele respective;
 Ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi prevăzută cu
amortizor de zgomot (tobă de eşapament);
 Parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se interzice înlocuirea geamurilor
cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte materiale sau cu geamuri care nu sunt
corect fixate. Parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare în perfectă stare de funcţionare.
73
S.C.DBA Logistic
Art. 7. Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule, societatea trebuie:
 Să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în conformitate cu prescripţiile din
Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;
 Să organizeze baza tehnico-materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere zilnică a
parcului de autovehicule pe care le deţine;
 Să asigure condiţii corespunzătoare de lucru;
 Să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor şi a remorcilor urmărind executarea lor în
condiţii bune de către conducătorii auto;
 Să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehicule şi staţiile de alimentare din
incintă;
 Să verifice prin sondaj starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă cat şi pe traseu a autovehiculelor,
precum şi a remorcilor şi semiremorcilor;
 Să organizeze acţiunea de depanarea a autovehiculelor defecte pe trasee şi să asigure asistenţa tehnică a
autovehiculelor care circulă în tranzit.
Art. 8. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică necorespunzătoare sau
care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentraţiile maxime admise ale noxelor în gazele de
evacuare.
Art. 9. Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să verifice înainte
de plecarea în cursă următoarele:
 Instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor arse (eşapate),
instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în stare
corespunzătoare şi fără improvizaţii;
 Să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către uzina constructoare;
 Existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
 Uşile să fie în bună stare de funcţionare;
 Să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic.
Art. 10. Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una din componentele sistemului de împerechere
este defectă sau deteriorată.
Art. 11. Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu remorcă, dacă nu se blochează în prealabil,
peridocul.
Art. 12. Societatea noastră trebuie să asigure ca în inventarul autovehiculului să se găsească:
 Lampa electrică portabilă;
 Dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei (pe timpul umflării anvelopelor
nedemontate);
 Dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei după rabatarea ei;
 Două capre pentru suspendarea autovehiculului;
 Patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport în timpul remedierii
defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;
 Manometru pentru verificare presiunii pneurilor;
 Trusă medicală de prim ajutor;
 Trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul;
 Cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat şi suport de lemn pentru stabilitatea acestuia;
 Două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
 Manivelă de pornire la motoarele cu aprindere prin scânteie;
 Stingător, iar în cazul autovehiculelor care transportă încărcături uşor inflamabile sau periculoase, cate două
stingătoare precum şi ladă sau sac cu nisip, o pătură groasă şi o lopată pentru împrăştierea nisipului;
 În funcţie de natura transportului, autovehiculul va fi dotat şi cu alte mijloace în scopul preîntâmpinării accidentelor
(frânghii, prelate etc.);
 Pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: huse pentru acoperirea măştii radiatorului, lanţuri
antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc.
Art. 13. Conducătorilor auto le este interzis să transporte în cabina mijlocului de transport un număr de persoane mai
mare decât cel stabilit prin construcţia autovehiculului şi înscris în certificatul de înmatriculare.
Art. 14. Conducătorului auto îi este interzis să folosească, pentru pornirea motorului cu manivela, persoane
neinstruite în acest scop.
1.5. Parcarea
74
S.C.DBA Logistic
Art. 15. Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj şi din incinta unităţilor sau
subunităţilor, precum şi sub liniile electrice aeriene.
Art. 16. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase, lichide etc. vor fi
curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură etc.).
Art. 17. În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de zăpadă sau de gheaţă,
presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare etc.
Art. 18. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua următoarele măsuri:
 Vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi construcţii;
 Vor opri motorul;
 Vor frâna autovehiculul;
 Vor scoate cheile din contact;
 Vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile cabinei;
 Vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport, acţionând întrerupătorul general (dacă
este cazul).
Art. 19. Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
Art. 20. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
Art. 21. La locul de parcare sunt interzise:
 Efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a eficienţei sistemului
de frânare sau în zone special amenajate;
 Alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;
 Aruncarea carpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;
 Parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu rezervoare de benzină fisurate
sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
Art. 22. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile publice se va face cu faţa.
În cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează numai prin pilotare.
2. Transportul mărfurilor
2.1. Măsuri generale de securitate a muncii privind mărfurile transportate
Art. 23. Încărcarea autovehiculelor se va face în conformitate cu indicaţiile date de fabrica constructoare.
Art. 24. La manevrarea, poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare – descărcare, conducătorii auto vor
respecta prevederile instrucţiunilor de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă respective.
Art. 25. Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma autovehiculului,
precum şi respectarea tonajului şi gabaritului.
Art. 26. Conducătorul auto care efectuează transportul va verifica la plecarea în cursă şi în parcurs modul cum a fost
legată încărcătura. Se interzice plecare în cursă dacă acesta constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător.
Art. 27. Aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea lor în timpul
parcursului. Responsabilitatea asupra modului de aşezare şi de ancorare a încărcăturii revine unităţii la care se face
încărcarea. Conducătorul auto va refuza efectuarea transportului dacă aceasta nu îndeplineşte condiţiile de tonaj
şi/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate din lăzi, butoaie, cutii sau colete, se interzice să se lase locuri goale între
acestea. La nevoie, între rânduri se vor pune chituci sau şipci de lemn.
Art. 28. În caroseria autocamioanelor se pot transporta împreună cu încărcătura numai încărcătorii sau însoţitorii
mărfurilor prevăzuţi în foaia de parcurs, cu obligaţia să nu călătorească deasupra încărcăturii sau în picioare şi să nu
fumeze. Pentru transportul lor se amenajează un spaţiu prevăzut cu bancă fixată rigid de platformă, în partea din
spate a caroseriei.
Art. 29. Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale ale caroseriei, în picioare, în caroserie, pe scări,
precum şi în remorci, sau deasupra încărcăturii.
Art. 30. Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se află în stare de
ebrietate.
Art. 31. Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului.
Art. 32. Se interzice accesul la locul de încărcare – descărcare al autovehiculelor, persoanelor care nu au nici o
atribuţie la aceste operaţii.
Art. 33. Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să aibă vizibilitatea
necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului.
75
S.C.DBA Logistic
Art. 34. Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în timpul încărcării sau
descărcării acestuia.
Art. 35. Mărfurile care ar putea să se împrăştie în timpul transportului trebuie să fie ambalate şi acoperite cu prelată,
iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu trebuie să permită scurgerea mărfii.
Art. 36. În funcţie de felul şi dimensiunile mărfii transportate, precum şi de lungimea autovehiculelor în care se
transportă, pentru a se efectua toate manevrele cu uşurinţă şi fără pericol de accidentare, la locurile de încărcare –
descărcare, trebuie asigurate spaţii corespunzătoare.
2.2. Mărfuri grele şi voluminoase
Art. 37. Autovehiculele şi remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăşi gabaritul admis şi greutatea pe osie.
Art. 38. Dacă încărcătura autovehiculelor depăşeşte gabaritul admis pentru circulaţia pe drumurile publice, transportul
se va efectua numai cu aprobarea organelor Ministerului de Interne şi Regia Autonomă a Drumurilor. În această
situaţie transportul se va efectua în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice
(circulaţia autovehiculelor cu gabarite şi tonaje depăşite).
Art. 39. Mărfurile ambalate pot depăşi înălţimea obloanelor, cu condiţia de a fi asigurate prin legare pentru a nu cădea
în parcurs. Legarea mărfurilor se va face în aşa fel încât ambalajul să nu aibă muchii tăioase care, în parcurs, să
poată produce tăierea (roaderea) legăturilor sau desfacerea acestora.
Art. 40. Operaţiile de încărcare şi descărcare a pieselor grele şi voluminoase în şi din autovehicule se vor face cu
ajutorul instalaţiilor de ridicat.
Art. 41. Manipularea greutăţilor mari pe platforma autovehiculelor se va face cu dispozitive speciale de ridicat
omologate.
Art. 42. Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele să fie netedă şi rezistentă.
Art. 43. Descărcarea mărfurilor grele să se facă pe suprafeţe nivelate şi consolidate.
Art. 44. La încărcarea şi descărcarea mărfurilor grele cu ajutorul planurilor înclinate se vor folosi trolii. În aceste cazuri
lucrătorii vor păstra o distanţă corespunzătoare faţă de mărfurile ce se încarcă – descarcă.
2.3. Obiecte cu lungime mare
Art. 45. Încărcătura de transportat nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transportat. În cazul materialelor
lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.
Art. 46. Dacă încărcătura depăşeşte în lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului, aceasta va fi
semnalizată, ziua cu steguleţ roşu şi cu steguleţe albe în faţă, iar noaptea cu lumină roşie, care va fi fixată în partea
din spate a încărcăturii şi lumini albe în faţă.
Art. 47. Încărcarea sau descărcarea obiectelor cu lungime mare (care nu se poate face cu macaraua) se va face pe
plan înclinat, pe şine sau grinzi care vor fi fixate la capătul inferior (pe pământ) cu pene.
Art. 48. Tragerea obiectelor se va face cu odgoane ori cu trolii.
Art. 49.Deplasarea obiectelor pe planul înclinat se va face cu ajutorul răngilor.
Art. 50. Operaţia de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va începe numai după
verificarea stabilităţii încărcăturii pe platformă. Descărcarea se va face succesiv, începând cu rândul superior.
2.4. Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate
Art. 51. Încărcarea şi descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate în şi din autovehicule se vor
face în trepte, începând de la partea superioară a stivei la descărcare şi invers la încărcare.
Art. 52. Manipularea mărfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai după ce acestea au fost verificate să nu
aibă cuie sau capete de balot ieşite, care ar putea produce tăieturi.
Art. 53. Încărcarea şi descărcarea butoaielor în şi din autovehicule se vor face prin rostogolire pe plan înclinat sau
prin folosirea obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculelor.
Art. 54. Mărfurile încărcare pe paleţi trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii deplasării sau răsturnării.
Art. 55. Paleţii trebuie aşezaţi în caroseria autovehiculului cu latura mică înspre cabina mijlocului de transport.
Art. 56. Paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi în caroserie, întreţesut.
2.5. Materiale în vrac
Art. 57. La încărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente în vrac, în şi din autovehicule se va evita staţionarea
lucrătorilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrări în apropierea locului respectiv.
Art. 58. Se interzice transportul în vrac al materialelor toxice.
76
S.C.DBA Logistic
Art. 59. Se interzice încărcarea în autovehicule a cerealelor neaerisite.
Art. 60. În timpul operaţiilor de încărcare mecanizate a materialelor în vrac cu ajutorul benzilor transportoare,
greiferelor etc., lucrătorii nu vor staţiona în raza de acţiune a acestora sau în zona de propagare a prafului.
2.6. Recipiente cu gaze sub presiune
Art. 61. Autovehiculele destinate transportului de recipiente cu gaze sub presiune şi conducătorii auto respectivi
trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi autovehiculele destinate transportului de produse petroliere prezentate
în Instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere, la fabricarea, transportul şi
depozitarea oxigenului şi azotului, acetilenei şi a hidrogenului.
Art. 62. Se interzice încărcarea în mijlocul de transport a recipientelor butelie cu gaze sub presiune, fără cele două
inele de cauciuc pentru amortizarea şocurilor şi fără capacul de protecţie montat.
Art. 63. Se interzice rostogolirea pe podeaua mijlocului de transport a recipientelor butelie sub presiune indiferent
dacă sunt pline sau goale.
Art. 64. Recipientele butelie cu gaze sub presiune vor fi încărcate în autovehicule pană la nivelul superior al
obloanelor şi vor fi aşezate orizontal cu capacele înspre oblonul din dreapta al autovehiculului, perpendicular pe
direcţia de mers înainte.
Art. 65. La transportul recipientelor butelie cu autovehicule descoperite se vor folosi prelate pentru acoperirea
acestora, îndeosebi în timpul verii (pentru a fi ferite de temperaturi excesive); autotrenurile încărcate cu butelii vor
circula numai pe drumuri amenajate, evitând declivităţile drumului care ar putea produce răsturnarea încărcăturii.
3.Măsuri de securitate a muncii la mijloacele auto
2.7. Autobasculante mai mici de 20 t
Art. 66. Înainte de a pleca în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică a autobasculantei, conform
prevederilor din art. 16. În plus va verifica:
 Existenţa şi starea tijei de blocare a benei;
 Starea cablurilor de limitare a cursei de ridicare a benei;
 Funcţionarea corectă a dispozitivului de ridicare şi coborâre a benei.
Art. 67. Conducătorul auto nu va porni de pe loc şi nu va circula cu autobasculanta având bena ridicată.
Art. 68. În timpul încărcării mecanizate a autobasculantei conducătorului auto îi este interzis să stea în cabina
autovehiculului, dacă aceasta nu este prevăzută cu apărătoare de cabină.
Art. 69. La descărcare, înainte de a comanda ridicarea benei, conducătorul auto:
 Va asigura autobasculanta cu frâna de mană;
 Se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu se va lovi de construcţiile învecinate;
 Se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu se va opri la distanţă periculoasă de o linie electrică aeriană.
Art. 70. Este interzis conducătorului auto să intervină la instalaţia hidraulică. Repararea acesteia trebuie să fie
efectuată de personal calificat.
Art. 71. La defectarea sistemului hidraulic de ridicare, conducătorul auto va proceda după cum urmează:
A. Dacă mecanismul de ridicarea al benei răspunde la comenzile automate necorespunzător, iar
autobasculanta are tija de blocare în bună stare:
 Va comanda coborârea benei în poziţie orizontală (rezemată de şasiu);
 Va descărca materialele din benă;
 Va comanda ridicare benei în poziţie maximă şi va fixa bena în această poziţie cu tija de blocare;
 Va remedia defecţiunile constatate la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei; este interzisă
intervenţia conducătorului auto la instalaţia hidraulică;
 Va verifica starea şasiului, jocul bolţurilor de fixare a benei pe şasiu şi fixarea axei portabile pe şasiu;
 Va efectua probele de ridicare şi de coborâre a benei.
B. Dacă mecanismul de ridicare al benei nu răspunde la comenzi, iar bena a fost blocată într-o poziţie
intermediară de ridicare, conducătorul auto:
 Va sprijini bena în poziţia în care se află prin introducerea unor grinzi sau chituci de lemn între şasiu şi benă;
 Va descărca materialele din benă;
 Va remedia defecţiunea constatată la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei;
 După ieşirea de sub autobasculantă a celui care a remediat defecţiunea, va comanda ridicarea automată a benei
în poziţie maximă;
 Va scoate grinzile sau chitucii care au servit la sprijinirea benei;
77
S.C.DBA Logistic
 Va verifica modul de funcţionare al mecanismului de ridicare a benei, executându-se de mai multe ori coborârea
şi ridicarea automată a benei, fără încărcătură.
Art. 72. Este interzis transportul de persoane în bena autobasculantelor.
Art. 73. La autobasculantele care basculează pe trei părţi, se va urmări ca, înainte de plecare în cursă, bena să fie
bine fixată pe suporţi prin cele patru cuie de blocare, iar obloanele închise prin cârligele lor. La basculare, bena
acestora va fi bine fixată pe suport prin cele două cuie de blocare rămase în locaşurile lor, iar cele două coliere de
siguranţă ale suportului spate vor fixa, bine strânse cepurile de oprire.
2.8. Autocamioane
2.8.1. Autocamioane cu platformă basculabilă şi cu remorci basculabile
Art. 74. Autocamioane cu platformă basculabilă destinate transportului de materiale ca: balast, nisip, pământ, cereale
şi deşeuri vor fi verificate înainte de plecarea în cursă asupra stării tehnice, conform art. 16, controlându-se de
asemenea şi:
 Existenţa sigiliului la supapa de siguranţă a instalaţiei hidraulice;
 Dacă robinetul de comandă a basculării este în poziţie „coborâre”;
 Existenţa celor două cabluri de siguranţă.
Art. 75. La remorcile basculabile se va verifica starea cuplajelor (hidraulic de frânare şi de semnalizare) precum şi
sistemul de împerechere a remorcii cu autovehiculul trăgător: cârlig de tracţiune, proţap şi lanţuri de siguranţă.
Art. 76. După cuplarea remorcii de autovehiculul trăgător se va asigura cu şplint cârligul de tracţiune al autovehiculului
trăgător.
Art. 77. Este interzis să se efectueze viraje strânse pentru a se evita suprasolicitarea proţapului.
Art. 78. La încărcarea autocamioanelor cu platformă basculabilă şi a remorcilor basculabile, conducătorul auto va
coborî din cabină şi va ieşi din raza de acţiune a utilajului de încărcare mecanizată, după asigurarea autocamionului
împotriva pornirii necomandate.
Art. 79. La descărcarea prin basculare a autocamioanelor cu platformă basculabilă şi a remorcilor basculabile,
conducătorul auto se va sigura ca pe platformă şi în raza de acţiune a acestora să nu existe nici o persoană.
Art. 80. După descărcarea şi coborârea platformei basculabile şi a remorcii basculabile şi înainte de a porni de pe loc,
acestea vor fi blocate din nou prin manevrarea celor două manete în poziţia „coborâre”.
Art. 81. Nu se admite pornirea de pe loc a autocamionului cu platformă basculabilă şi a remorcii basculabile înainte
de a aşeza corect caroseria şi de a se bloca de bolţuri.
2.8.2. Autotractor cu semiremorcă frigorifică sau izotermă
Art. 95. Înainte de efectuarea transporturilor de produse alimentare cu semiremorcile frigorifice, acestea vor fi spălate
şi dezinfectate.
Art. 96. Înainte de a pleca în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică şi în plus:
 Starea frânei de ajutor;
 Starea uşilor izoterme, închiderea şi zăvorârea acestora;
 Existenţa şi starea cablurilor de compartimentare fixate pe pereţii laterali, precum şi a cârligelor de agăţare a
mărfii.
Art. 97. Cuplarea şi decuplarea autotractorului cu semiremorcă, precum şi încărcarea-descărcarea semiremorcii
frigorifice, se fac în aceleaşi condiţii ca şi la autotractorul cu semiremorcă.
Art. 98. La urcarea-coborârea lucrătorilor în şi din semiremorcă se va folosi scara culisantă din dotare.
Art. 99. Pentru evitarea deplasării prin balans a încărcăturii suspendate de plafon, conducătorul auto va refuza
efectuarea transportului dacă nu se va asigura prinderea cablurilor pentru compartimentarea încărcăturii, de pereţii
laterali ai semiremorcii.
3.Circulaţia autovehiculelor
2.9. Circulaţia autovehiculelor în incinta unităţii
Art. 116. Circulaţia autovehiculelor în incinta unităţii trebuie să se efectueze în conformitate cu „Instrucţiunile proprii
de securitate si sanatate a muncii pentru transportul intern”.
2.10. Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice
Art. 117. La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii:
 Înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului;
78
S.C.DBA Logistic

Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 P
ornirea motorului să o facă fie cu ajutorul electromotorului de pornire, cu mijloace auxiliare de pornire (instalaţia
electrică pentru pornirea motoarelor pe timp friguros, roboţi de pornire);
 Să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel;
 Să respecte următoarele reguli de pornire a motorului cu manivela:
1. se va verifica dacă frâna da ajutor este cuplată;
2. se va introduce manivela în racul arborelui cotit, astfel încât să nu scape în timpul rotirii;
3. se va apuca manivela în aşa fel încât toate cele cinci degete să fie numai pe o parte a ei;
4. pe teren alunecos, se va sigura stabilitatea picioarelor prin aşezarea unui strat de nisip sau alt material
antiderapant;
5. în cazul când avansul la aprindere este mărit acesta se va reduce;
6. când autovehiculele se află pe rampa de revizie, conducătorii auto vor utiliza podeţe mobile pentru evitarea
căderii în canal;
7. să pornească şi să manevreze autovehiculul numai după ce va constata că nu se găsesc persoane sub
maşină şi în imediata ei apropiere.
Art. 118. Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. În aceste cazuri, precum şi în spaţii
înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol.
Art. 119. În timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea conducătorului auto sau a altor
persoane în sau din autovehicule.
Art. 120. În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
 să respecte viteza de circulaţie stabilită prin „Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice” şi să o
adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
 să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
 să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 km şi să verifice starea pneurilor, direcţia, buloanele de
fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor zgomote anormale şi ori de
cat ori consideră că este necesar să se efectueze controlul tehnic în parcurs;
 să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru a nu provoca
evenimente rutiere;
 să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare.
Art. 121. După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui (când frânele nu mai funcţionează normal),
conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor
frânele pană când acestea se încălzesc şi apa se evaporă.
Art. 122. În cazul când la una din roţile duble ale autovehiculului se produce o pană de cauciuc, aceasta va fi
remediată sau se va înlocui cu roata de rezervă. Este interzisă continuarea drumului cu anvelopa dezumflată sau
explodată.
Art. 123. Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu pietre prinse între roţile duble.
Art. 124. Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se admite să se pună sub
roţi:
 nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
 scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
 piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).
2.11. Circulaţia pe timp nefavorabil
Art. 125. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă pană la limita evitării oricărui pericol. De
asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar
conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor
autovehicule ce se apropie.
Art. 126. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie torenţială, de ninsoare
abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii.
Art. 127. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu
autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza pană la limita evitării oricărui pericol.
Art. 128. În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care vin din direcţia opusă
sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc acestora.
2.12. Circulaţia autoturismelor
Art. 129. În timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto de pe autoturisme au aceleaşi obligaţii ca şi
conducătorii auto de pe celelalte mijloace de transportat, şi îndeosebi:
79
S.C.DBA Logistic

Sat.Dohesti – Pipirig Exemplar nr.1 S
ă verifice, înainte de a pleca, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
 Să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persona care călătoreşte în faţă, pe locul din dreapta, să
utilizeze centura de siguranţă;
 Să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe uşa din dreapta);
 Să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cat şi la coborârea din autoturism după
care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
 Să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă.
2.13. Remorcarea autovehiculelor
Art. 130. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului
privind circulaţia pe drumurile publice.
Art. 131. Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii:
 Remorca va fi prevăzută cu sistem de frânare, iar în spate cu aceeaşi instalaţie de semnalizare şi de iluminat ca şi
autovehicul trăgător;
 Nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci.
 Dotarea şi amenajarea, potrivit reglementărilor în vigoare, a autovehiculelor agabaritice sau care transportă
materiale inflamabile explozive sau materiale periculoase, cu regim special de transport.
Art. 136. În cazurile în care se constată abateri sau defecţiuni care contravin reglementărilor privind circulaţia pe
drumurile publice sau normelor de protecţie a muncii, organele de control sunt obligate să ia măsuri corespunzătoare,
astfel încât pericolul de accident să fie înlăturat.
Art. 137. Organele de control sunt obligate să dea concursul conducătorilor auto ale căror autovehicule au rămas
defecte pe drumurile publice şi să ajute pe conducătorii auto la stingerea eventualelor incendii produse la
autovehicule.
IPSSM LA SPALAREA AUTOVEHICULELOR

1.Toate operatiile de spalare a mijloacelor de transport, precum si manevrarea instalatiilor de
spalare, se va face numai de catre personal specializat, care sa cunoasca metodele corecte de
lucru si sa fie instruit pe linie de protectie a muncii.
2.Persoanele care executa operatii de spalare cu jet de apa a autovehiculelor, vor fi dotate cu
echipamente de protectie: salopeta din doc, sort de material plastic, cizme si manusi din
cauciuc, ochelari de protectie.
3.Spalrea manuala a autovehiculelor se va realiza cu ajutorul unor rampe de spalare si cu
furtun racordat la reteaua de apa. Urcarea si coborarea autovehiculelor de pe rampa, se va face
cu mare atentie, prin pilotare si numai dupa ce lucratorii din jur au fost avertizati despre operatia
ce se executa.
4.Autovehiculele urcate pe rampa, vor fi asigurate impotriva deplasarilor accidentale, prin
actionarea sistemului de franare.
5.Furtunele racordate la reteaua de apa, vor fi in buna stare, iar piesele metalice vor fi
80
S.C.DBA Logistic
solidarizate si etanseizate prin coliere de strangere.

6.Jetul de apa nu va fi indreptat asupra instalatiilor electrice aflate in preajma rampei de
spalare, existand pericolul de electrocutare.
7.Se va evita mentinerea suprafetelor alunecoase in jurul rampei de spalare, iar pe timp de
iarna, se vor lua masuri de indepartare a ghetii.
8.In jurul rampei de spalre, se va asigura un iluminat general si local corespunzator.
9.Spalarea mecanica se va realiza cu ajutorul unor instalatii speciale, cu perii si jet de apa, in
spatii inchise (tunel de spalare), in stare normala de functionare.
10.Toata aparatura electrica din ansamblul instalatiei de spalare mecanica (perii, ventilatoare,
pompe etc.), va fi de constructie etansa si legata la centura de impamantare.
11.Toate instalatiile hidraulice ale tunelului de spalare (circuite, furtune etc.) vor fi bine
etanseizate. Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii.
12.Este interzis a se umbla la electromotor, la intrerupatorul automat sau la tabloul capsulat, in
afara de persoanele autorizate.
13.Dupa cuplarea agregatului de spalare, se va face controlul releului de protectie montat pe
sasiul masinii (la actionarea lui trebuie sa se opreasca electromotorul). In cazul functionarii
anormale, instalatia va fi oprita pana la remedierea defectiunii.
14.Inainte de a porni pompele si mecanismele din interiorul tunelului de spalare, lucratorii statiei
se vor asigura ca in interiorul tunelului nu se afla nici o persoana.
15.La executarea oricarei lucrari in interiorul tunelului de spalare (curatare, intretinere, revizie
etc.), se vor monta pe pardosea gratare din lemn, pentru a evita alunecarea personalului.
16.La spalarea interioara a motorului se vor lua masuri de protejare a contactelor si circuitelor
electrice, precum si deconectarea generala de la bornele acumulatorului.
IPSSM PRIVIND CAILE SI IESIRILE DE URGENTA

Reguli privind caile si iesirile de urgenta (Extras Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din
30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă – Anexa 1.)
 Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber
sau în spaţii sigure.
 In caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile
de lucru.
 Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind de utilizare, de echipament şi de dimensiunile locurilor
de muncă, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
 Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
 Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către
orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în
care acestea au destinaţia de ieşiri de urgenţă.
 Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
81
S.C.DBA Logistic
 Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă şi să fie plasată în locurile corespunzătoare.
 Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate.
 Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice
obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.
 Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de intensitate
suficientă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.
Urmari posibile ale nerespectarii prezentelor instructiuni
 Blocarea cailor de acces poate conduce la imposibilitatea evacuarii magazinului in situatii de urgenta putand provoca prin
aceasta accidentarea lucratorilor si clientilor, accidente colective, deces
 Consecinte legate de aplicare prevederilor legale cu privire la contraventii si infractiuni
RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIREPROFESIONALA SPECIFICE

F01 - Deplasarea la/de la locul de muncă
-lovire de către mijloace auto sau mijloace de transport în comun;
-coliziuni sau derapaje în timpul mersului cu autovehiculul;
-răsturnarea autovehiculului la pierderea aderenţei cu drumul;
F02 - Autoblocarea funcţionǎrii mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers;
F03 - Socuri(soc, lovire, impact, compresiune)-ocazional la deplasarea printre ET cu gabarit mare
F04 - Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase;
F05 - Căderea liberă sau răsturnarea obiectelor situate la înălţime(scule, piese, materiale);
F06 - Proiectare de corpuri sau particule: - particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia;
F07 - Incendii provocate de izolaţii electrice necorespunzǎtoare (uzate, cu defecte etc.)
F08 - Temperaturǎ ridicatǎ a unor suprafeţe atinse accidental (sistem de evacuare, bloc motor etc.);
- Temperaturǎ coborâtǎ a suprafeţelor metalice atinse în anotimpul rece (caroserie, etc)
F09 - Curent electric - electrocutare prin atingere directă sau indirecta în cazul:
- deteriorării izolaţiilor;
- inexistenţei îngrădirilor de protecţie;
- atingerii capetelor de cablu neizolate;
- prize defecte, aparatura necarcasata;
- deteriorării circuitelor de legare la pământ
F10 - Temperatura aerului ridicată pe perioada caniculară şi scăzută în anotimpul friguros;
82
S.C.DBA Logistic
F11 - Curenţi de aer

-neetanşeitǎţi ale habitaclului la unele autovehicule (circulatia cu geamurile deschise)
-lucrul in aer liber
F12 - Condiţii de drum improprii: şosea acoperită cu polei sau zăpadă;
- Condiţii atmosferice neprielnice – vizibilitate redusă: ceaţă, ploaie
F13 - Calamitǎţi naturale – seisme, trǎsnet, inundaţie, alunecǎri de teren;
F14 - Nivel de iluminare scăzut la deplasarea cu autovehiculul pe timp de noapte – intervine fenomenul de orbire provocat de
folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic.
F15 - Pulberi pneumoconiogene în aer (praf, particule etc.);
F16 - Solicitare fizică
-lucrul în poziţie şezând cu suprasolicitarea coloanei vertebrale în zona lombară şi cervicală, a membrelor inferioare;
-efort dinamic la îndeplinirea sarcinilor de muncă – deplasări pe teren.
F17 - Solicitare psihicǎ
-stres legat de îndeplinirea la termen a sarcinilor de muncă.
-solicitare permanentǎ a atenţiei în timpul executarii unor lucrari de finisaj pretentioase
F18 - Efectuarea serviciului sub influenţa alcoolului, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat de obosealǎ;
F19 - Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementeazǎ circulaţia pe drumurile publice :
-circulaţia fǎrǎ închiderea centurii de siguranţǎ;
-circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electricǎ, instalaţia de frânare;
-neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosfericǎ;
F20 - Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca-interventia la ET din dotare in timpul fuctionarii acestora(defectare
calculator) sau in cazul defectarii
F21 - Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
F22 - Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare;
F23 - Staţionări, deplasări în zone periculoase;
F24 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a triunghiurilor reflectorizante la reparaţiile accidentale pe drumurile
publice.Neutilizarea centurilor de siguranţă;
F25 - Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate, agresiuni verbale sau fizice, deficienţe în
sistemul de comunicare).
F26 - Lipsa de satisfacţie în muncă
F27 - Nerespectarea disciplinei la locul de munc
Lista de control cu documentele in domeniul SSM obligatorii conform Lg.319/2006 si Normewlor

Metodologice de Aplicare HG nr.1425/2006 cu modificarile ulterioare
83
S.C.DBA Logistic
Nu
Jud.Neamt
Nr. crt. Instructiuni
NumeleProprii de Securitate si Sanatate in Munca pentru
documentului Există
există
Evaluarea Riscurilor de Accidentare şi Îmbolnăvire Profesională pentru locurile de muncă/posturile x
1.
de lucru identificate;
Decizii care susţin managementul SSM în unitate;
2.
Tematici de instruire pentru toate fazele instruirii (instruirea introductiv generală, instruirea la locul x
3.
de muncă, instruirea periodică şi instruirea suplimentară);
Planul de Prevenire şi Protecţie rezultat în urma evaluării riscurilor; x
4.
Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru toate locurile de muncă/posturile de x
5.
lucru;
Instrucţiuni de lucru simplificate pentru diferite utilaje, scule proceduri sau etape de lucru;
6.
Evaluarea riscurilor în vederea acordării echipamentului individual de protecţie conform HG x
7.
1048/2006;
Teste în domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă (teme generale pentru instruirea introductiv x
8.
generală sau testarea anuală şi teme specifice pe meserii, teme pentru concursuri de SSM);
Documente specifice organizării şi funcţionării Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă; x
9.
Evidenţa meseriilor şi a profesiilor care necesită autorizarea exercitării lor;
10.
Evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;
11.
Evidenţa posturilor de lucru care la recomandarea medicului de medicina muncii necesită testarea x
12.
aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;
Registrul privind monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de x
13.
măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor
în mediul de muncă;
Registrului privind verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare x
14.
de urgenţă, precum şi a sistemelor de siguranţă;
Registrul privind monitorizarea verificărilor periodice a echipamentelor de muncă; x
15.
Registrul privind urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitarii echipamentelor individuale de x
16.
protecţie;
Anexele fişelor postului în domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru toate categoriile de x
17.
personal;
18. Actualizarea regulamentului intern cu prevederi specifice în domeniul SSM (dacă este necesar); x
19. Documente privind alegerea din rândul angajaţilor a reprezentantului lucrătorilor cu atribuţii x
specifice în domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă;
84

SC DBA Logistic Sonderfahrten SRL Pipirig

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC DBA Logistic Sonderfahrten SRL Pipirig

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURA OPERATIONALA Cod:IP - SSM - 01

Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

Organizarea Activitatilor de Instruire a Personalului

1.Instructajul Introductiv General

INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

Nr. Ex.nr. Directie; Functia Numele Data

Crt. Serviciu;Birou; Prenumele primirii Semnatura Observatii

Instructiune cadru privind instruirea introductiv-generală

1. Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

activitatea in care va fi implicata persoana instruita;

Persoana cu atributii directe pe

Persoana cu atributii directe pe In omentul modificarii

Instruirea personalului Persoana imputernicita privind In prima zi de activitate a

Chestionar pentru verificarea Instructajului Introductiv General

1. Ce reprezinta Legea securitatii si sanatatii in munca ?

Legea nr. 319/2006, art. 1

7. De ce trebuie sa ma mai feresc ?

Crt. Prenumele primirii Semnatura Observatii

Instructiune cadru privind instructajul la locul de munca

TEMATICA INSTRUCTAJULUI LA LOCUL DE MUNCA

Activitatea Coordonare Perioada Observatii

Persoana cu atributii directe pe In momentul modificarii

Instruirea periodica personalului Periodic conform perioadelor

Verificarea privind instructajul periodic Persoana imputernicita privind Cu prilejul instructajului si in

Instructiune cadru privind instructajul periodic

persoanelor venite prin detasare;

Persoana cu atributii directe pe In momentul modificarii

Instruirea periodica personalului Periodic conform perioadelor

Tematica de Instructaj Periodic

 Lunar - pentru:conducatori auto; personal deservire ; personal tehnic ;muncitori necalificati.

Instructiuni de protectia muncii specifice

Instructiuni Proprii pentru PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

Noţiuni de anatomie a sistemului respirator

2. Victima nu respiră, dar are puls

3. Victima respiră şi are puls

A. Fracturile membrului superior

B. Fracturile membrului inferior

Prim-ajutor de bază (protocoale de intervenţie)

2. Victima nu respiră şi nu are puls

2. Victima nu respiră, dar are puls

3. Victima respiră şi are puls

Aspiraţia căilor aeriene

 la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului;

Instructiuni Proprii de PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu

- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)

Instructiuni Proprii SSM pentru PERSONALUL TEHNICO-ADMINISTRATIV

4.MASINA DE SCRIS SI MASINA DE CALCUL ACTIONATE ELECTRIC

Instructiuni Proprii SSM pentru PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR

lucratorii vor fi dotaţi cu mijloace de corecţie speciale, adecvate sarcinii de munca.

 sa se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;

 verificarea temperaturii si umidităţii din sala;

 dacă v-aţi murdărit mâinile cu toner, spălaţi-le imediat cu apa si sapun.

Instructiuni Proprii SSM pentru PROTECTIA IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

Instructiuni Proprii SSM

Instructiuni Proprii SSM

Instructiuni Proprii SSM

1.CONDITIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA AUTOVEHICULELE

locul de parcare sunt interzise :

Instructiuni Proprii SSM

Instructiunu proprii SSM

Instructiuni Proprii SSM pentru efectuarea operaţiilor de încărcare-descărcare a mijlocului de transport

amenajat sunt obligaţi: