Prâslea cel voinic și merele de aur – momentele subiectului literar

Expozițiunea
Acțiunea este plasată în timp și spațiu: „odată ca niciodată”, „când pe tărâmul
acesta când pe celălalt”.
Ca personaje principale întâlnim pe Prâslea, împăratul și frații mai mari ai lui Prâslea.
Atmosfera este tensionată deoarece mărul din grădina împăratului care făcea mere
de aur era mereu prădat înainte de coacere.
Intriga
Prâslea îi cere tatălui său să-l lase să-și încerce norocul în a prinde hoțul merelor de
aur.
Desfășurarea acțiunii
Prâslea îl rănește pe hoț.
Dimineața următoare reușește să-i ducă mere împăratului, bucurându-l.
Prâslea hotărăște să meargă pe urma lăsată de hoț când acesta a fost rănit.
El coboară pe tărâmul celălalt în căutarea hoțului.
Acolo găsește un palat în care niște zmeii răpiseră trei fete de împărat.
Prâslea se luptă cu zmeii și salvează fetele.
Fetele sunt ajutate de frații cei mai mari ai lui Prâslea să ajungă pe celălalt tărâm.
Punctul culminant
Prâslea este părăsit de frații săi pe celălalt tărâm.
El salvează niște puii de zgripțuroaică și drept răsplată este dus pe tărâmul său.
Deznodământul
Ajuns pe tărâmul său Prâslea se însoară cu fata cea mică.
Frații își primesc pedeapsa pentru relele săvârșite.

Prâslea cel voinic și merele de aur – momentele subiectului literar

Expozițiunea
Acțiunea este plasată în timp și spațiu: „odată ca niciodată”, „când pe tărâmul
acesta când pe celălalt”.
Ca personaje principale întâlnim pe Prâslea, împăratul și frații mai mari ai lui Prâslea.
Atmosfera este tensionată deoarece mărul din grădina împăratului care făcea mere
de aur era mereu prădat înainte de coacere.
Intriga
Prâslea îi cere tatălui său să-l lase să-și încerce norocul în a prinde hoțul merelor de
aur.
Desfășurarea acțiunii
Prâslea îl rănește pe hoț.
Dimineața următoare reușește să-i ducă mere împăratului, bucurându-l.
Prâslea hotărăște să meargă pe urma lăsată de hoț când acesta a fost rănit.
El coboară pe tărâmul celălalt în căutarea hoțului.
Acolo găsește un palat în care niște zmeii răpiseră trei fete de împărat.
Prâslea se luptă cu zmeii și salvează fetele.
Fetele sunt ajutate de frații cei mai mari ai lui Prâslea să ajungă pe celălalt tărâm.
 Punctul culminant
Prâslea este părăsit de frații săi pe celălalt tărâm.
El salvează niște puii de zgripțuroaică și drept răsplată este dus pe tărâmul său.
Deznodământul
Ajuns pe tărâmul său Prâslea se însoară cu fata cea mică.
Frații își primesc pedeapsa pentru relele săvârșite.

  Prâslea cel voinic și merele de aur – momentele subiectului literar

 Expozițiunea
1. Acțiunea este plasată în timp și spațiu:  „odată ca niciodată”, „când
pe tărâmul acesta când pe celălalt”.
2. Ca personaje principale întâlnim pe Prâslea, împăratul și frații mai
mari ai lui Prâslea.
3. Atmosfera este tensionată deoarece mărul din grădina împăratului
care făcea mere de aur era mereu prădat înainte de coacere.
 Intriga
1. Prâslea îi cere tatălui său să-l lase să-și încerce norocul în a prinde
hoțul merelor de aur.
 Desfășurarea acțiunii
1. Prâslea îl rănește pe hoț.
2. Dimineața următoare reușește să-i ducă mere împăratului,
bucurându-l.
3. Prâslea hotărăște să meargă pe urma lăsată de hoț când acesta a
fost rănit.
4. El coboară pe tărâmul celălalt în căutarea hoțului.
5. Acolo găsește un palat în care  niște zmeii răpiseră trei fete de
împărat.
6. Prâslea se luptă cu zmeii și salvează fetele.
7. Fetele sunt ajutate de frații cei mai mari ai lui Prâslea să ajungă pe
celălalt tărâm.
 Punctul culminant
1. Prâslea este părăsit de frații săi pe celălalt tărâm.
2. El salvează niște puii de zgripțuroaică și drept răsplată este dus pe
tărâmul său.
 Deznodământul
1. Ajuns pe tărâmul său Prâslea se însoară cu fata cea mică.
2. Frații își primesc pedeapsa pentru relele săvârșite.