Rezumatul pe momentele subiectului

Expozitiunea prezinta situati initiala, de echilibru, afland totodata ca actiunea se petrece intr-un tinut indepartat, intr-un timp mitic. Nu este prezentat motivul imparatul fara mostenitor, motiv de la care pleaca intreaga actiune a basmului. Verde imparat ii cere fratelu sau, Craiul, sa-l trimita pe cel mai voinic fiu al sau pentru al urma la tron, intrucat el are numai fete. Pentru a-i incerca, craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Fii cei mari se sperie de urs si se inorc la curte, fiind dojeniti de tata: nici tu nu esti de imparat, nici imparatia pentru tine. Mezinul, pentru a-si alina tatal se gandeste sa-si incerce si el norocul. In timp ce isi varsa amraciunea in gradina, o baba garbova de batranete ii cere pomana, dupa care il sfatuieste sa-si roage tatal sa-l lase sa-si incerce si el noricul. Totodata, ii spune sa-si aleaga calul, armele si hainele cu care a fost el mire iar cand calul sa puna o tava cu jaratec in mijlocul hergheliei ca sa-l aleaga pe cel care va veni sa manance jaratec. Urmand intocmai sfaturile babei, voinicul pleaca la drum, iar dupa un scurt timp numai iaca ii iesa si lui ursul inainte. Trece cu bine aceasta prima incercare primind binecuvantare tatalui si totodata sfatul de a se feri de omul ros, iara mai ales de omul span. Efectul perturbator al basmului, care constituie intriga, il constituie incalcarea sfatului parintesc care atrage dupa sine necazul. Fiul craiului, odata plecat la drum, ajunge in codru unde intalneste un om span care se ofera sa-I fie sluga. Acesta il refuza de doua ori insa a treia oara, spanul, metamorfozat, de data aceasta imbracat altfel si calare pe un cal frumos, pacalindu-l pe fiul craiului. Crezand ca s eafla in tara spanilor, il angazeaza drept calauza.

Ajunsi la o fantana fara roata si cumpana, spanul intra in put pentru a-si umple plosca, sfatuindu-l sip e voinc sa faca la fel. Tanarul il asculta pe span, care tranteste capacul fantanii si-l oblige sa-I povesteasca totul despre el: cine esti, de unde vi si incotro te duci. Sub amenintarea mortii, feciorul jura ca ii va fi spanului slaga, acesta preluandu-I identitatea. Fiul craiului este obligat sa pastreze taina pana cand va muri si iar va invia. El primeste numele de Harap-Alb. Desfasurarea actiunii incepe odata cu sosirea celor doi la curtea imparatuluiunde craiul, foarte arrogant, il trimite pe Harap-Alb sa doarma cu caii si chiar il plezneste pentru a-si arata calitatea de stapan. Asistam de aici in colo la numeroase secvente care constituie probele impuse de imparat. Intr-o zi, avand la masa salati foart minunate, care se aflau in gradina ursului, fiind foarte greu da obtinut, spanul hotaraste sa-si trimita sluga dupa bunatati in gradina ursului. Calul inaripat il duce pe Harap-Alb la Sf. Duminica, care il ajuta sa-si indeplineasca misiunea sis a treaca proba. Urmatoarea proba il pune din nou pe Harap-Alb la grea incercare, trebuind sa aduca pielea cerbului cu cap cu tot, asa battue cu pietre scumpe, cum se gasesc. Din nou, el este ajutat de Sf. Dumnica, eroul trecand cu bine si aceasta incercare. In cadrul uni ospat regal,dat in cinstea nepotului regelui, dup ace aflase despre fiica imparatului Ros,spanul ii porunceste lui HarapAlb sa i-o aduca pe fata acestuia. In drumul parcurs pentru indeplinirea acetei probe, tanarul intalneste pe un pod o nunta de furnici si milos, trece prin apa pentru a nu le omori. Regina furnicilor ii ofera drept rasplata o aripa, careia sa-i dea foc cand va avea nevoie de ea sa-I sara in ajutor. Dupa aceea, voinicul intalneste un roi de albine care nu aveau unde sa stea. In timp ce el le ciopleste un adapost el le lasa

sa stea choar in palaria sa. Drept rasplata, el primeste si de la regina albinelor o arip, in cazul in care va avea nevoie de ea. Dupa intalnirea cu aceste vietuitoare neajutorate, Harap-Alb intalneste in drumul sau, pe rand, cinci personaje fantastice: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Harap-Alb trece cu noii sai prieteniprin numeoase peripetii, acesta considerand ca ii vor fi de ajutor cand va ajunge la curtea imparatului Ros. Ajunsi acolo, imparatul Ros ii supune la probe fabuloase, HarapAlb reusind de fiecare data sa le treaca cu ajutorul celor cinci prieteni fabulosi ai sai. Acesta reuseste sa convinga imparatul sa-I dea fata, ajutat si de albine. Fata imparatului doreste sa-l supuna si ea unei probe. Trimite calul lui Harap-Alb cu turturica ei ca sa-i aduca dintr-un loc stiut numai de ea trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta. Calul se intoarce primul iar fata imparatului porneste cu ei la drum. HarapAlb se indragosteste de fata imparatului Ros. Intre timp, turturica ajunge la curtea impartului Verde, vestind sosirea lui Harap-Alb impreuna cu fata de imparat. Punctual culminant al basmului il constituie momentul in care spanul se repede sa o imbratiseze iar aceeasta il respinge, spunand ca HarapAlb este adevaratul nepot al impartului. Drept razbunare ca a fost demascat, spanul taie dinr-o lovitura de palos capul lui HarapAlb. Vazandu-si stapanul doborat, calul se repede la span, facandul praf si pulbere. Fata de imparatului Ros, personaj fabulous la randul sau, ii pune capul lui Harap-Alb la loc pritr-un ritual starvechi. Dupa ce isi revine, ca dintr-un somn adanc, cei doi indragostiti primesc binecuvantarea imparatului. Deznodamantul basmului, mereu fericit, prezinta nunta imparateasca, veselia a tinut :ani intregi si mai tine inca.