Anatomie

ana – prim
tomia – taierea

Capul este divizat in axe si planuri .

Axele sunt :
1. Axul longitudinal – axul lungimii corpului este vertical , pleaca; din crestetul capului
si merge pana la nivelul spatiului delimitat de suprafata talpilor . Are 2 poli : superior
( cranial ) si inferior ( caudal)
2. Axul sagital- este axul grosimii corpului . Are un pol anterior ( central ) si un pol
posterior (dorsal) .
3. Axul transversal este axul latimii corpului , este orizontal si are un pol stnag si un po
drept .

Planurile corpului sunt ( suprafete imaginare care sextioneaza corpul uman ) :

1. Planul frontal – merge paralel cu fruntea si trce din axul longitudinal si tranversal .
Imparte corpul intr-o parte ventrala si alta dorsala .
2. Planul sagital – este perpendicular pe cel frontal . Trece prin axul longitudinal si
sagital . Este planul ce trece prin mijlocul coprului impartindul in doua jumatati
simetrice (stanga si dreapta)
3. Planul Transversal (orizontal) – imparte corpul intr-o parte craniala si alta candala .

Pozitia anatomica a corpului :

1. Corpul drept
2. Picioarele intre ele lipite de podea
3. Picioarele inainte
4. Bratele situate langa corp , perfect intinse
5. Palmele orientate inainte
6. Superior ( cranial)
7. Inferior ( caudal)
8. Anterior (central)
9. Posterior ( dorsal)
10. Medial ( spre linia mediana a corpului )
11. Lateral ( urechi)
12. Interior (profund) – creier
13. Extern ( superficial) – pielea
14. Proximal – tibia
15. Distal -partea opusa

Pozitii ale membrelor fata de corp

Flexia , miscarea prin doua segmente ale unei membru se apropie
Extensia , miscare prin care doua segmente ale unui membru se indeparteaza
Adductie , miscare prin care membrele se apropie de planul sagital
Abductie , miscare prin care membrele se distanteaza de planul sagital
Pronatie , miscarea de rotatie prin care degetul mare se dispune spre axul sagital , iar fata
palmara priveste posterior .
Supinatie , miscarea de rotatie inversa cu degetul I dispus lateral si cu fatapalmara ventrala
corpului uman .
Capul – neurocraniul - cutia craniana
– viscerocraniul ) - fata

Abdomenul este impartit in 9 cadrane

1. Hipocondrul drept - zona dreapta subcostala – colecistul , lobul drept , ficat , o parte
din rinichiul drept
2. Hipocondrul stang – zona stanga subcostala coloni – splina , o parte din stomac ,
flexura a colonului , o parte din intestinul subtire , o parte din rinichiul stang
3. Epigastrul – zona superioara a abdomenului , se gaseste intre hipocondrul drept si
hipocondrul stang , stoacul , lobul stand al ficatului
4. Flancul drept -colonul sacendent , flexie a colonului , parte din rinichiul drept , parte
din intestinul subtire
5. Flancul stang - colonul descendent , parte din rinichiul stang , parte din intestinul
subtire
6. Mezogastrul – zona mijlocie a abdomenului – pancreas , colonul transversal , duoden
- intestin subtire , jejun si ileom , parte din colon si rinichi , vasele sanguine
abdominale principali
7. Fosa iliaca dreapta - zona din dreapta inferioara abdomeniului - apendice , cecul ,
ovar drept , intestin subtire
8. Fosa iliaca stanga - ovar stang , intestin subtire , colonul descendent , colonul
sigmoid
9. Hipogastru - regiunea situata sun anbilic , vezica urinara , rectul , colonul sigmoid ,
uterul , parte din intestin subtire

Regiuni pelviane
Subregiuni
• Regiune pubiana
• Regiune perineana
• Regiune lombara
• Regiune sacrala
• Muschii lati ai bazinului

Regiunea pubiana – parul pubian apare la persoane mature sexual

Regiunea perineana - este regiunea anatomica intre organele genitale ( penis , scrot , vagin )
Regiunea lombara – durerile pot fi acute din cauza unui leziuni
Regiune sacrala – sub regiunea lombara , raspunde portiunii candale a coloanei vertebrale
Muschii lati ai bazinului – formeaza fesele - regiunegluteala
membrului superior : mana , antebrat , brat , palma
muschiul umarului : scapulara , claviala
umarul -regiunea deltoida
regiune cubitala – fosa cubitala
mana – card , metacard , falange
deget mare – police , 2 falange
indice , deget 3 , inelar , deget 4 , police
parte dorsala

membru inferior : sold , regiune femurala , genunchi , picior

genunchi – regiune patelara , fosa poplitee

gamba-regiune crurala si distala

Sunt 2 cavitati pleurale

-cavitate pleucocica
-cavitate abdomino -plexina
-cavitate pelvina inferior

Cavitatea abdominala contine – stomac , intestine , subtire , ficat , vezica , pancreas , splina , rinichi

Cavitatea pelvina contine – uretra , vezica urinara , uretere , organe de reproducere (uter , trompe ,
ovare ) vezicule seminale , intestin gros ( colon signoid , rect )

Portiunile intestin subtire duoden.

Cavitatea corpului are rolul de a delimita organele si sisteme cu functii inrudite .

-majoritatea sistemului nervos ocupa cavitatea posterioara

-principalele organe respirator si circulator se afla in cavitatea toracica
-sistemul digestiv - cavitatea abdominala
-organele de reproducere - cavitatea peluriana

Aceste cavitati compatimenteaza aceste organe . Infectiile si bolile nu se pot raspindi dintr-un
compartiment in altul .

Cavitati mai mici la nivelul capului

-cavitate orala – rol principal in digestie secundar in respiratie
- limba si dintii
-cavitatea nazala – sistemul respirator contin in 2 spatii de catre septul nazal (nari)
- 2 orbite - globi oculari si muschi
- 2 CAVITATI ALE URESCHII MIJLOCII ( 3 oscioare cu rol in auzul sunetului

Regiu
Capul - regiunea craniana- NEUROCRANIUL
-VISCEROCRANIUL
Varful capului – vertex
Laterale – zone parietale
Zone tample – zone temporale
Viscerocraniul
-regiunea frontala
-regiunea orbitala - supraorbitali
-inferoorbitali
Lateral – regiunea zigomatica
- Nazala
- Bucala
- Mentoniera – barbie
- Auriculara

Inainte – pre
In spate – retro
Deasupra – supra
Dedesupt – infra

Sub gat – regiunea inframentoriera

Gatul – (regiunea cervicala ) – avem ca si zone topografice :

-anterocervicala – glanda tiroida , parotiroidele
-laterocervicala dreapta si stanga – muschiisternocleidomastoidiani.

RADACINA TERMENULUI SEMNIFICATIA

Abdomeno Abdomenul
Angi/o Cu privire la vasele sanguine
Artros Articulatii
Cianos Culoare albastro
Cito / cit Se ocupa cu stiudiul celulelor
Dermo La piele
Eritros Rosu – rosata
Gastr/o Stomac
Glicos Zahar
Hepat/o Ficat
Hist/o Tesuturi
Leuc/o Alb – globulele albe
Mamo Sani
Nefro Rinichi
Neuro Sitemul nervos
Osteo Oase
Fago Hranire
Pato Boala
Rino Nas
 Prefixul Semnificatia
AN / ANO ABSENT (ANOSMIE)
ACRO EXTREMITATE
BRADI INCET – SCAZUT
TAHI CRESCUT
DIA PRIN
DIS DIFICIL
ENDO INTERIOR
EPI DEASUPRA / PESTE
HIPER RIDICAT
HIPO SUB NORMAL
MACRO MARE
MICRO MIC
PERI IN JURUL

Sufix Semnificatia
Algie Durere
Cite Celule
Ectomie Indepartare
Tomie Taiere
Grama Inregistrarea unor parametrii (cardiograma)
Grafie Procesul inregistrarii (urografie)
Logie Studiul (gastrologie)
Stomie Formarea unei deschizaturi ori a unei brese in
mod chirurgical (gastrostomie)
Megalie Marire (hepatomegalie , acromegalie (marire
extremitatiilor ))
Patie Boala (cardiopatie)
Fobie Frica
Plastie Reparare chirurgicala a.....
Penie Scadere sau reducere (trombocitopenie)
Scop Instrument de examinare (colonoschop ,
stetoscop)
Ita Inflamatie (laringita , sinuzita etc ..)

Supinatie , -palmele in jos

Pronatie – palmele in sus

Bratele indepartete de corp – abductie

Bratie apropiate de corp – adductie
.

Citologie - studiul celulei

Este unitatea morfo functionala a organismelor vii . Omul este un organism pluricelular
alcatuit din 60-100 de trilioane de celule . Pentru a se mentinte integritatea si a buna functionare a
organismului functiile vitale precum metabolismul , cresterea , excitabilitate ,remanierea si
diviziunea trebuie sa se desfasoare corect la nivel celular . Celulele sunt compuse din atomi .
Acestea la randul lor prin diverse legaturi chimice formeaza molecule .
Anumite molecule sunt grupate caracteristic pentru a forma structuri functionale numite
organit .
Fiecare organit indepliniste o functie bine indeplinita in celula . Organismul uman contine mai
multe tipuri de celule , fiecare specializata pentru o anumita functie . ( ex celule osoase , celule
musculare , atipocite , elemente figurate hapatocite )

Structura particulara a fiecarei celule este direct legata de functia ei .

ARW – Proteine
- In interiorul nucleului se gaseste carioplasma ce contine :
1. Nucleodi - corpi sferici , lipsiti de membrana , formati din ARW si proteine cu
rol in sinteza ribozomilor
2. Cromatina – masa cu aspectul unui ghem , formata din ADW , proteine , mici
cantitati de ARN si diferiti Ioni
Reprezinta materialul genetic al celulei .

Cand o celula se divide , cromatina se spiralizeaza si se condenseaza formand cromozomii .

Fiecare cromozom poarta mii de gene .

Rolul nucleului – depoziteaza si transmite informatii generale la descendenti . Controleaza

activitatea celulei prin procesul de sinteza proteica.

Ciclul celulelor – consta in cresterea si diviziunea celulei

- Reprezinta perioada din momentul aparitiei unei celule pana in momentul formarii altor
doua celule prin diviziunea ei .
Diviziunea um. Cresterea organismului si inlocuirea celulelor distrusi , iar pe alta parte conservarea
cantitatii de material genetic , in functie de scopul urmarit se dinsting doua tipuri de diviziune :
mitoza si meioza

Mitoza – este procesul de diviziune care se desfasoara in celulele corpului si are scopul de a
realiza cresterea organismului sau refacerea celulelor distruse . Se desfasoara in 4 etape : profoza ,
metafaza , anafaza , telofaza

Profaza : - cromatina incepe sa se condenseze

- Membrana nucleara si nucleolul incep sa se descompuna
- Centralii incep sa formeze fusuri de diviziune
- Memorialul genetic este dublu ( 46 crom )

Metafaza – cromozomii sunt bine individualizati

- Membrana nucleara a disparut complet
- Cromozomii sunt dispusi central dormand placa ecuantoriala .

Compozitia chimica a celulei

- Elemnte constituite sunt cele mai simple substante chimice
- 4 elemente = 95% masa corpului
- Carbon - C
- Hidrogen - H
- Oxigen - O
- Azot - N
Alte elemente comune exista in ormagism : calciu , potasiu , sodiu , fosfor , magneziu , sulf
Putine sunt libere in organism , majoritatea formaza legaturi alcatuind nucleole .

Moleculele sunt alcatuite din elemente indentice O2 si din diferite elemente H2O

Compusii existenti in organism

-organici
-anorganici
Compusi organici sunt caracteristici organismului vii , reprezentanti : proteine , glucide , lipide ,
vitamine ,

Compusi anorganici sunt prezenti si reprezentati de apa + saruri minerale (electroliti )

Apa -
Compusul cel mai abundent prezent in celule si in mediulextracelular reprezentand solventul
.
Ca si rol ,transporta din metaboliti prin membrana celulara sau dintr-o parte in alta a celulei .
Contribuie la termorelgare , abrosrbind sau eliberand caldura .

Electroliti

Compusul anroganic se descompun in ioni in mediul apei . Rol ,mentine constant PH-ul mediului
intern . Implicati in transmiterea influxului nervos in contractia musculara . Dezechilibrele
electrolitice pot duce la crampe musculare , fribilitate osoasa , coma , diabet .

Compusi organici :

Proteine – aminoacizi , numar aproximativ

Cele mai mai abundente substante organice , pot exista individual sau asociat acizelor
nucleici ( nucleo – proteine)
Asoci. Glucidelor (glico – proteine )
Asoci. Lipide (lipo – proteine
Roluri : structural , enzimatic , de transport in contra tie musculara , apararea organismului

Glucide:
Compozitie organica ,contin in molecula : C H O2
Din aceasta categorie fac parte : monozaharide , di ,poli
Rol Energetic
Exosul de glucide poate fi convertit in lipide .

Lipide
Insolubile in apa si in grasimi si in substante inrudite precumcolesterol , fosfolipide .
Rol structural energetic , protejeaza si izoleaza diferite organe .

Structura celulei
-oricat de mare ar fi dev celulara , toate celulele au in comun o serie de structuri :
membrana , citoplasma , nucleu

Membrana
Cele din proteine , dublu strat fosfolipidic , colesterol , carbohidranti si alte lipide
Colesterol de natura lipidica , det. Gradul de permeabilitate . Multe dintre proteinele integrale de la
nivelul proteinelor membranale formeaza canale / pori membranarle prin care moleculele solubile in
apa inclusiv apa pot strabate membrana. Alte proteine integrale se compun ca si carausi
transportatori subst. care nu pot strabate membrana . Altele se compun ca si enzime .

Organite Celulare

Denumire STR ROL

Nitrocondrii Membranadubla Respiratie celulara
Membrana extarna :neteda
Membrana interna :criste

Matrice / matrix : ADN , ARN

Reticul endoplasmatic
, enzime , ribozomi
Retea de canalicule si cisterne Transporturi celulare
2 feluri : - neteda , fara Metabolimul celulei
ribozomi, - rol in sinteza Detoxifica celula
proteinelor Conecteza nucleul cuperiferia
Rugozi cu ribozomi , sinteza
unor lipide

Aparatul Golgi Asterne si vezicule Trasnportul celular

Secretia celulalra
Lizozomi Vezicule sferice desprinse din Digestia celulara
aparatul golgi
Contin peste 40 tipuri de
enzime
Centrozom Centrioli si tubuline Diviziune celulara
Membrana Simpla
Mitocondrii Membrana dubla
Ribozomi ARN si proteine Sinteza proteinelor celulare
Corpusculi nissr Transmiterea impulsuriilor
Neurofibrile Nervoase
Miofibrii Part. La contractia musculara

NUCLEUL
Localizat in centrul celulei iar in cazul aclipocitelor , a fibrelor musculare stucturare tip scheletric
este inpins spre periferie . Reprezenta ce mai mare comp. A celulei si contine materiale genetice , ce
determina structura si functiile celulei .
Majoritatea celulelor contin un singur nucleu , unele insa nu prezinta nucleu . Ed ex ,
hematia adulta , altele au doi nuclei adica hematocitul sau chiar mai multe nuclei , fibra musculara
striata de tip scheletic .. Determinat de o membrana dubla poroasa .
Porii sunt formatidin proteine ce permit trecerea selectiva a ARN-ului , a unor proteine si a
unor complexe ARN proteine .
In interiorul nucleului se gaseste carioplasma ca contine :
1. Nucleoli – corpi sferici lipsiti de membrana , formati din ARN si proteine cu
rol in sinteza ribizomilor
2. Cromatina – masa cu aspectul unui ghem , format din ADN , proteine si mici
continut de ARN si ioni
Cromatina reprezinta materialul genetic al celulei cand o celula se spiralizeaza si se condenseaza ,
formand cromosomi. Fiecare cromosom poarta muu de gene .

Mitoza
Membrana nucleara a disparut complet
Cromozomii sunt dispusi central formand placa ecuateriala.

Anafaza
La incadrarea acestei etape , comozomii bitematidice de la nivelul centronervului si devin
monoctromatidici .
La sfarsitul cromozomii monocromatici ajung la ½ distnata dintre carater si p..

Anafaza este una din fazele diviziunii celulare indirecte (mitoză). La începutul acestei faze, cele
două cromatide ale fiecărui cromozom se separă în regiunea centromerului. O cromatoidă migrează
spre un pol, iar cealaltă spre polul opus, astfel încât spre fiecare pol al celulei migrează câte un set
diploid de cromozomi monocromatici.

Caracteristici:

 celula se află în stare tetraploidă (are 4 seturi de cromozomi);

 spre fiecare pol al celulei migrează câte două seturi de cromozomi monocromatidici;
 deplasarea cromatidelor (a cromozomilor monocromatidici) spre cei doi poli ai
celulei se face pasiv, fără consum de energie, prin scurtarea fibrelor kinetocorale.
Anafaza este diviziunea celulară ce are loc în celulele somatice. Acestea sunt de doua feluri:

 celule diploide - cu cromozomi sub forma unui perete

 celule haploide - cu câte un un singur set de cromozomi, materni sau paterni

Telofaza
Cromozomii monocromatici ajung la polii celulei , se formaza membrana celulara care separa cele
2 celule nou formate . Are loc citochineza , adica separarea celorlalte organite celulare .

Meioza
Procesul de diviziune care se desfasoara in celule generatore din organele sexuale .
Are rezultat tot de celulare heploide ( jumatate din continut de nat genetic 23 de cromozomi ;
caploid 46 cromosomi
Procede fecundatia si are loc tocmai pt a pastra cantitatea de material genetic constanta in
descendenta , adica 23 Cromozomi vine pe cale materna si 23 cromosomi vine pe cale paterna .

Etape Meioza :
1. Profaza 1 , Metafaza 1 , anafaza 1 , telofaza 1
2. Profaza 2 , Metafaza 2, anafaza 2 , telofaza 2

Profaza 1
Mai lunga decat profaza mitozei . In plus are loc gruparea cromozomilor omologi materi si
paterni , intetrade formand 23 de pereti cromozomi . Are loc si crossing over , schimbul de gene
intre cromozomi omologi .

Metafaza 1
Tetradele se dispun la mijlocul celulei formand placa metafazica

Anafaza 1
Separarea cromozomilor omologi si migrarea lor spre polii celulei . Migreaza intregi
cromatici 23 spre un pol si 23 spre celalalt pol
Telofaza 1
Cromozomii bicromatici ajung la ....
Are loc separarea celorlalte comp celulare si individ celor 2 celule nou formate .

Dupa aceasta etapa urmeaza o sorta interfaza dupa care nu se mai dubleaza materiale genetice , apoi
se desfasoara o mitoza olisn sg=/ fiin aceea ca se obtin 23 ori monocromatidici in loc de 46 .
Celulele rezultate in urma acestei diviziuni sunt ovulele , resp spermatozoizii .

Corpul are 4 tipuri

Tesut Epitelial
Tesut Conjunctiv
Tesut Muscular
Tesut Nervos

Orice tesut este alcatuit din acelasi tip de celule care au aproximativi aceasi forma si indeplinesc
aceasi functie .

Tesutul Epitelial
- Este format din celule strans unite intre ele prin substanta fundamentala . Celulele sunt
dispuse pe o membrana bazala . Acest tip de tesut este nevascularizat iar hranirea sa se face prin
difuzie ,pe baza tesutului conjunctiv laxsituat sub membrana bazala. Tesutul epitelial formeaza cu
tesutul conjunctiv o unitate functionala . Dupa rolul pe care le indeplinesc epitelile se clasifica in :
1. Epitelia de acoperire , care sunt :
a. Unistratificate
I – tesut pavimentos – il gasim in pleura , pericard, peritoneu ,
endotelur vaselor ...
II – Cubic – il gasim in tubul contort distal al nefronului
III – columnar /prismatic – acest tip columnar si el la randul lor sunt 2
feluri :
-cu cil – se gaseste in trompele uterine
-cu microvil – este in epitelul tubului digestiv de la stomac la rect

b. Pseudounistratificate – este un epiteliu unustratificat de fapt , la care nucleii

celulelor sunt situati la nivele diferite si creaza efectul de pluristratificat . Acest tip d=se gaseste in
mucoasa tranheei si a bronhiilor principale .

c. Pluristratificate :
I. Pavimentos :
-cheratininizant – se afla in epiderma
-necheratinizant – se alfa in mucoasa bucala , faringiana si
vaginala
II. Cubic - se afla in canelel mari a glandelor salivare , mamare si
sudoripare .
III. Prismatic – Se afla in canalele mari de secretii a unor glande
salivare in uretra peniana .

d. Tesut de tranzitie ( uroteliu) este un epiteliu de acoperire la care numarul de

straturi variaza , se afla in vezica urinare si in caile urinare . Cand vezica este pplina numarul de
straturi scada , iar cand este goala acest numar de straturi creste .
Fibros – pred.fibrele de colagen (discurile utervetrale si sirufizei pubiene
Tesutul conjunctival dur
- Dur ( osos) subst. Fund. Este numita oserina care este o proteina impregnata ai saruri .
Ca si fosfor
Celulele sunt clasificate in
- osteoblaste ( cele tinere )
- osteocite ( celenature prezente in osteoblaste )
- osteoclaste ( cel mai interin in emanierea osoasa )

Tesutul osos
– tesut oso compact – este format din un ... morfologice numite osteoane sau cisterne
Haves
- Tesutul osos sponojos -este format din rabecule , delimiteaza areole cu maduva rosie
hemalogena, trabeculile sunt formate din straturi de lamele osoase ( ex : interiorul
epifizelor oaselor lungi , lama interna a oaselor late si scurte )

Tesutul muscular
Intra in alcatuirea muschilor , prezinta proteine contractile numite aclina si miozina
implicate in contractia musculara si grupate in vigante acestui tesut numite miefibrile .

Se clasifica:
- Tesut muscular striat :
o Scheletic
o Cardiac
- Tesut muscular neted :
o Visceral
o Multiuritor
Tesutul muscular striat de tip scheletic :
-muschi scheletici
-este format din fibre plurinucleate
-rebiculul endoplast smatic este foarte bine dezvoltat sub forma de tuburi si este
implicat in transportul ionilor de calciu
- =viteza de contractie este mare
-durata contractiei este mica
-unitatea functioriala a miofibrei este sarcomeorul
In timpul contractiei miofilamental de miozina se completeaza cu cele de ac in prezenta
ionilor de la

Tesutul muscular striat de tip cardic

Intra in alcatuirea miocardului

Fibrele sunt unicelulare
Miofibrilele sunt organizaate in sarconere
Viteza de contractie este medie
Durata de contractie este medie
Muschiul inimii se contracta independent de informatiile venite de la sistemul nervos ,
proprietate numita automatismul cardiac , si se datoreaza existentei unei tesut excito –
conductor vascial format din fibre musculare cariace modificate

Tesutul muscular neted

Formand din fibre musculare
Au aspect fusiform
 Miofibrele nu sunt organizate in sarcomis
Viteza de contractie este mica
Durata de contractie este mare

a. Tesutul muscular neted visceral – prezent in organele viscerale ( tub digestiv , vezica ,
cai respiratori , tunica media a vaselor sanguine ) . O fibra nervoasa , mai multe fubre
musculare
b. Tesutul muscular neted neultinitar* - este prezent in muschiul erecta al fibrelor de par .
Prin contractia firelor de par apare pielea de gaina . In fibrele circulare si radiale ale irisului .
Fiecare fibra musculara este inervata de catre o fibra nervoasa .

Tesutul nervos

Alcatuit din celule nervoase ( neuroni)

Celulele de sustinere (gliale)

Parti componente ale unei neuroni :

- Corp celular
o Neurilema
o Neuroplasma
o Neurofibrile
o Corpi tigroizi
o Organite nespecifice
- Prelungiri nervoase :
o Dendrite
o Axon
Dendrite – sunt prelungiri multiple care reduc impulsul nervos aferent
Axomul – este o prelungire unica care conduce impulsul nervos eferent , prezinta o mebrana numita
axolema si axoplasma , in care se gasesc numeroase mitoconcrii , si termina in nuton terminal , in
care exista vezicule cu mediatori chimici cu rol in transmiterea impulsului nervos .

Poate fi acoperit de 3 teci

- De mielina – rol de aparare a xonului
- Schwann
- Teaca henle – are rol de izolare a axon

Clasificare neuroni
- Dupa functie :
o Senzitivi – care fac sinapsa cu receptoni
o Motori – transmit informatia spre efectori de la centru nervosi
o Senzoriali – joaca rol de cel receptoare
o Secretori – produce hormoni
- Dupa numar de prelungiri :
o Unipolari – prezinta doar axon , ex cel cu con si bastonas din retina
o Pseudounipolari – prezinta si axoni si deridrite ( neuroni din ganglioni spirale )
o Bipolari – un axon si o deridrite , es cel bipolar din mucoasa olfactiva
o Multibipolari – neurini piramidaledin scoarta piramidala
o Dupa forma : sferici , miramidati , stelati ,etc..

Celule gliale :
Sunt de 10 ori mai numeroase ca neuroni si au rol trofic si de sustinere a neuronilor .

Sinapsa
Reprezinta legatura dintre :
- Fie 2 neuroni
- Sau 1 neuron si o celula receptoare
Alcatuirea - au o componenta presireaptica, fanta minaptica si componenta postsinaptica.

Dupa tipul de transmitere avem – chimice si andrenergice , colinegercie , electrice

Dupa efect :
-excitatori - impulsul se transmitemai departe
-inhibitori - impulsulnu se mai transmite mai departe

******
-cap – expansiune osoasa a unei epifize sustinuta de un gat ( col)
- fateta – suprafata articulara aproape plata , neteda
-candil – proces articular rotunjit
- trohlee – proces articular de forma unei scripete
- ramus – expansiunea unui os care face unghi cu restul structurii.
Toate acestea au rolul de a ajuta la formarea articulatiilor

Depresiuni si deschidere osoasa

*Dreat – cale de pasaj ,de forma unui canal
Sinus – cavitate in os , cu aer

Este ocupat de o masa de tesut osos spongeos care contine in alveolele sale maduva
rosie .Oasele contin in cavitatilie lor interne (canalul medular si in alveolele osului spongeos ) ,
aceasta este un tesut conjunctiv fiind vascularizata si inervata . Culoarea si structura , functia
maduvei osoase variaza in functie cu varsta ea prezentandusa ca maduva rosie , maduva galbena si
cenusie .
Maduva rosie se afla in toate oasele tinere ( fat si copil ) , precum si la adult la oase scurte
si neregulate ( vertebre stern , coaste , oase coxale , oasele basei cranului )si in epifize in oaselor
lungi . ** *** .
Maduva galbena – este bogata in celule adipoase ( celule grosoase ) , se gaseste in
diafizele in oaselor lungi la adult . aceasta rezulta din transformarea maduvei rosii .

Maduva cenusie se intalneste in oasele batriniilor fiin formata din tesut conjunctiv cu rol de
umplutura .

Cresterea si remodelarea osoasa

Tesutul osos alcatuieste cea mai mare parte a scheletului . Osul este cele mai dinamice
tesuturi ale corpului prezentand procese de crestere , remodelare si refacere . In perioada copilariei
si adolescentei ,oasele cresi in grsomie si in lungime .

Cresterea in lungime este prezenta in oasele lungi dar si la alte oase precum omoplatul ,
coxalul , corpii vertebrali , fiin asigurata de discurile cartilagioase de la crestere . Spre sfarsitul
adolescentei discurile de crestere se inchid . Tesutul cartilaginos fiind inlocuit de tesutul osos .
 Cresterea in grosime , apare la toate tipurile de oase realizanduse prin adaugare de tesut la
suprafata osului . In acest caz osteoblastele din periost adauga tesut osos la suprafata osului in timp
ce osteoclastele din endost indeparteza osul de pe suprafata interna a peretelui osos .

Aceste 2 procese de geneze si distrugere osoasa au loc aproximativ in acelasi ritm .

Remodelarea osoasa – in schelet inclusiv cel adul , ca urmare a nevoilor de adaptare

permanente a oaselor la solicitarile mecanice principale are loc remodelarea osoasa prin procese de
depunere , de resorptie osoasa . De asemenea prin remodelarea osoasa continua se asigura
mentinere constanta a concenctratiei ionilor de calciu si fosfati in lichidele corpului.
Remodelarea afecteaza atat osul compact ata si osul spongeos .
Depunerea osoasa este asigurata de catre osteoblaste care secreta osteolina ce va fi poi
mineralizata . Dupa ce osteoblastul este inconjurat de materie osoasa se transforma in osteocit .
Resorbtia osoasa este realizata de catra osteoclaste care dupa ce au produs o demineralizare locala
faciliteaza digestia atat cat extracelulara atat si intracelulara a matricei osoase prin elibare enzimelor
lizozomale . Cand resorbtia se accentueaza , in asociere cu cresterea numarului de osteoplaste .
Dezechilibrul aparut poate conduce la osteoporoza . Aceasta este frecventa la batrani mai
ales la femei ( scade densitatea osoasa ) Se manifesta prin scadere a masei osoase si o deterioarare a
arhitecturii microscopice a oaselor .

Osul compact se subtiaza si isi diminueaza denstiatea . iar osul pongeos prezinta trabecule
mai fine si mai subtiri . Astfel de oase se pot fractura mai usor ex colul femular .

Oasele scheletului uman

Contine aproximativ 206 oase grupate in 2 zone principale scheletice principale . O zona
axiala ce cuprinde oasele craniului si a trunchiului si o zona apendiculara ce inglobeaza oasele
membrelor .

Scheletul axial – craniul si trunchi – constituie axul lung al coprului ,fiin reprezentat de 80
de oase aranjate in 3 regiuni si anume: craniu , coloana vertebrala , si cutia toracica .

Craniul : este format din 2 portiuni : neuro craniu , viscerocraniu .

Neurocraniul ( cutie craniana ) – adaposteste encefalul (creier) , este mare , globulos ,
format din baza ( zona nucala) si bolta ( este in varful capului (vertex) ) si cuprinde urmatoarele
oase care se clasifica in perechi si neperechi .
Perechi : parietale , temporale
Neperechi : frontal , occipital , sfenoid si etmoid .
Se aduga tot la neurocraniu cele 3 oase perechi ale urechii medi , ciocan ,
nicovala si scarita .
Viscerocraniu ( scheletul fetei ) –
Perechi : Maxilare , palatine , nazale , oasele lacrimale , zigomatice , si
cornetele nasale inferioare .
Neperechi – mandibul si vomerul si osul hioid

Coloana vertebrala : - este localizata parte medioposterioara a corpului , servind acestuia

suport rezistent si flexibil precum si pentru protectia maduvei spinarii . Este formata din 26 de oase
dintre care 24 sunt vertebre individualizate iar alte 2 numite sacrum si coccis provin prin sudarea
intre ele a unor vertebre . Coloana vertebrala prezinta 5 regiuni : cervicala , toracica , lombara ,
sacrala si cocigigiana . Prezinta 2 curburi cu convexitatea orientata anterior si se numesc cervicala
si lombara si 2 corburi cu convexitatea orientata posterior toracis si sacrococcigiana .
Vertebra este formata din corp vertebral – corpul din fiecarei vertebre prezinta doua suprafete
articulare superioara si inferioara aproximativ plane prin care se asigura articularea cu vertebrele
adoacente prin intermediul a unui disc intravertebral . Arcul vertebral intre corp si arc se delimiteaza
(gaura) foramen vertebral . Prin suprapunerea vertebrelor se formeaza canalul neural sau canalul
medular in care este adapostita maduva spinarii . Arcul vertebral se leag de corp prin intermediul a 2
pedicul (piciorus) vertebral . De asemenea pe arc exista mai multe apofize (procese sau
prelungiri ) : spinoasa care este unica dispusa posterior pe linia mediana si transverse care sunt 2 :
una e pe stanga si une pe dreapta pe laterale . Mai exista si apofize de articulare intraverebrala sau
zigapofize . Apofizele spinoase si transverse servesc ca suprafete de insertie musculara .

.....................
Arcul vertebral

Intre corp si arc se delimiteaza o gaura foramenul vertebral .Prin suprapunerea vertebrelor se
formeaza canalul neural sau medular in care este adapostat maduva spinarii . Arcul vertebral se
leaga de corp cu 2 pediculi vertebrali . Pe arc exista mai multe apofize .

Apofiza spinoasa este unica dispusa posterior pe linia mediana si transverse care sunt 2 sau o
pereche de articulare intervertelor sau zigapofize . Apofizele spinoase se transverse servesc ca
supliment de insertie musculara .

Regiune Cervicala
Cuprinde 2 vertebre
Primele 2 sunt atipice – ATLAS
- Axis
Urmat 5 sunt vertebre ceru tipice
Atlasul are forma de inel si este lipsit de corp vertebral
Axisul are caracter apofiza adontoida care se gaseste la p sup a corpului vertebral la rep
corpulu atlasului sudat la acest nivel . Vertebrelor ceru tipice au corp putin mai alungit in sens
transversal fata lui sup avand un aspect de sa dat unor apofize semilunare , ce ce confera acestei
regiuni o mare mobilitate

Regiunea toracia
Cuprinde 12 vertebre descriere imagistica litera T sau D .
Are corpul aproximativ cilindirc . Pe corpul vertebrei la baza arcului neural exista 2 perechi de
semifatete sup si inf pt artic cu capul coastei .

Apofiza spinoasa este lunga , nebifurcata si oblica iar apofizele transverse poarta cata o fateta de
articulare tuberozitatea coastei .
Pe fiecare vertebra exista si 2 perechi de zigapofize .

Regiunea lombara

Este alcatuita din 5 vertebre cu cord vertebral masiv la care diametrul transversal este mai mare
decat cel anteroposterior . Foramenul vertebral are forma triungulara , iar apozisa spinaza scurta lata
si orizontala .

Regiunea sacrala
Este reprezentata de osul sacru care are forma di piramida patrulatera orientata cu baza spre
superior si varful inferior sau caudal si este strabatuta de canalul sacral .

Osului sacru i se descriu 4 fete , una anterioara care usor concava , una posterioara convexa , si
doua laterale pe care exista cate o suprafata de articulare cu oaxele coxale . Este sudata a 5
vertebre .

Regiunea coccigiana
Este reprezentata de osul coccis format prin fuzionarea a 4/5 vertebre coccicigene
rudiomentare .