Constantin Ripi NelidaNedelcu!

SOLFEGIU
PENTRUTOTI t
Av
MAI\IUAI COMPTET DE ITtr\rATARE
)

A CITIRIIMUZICATE

VOLMIUL II
 Constantin Rip[ Nelida Nedelcut

SOLFEGITT PE|YTRU TOTI

MAN(]AL COMPLET DE iXTTiT,q,NN '
A CITIKII MUZICALE

Volumul II

Editura MediaMuslca
a Academiei de Muzicd "Gheorghe Dima" - Cluj
2002
 Cuprins

Capitolut B: Tonalittrfile cu armurtr

Leclia 36: Nogiuni teoretice preliminare

I. TonatitAfile cu o alterafie la armurl

Leclia 37: Tonalittrlile Sol major gi mi minor
(cuundiezlaarmur[)(1) ...... g
Lecgia 38: Tonalittrlile Sol major gi mi minor
(cu un drezla armurl) (2) .. .. . lg
LecAia 39: Tonatittrlile Fa major Ei re minor
(cu un bemol la armurl) (1) . . . 27
Lecgia 40: Tonalitillile Fa major gi re minor
(cu un bemol la armur[) (2) .. . 35

II. Tonalit[file cu douf, alterafii Ia armurfl

41:
Lecgia Tonalit?t1ile Re major gi si minor
dteaharmurl)(1)
(cudoi ..... M
Lenya4Z: Tonalittrtile Re major gi si minor
(2)
(cu doi diezi Ia armur[) . . . . 53
Lwya43: Tonalitittrile Sib major gi sol rninor
(cudoibemolilaarmurl)(1) ........6t
Leo1ia44: Tonalittrgile Sib major gi sol minor
(cu doi bemoli Ia armurtr) (2)

III. Tonalitl[ile cu trei altera[ii la armurf,

Lecgia45: Tonalittrlile La major gi fa# minor
(cu rei diezi la armur[) (1) . . . . 76
Leofia46: TonalitIlile La majOr Ei fa# minor
(cureidiezi.laarmurl)(2) ......84
L*ya47: Tonalittrlile Mb major qi do minor
(cureibemolilaarmurl)(1) ........91
Lecfa 48: Tonalit{1ile Mb major gi do minor
(cureibemolilaarmurl)(2) ........97
IV. TonalitSfile cu patru alteratii la armurtr
L*9a49: Tonalittrlile Mi major gi do# minor
(cuparudiezilaarmurtr)(1) .. ......105
Leclia 50: Tonalittrlile Mi major gi do# minor
(cuparudiezilaarmurtr)(2\.. ......112
Lecgia 51: Tonali0tlile Lab major gi fb minor
(cupatrubemolilaarmuril)(1) ......117
Leclia 52: Tonalir?t1ile Lab major Ei fa minor
(cupauubemolilaarmur[)(2) ......123
 Cuprins

V. Tonalitifile cu cinci, Sase Si Sapte alterafii Ia armuri

Leclia 53: Tonalittrlile Si major gi sol# minor
(cu cinci diezi la armurl) ... . IZB
Leclia 54: Tonalirdgile Reb major gi sib mmor
(cu cinci bemoli la armur[) 133
Leclia 55: Tonalit{ile Fa# major gi re# mrnor
(cu gase diezi la armur[) 139
Leclia 56: Tonalittr$le Solb major Ei mib minor
(cu gase bemoli la armur[) IM
Leclia 57: Tonalittrlile Do# major gi la# minor
(cu gapte diezi Ia armld) 148
Leclia 58: Tonalitillile Dob major gi lab minor
(cu gapte bemoli la armurl) t52

Capitolul C: Solfegiul cromatic

f. Intonarea sensibilelor
Leclia 59: Intonarea gamei cromatice 156
Lecgia 60: Intonarea sensibilelor treptelor unei game t&
Leclia 61: Sensibila sensibilei t67
II. Intonarea interyalelor mlrite gi micgorate
Lecya62: Secunda mtrrit[ t7L
Lecgia 63: Cvarta micAoratl 174
Lwpa64: Cvarta mtrriH t77
Leclia 65: Cvinta micgorattr 180
Lecgia 66: Cvinta mtrrittr 183
Le*ya67: Sexta mtrrittr 187
Leclia 68: Septima micAoratll 188
III. Intonarea acordurilor
Lec;ia 69: Acordul de trei sunete t92
L*1ia70: Acorduri de septimtr (de paru sunete) r97
Lecgia 71: Acordul cu septiml micgoratl 20t

Capitolul D: Solfegiul intervalistic

LecyiaT2: Secunda mare (gi terfa micgorattr) 203
Le*pa73: Te4a mictr (Ei secunda mlritl) 207
LecpaT4: Terla mare (Ei cvarta micgorattr) 2tr
Leclia 75: Cvarta perfectil (Si te4a mtrrittr) 215
Le*gia76: Cvarta mtrritl (Ei cvina micgorat?t) 2t8
Lenlta77: Sexta mic[ (Ei cvinttr mlritl) 222
Lecfia 78: Sexta mare (gi septima micgora0l) 225
Lec1ia79: Septima micl (qi sexta mtrrittr) 228
Leclia 80: Septima mare (gi octava micgorattr) 230
Tonalitdlile cu armurl 5

CAPITOLUL B: TONALITATILE CU ARMURA

j6
Notiooi teoretice preriminar
Tonalitltile Do major"Lecfia
qi la minor se alc[fuiau cu fondul sonor al
celor gapte sunete naturalel.
In procesul creagiei muzicale, aceste tonalitigi au fost Eanspuse pe
toate treptele (naturale pi alterate). in felul acesta s-a creat un sistem de
tonalitflli, care (teoretic) se raporteazd,infre ele prin intervalul de cvintd.
Pentru aceast[ tanspunere s-au folosit alteraliile, care vor deveni in
acelagi timp $ insemnele grafice ale fiecdrei tonalit[ri, ele fiind inscrise la
inceputul fiec6rui portativ qi purtind numele de armuri. Aceastd armur[ va
fi comun[ perechilor de tonalitili relative (paralele).
Conform girului de cvinte2 tonalit[$.le se plaseazl in sistem in
ordinea urm[toare:
- cu diezi
Do Sol Re La Mi Si Fa# Do#
1a mi si fa# do# sol# re# 1a#

I Ne amintim cf, cele (ouf, tonaiittr;i (Do $i la), avtnd aceleagi sunete (naturale) dar tonici
diferite, s-au numit relative sau paralele (perechi).
2 Pentru orientare teoretic[ redlm girul (asceudent qi descendent) de cvinte in care se
or8nduiesc sunetele naturale gi alterate, pomind de la do:

e)/
i
Cum vedem fiecare sinet naturat apare alterat suitor (cu #) $i coborAtor (cu b).
Transpunerea la cvintlt (ln sus sau ln jos) a unei tonalit[;i apare cea mai fircasc[,
iutrucflt propune modificarea unui singur sunet al sctrrii'
6 Tonatittrlile cu armurtr

- cu bemoli
Do Fa Sib Mib Lab Dob
la re sol do fa lab

a a
Pentru o mai bun[ vizualizate, in vederea memor&'ii lor, redlm
aceste tonalit6gi pe un arc3:
1 5 6 7
Fa# Do#
si la#
EP-r, Re sol# re#

mi si

Fa sib
-re
sE;) sol
Mib
do
Lab
fa Dob
lab
' s" Aur"*e c[2 sistemur t3naut4itor4.on6n. fs pr."rr,f de tonautaTgi,
sau, mai bine zis, 15 tonalitifi majore gi fS *iror", in total 30.

3
Maioritatea tratatelor de teoria muzicii redau aceste tonalitili pe un
cerc numit "cercul cvintelor":
Do
1a Soi
m1

-/sib
f sor
Mib
'do
Lab
\ru
Reb
iitt solb Do-b
lab
 Tonalit2llile cu aIInuItr

Din cele 30 de tonalidti, 6 perechi sunt enarmonice gi anume cele

cu
5, 6 gi T.alterafiia, adicd perechea Cu 5# este enarmonicd cu perechea cu
7b,
cea cu 5b este enarmonic[ cu 7# perechea cu 6# este enarmonic[
$i cu cea
cu 6b5.
Oferim acum nigte modaliJilr (mnemotehnice) de memorare a
Efnelor gi alteraliilor. Asfel, la gamele cu diezi cAnd avem armura, de Ia
ultimul diez urc[m un semiton $i afltrm tonica gamei majore. De exempiu,
dacd avem 3# la armurl de la ultimul diez (sol#) urc{m un
#
semiton gi alllm toni.u Lffi gu*.i La major), socotind apoi gi relativa
gamei La major, adic[ fa#. Deci gamele cu 3# vor fi La majoi
Ei ia# minor.
Invers, c6nd gtim gama gi hebuie s[ calcul[m cdtri diezi are, de la
.
tonica gamei majore vom cobori un semiton (diatonic) gi afllm ultimul
diez
al gamei". In cazul gamei minore, clutim int6i parateta majord gi de la
aceasta calcullm. in cazul gamelor cu bemoliT, penultimul bemol
inseamnl
tonica gamei majore, de la care apoi calculdm ielativa minord.
Avdnd imaginea global[ a tonalittrlilor vom aborda acum fiecarr
tonalitate in parte, dar int-o ordine altemativl, adicd, o pereche de tonalit{i
cu armurd de diezi va fi altematil cu una cu bemoli g.am.d.

a
No;iunea de enarmonie (fu sistemur temperat) desemDeazd dou{
sunete care scrise diferit

sunA la fel, de exemplu sol# gi lab:

;k
-iil-
ln consecinltr pot fi enarmonice fi doud itrr.**, :F gi ooux
ar{}{}
precurB !i dou[ game (tonaliutti).

. '.lr:U un rDod de calcul prin care se poate aIla enarmonia oricarei game
observtrm c[_totalul alrcraiilor 8 2 game enarmonice (bemoti
$i anume:
$i diezi) este 12 ( 6 + 6,5 + 7,
r + /). lJeci la trumfuul de alteraEi a utrei gane oarecare (de ex. Sol major cu un #) se adaugl
restul pend la 12 (adice 11b insemnand gama Labb). Firegte c[ vom
depitgi granila celor 30 de
to[afie[i, iqind ln zona a$a-numitelor tonalitdJi teoretice.
6
S[ memortrn: ordinea diezilor : fado-sol-re-la-misi
123456',7
1234 5 6't
Ordinea bemolilor este invers[ decet a diezilor : si-mi-la-re-sol-do_fa.
I 8 Tonalittrlile cu armurf,

I. Tonalitlfile cu o alteragie Ia armurl

Lecpia 37
Tonalitd[ile SoIs major gi mi minor (cu un # Ia armur[) (1)

, Tonalitxf're de sol major gi mi minor sunt relative (paralete) inre

ele gi ca atare folosesc acelagi fond de sunete.
Fondul de sunete al acestor tonalit{i este format prin modificarea
unui singur sunet din cele naturale gi anume fa, care va diveni permanent
fa# (fiind notat ca armurtr Ia inceputul fiec[rui portativ):
Sol

Tonalitatea Sol major

sol major se formeazd ra cvinta superioar[ fa16 de Do major.
Gama Sol major va avea deci acceagi sructur[ de tonuri gi semitonuri
ca gi Do major, adic[ semitonuri]e intre treprele m-rv (si-doj gi
(fa#-sol).
vII-v[

VIIIu
(DI II m ry v u vIIutr
Pentru a cdnta (Ei a ne "instala") in gama Sor major, vom
c6.nta ,Jl\.
Do major,apoi o vom repeta, dar in loc de Do-re-mi etc,
vom zice : sol-la-si
etc.e

Qo re mi fa sol la si
Sol la si do re mi fa
do)
sof
Repetatri de mai multe ori aceastl gam[!

8
Existl o convenfie grafic[ ln muzicologie de a scrie cu
majusculf, tona]itatea major[.
9
Desigur al acest caz se face abstractie de diferenla
p6n[ ne obignuim cu intonarca gamei sol
de rnlrtime o*a gu.",
a ceror a,
major aceast[ "substitufue" intonagionall este util[.
Tonalit{ile cu o altaalie la armurd 9

Tot aga vom intona gi arpegiul:

(Do mi sol do)

Sol si re sol
Repetali de mai multe ori aqpegiul!

Odattr "acomodagi" in gam[, intonlm aceste exercilii:

Gamf, qi arpegiu

u=u

Sensibiltr (fa#)

Exercigii cu intervale gi acorduri in Sol majorro

l0 Aceste
exercilii pot fi altemate cu solfegierea melodiilor date pentru Sol major.
l0 Tonalitilile cu amurtr

Te4e (M = I, tV, V; m = tr, Itr, \/I, Vtr)

F" U;\;U5
,l il
I'
m

Cvarte (p = I, tr, Itr, V, VI, Vtr; + M = IV : do-fa#)

';) Y
E;5
tr
E:u
trI

Cvinte (p = I, tr, il, IV, V, VI; - m = VII : fa#-do)

;) U tt 5 5:u u
I II trI

Sexte (M = I, tr, IV, V; m = Itr' VI, VID

I'
I
 Tonalitd$le cu o alt€ralie la annull 11

Septime (M = I, IV; m = tr, Itr, V, VL YII)

Acorduri (Ir'tajore: I, IV, V; minore II, Itr, YI;

micAorate = Vtr)

v u Ylvll
fi)

in ce privegte alterarea reptelor in tonalitatea Sol major, fenomenul

va fi similar celui din Do major. in consecinl[, alteragiile vor fi sensibile
(ascendente sau descendente) la fieptele diatonice ale gamei:
ilUJil M ul vl

Cele mai ftecvente vor fi sensibilele din jurul dominantei re (treapta V-a)
adic[ do# 9i mib; cele din jurul reptei a VI-a (relativa) mi,adicd re# qi fa I ;
mai apoi cele din jurul treptei a tr-a la, adic[ sol# gi sib; treapta "napolitanl"
de deasupra tonicii, adicd lab (trJ) 9i sensibila te4ei si, adic[ la#.

a-_-
 Tonalit{ile cu armurtr

Exerciliu cu trepte altsrate:

Solfegii

1 C}TR.W. GLUCK
Alceste
Act trI: cor, sopran
Tonalittrlile cu o altera$e la armurl t3

Andantino cantabile

3 R. SCHTJMANN
Album pentru tineret op.68
Vioi si ferrir

J. HAYDN
Trio I
t4 Tonalitil$Ie cu aEnur5

J. HAYDN
Cvanet op.64, nr,4

6 W.A.MOZART
Flautul fennecat
Act.I: Fapageno
Tonalittrlile cu o altqatie la annurl

J.HAYDN
Cvartet op.54, nr.57
Finale, vioara I

n+ ,n

8 "Hffiffi
16 Tonalittrlile cu armurl

9 G. ROSSINI
Bdrbierul din Sevilla
Act.I: duet, conte

10 J. BRAHMS
Lied op.86, nr.2
Feldeinsamkeit

{
I
L
Tonali0tgile cu o alteralie la armurl
18 Tonalittrlile cu armur[

Lecfia 38
Tonalit5file Sol major gi mi minor (cu un diez la armurit) (2)

Tonalitatea mi minor
Ca gi in cazul gamei la minor, Eama mi minor are 3 variante:
natural[, armonic[ gi melodic[, prin modificarea treptelor VI gi Vtr (alterate
suitor) adic[ do# gi re# (in tetracordul superior).
- naturall

1F
I U III ry V VMVIU
- armonicl

IImryvvIvII VM
0)
- melodic[

vIu
o)
Prin aceeagi asemtrnare cu la minor, gama mi minor nahual are semi-
tonurile intre tr-Itr (fa#-sol) gi v-vl (si-do); mi minor armonic inre tr-Itr
(fa*lsol), v-vl (si-do) gi MI-vItr (re#mi), av6nd gi o secundl mlrittr intre
vI-vII (do-re#); iar gama mi minor melodic are semitonurile inte tr-Itr
(fa#-sol) gi VII-VItr (re#-mi).
Relinem in mod deosebit c[ sensibila tonalitl1ii mi minor este re#.

Pentru a intona gama mi minor (cu variantele sale), la inceput o vom

substitui (imaginar) cu gama la minorrl.

ll S" pout" gAndi gi de la gama Sol major cobor6nd o te4d:

Tonalititlile cu o alteralie la armurl 19

- natural

la si do re mi fa sol la
mi fa sol la si do re mi
Repetali-o de multe ori cu denumirile reale (mi-fa-sol etc.)!

- armonic

la si do re mi fa sol# la
mi fa sol la si do re# mi
Repeta$-o cu denumirile reale!

- melodic, melodic "baroc"

la si do re'mifa#sol#la
mi fa#sol la si do#re# mi
Repetali separat gama ascendent[ (de 5-6 ori), apoi gama descendent[
("barocd"), dar cu mare atenlie de a plsra sunetul sol (te4a minor[ a
tonicii)!

vom exersa acum intonagia elementelor importante ale gamei mi

mino/2.
Arpegiul

'12 Reamintim c[ exerciliile pot fi alternate cu solfegii pentru a evita monotonia (uneori
obositoare) a exercigiilor.
 Tonalittrlile cu armurl

Sensibila (re#)

Tetracordul superior cu cele 3 variante

o't €ltu------ I

L-

u' ile rr- |

r-r- -

Intonarea intervalelor gi acordurilorr3

13
lote"talele gi acordurile vor fi intonate pe varianta armonic[, aceasta reprezent0nd (ln
bunl mtrsurf,) tonalitatea (mi minor).
I
t-,
Tonalittr$Ie cu o altmalie la armurtr 2t

Te4e (M=III, V, VI; m=I, If, IV, Vtr)

ItrMryV

Cvarte (p=I, II, III, V, +M=IV : (la-re#), Vl (do-fa#); -M=Vtr: (re#- s o1)

mry

Cvinte (P=I, IV, V, VI; -M=tr: (fa#-do), VII: (re#-la) ; +M=Itr: (sol-re#)

UU
v

Sexte (M=II, r[T, fV, VI; m=I, IV, Vtr)

m
22 Tonalitilile cu armurl

Septime (M=I, III, VI; m=II, fV, V; -m=Vll:(re#-do)

&
&
*

Acorduri (m=I, fV; M=V, VI, -m=[, Vtr; +M=II|

!r'
(v)

Trepte alterate in mi minor

rlilmtn
vI# vil vII# vm
G)

Reamintim c[ tetracordul superior are toate treptele (diatonice gi

alterate) in scara general[ a gamei, deci el nu se ia in discugie.
In consecinl6 alteragiile propriu zise sunt treapta a rv-a la# sensibiltr.
ascendent6 la dominanttr (treapta a V-a); troapta a III-a sol# sensibila ascen-
 l'onalitllile cu o alteralie la armurl

dentl la teapta a rv-a (subdominanta); treapta a II-a fal (,,napolitand")

sensibil[ descendent[ la tonicd; fieapta I-a mi# sensibil[ ascendent[ la
treapta a tr-a fa#.
Exerciliu cu Eepte alterate gi cromatisme.

E. GRIEG
Piese lirice op.83
Poco allegro J.=60

G.F. HAENDEL
Messias
Arioso ru.28: sopran

L
u Tonalittrgile cu armurl

3 R.SCHUMANN
Album pentru tineret op.68
Prima durere

4 J.S. BACH
Cantata BWV 33
Aria m.5: oboi I
Tonatititlile cu o alteralie la armurtr 25

5 J.S. BACH
Suita englezd V
Preludiu

J.F. HAENDEL
Concerto grosso op.6, nr.3
p.III: vioara I

J.BRAHMS
Lied op.7, nr.1
Trene liebe
Tonalitlgile cu armurl

t,l

fr
0
fi
fl
il
I
il
II

t
il
 Tonalittrlile cu o alteralie la armurl 1',l

Lecyia 39
Tonalitfr{ile Fa mqior gi re minor (cu un bemol la armurfi) (1).
, Perechea de tonaliEli Fa major gi re minor se formeazd la cvinta

inferioar[ (sau cvarta superioard) faJE de tonalidlile Do major gi la minor,

avdnd doar un singur sunet modificat gi anume sib, care se noteazE ca
armurtr.

VI VII VtrI vu ulvm

(T) o)
Ne vom ocupa de fiecare din cele dou[ tonalitdli relative (paralele)
in parte.
Tonalitatea Fa major
Gama Fa major va avea aceeagi structurd de tonud $i semitonuri ca
gi Do major (sau Sol major)

r II n ry v vI v vfl
Are semitonurile inre Itr-IV (la-sib) gi Vtr-VItr (mi-fa), iar inre
celelalte trepte sunt tonuri (secunde mari).
Pentru a intona gama Fa major, ne imaginlm gama Do major.

(Do re mi fa sol [a si do)

Fa sol [a si do re mi fa
Repetafi de 5-6 ori!
Arpegiu

Repeta;i!
Exercilii ln Fa major: Arpegiul

.:r:=
28 Tonalittrgile cu armurI

Sensibila (mi)

Exercigii de intervale gi acorduri in Fa major:

Te4e (M=I, fV, V; m=I[, m, VI, VII)

Cvarte (p=I, II, m, V, VI, V][; +M=IV:(sib-mi)

Tonalitifile cu o altera[ie la armurf, 29

cvinte (p=I, IL III, fV, V, VI; -m=Vll:(mi-sib)

Sexte (M=I, II, ry, V; m=III, VI, VII)

Septime (M=I, fV; m=II, m, V, YI, YII)

m

G €uu
ru Iv

Acorduri (M=I, IV, V; m=f[, [I, VI; -m=VII)

30 Tonalit{ile cu armurl

Trepte alterate in Fa major:

trl rl ml rt M ,vrl vt

in ordinea frecvenfei vom avea:

- fvt (si I ) gi VIJ (reb) sensibilele treptei a V-a (dominanta)
- Vt (Oo*) gi VIIJ (mib) sensibilele treptei a VI-a (relativd)
- n (fa#) gi ItrJ Qab) sensibilile treptei a II-a
(contradominanta)
- trJ "napolitan[" (solb) sensibila superioarl a treptei I-a
(tonica)

Exercigii cu trepte alterate:

 Tonalit4ile cu o alteratie la armur{ 31

Solfegii
I J.IIAYDN
Divertiment VI, m.117
p.I: vioara I

FR. SCHT'BERT

J.IIAYDN
Divertisment VI. nr.l 17
Menuet: vioara I

n-
r.
32 Tonalittrgile cu armurl

R. SCHTJMANN
Album pentru tineret op.68
C6ntec de v6ndtoare

W.A. MOZART
Sonata in Fa K.W.280

tl

E
E
Tonalidlile cu o alteralie la armurl

W.A. MOZART
Divertisment nr. I 0, K.W.Z7

W.A. MOZART
Sonatrna vienez6 nr.5
PolonezE

W.A. MOZART
Sonata ln Fa K.W.280
D.IU
 Tonalitl$le cu armurl

9 W.A.MOZART
ff.5
Sonadoa vieneza
p.I
Tonali6lile cu o alteage la armur[ 35

Luyia 40
Tonalitd[ile Fa major gi re minor (cu un bemol ta armurd) (2)

Tonalitatea re minor
Este relativa lui Fa major gi poartii in consecinltr aceeagi armurd (sib).
Ca tonalitate minortr va avea cele 3 variante (ale teracordului superior):
natural, armonic Ai melodic. Pentru aceasta se vor altera suitor treptele VI
(sil )'4 $i vII (do#).
- natunl
^a

I II I[ ru V vI VII VIII

#
- amomc

I II III IV V VI VtI VIII

- melodic

I II M ry V VI VII VIII
-
pszilia semitonurilor (secundelor mici):
- natural: tr - III (mi-fa); V-YI (la-sib);
- armonic: tr-m (mi-fa); V-VI (la-sib); VII-VI (do#-re), la
care se adaugd secunda mlritl (2+) intre YI-VII (sib-do#);
- melodic: II-III (mi-fa), VII-VItr (do#-re).

Intontrm gama re minorr5:

14
Semnul I, -
numit becar, are rolul de a anula diezul sau bemolul, aducand sutretul tn
starea natural[. Ins[ aici, pdn considerarea lui sil
ca sunet altera! putem constata c[ alunci
cand un sunet este al.terat prin amur{ (sib) el devine sunet "natural" in gama respectivd, becarul
(si I ) fiind alteratie ln acest caz.
15
Pentru "instalarea" ln re minor se vor folosi cele douf, procedes fie substituind-o cu la
mlnor, fie plectnd de la gama Fa major gi coborAnd o te4[ mictr.
 Tonaliullite cu armurl

- natural

Repeta;i de 5-6 ori!

- armonic

Repetali de 5-6 ori!

- melodic

Repetali separat gama ascendentl (de 5-6 ori), apoi gama descendentd
("baroc[") avdnd grij[ sd menginegi pe fa (te4a mic[ a toncii) !

Exercilii cu elementele importante ale gamei re minor:

Arpegiu

SensibilA (do#)
Tonalittrlile cu o altera$e la armud

Tetracordul superior cu cele 3 variante

Intervale gi acorduri in re minor (armonic)

Te4e (M=Itr, V, VI; m=I, II, ry, VID

Cvarte 1p=1, 11, 1a, V; +M=IV: (sol-do#),VI: (sib-mi); -m=YII: (do#-fa)

 Tonalitlgile cu armur[

Cvinte (p=I, fV, V, VI; -m=tr:(mi-sib), Yll(do*lsol; +M=(fa-do#)

Sexte (M=II, m, IV, VI; m=I, V, VID

Septime (M=I, III, YI; m=II, fV, V; -m=Vll(do#-sib)

M m

II

Acorduri
Tonalit[1ile cu o altealie la armurl

Trepte alterate in re minor

trl rl url M

ff Y V VI UI VII VII# VIII

(D

Neludnd in disculie tetracordul superior, tepie alterate vom avea:

- trJ ("napolitan[") sensibila superioartr a tonicii
- It
sensibila trept€i a II-a
- Itrt sensibila treptei a IV-a (suMominanta)
- IVt sensibila reptei a V-a (dominanta)

Exerciliu cu trepte alterate in re milor:

Sotfegii
I Album pentru A.M. Bach
40 Tonalit{lile cu armurl

2 J. HAYDN
Divertisment V m.l14

3 J.S. BACH
Suita tr pentru violoncel solo
 Tonaiiagb cu o alterarie la armull 4l

4 R.SCHUMANN
Album pentru tineret op.68
S[5ind

5 H. PURCELL
Dido si Eneas

L
 F

Tonalittr ile cu armud

W.A.MOZART
Cvaflet nr.7 K.W.499

J.S. BACH
Cantata BWV 25
Aria nr.3: continuo

J.S. BACH
Partita II BWV 1004

;
E
Tonalitllile cu o alteralle la armurl

9 W.A..MOZART
CvartetK.W.42l
pJtr: vioara I
 E

44 Tonalittrlile cu armurl

II. Tonalitnfile cu doul alteratii la armurd

LecAia 41
TonalitAfile Re major gi si minor (cu 2 diezi Ia armur{) (1)
Tonalittrlite Re gi si se formeazfla a II-a cvinttr superioarl fal[ de
tonalitligile Do gi la, sau la o cvinti fa1[ de tonalit{ile Sol gi mi, situalie in
care va acumula incd un diez (do#) la armur[, pentru ca scara cale se
formeaz[ pe Re gi si s[ aibd aceeagi sftucturl (de intervale gi acorduri) cu
Do gi la - gamele model.

rt€
m tv v uvu vmIII m ry v u vllvm
(I) fi)
Tonalitatea Re major
Va avea deci semitonurile totintre treptele Itr-ry (fa#-sol) gi YII-VItr
(do#-re).
Pentru a intona gama Re major, ne imaginlm in prealabil una din
gamele majore pe cile le-am parcurs (Do, So1, Fa) apoi rostim silabele
gamei Rer6:

rtrmryvuvII VIu
(I)
Repetaf de 5-6 ori!
Arpegiu

Repetali de 5-6 ori!

16
Considertnd cf, ar fi deja momentul s[ intonlm o garn[ majortr sau minor[ Pdr[ a mai
fidependenli de imaginea auditivl a garnei Do sau la, atragem atengia c[ cel mai decisiv sunet
pentru diferenlierea lnre major gi minor este treapta a trI-a" care este te4[ mare in major 5i terl[
micl in minor. In consecinll de cnte ori vrem s[ intonlm o gam[, trebuie s[ ne concentrlm ca
te4a (mare sau micf,) str fie intonatf, corect clci in continuare scara se cAntl automat.
Tonalittrlile cu dou[ alteralii la armurtr 45

Exercigii in Re maior:

Gam{ gi arpegiu

Sensibila

Intervale gi acorduri:

Terfe (M=I, IV, V; m=II, m, VI, VII)

IIImIVV

il,
Cvarte (p=I, II, V, VI, V[; +M=fV:(so1-do#)
ppp+Mp
46 Tonalittrlile cu armurl

Cvinte (p=I, [, III, fV, V, VI; -m=Vll(do*t-sol)

p -m

mryvuvtr

Sexte (M=I, If, fV, V; m=III, VI, VII)

Septime (M=I, fV; m=II, m, V, VI, Vtr)

5u s
uuI

Acorduri (M=I, IV, V; m=f[, IfI, VI; -m=VII)

I II mIVV VMVItr

Treptele alterate in Re major:

trlfimlrf Mul vt

mv
Vom avea agadar:
- in jurul freptei a V-a (dominantei): IVt (sot#) Si VtI (siU)
Tonalitilile cu dou[ alteratu la armurtr

- in jurul treprei a VI-a (relativei): Vt (ta*) si vtrJ (do[ )

- irr jurul treptei a II-a (conradominanta):It (re#) g ruJ (fa[ )
- sensibila superioar[ a treptei I-a (tonicii): trJ (mib)
- sensibila inferioard a reptei a III-a: trt (mi#)

Exerciliu de intonalie cu trepte alterate:

Solfegii
1 W.A. MOZART
Cvartet nr.8, K.W.575
 F-

48 Tonalittrlile cu armurl

a,
2 H. PURCELL
Dido si Eneas
Act II nr.27, Belinda

W.A. MOZART
Bastien und Bastienne
Allegro moderato Tertet nr.16: Calias

W.A. MOZART
Cvartet nr.1 K.W.387
Molto allegro
Tonalittrlile cu doutr alteralii la armuril 49

R. SCHTJMAI{N
Album penru dneret op.68
Cdntec razboinic

J.HAYDN
Divertisment V nI.1 14
s0 Tonalittrgile cu armurl

CIIR.\ry. GLUCK
Alceste

8 W.A. MOZART
Concert pentru pian in Re K.W.l75
Tonalitrfle cu doutr alteraiii la arrnurtr
51

J.S. BACH
Messa in si
Cor nr.1 1: bas
52 Tonalitilgile cu armufl

W.A.MOZART
Sonata nr. 13 ln Re
Tonalidlile cu doutr altemlii la armurtr 53

Lecfi"a 42
Tonalittlile Re major gi si minor (cu 2 diezi la armurA) (2)
Tonalitatea si minor
Fiind relativa lui Re major, tonalitatea si minor va avea 2 diezr la
armurtr gi rn.. plus, alteragiile penEu armonic Ai melodic, adicd neptele a VI-a
(sol#) gi a VII-a (la#).
- natwal

ffi I ll m N v vl vII vn

- armonlc

VIII
(0

- melodic

ffi -I II I[ ry V VI VII VIII

Se observ[ din nou cf, modifictrrilc gamei apar numai in teEacordul

superior (fa#-si).
-
Pozilia semitonurilor este aceeagi ca in orice gamtr minorl (1a, mi,
re), adic[: - natural: tr-Itr (do#-re), V-YI (fa#-sol)
- armonic: tr-Itr (do#-re); V-VI (fa#-sol), MI-VItr (la#-si)'
iar secunda mdritil (2+) futre rrl-rr'fi (sol-la#)
- melodic: II-III (do#-re), VII-VIII (la#-si)
Intonarea gamei si minorlT:
- natr:ral

Repetali de 4-5 ori!

l? Dace nu reugim s[ intontrm si minor pe baza te4ei mici de la totricu, atunci vom folosi
yechea metodtr ne vom imagioa auditiv gama la minor $i spoi Yom substitui deoumfuile'
 54 Tonralittrgile cu armurtr

- armonic

Repetali de 4-5 ori!

- melodic "baroc"

Repetagi cu atenlie la menginerea terlei re, mai ales in cobor0re (gama

"barocd")!

U
I MVVM

Sensibili

Eiercigiu cu tetracordur superior al celor 3 variante: natural,

armonic gi melodic:
Tonalidgle cu doutr alteralii la armurtr
55

Intervale $i acorduri in si minor:

Terle 6tt4=ry, V, VI; m=I, L fV, VID

mryv

Cvarte 1p=1, II, III, V; +M=IV, YI; m=VII:(1a#-re)

111ryYVIVII
 Tonalittrlile cu armurl

Cvinte (p=I, fV, V; -m=II, VII; +M=Itr:(re-1a#)

Sexte (M=II, ffi, N, VI; m=I, V, VID

MMM
Tr{}u
IIIIIIN

Septime (M=I, V; m=II, rTT, lV, M; -m=Vll:(1a#sol)

Mm^-m

IUtrI

Acorduri (M=V, VI; m=I, IV; -m=II, VIn; +M=Itr)

Tonaliulile cu doutr alteralii la aflnultr

Trepte alterate in si minor: mi# (treapta a IVt); sensibila dominan-

tei fa#; re# (neapta a Itr1) sensibila subdominantei mi; si# (reapta It);
sensibila contradominantei do# (treapta a II-a); do! (treapta a trJ); sensibila
inferioar[ a tonicii si.
trlilmlM
trryv V[ VII# VIu
o)

Exercitiu cu trepte alterate gi cromatisme:

Solfegii
1 M.P.MUSORGSKI
Hovanscina
Moderato assai, quasi mariiale Act I: oboi
58 Tonalit{1ile cu armurtr

2 J. HAYDN
Divertismentltr m.96
Menuefi vioara I

3 J.S. BACH
Oratoriul de Cr6ciun BWV 248
nr.62: oboi d'amore

CHR.W. GLUCK
Iphigena in Taurida
Act IV scena II: Oreste
Tonalitil$le cu dou[ alteragii la armurl

5 D. SCARLATTI
Sonata in si, nr.50, vol.Il

J.S. BACH
Fugato pentru pian in Re

H. BERLIOZ
Romeo si Julieta op.17
Allegro fugato J=60 Act I: inroducere, viol6
60 Tonalittrlile cu armurtr

J.S. BACH
Messa in si
Cor Dr.4: alt

F.M.BARTHOLDY
Andante J Serenad6 si Allegro giocoso op.43
=88

i
I
I
j
Tonalittrtile cu doul alteralii la armurl 61

Leclia 43
Tonalitltite Sib major gi sot minor (cu 2 bemoli la armuri) (1)

Tonali0fiile Sib major gi sol minor urmeaz[ (in seria tonalitdlilor cu

bemoli) dupl Fa major qi re minor, la cvinta (descendenti) urmtrtoare sau la
2 cvintp descendente de la Do major gi la minor. In consecinp ele vor avea
2 bemoli de armurd (sib gi mib), prin care raportudle interne ale scdrilor
devin identice cu Do major sau la minor.

I' U, .c
I uuI Yrr Y; mrvvuvtr VIII
(r) o)
Gama Sib major
Gama Sib major va avea deci semitonurile inre re-mib (III-IV) 9i Ia-
sib (VII-UII). Se va intona ca orice gaml majorl.

trItrryYVIYII YIII
(D
Arpegiu

Excrcifi in Sib major

Gam{ pi arpegiu
 r

62 Tonalit[1ile cu armurl

Sensibila

Intervale gi acorduri in Sib major:

Teqe (M=I, IV, V; m=II, m, \II, VII)

rrve
III

Cvarte (p=I, [, III, fV, V, VI; +M=IV:(mib-la)

r
I trmrv

Cvinte (p=I, IL III, fV, V, VI; -m=Vll:(1a-mib)

_LIrtrP!pp-m
rt {> ('
rIImry uvu
Tonalitigile cu doul alteralii la armurtr

Sexte (M=I, II, fV, V; m=III, VI, YII)

uuI

Septime (M=I, fV; m=II, m, V, VI, Vtr)

M

I' +
I u

Acorduri (M=I, fV, V; m=I[, III, VI; -m=Vll:(la-do-mib)

Trepte alterate in Sib major:

Deci vom avea:

- in jurut treptei a V-a (dominantei) cele doutr sensibile mi! Wt)
si sotb ryIJ)
 Tonalittrlile cu armurl

- in jurul treptei a VI-a (relativei) alte doul sensibile fa#ryf Si

hb $trJ)
- in juul neprci a II-a (contradominantei) sunt sil (tt) Si reb (IIIJ)
- sensibila treptei a III-a do# (tr1)
- sensibila inferioarl ("napolitan[") a Eeptei I-a adicl dob (trJ)

Exercigiu cu trepte alterate:

W.A. MOZART
Requiem: Qsanna
Cor: sopran

FR. SCHI'BERT
Allegro moderao Frumoasa morerita op.25
Tonalitigile cu dou[ altera;ii la armurtr

W.A. MOZART
Sonatina vieteziw.4

G.F. HAENDEL
Judas Maccablus
nr.23: Arie tenor
66 Tonalitrfle cu armurl

5 G.PH. TELEMANN
Suiti penru clavecin ru.l0
Menuet en Roundeau

A.DIABELLI
Sonatina op.168 nr.4

R. WAGNER
Rienzi
Allegro con brio J =88

i
I

t
Tondliirlile cu doutr altera$ii la armud

8 W.A.MOZART
Cvanet K.V.589
p.I, vioara I

J. HAYDN
ff.8
Simfonia londoneza
Allegro con spirito

w.A.MozAx.T
Allegro moderato sonata lD sib K.v.136
68 Tonalittrlile cu armurtr

Lecpia. 44
TonalitAtile Sib major gi sol minor (cu 2 bemoti) (2)
Tonalitatea sol minor
Relativa tonalitiifii Sib, tonalitatea sol minor va avea tot 2 bemoli ca
armurd, Ia care se adaugtr alteragiile pe parcurs (dar considerate totu$i
"naturale" in tonalitate) ale treprei a VI-a (mii ) 9i VII (fa#) penru variantele
armonic Ai melodic.

- natural
ry v u vu vl
o)

- armonc
tv v vIv vlu
(D

- melodic
;I I'
IU tV V VI VII VJII

Ca gi in
cazul tonalidiilor minore ant€rioare, sunt de refinut
modificilrile care apar in tetracordul superior: secunda mtrrittr mib-fa# (VI-
VII) din varianta armonic[ gi modificarea tetracordului in minorul melodic
prin mil gi fa#.
Intonarea gamei sol minor se va face prin efornrl de a intona mai
intii primele 3 troptc_,-a$€zand tcrla micd gi concentrdndu-ne asupra instaltrrii
"caracterului" minols:

l8
Cu siguranltr avem deja imaginea muzicald a acestui ,,caractel,, mitror (mai liric) in urma
studiului de p8nd acum al parslelismului gamelor majore Si minore. Fiind vorba de gama sol
mitror, $i" aEintindu-ne de Sol major este momentul se se con$tientizeze expresia de game.
omonlme, adicl douE gsme carc au aceia$i tonicu (sol), dar uDa de mod major qi alta de mod'
minor, decisiv pentru aceasta fiind te4a pe tonic& st (re46 lrare) petrtru Sol major $i sib (te4[
mic[) pentru sol mhor.
Tonalit[1ile cu doul alteralii la armurtr 69

Sol minor naturalre

/!\ /i\

;6 YU suEE
L- '-

Repetali de 5-6 ori!

Intonlm arpegiul

;:U
ItrI v VIII
Repetali!
So1 minor armonic

Repetali de 5-6 ori!

Sol minor melodic ("baroc")

Repetafl de 5-6 ori!

Exercilii de intonalie in sol minor:

Arpegiu gi sensibila

19
Pentru vocile lnalte (soprani, tenori) se poate folosi,scara cu o octavd. mai sus
^l^
sau ne acordtrm pe o zon[ de mijloc a vocii.
70 Tonalittrlile cu amur{

Cele 3 variante ale tetacordului superior

Intervale gi acorduri in sol minor:

Te4e (M=m, V, YI; s1=1, tr, ry, VfD

uuc I'
III In

cvarte (p=1, [ III, V; +M=IV, VI; -m=vtr:(fa#sib)

5 IT
tr III IVVvIV]I
Tonalit4ile cu dora alEragi la armurI

Cvinte (p=1, Iv, V, VI; -m=tr, Vtr; +M=Itr:(sib-fa#)

;-€- rt
ItrIII

Sexte (M=11, il, IV, VI; m=I, V, VID

M

rt 'e tt
Itr m

Septime (M=I, JV, VI; m=tr, IV, V; -rp{tr;1fa#-mib)

mmM
EErr..
IIIIIIryV
Acorduri (M=V, YI; m=I, IV, -m=tr, VII; +M=I[(sib-re-fa#)

; r, - ;tar5
72. Tonalirltile cu armurtr

Trepte alterate in sol minor:

- Eeapra a II-aJ (hb)
- treapta I-at (sol#)
- treapta a m-at lsii;
- treapta a IV-a1 (do#)
trl f rul Ivl

.e
F5tr N
VII vII# VM
0)

ExerciFu de intonalie cu trepte alterate:

Solfegii
1 CIIR.W. GLUCK
Iphigenia h Tauida
Act tr, scena YI: Cor

G. FRESCOBALDI
Fiori musicali
Ricercare dopo il Credo
Tonalidlile cu doul altaagi la armurl

A. DIABELLI
Sonatina op. 168, nr.4
Andantino

W-4. Mozart
Bastien si Bastienne
nr. 14: Bastien

H, PURCELL
Spielmusik zum Sommemachtstraum nr.4
74 Tonalititlile cu armurl

A. CORELLI
Concero grcsso op.6, nr.8

CIIR.W. GLUCK
Alceste
Act I: recitativ si cor, sopmn

I
I

I
I

I
.J
'j
I
t
t

t
Tonalitlgle cu doui alr€ralii la arrnufl

D. BTjXTEHTJDE
Orgel Werke
nr.9 fuga

A. CORELLI
Concerto gtosso op.6, nr.S
p.I
76 Tonalirrile cu armur{

Itr. Tonalititile cu trei alterafii la armurl

LecAia nr.45
TonalitA[ile La mqior 9i fa# minor (cu 3 diezi la armurl) (1)
Tonalifilile La m4ior gi fa# minor se formeaztr in continuarea
girului ascendent de cvinte dup[ Re major gi si minor (sau a III-a cvint[ de
la Do 9i la) utiJiz6nd pentru aceasta armura de 3 diezi:

5:u
III M IV V VI VIIUII I tr M IV V VI VIIVIII
fl) (I)
Gama La m4ior
Gama La major are deci semitonurile inne do#-re (Itr-IV) gi sol#-la
(VII-VItr) strucftrandu-se asfel ca orice gamtr majorl, adic[ formdnd acea
te{ftr mare pe tonicd, ce-i va conferi "caracter" major (mod major)2o:

5:1': 5: U euE
Repetali!
Arpegiu

Repeta;i!
Exercifii de intonage in La major
Arpegiu gi sensibiltr

T Io comparage cu omonirDa sa Ia minor.

i

i
Tonaliti$le cu trei alt€rafi la amurl 77

Intervale $i acorduri in La major:

Te4e

3eol-..
iIIruIVVYIVII

Cvarte

Cvinte

uvtr

Sexte
 78 Tonattnfle cu armurtr

Septime

Acorduri

Trepte alterate in La major:

- in jurul reptei a V-a, vor fi re# (fvl
$i fa! ffIJ)
- in jurul treptei a VI-a, vor fi mi# O/D gi sol! (VIIJ)
- i,n jwul treptei a II-a, vor fr la# Gt) gi do (mJ)
- sensibila freptei a III-a va fi si# @t)
- sensibila descendentil a reptei I, va fi sib (IIJ)rr
fnI(
d5u
'II

2r
. A se observa cg. $i treapta I-a gi a III-a au ltr fapt dou[ seDsibile dacA le adtrugtrm $i pe
cele nah[ale din gam6-
Tonalit{1ile cu trei alteralii la armurl

Exercigiu de intonalie cu trepte alterate:

J. HAYDN
Divertisnent tr nr.87

CHR.W. GLUCK
Iphigenia fo Taurida
Act I, scena I Iphigenia
80 Tonalit{ile cu armurtr

W.A. MOZART
Don Juan
Act I Dueu T,erlina

L.v. BEETHOVEN
Fidelio
Act II, nr.13: Tertet

-w..1,.
uoza.nt
Sonatina vienez5,w.Z
Tonalitltlile cu trei alteragii la armurl

W.A.MOZART
Sonatina vieDeza m.2
Menuet

J.S. BACH
Cantata BWV 34a
nr.5: Arie alto
82 Tonalitdlile cu armurtr

8 CHR.W. GLUCK
Alcesr

J,S. BACH
Cantata BWV 120a
nr.6: Arie alto
Tonalitltlile cu trei alteragii la armurl
84 Tonatit{ile cu armurl

Lecfia 46
Tonalitd[ile La major gi fa diez minor (cu 3 diezi la armurtr) (2)

Tonalitatea fa# minor

Gama fa# minor ca relativl a gamei La major are 3 diezi la armur[,
iar qentru varianta.armonictr folosegte mi# Omf gi pentru cea melodicd re#
ffIf si mi# fftrJ).

natural
vu
(D

.
- armomc
.) I u m ry v u WIij,

- melodic
u I U m rv v vt vuvm
Fix[m pozilia semitonurilor gi a secundei mtrrite:
- natural, sol#-la (Itr-f$ gi do#re (V-VD
- armonic, sol#la (m-IV), do#re (V-VI), mi#-fa#, iar
secunda mlrittr (2+) re-mi3 (VI-Vtr)
- melodic, sol#-la @-fy) gi mi#-fa diez (VII-vIg

Intonarea gamei sol minor:

- natural

Repetali de 34 ori!
Tonalidllile cu trei alteralii la amull 85

- arpegiu

IMVvItr
Repetali de 3-4 ori gama gi arpegiul!

- armonic

Repeuli de 3-4 ori!

- melodic

Repetali de 3-4 ori!

Exercifli de intonagie in fa# minor:

Arpegiu 9i sensibilA

Variantele tetrac[rdului superior

86 Tonalit4ile cu armultr

Intervale gi acorduri in fa diez minor:

Te4e

mry

Cvarte

Cvinte

VI VII
Tonalit{ile cu trei alteralii Ia armurl

Sexte

VvIVII

Septime

6:u
mry VVIVII

U
Acorduri
,r $ lll m

Trepte alterate in fa diez minor: trJ (soll ), tt (fax)z, mt 0a#),

rvT (sp)

v u ut vu wr#uu
fi)

2 Fax lnseamntr fa dublu diez, adicl fa# ridicat cu tnc[ un semiton (sensibill penru sol#).
 Tonalittrlile cu armur{

Exercitiu cu trepte alterate in fa diez minor:

Solfegii
1 A. BORODIN
Cneazul Igor
Conrl tllranilor

E. GRIEG
Pie.selirice op.12, nr.5
Melodie popdara

J.S. BACH
Allegro moderato W.Kl. I, Preludiu in fa# minor
Tona[dFle cu Eei alteraiii la amurl 89

4 R.SCHUMANN
Sonata pentru pian op. 1 I
vivace J=116

L*.BEETHOYEN
SoData pe ru pian op.l06
90 Tonalittrgile cu armur[

6 F.M. BARTHOLDY
Simfonia III, op.56
p.II[ vioara I

-_-z
cresc.

f"

J.S. BACH
Cantata BWV 86
nr.3: Coral, oboi I
Tonattefle cu trei alterafi la armrrd 91

LecAin 47
Tonalitdtile Mib major gi do minor (cu 3 bemoli ta armurtr) (1)
Tonalitdlile Mib major 9i do minor se formeaztr pe girul cvintelor
inferioare (a Itr-a cvhtlt de la Do gi la), utilizAnd in consecinltr 3 bemoli la
armurd (sib, mib, lab):
Mib

r rr m ry v uvflull r I m ry vu vlrvrtr
(I)G)
Gama Mib major
Prezintlt aceeagi structur[ de intervale gi acorduri ca orice alti gaml
major[ inv!1atii.
Pentru a intona Mib major ne fix[m to4a mare de la baz[ (mib-sol),
duptr care automat vom derula inreaga gamd, cu atenlie s[ realiz[m gi
sensibila (re, ca semiton la mib):

Repetali de 5-6 ori!

Arpegiu

IMVVIII
Repetali de 5-6 ori!

Exercigii de intonalie in Mib major:

Arpegiu gi sensibittr
92 Tonalit{ile cu armur[

Intervale ti acorduri in Mib major:

Te4e

VI VII

Cvarte

Cvinte

uw
Sexte

G
rury VI Vtr

rr5
Tonalit{ile cu trei alteratii la armurl 93

Septime

.c
VI VII

Acorduri

tr IIIM VI VIIVM

Trepte alterate in tonalitatea Mib major:

Deci - trcapta a V-a cu sensibilele sale 0aI , Iab)

- treapta a VI-a cu sensibilele sale (si ! , reb)
- treapta a II-a cu sensibilele sale: (mil , solb)
- treapta a III-a cu sensibila sa (fa#)
- treapta I-a cu sensibila sa (descendenttr) "napolitand" (fab)
Exerci$iu de intonafle cu trepte alterate in Mib major:
94 Tonalitll$le cu armurtr

Solfegii
I L.v. BEETHOVEN
Sonaa penru pian op.27 , fi.l
Andute d =72)

J.S. BACH
w'KI.I: Preludiu h Mib

L.v. BEETHOYEN
Cvintet op.l6
All€gro ma Bon troppo
Rondo: oboi

cresc.

J.HAYDN
Sfufonia trI
Vivace assai p.I: vioara I
Tonalitlllile cu Eei alreralii la armurtr
95

J.S. BACH
Suia francezl IV

6 W.A. MOZART
h Mib nr.39
Simfonia
96 Tonalittrlile cu armurtr

W.A. MOZART
Concert Dentru oian in Mib K.V.482
' p.I: fagot, vioara I

L.v. BEETHOVEN
Cvintetop.16
Allegro ma oon troppo .I: oi

:---;
t \i=
:-
-rE
f.Tl
+-y
Tonalittrlile cu tr€i alEra{ii la armurl 97

Lecfia 48
Tonalititile Mib major gi do minor (cu 3 bemoli Ia armurtr) (2)

Tonalitatea do minor
Tonalitate cu 3 bemoli la armurtr ca gi paralela sa majorl Mib,
tonalitatea do minor ne amintcgte de omonima sa Do major cu care are
comund tonica (gi scara).
Iattr cele 3 variante ale sctrrii minore:
- naturall

I U m ry V VM VUI
(D

- armonicl

Ir mNv vlv VIII

(D

- melodicl

I I m ry v vl uI vm
Deci reptele alterate in variantele armonic Ai melodic sunt la! (YD
si si! (vtr).
Semitonurile vor fi:
- in natural lnre tr-Itr Ge-mib) 9i V-VI (sol-lab)
- ftr armonic tutre tr-m (re-mib), V-VI (sol-lab) gi YII-VItr
(si! -do), iar secunda mlritE inte YI-YII (tab-sib)
- in melodic inne tr-Itr (rc-mib) gi YII-VItr (sil -do)
Intontrm gama do minor:
-natural

Repetali de 4-5 ori!

98 Tonalit{ile cu annurl

Arpegiu

mvutr
Repetali de 4-5 ori!

- afinonic

Repetali de 4-5 oril

- melodic

Repetali de 4-5 ori!

Exercifi de intona;ie in do minor:

Arpegiu gi sensibill

Variantele gamei do minor

Tonalidlile cu Eei alteragi la armurd

Intervale $i acorduri in do minor (armonic):

Te4e

UIryVvIV[

Cvafto

rury

Cvinte

ItrtrI M
 Tonalittrlile cu arrnurl

Sexte

III M

Septime

Acorduri

Trepte alterate in do minor (pentacordul de baz[):

trl$ tr{ rvl

trIV vr ui ur vr4 vtrr

(I)

Exercigiu de intonagie cu trepte alterate:

Tonalititgite cu trei alreratii la armurl 101

Solfegii
1 J.S. BACH
Suia francez6 II
Couranta

A. CORELLI
Concerto grosso op.6, nr.3
vioara concertisti I

J.S. BACH
Inventiune la 3 voci nr.2
10z Tonalit{tile cu armur[

L.v. BEETHOVEN
Trio op.l, nr.3
A]legro con bdo vloara

L.v. BEETHOYEN

J.S. BACH
Cantala BWv 78
Tonalittr$le cu trei alteragii la armurtr

7 J.S. BACH
Suitatr francez3.

I H. PURCELL
Dido si Eneas
Uvertura: vioara I

FR. SCHUBERT
4Impromptrs op.90
Allegro molto moderato nr.1
/l\

tr
104 Tonalittrlile cu armurl

.G>_ i->-

10 J.S. BACH
Cantata BWV 78
nr.6: Arie bas
r
I
i

Tonalittr[ile cu patru alteralii la armur[ 105

IY. Tonalit{ile cu patru alterafii la armurl

Lecpia 49
Tonalittfile Mi major gi do# minor (cu 4 diezi Ia armuril) (1)
do#

e
I II III rV V VIVIVUI I I MIV VII VIII
r0 (r)

Tonalitatea Mi major
Intonarea gamei gi arpegiului:

I mvvu
Intonarea intervalelor gi acordurilor:
Te4e

Cvarte
106 Tonalitillile cu annull

Cvinte

Sexte

Septime

Acorduri

I tr UI IVV vI UIVtrI
fi)

Trepte alterate
f4trl
Tonalitillile cu patru altera$i la armurl

Exercigiu de intonatrie in Mi major (arpegiu, sensibil[, trepre alterate)

Solfegii
1 J.PH. RAMEAU
Piese pentru clavecin
Musette en Roundeau

al Fine

"Dc.

J. BRAHMS
Lied op.84, nr.1
Andante con moto Sommerabend
108 Tonalit{ile cu armurtr

3 J,S. BACH
Canrara BWV 86
nr.1: vioara I

J. BRAHMS
Lied op.8, nr.1
Etwas bewegt Therese

a,

D. BTIXTEHUDE
Orgel Werke vol.Il
nr.4 Fuga
Tonalitl$le cu patru alt€ralii la armud 109

6 J.PH. RAMEAU
Piese pentru clavecin
Rigondon Ii

L.v, BEETHOYEN
Sonata op.90, m.27
110
Tonalittrlile cu armurtr

<I)

FR. CHOPIN
Nocturna op.62,nr.Z

9 F.M. BARTHOLDY
Adagio non Eopo Cenrcc f6rtr cuvinte

4' P *'--/
-
Tonalittrlile cu patru alrerajii la armul 111
Lt2 Tonalittrgile cu armur{

Lecyin 50
Tonalitdfile Mi major gi do# minor (cu 4 diezi la armur{) (2)
Tonalitatea do# minor
- natural

I U ru ry V VMVIII

- armonic

I II M ry V VI VIIVIII

- melodic

IIIMNVVT VII VIII

(D

- melodic "baroc"

Intonali succesiv aceste game (de 4-5 ori)!

Intonarea intervalelor gi acordurilor in do# minor (armonic):

Te4e

Cvarte
Tonalidgile cu patsu alterarii ta amur{

Cvinte

Sexte

Septime

Acorduri

Altera[ii in do# minor

VI vI# VT VII# VIII

(I)
114 Tonalittrlile cu armurf,

Exerciliu de intonalie in do# minor (arpegiu, sensibil[, trepte alterate)

Sotfegii
I D. SCARLATTI
Sonata in do# nr.9, vol.Il

J.S. BACH
Moderato e amestoso W.KI. I: Fuga in do#

FR. CHOPIN
Mazurka op.41, nr.1
Tonalitlllile cu patru alteralii la armurl 115

FR. CHOPIN
J.=63 Mazurka op.6,nr.Z
t\

J.S.BACH
W.Kl. tr: Fugain do#

C. FRANCK
Preludiu, Aria si Final
Allegro moderato e maestoso J =116

W.A. MOZART
Concert pentru Pianm.5
116 Tonalittrlile cu armur{

L.v. BEETHOYEN
Cvartetop.l3l
p.I: vioara I

cfe8c.
:=-:-.r

J.BRAHMS
m.l
CvartEt op.51,
Tonalit4ile cu paEu alteralii la armurtr 117

Lecyia 51
Tonalitlttile Lab major gi fa minor (cu 4 bemoli la armurtr (1)
Lab -A^ fa

I tr M IV V vIVIIvItr u ry v vI vfluII
(r)
(I)
Tonalitatea La b major
Gama

Repeta$ de 4-5 ori!

Arpegiul

G E * -------=€-'6:=-
Repetali de 4-5 ori!

Intonarea intervalelor gi acordurilor in Lab major:

Te4e

Cvarte
-
118 Tonalitelile cu armur5

Cvinte

Sexte

Septime

Acorduri

I tr mryv uvllull

Altera[ii in tonalitatea Lab major:

ri fmltrl Iv[ VII V,I

h= tt
tr ItrVVI
Tonatitdlile cu patru alteralii la armurl

Exercigiu in Lab major (arpegiu, sensibill, trepte alterate)

Solfegii
1 L.v. BBETHOVEN
Cvartet peutru coarde op.74
Adagio ma notr toppo p.II: vioara I

L.v. BEETHOVEN
Trio op.3
Menuefi vioara I

:---'U )J {

r {
'-*-> \--:.2
120 Tonalidlile cu annur{

3
Ani de pelerinaj
,, '----T--..
Andante Dlacido
Lacului Waldenstadr

R. SCIITJMANN
Dragoste de femeie si viatE

G.F, I{AENDEL
Tonalittrlile cu patru alteralii la armurl tzt

G. YERDI
Bal mascat
r ry fi*l I: Oscar

7 M. GLINKA
Ivan Susanin
Andante mosso ma ben sostenuio act I: Aria Antonidei
122 Tonalittrlile cu armurtr.

8 R.KORSAKOV
Largo assai Kascei nemudtorul
Tonali@ile cu patru altemlii la armutr
123

LecAia 52
Tonalit{lile Lab major gi fa minor (cu 4 bemoli Ia armur6) (2)
Tonalitatea fa minor:
- natual

I trtrI
- aryegrul

I mvvm
- almomc

ItrM
- melodic

I n mNvvrurul
Intervale gi acorduri in fa minor (armonic):
Te4e

Cvarte
|U. Tonalit{ile cu armur[

Cvinte

Sexte

Septime

Acorduri

Alteratii in tonalitatea fa minor:

nl$mtlvl
vuu!vnvrtvm
Tonalittrfle cu patru alteratii la armurl

Exercigii de intonalie in fa minor (arpegiu, sensibiltr, alteragii):

Solfegii

1 D. SCARLATTI
Sonata fo fa, nr.28, vol.I

D.SCARLATTI
Presto
nr.Z, vol.trI
Sonata in fa,
t26
Tonalittrgile cu armurtr

A. CORELLI
Concerto grosso op.6. nr.3
pJI: violina de c-oncert I

G.F. HAENDEL
Concerto grosso op.6, ru..8
p.II: vioara II

A. CORELLI

p.I:
Tonalititlile cu patru alteragii la armurl

6 J.S. BACH
Inventiuni la dou6 voci

D. SCARLATTI
Sonata nr.78, vol.III

L.v. BEETHOYEN
Cvartet op.99
Allegro contrio J=92 p.I: vioara II, I
128 Tonalittrlile cu armurl

V. Tonalitfl[i cu cinci, $ase $i $apte alterafii la armurl

Lecfin nr.53
Tonalitdfile Si major gi sol# minor (cu 5 diezi la armurtr)
Tonalitatea Si major
Gama

U
r um YI VU VIII
o)
Arpegiuf

Intonali intervalele gi acordurile gamei Si major!

Exerciliu de intonagie in Si major:

Tonalitatea sol# minor

Gama sol# minor nanual gi arpegiul slu

; € u c "r;-
I u M IV V VI VII VIII
Tonalittrfile cu cinci, $ase $i $apte alteratii la armurf, t29

rmv
Repetali!
Gama sol# minor armonic

r II m ry v u v[vtrr
Repetali!
Gama sol# minor melodic ("baroc")
/i ri

euEG
I II MNVVIVIIVU
Repetali!
Intonagi intervalele gi acordurile gamei sol# minor (armonic)!
Exerciliu de intonalie in so1# minor

L.v. BEETHOVEN
Allegro vivace Sonata pentru pian op.31, nr.1
130 Tonalittrgile cu armurl

2 H. BERLIOZ
Damnatiunea lui Faust
Mephisto

3 R. SCI{UMANN
Liederlaeis op.39
Innig, bewegt Schcine Freunde
Tonalirdfle cu cinci, 56se gi $apte alteralii la armurl 131

G. VERDI
Otello
Allegro molto J=66+. Act II: cor

J. BRAHIVTS
Lied op.121, nr.4
Vier emste Gesiinge

L.v. BEETHOVEN
Tonalittrlile cu cinci, gase gi qapte alteralii la armurtr 133

LecAia 54
Tonalittrfle Reb major gi sib minor (cu 5 bemoli Ia armurl) (2)
Tonalitatea Reb major
Gama

Iil m rV v vI VIIVIII
o)
Arpegiu
/:\

Intonali intervalele gi acordurile gamei Reb major!

Exercigiu de intonalie in Reb major

Tonalitatea sib minor

- natural

tt
I IItrI IV
- arpegiu

- annoruc

il m ry v u ulvtrI
734
Tonaiittrgile cu armur[

- melodic "baroc"

I II MryVVIVIIVIII
Intonali intervalele gi acordurile gamei sib minor (armonic)!
Exercigiu de intonagie in sib minor

Solfegii

I L.v. BEETHOVEN
Sonata pentru pian op.27, w.Z

J-/

\.-/ - \./,-J

2 L.v. BEETHOYEN
Lied op.48, nr.2
Die Liebe des Ntchsten
 I

I
l

Tonalit2llile cu cinci, Ease gi $apte alteralii la armurl 135

L.v. BEETHOYEN
Cvartpt op.135
Lento assai
p.III: vioara I

'gJrrrri'{U taLt;
\- \_-..r'

C. SAINT.SAI'NS
Samson si Dalila
Uu poco piil lento Acttr: AriaDalilei

{-
136 Tonalit{ile cu armurl

FR. CHOPIN
Sonata op.35

-f-,
PP

-J2

{=J

J.S. BACH
W.Kl. I: Preludiu in sib
 Tonalitlllile cu cinci, Sase $i $apte altera$ii la armurtr r37

J. BRAHMS
Lied op,48, nr.2
Andante con moto Der Uberl[ufer

8 FR. LISZT
Lied: OkommimTraum

9 G. VERDI
Requiem: Lacrymosa
Largo f =60)

l-
138 Tonalittrlile cu armurtr

10 J.S. BACH
W.Kl. II: Fugain sib
Tonalit4ile cu cinci, Sase Si Sapte alteralii la armurl 139

Lecyia 55
TonaliEfite Fa# major gi re# minor (cu 6 diezi la armur6) (1)
Tonalitatea Fa# major
Gama

Itr u uluu
(n
Arpegiu

Intonali intervalete gi acordurile gamei Fa# major!

Exerciliu de intonalie in Fa# major

Totralitatea re# minor

- natural

ItrMvIVIIVru
140 Tonalit4ile cu annurf,

- armonic

I IItrI
- melodic

I II mIvvvlvllvm
Intona;i intervalele gi acordurile in re# minor (armonic)!
Exercifu de intonagie in re# minor:

Solfegii
1 L.v. BEETHOYEN

J.S. BACH
W.Kl. II: Preludiu in fa#
Tonalittrlile cu cinci, $ase $i $apte alteralii la armurf, L4l

J. Brattms
Lied op.58, m.4
Lebhaft urd heimlich O komme, holde Sornmernacht

4 G. YERDI
Bal mascat
Act I, scena I, vioara I
t42 Tonalittrlile cu armurtr

.}=-

:----

5 J.S. BACH
W.Kl. tr: Fugainre#

J.S. BACH
W.Kl. II: Preludiu in re#
ToElit4ite cu cinci, $ase $i $apte alterarii la armud

R. SCIIUMANN
Lied op.39
kiihlingsnacht
t44 Tonalittrlile cu armurl

Lecpia 55
Tonalitlfile Solb major gi mib minor (cu 6 bemoli Ia armuri) (2)
Tonalitatea Solb major
Gama

I IIIII u uI vtrI
(I)
Arpegiu
rrt,R..ra
-U-
Intonafi toate intervalele gi acordurile din SoIb major!
Exercigiu de intonalie:

Tonalitatea mib minor

- natural

III mryv uv[vtrI

- arpegiul
6\

- armonic
Tonalittrlile cu cinci, $ase $i $apte alteratii la armurl

- melodic

I II MryVVIVIIVIU
Intonali intervalele gi acordurile din mib minor (armonic)!
Exercigiu de intonalie:

Solfegii

1 FR. CHOPIN
Allegro vivace Impromptu 3 op.51

FR. CHOPIN
18 melodii pentru voce si pian
Allegreto )=t?.0 nr.13 Mes joies
146 Tonali6$le cu armurf,

J.S. BACH
W.Kl.I: Fuga fu mib

J.BRAHMS
Lied op.94 rn.2
Steig auf geliebter Scheten

G.YERDI
Bal mascat
Act III, Arie Amelia
Tonalit{ile cu cinci, gase Si $apte altera$i la annud

J.BRAHMS
Lied op.3, nr.4

Andante.D=76 L.v. BEETHOYEN

148 Tonalittrlile cu amurf,

LecYia 57
Tonalitdgile Do# major gi la# minor (cu 7 diezi la armur{) (1)
Tonalitatea Do# major
Gama

I tr m ry v uulvltr
(I)
Arpegiu

Intonagi intervalele gi acordurile gamei Do# major!

Exerciliu de intonalie:

Tonalitatpa la# minor

- natural

o
Ilm
- arpegiu
Tonalittrlile cu cinci, Sase $r $apte alteralii la armurl t49

- uumoruc

e
I U mry u vtrvru
- melodic

r n mryvuvtrutr
Intona$ intervalele gi acordurile gamei la# minor (armonic)!
Exercigiu de intonalie:

Solfegii

1 J.S. BACH
W.Kl. tr: FughettainDo#
150
Tonalitilile cu armurtr

2 J.S. BACH
W.KI.I: FugafnDo#

\_> 1..
----
---lZ-ET-==t
-- ^.-

Langsam Romanzen aus Tiecks

".'dr'#f#!
nr.27 Ruhe, SUssliebChen

J. BRAIIMS
Etwas langsam Lied op.63, nr.g
O wiist ich doch den Wbgzurtick
Tonalitlllile cu cinci, gase gi $apte alteralii Ia armurtr
151

P.I. CEAIKOVSKI
Eugeni Oneghin
Act II, Tablou I: Mazurka Oneghin

6 J. BRAHIT{S
Lied op.14, nr.2
L52 Tonalit4ile cu armu[

Lecyia 58
Tonalit{tile Dob major gi lab minor (cu 7 bemoli la armuril) (2)
Tonalitatea Dob major
Gama

v u uIVu G)

Intonafl intervalele gi acordurile gamei Dob majorl

Exerci;iu de intonalie:

Tonalitatea lab minor

- natural

{}
=u
Iil TI
arpegiul
Tonalidlile cu cinci, gase gi Sapte alteralii Ia armurl 153

- armonic

{}
I ilUI
- melodic

I tr mryvuwutr
Intonali intervalele gi acordurile gamei lab minor (armonic)!
Exercigiu de intonagie:

Sotfegii

1
Allego non troppo d=l
154 Tonalit.{ile cu annurl

J. BRAHIVIS
Lied op.71, m5
Minoelid

J.BRAHMS
Lied op.5, nr.8
Serenada

J.BRAHMS
op.107, nr.5
Miidcbr ied
Tonalirtr$le cu cinci, Ease ti Sapte alteraFi la amurl
156 Solfegiul crornatic

CAPITOLUL C: SOLFEGIUL CROMATIC

Titlul acestui capitol poate fi oarecum inhibant.
Cum (se va intreba cel ce a parcurs imensul capitol al tonalitdlilor)
am parcrrs aga o lungl cale gi nu gtiu str solfegiez melodii care con;in
cromatisme?
Nu, nu este aga! Suntem in aces! moment capabili sd invingem multe
dificultlli cromatice, clci la fiecare tonalitate am studiat $i treptele alterate
prin care se formeazd intervale cromatice gi pasaje cromatice.
Ceea ce dorim s[ oferim in acest capitol, esle f.aza ultim[ de
congtientizare a felului cum trebuie s[ gdndim, pen[u a rezolva cu siguranld
orice situalie cromaticd in baza unor foarte simple Ei la indemAntr procedee.
Principiul fundamental de gdndire (gi intonare) a oric[rei alteralii (a
oriclrui cromatism) in sistemul tonal-funclional (dar gi in alte sisteme) este
cel al sensibilei. Adicd, orice alteralie ascendentll sau descendentd este
sensibil[ (ascendentd sau descendentd) la o reaptl din gam[, iar noi, in
virtutea insuqirii treptelor diatonice, avem deja fixate in auz aceste tepte.
Prezentul capitoi nu face deci, dec0t sd addnceasc[ gdndirea noasrl
tonal-funcgionald.

I. Intonarea sensibilelor

Lecyi"a. 59
'Intona[ia gamei cromatice
In orice gamd majorl sau minor[, fiecare treapti diatonic[ poate avea
dou[ sensibile, una inferioartr gi una superioard.
Ludnd gama Do major, vom intona acesto sensibile bazindu-ne pe
auzul (stabil deja) al teptelor gameP:

B DacA la foceput, nu avem lncd sigumnla auzului treptelor diatonice, putem sd De

raportim mereu la tonic4:

-r-:----l \---/\----l
Solfegiul cromatic 157

Invers{m ordinea sensibilelor:

Dubla sesnsibilizare se aplicE $i gamei minore, dar numai pdn[ la

cvinti, intructt tetracordul superior avdnd 3 variante are regimul s[u
cunoscut sub aspect cromatic:

tr
?F=-=;F" m

v u-# ul-#uil
€ u#=Etrr Ef;E
158 Solfegiul cromadc

Ordinea inversd:

v vI-# vII-#vrI
EF=
Aplicali (oral sau scris) aceastl sensibilizare g,unelor Re major, mi
minor, l,a major, sol minor etc. (gi intonali-le!).
Av6nd insugit modul de a gandii sensibilizarea treptelor vom putea
ugor realiza intonarea gamei in inuegime cromatictr, duptr metoda urmltoare :

- fixem mai int6i neptele arpegiuluil

- pomim apoi de Ia tonictr gi avdnd ca reper urmtrtorul sunet
din arpegru, vom intona succesiv gama cromaticl:

- proced[m identic penru gama cromaticf, descendentla:

u A se observa cd ln general se folosesc ascende[! semibilete ascendente $i descerden!

cele descendente, dar regula nu e stricg c[ci ir creE-ie situa$iile pot fi diverse.
Solfegiul cromadc

Aplicdm acela$i procedeu $i pentru gama minorf,:

5 o EF - t e

TVT 4 uru 5
Ca regultr generallt: pentru a intona orice pasaj cromatic mai extins,
el nebuie implrlt in segmente (pdn te{e gi cvarte).

Solfegii

1 J, HAYDN
Simfonia londoneza Dr.9
pJII, Trio: oboi

2 G.YERDI
Otello
Allegro brillante J =120
160 Solfegiul cromatic

3 E. GRIEG
Toamna

4 J.S. BACH
Mssa in si
ru.10: Arie bas
Solfegiul cromatic 161

5 H. PURCELL
Dido si Eneas
Act II, or.38: vioara I

W.A.MOZART
Simfonia rn 38, K.W. 504
p.II: vioara I

L.v. BEETHOVEN
Septer op.20
t62 Solfegiul cromatic

I J.S. BACH
Suita francezd IV
Gavotta

9 G. YERDI
Otello
Act Itr, scena VIII violoocel
Largo J =52
Solfegiul cromatic

10 R. WAGNER
Parsifal
EtwEs bewegt Act II, rll.145: viotoncel

R.KORSAKOV
Sadko
Caotul hdiarului
r& Solfegiul cromatic

Lecgia 60
Intonarea sensibilelor treptelor unei game
Pornind de la dubla sensibilizare, vom elimina revenirea la treapta
respectivd (re care ne-o imagintrm totu$i) $i vom sdri la sensibila cealaltl:

O Uv- .Cl

DupE cum observtrm, inre cele doud sensibile se formeaz[ un

interval de terJtr micAoratl (care cuprinde doud semitonuri), sunetul gamei
sensibil constituind reperul de sprijin in intonarea lor.
Varianta inversd (a te4ei micgoratQ:

Solfegii
1
R. SCHUMANN
Din ce fo ce mai pasionat Lied 0p.77, nr.4
Solfegiul cromatic lb5

2 J.S. BACH
Suita ftancezA I
Sarabanda

W.A.MOZART
Cvartet K.W. 499
Alle$ero p.II, Menuet vioara I

R. SC}IUMANN
166 Solfegiul cromatic

5 R.SCHTJMANN
Piesi de concert op.94
Solfegiul cromatic 167

Lecfin 61
Sensibila sensibilei
Odattr insugit principiul sensibilci fa1tr de treapta natural[ a gameiE
el va fi extins, incdt orictrrei sensibile (naturalI sau alteratE) i se poate pune
o sensibil[:

Varianta inversdb:

5 Atengig ln aceasttr fazd de studiu expresia de "treapt[ natuml[" se referd. h cazut

gamelor cu srmul{, la toate Eeptele ce cofftituie gura. Ca atare, de exemplu ln gama Mib
major, mib este o treaptl "naturald", ftr timp ce d! este o Eeapt6 alteratll. Deci termenul de
natursl sufer[ o extindere.
6 Io practica muzicald desigu, Itu aoate aceste seffiibile ate sensibiletor se folosesc. Ele
apar de reguu la Eeptele ftecvert alterat€ ca treapta a IV-a (fa#), treapta I (do#) etc., $i mai
pulin deasupra treptele alt€rate cobo$tor.
Deseori gi notalia ascunde aceast[ sensibilizare, peferindu-se adesea sE nu se
foloseasc[ dubla alt€raFe (de exemplu sibb) ci treapta enamooic[ (la).
168 Solfegiul cromatic

e *-F-*
Solfegii

I FR. CHOPIN
Vals op.34, nr.2
Solfegiul cromatic

2 J. BRAHIT{S
Simfonia op.73,w.2
Allegro non troppo p.I: vioara I, clarinet

tr

FR. CHOPIN
lvlazurka op.63,w.2

C. FRANCK
Simfonia in re
p.II: vioara I

-.fr-

ft.r
-*l- -
-
t70 Solfegiul cromatic

5 F'R. CHOPIN
Vals op.68, nr.4

R. SCIIUMANN
Concert pennu pian op.54
Atlegro vivacc J .=72 p.III

-..- ".-,-
 Solfegiul cromuic
171

II. Intonarea intervalelor mdrite gi micgorate

Lecfia nr.62
Secunda mtrriti
Secunda mtrrittr, aga cum apare in teuacordul superior aI gamei
.
minore armonice, este formatA din doul sensibile cu sens contrar,
care se
rezolvtr pe cadrul unei cvarte
^
pcrfectc:#
!r=---'r--rlL-
In consecinltr, pentru intonarea"r#*a.il,e.ite trebuie sd auzim
sunetele cvartei care formeazE p onii pentru rezolvarea celor doutr sensibile
inverse.
Exercigiu':

Solfegii
1 P,CE{KOVSKI

_ ' Acest ex€rcitiu poale fi ctntat $i de la sfersit clEe toc€put (Ecurentl).

(somatice) care vor uma vor putea fr cgntate
Toale exerciliile
Si tn rccurenF Godicatl prin semnul +_ pus la
sfe$iNl exerciriului).
172 Solfegiul cromatic

Allegretlo con gmzis

D. SCARLATTI
Sonaa nr.8, vol. I

J.S. BACH
Magnificat
nr.3: vioara I

J.S. BACH
Concert Peotru pian tr rc
Solfegiul cromatic 173

5- J.S. BACH
Concert pentru pian in re
p.III, pian
 Solfegiul cromatic

Lecaia 63
Cvarta mic5oratl
Cvarta micgorattr (ne amintim) apare po treapta a VII-a a gamei mi-
nore armonice gi melodice fiind formatil din sensibil[ gi te4[B:
ffi
Pentru a irrtonu ac"st hE*al trebuie sd auzim fie sunetul pe care se
rezolvtr sensibila ae jos fie sunetul pe care se rezolvtr sensibila
@
desuslffiF
Exerci;iu:

Solfegii
I W.A.MOZART
Concert p€ntu pian fo Fa
K.W.413, p.I-a: piao

a cvarta micaorue. este unur dintre cere mai erpresive intervale htrucet.e format
din doud.
snnete deosebite : seDsib tr (tensiuue)
9i te4a gamei (care fuseamne culoarea minor[). Tocmai
de aceea compozitorii l-au utilizat rn melodii iue vizau o anumig
starerrramaticr.
Solfegiul cromatic 175

2 G.DOMZETII
Lucrezia Borgia
Act II: sop(an

3 J.S. BACH
I/tattMus - Passion

4 J. BRAHIUS
Variatiuni op.9
pe o temi de R. Schunoaon pL piaE
, var. fV
176 Solfegiul cromatic

A. BRUCIO.{ER
Simfonia I
p. Itr, violoncel
t'i
:>

PP<
Solfegiul cromatic
177

Leclia 64
Cvarta mtrrittr
Cvarta mlritd este constituitl din dou[ sensibile care se rezolvd.
divergent (inr-o sextii *.dE:
Pentru a rcu$i s-o intonlm-in sens ascendent trebuie str auzim sunehrl
pe care se rezolvd sensibila de sus (deci practic,sd auzim cvinta perfec-
glffiar in sens descendent, sunehrl pe care se rezolvtr sensibila

de jos (deci tot o cvinttr eerfectr)iF-.

Exercitriu:

Solfegii
I D. SCARLATTI
Sonata nI.4, vol I
178 Solfegiul cromatic

7
J'S. BACH
Oraoriu de Criciun BWV 286
nr-19: oboi d'amore

3 J.BRAHMS
Lied op.95, nr.7
Schon war, das icb dir weihte
Solfegiul cromatic

4 FR. CHOPIN
tvlazuta op.59, nr.38

5 FR. LISZT
Poem simfonic "Tasso"
vioara I
180 Solfegiul cromatic

Lecpia 65
Cvinta micgoratA
Cvinta micqorati (rtrstumarea cvart€i rErite) e formatd din doud
sensibile care se rezolvd convergent (intr-o te4tr **r)E-.
inconsecinlI pentru a intona cvinta micgorattr f.re ascendent, fie
descendent, trebuie s[ auzim sunehrl pe care se rezolvtr (de sus sau de jos).

Exercigiu:

O alttr modalitate de intonare a cvintei micAorate (adesea mai rapidl

gi mai util6) este cea prin acordul micgorat care se formeaz[ adlugdnd
cvintei gi terta interioard:#
or \

Exerciliu:
Solfegiul cromatic

Solfegii
t F.M.BARTHOLDY
Andante, un poco agitato Chntece f6ri cuvinte op,l02, nr.31

2 SCITUMANN
Carnaval op.9
Pierrot
Moderato l1.--__l

?<>>
1.82
Solfegiul cromaric

3 G. YERDI
Aida
Vivo assai J =92

J.S. BACH
Suita francez6 ll

R. WAGNER
Walkiria
Molto allegro Act II, Scena I, Frieka

f
Solfegiul cromatic

Lecfin 66
Cvinta mtrritd
Interval destul de rar folosit melodic, cvinta mtrrittr (rdstumarea
cvartei micAoratQ este de as€menea un interval in care unul din sunete tinde
s[ se rezolve (sau cel de sus, sau cel de jos) inr-o sexti mare

fenm a'-!anai intonagia cvintei mdrite nebuie s[ auzim acest sunet

de rezolvare (sexta mare in sus sau in jos). Dar ne uEurlm mult intonarca
cvintei mtrrite dacd vom gAndi pe acordul m[rit (auzind totugi gi sexta de
A
;ez;i,--er:ffi sau

Exerci$u:

Solfegii
1 E. GRIEC
Cantec
184 Solfegir:I cromatic

J.S. BACH
Missa BWV 236

D. SCARLATTI
Sonata nI.15, vol. I

---.--..-./

J.S. BACH
Cantata BWV 33
Solfegiul cromatic

5 L.v. BEETHOVEN
Cvartet op.59
Adagio ma non troppo p. II, vioara I

v \!

L.v.BEETHOVEN
Cvartet op.131
p.I, vioara I
186 Solfegiril cromatic
Solfegiul cromatic

Lecfia 67
Sexta mIrittr
Sexta mIrittr (rdsnrnarea teqf€i micgorate) este constituit[
din doul
sensibile divergente care se rezolvtr i, octav[,#
rnterval melodic rarisirn,
sunete ale octavei
,, ,r";;;rffi in cele doul
Exercigiu:

Solfegiu
1 A. BRUCKNER
Simfonia I
Bewegt, feurig p.fV, vioara I
188 Solfegiul cromatic

Leclia 58
Septima micgorattr
' Septima micgorattr (r[stumarea secundei mtrritQ se constituie din doul

sensibile care se rezolvtr convergent inr-o cvinttr verrcca@

Ca atare, pentru a intona septima micaoratl (interval expresiv des
folosit), trebuie s[ ne cint{m (sau imagindm) winta pe care se rezolvd'

Solfegii

1
C.M.WEBER
Oberon
Quasi piacere Act I, .3: Virion
 189
Solfegiul cromatic

2 BEETHOYEN
Simfonia IV
Allegro vivace P.Itr

:.-

G.F. HAENDEL
Concerto grosso oP.6, nr.12
P.fV: vioara II

4 L.v. BEETHOVEN
Sonata pentru Pian oP.31, nr.2
p.I
E\ Allegro

\-/ V -r..] \./ \, \-:

190
Solfegiul cromatic

5
J.S. BACH
Suita franceztr II

6
J.S. BACH
Oratoriu de Cr6ciun BWV 286
nr.31: vioara I
Solfegiul cromatic 191
L92 Solfegiul crcmatic

III. Intonarea acordurilor

LecAin. nr.69
Acorduri de 3 sunete
Una din condi[iile solfegierii cromatice este dobdndirea capacitllii de
a intona acordurile (in stare directtr gi rlstumfui) in orice situalie
(funcgionald) le intdlnim.
Pentru a realiza acest lucru vom exersa in felul urmdtor:
- intontrm acordul major, minor, micgorat, m[rit in stare directi gi
rdstumdri po un sunet dat ca baz[, de exemplu pe sunetul sol
staredterte sextacord cvartsextacord

t"t lr5 -trk +l'L

"{
(Intona;i aceste acorduri ludnd orice sunet ca baz[!)
- intonlm acordul major, minor, micgorat, m[rit in stare directd gi
rlstumiri pornind de la un sunet ca vdrf de acord, de exemplu, pe sunetul
sol:
stare dircc6 cvartsextacord

m -m +M M q -q +t"ro "{
-"{ i"t
(Intona$ aceste acorduri luind ca vArf orice sunet!)
- intontrm acordul major, minor, micgorat, mlrit, in stare directi gi
r[sturnlri de pe un sunet dat ca mijloc de acord, de exemplu pe sunetul sol:

(Intonagi aceste acorduri ludnd ca mijloc de acord orice sunet!)

Solfegiul cromatic t93

Solfegii

I GJ.HAENDEL
Concerto gosso op.6, nI 12
p.[V: vioara I

J.S. BACH
W.Kl. t heludiu ir Mi

J.S. BACH
Concert pentru pian fu re
t94 Solfegiul cromatic

4 J.S. BACH
Concert pentru pian in re
p.tr, pian

5
Solfegiul cromatic
195

W.A. MOZART
Sonata in Fa KW 280

M.I. GLINKA
Ruslan si Ludmila
Andante m&stoso
Act I, nr.1, harpE

>J i--*Z
196
Solfegiul cromatic

R.WAGMR
Walkiria
Act II, scena I, Watan
Solfegiul crcmatic t97

Lecyio 70
Acorduri de septimtr (de 4 sunete)
Acordurile de 3 sunete sunt adesea completate cu incd o terltr
deasupra (care devine septimtr fa$ de nota de la baz[) !i se vor numi
acorduri de septiml.
In starc natural[ (in game) se intalnesc 7 forme de acorduri cu
septiml. Acestea sunt:
- major cu septim[ mare Si mic[ (2)
- minor cu sePtim[ mare gi micl (2)
- mic$orat cu sept'im[ micd 9i micaoratl (2)
.
- mtrrit cu scptimtr mare (1)
Toate aceste 7 forme de acorduri cu septfuni pot fi aflate in gama
minortr armonictr:

III
riTM _m?M ffr,. X, *,. P"
VII
-m?

Intona$ aceste acorduri (ascendent gi descendent)!

Intonlm toate cel€ 7 forme de acord cu septimtr de Pe utr sunet dat
ca bazl, de exemplu pe sunetul rcD:

MrM I'f- nfM trpa

Repetali exercitriul schimbAnd sunetul de baz[!

f"to"L toate cele 7 forme de acord cu septiml Pe un sunet dat ca
vdrf, de exemplu sunetul re:

Repetati cxerciflul schimbdnd sunetul de vArf!

29 ale acestor acorduri Peotru a Ie putea reproduce

Anaiir4i gi ."morEi structura de Erle
Si pe alte sunete.
198
Solfegiul cromatic

Solfegii

1
J. HAYDN
Simfonia londonezi nr.4
Allego p.I, vioara I

af
<

2
J. BRAHMS
Liel op.72,w.2
Sommerfloan
Solfegiul cromaric r99

J.BRAHMS
Requiem german
p.Itr: solo badton

L.v. BEETHOYEN
Cvart€t op. I 8, nr. 1

J. BRAHMS
Lied op.121, nr.4
Vier eroste Gesange
tudantei-'--

,t '-
200 Solfegiul cromatic
Solfegiul cromatic 20t

Lecfia 71

Acordul cu septimtr micgorattr

Acordul cu septim[ micgorattr (care se formeaz[ pe treapta a VII-a
in minorul armonic) este unul din cele mai interesante (gi expresive) acorduri
gi ca atare il intehim deseori gi in melodii. Este format din 3 tery mici (sau
un acord micgorat in septima micAorattr).
Ceea ce-l face foarte interesant este posibilitatea ca sunetele sale sd
fie enarmonizate gi asfel acordul (degi rlmdne neschimbat ca intona;ie) se
rezolv[ in alte tonalit[1i.

Intonali (de mai multe ori) aceasttr enarmonizare3o:

O at4

La: Vtr7- I do:vur- rf ,iu,vtr-4 re*:vij- lu fa+:v{- lu

Intonind gi formele enarmonice ale acordului micAorat din re minor

gi mi minor, se epuizeaz[ toate acordurile celor 15 tonalitili minore:

e
r.t vd -'r fa: V[:' rI lab: Vtrj - 16 si:VIf, :16

mi: vu7I I sotVrrJ { sib: - 16 la#: Vtrj -k

30
Reasrintim c[ enarmonia lnseamnl doul sunete (dou[ intervate, doul acorduri) care,
scrise diferit sun[ la fel,
202 Solfegiul intewalistic

CAPITOLUL D: SOLFEGIUL INTERVALISTIC

Solfegiul intervalistic este faza ultimd gi cea mai profesionist?i din
citirea muzicalI (vocalit). Cu aceasta se gi incheie studiul citirii muzicale,
consider6nd ctr dobindirea congtiinlei intervalelor ne d[ posibilitatea citirii
orictrrei muzici gi in special a muzicii modeme scristr pentru voci (solistice
sau corale), oricdt de dificiltr ar fi.
Ca gi in cazul solfegiului cromatic, gi in solfegiul intewalistic avem
multe achizigii auditive din parcursul studiului tonalitEgilor gi a capitolului
cromatic.
Studiul intervalistic va fi totugi o etapl de mare efort al concentrdrii
pentru a ne fusu$i intervalele in ipostazele melodice cele mai dificile.
Metoda este una singurtr: in procesul exercifului, ne oprim pe sunet
p6ntr cAnd auzim (intern) intervalul de intonat gi numai duptr aceea il cAnttrm.
Numai asdel vom ajunge la un fel de "memorie" a intervalelor. In acest
proces congtiinga este meteu solicitati, atenlia fiind permanent incordatd3r.
Desigur cu timpul se dob6ndegte gi un automatism al reprezentlrii
intervalelor, dar supracontrolul congtiinpi va fi permanent neces .
Procesul studiului intervalelor se va face in ordinea mlrimii lor,
pornild de la intervalul de secundtr gi incheind cu cel de septimd.
Mai rebuie spus cd in aceastl faz[ intervalele se apreciaztr exclusiv
cantitativ gi in bazl srict temperatd. Ca atare vor exista intervalele
urmtrtoare: secundd mic[, secundl nrare, te4tr micd, te46 mare, cvart[
perfecttr, cvarti m5rittr, sexti micd, sexttr mare, septimtr mic[, septimd mare.
Grafic vor apare insl gi enarmonicile acestor intervale, adicd:
- secundl *i66 = primd ffi6ffi,
- secundd mare = te4tr micgoratrffi:
L
- te4tr micd = secundtr mErid
'ffi'
3l Implicarea
conftiiulei D-a lipsit desigur nici in solfegiul ln tonalitate, dar acolo erau
multe pasaje ln care desenul melodic "curgea" aproape automat in virtutes uoor .tanluri"
melodice tonale (game, apegii, etc.)
 Solfegiul intervalistic
203

- te4tr mare = cvartE micloratnffi;

- cvarti perfecfii = *+X *e.ittrffi,
- cvarttr mtrrittr = cvinttr micaoratd#;
iJ+.-:-{-
- sexrE micl = cvintr *HEH,
n---r------r--
- sexta mare = scprimtr mic$ora6k;
aa.---F-
- )opdma micE = sexts.ariAik;
-d---r---------r-
- seprima mare = ocava micEorau,#.
Lecyia 72
Secunda mare (gi ter[a miqorati)32
Primu1 exerci;iu pennu inv[1area intontrrii secundei mfii este gama
de tonuri:

Intonafi aceastii gamE in duate de doimi, p[trimi, optimi

gaisprezecimi !
Intonlm secunde mari prin deplasarea lor pe scara cromatic[.

32
Dac[ enarmonia ln tonalitate Fesupunea posibile difereorieri intona$onale ln vinutea
unei canuri relatly temp€ratg fo solfegiul intervalistic egalitatea enarmonicA este consideratit
totaltr.
2A Solfegiul intervalistic

Exerciliu de secund[ mare in enarmonizare cu terla micgorata.

/a /ri

Solfegii
1

A. BRUCKNER
Simfonia I fui do

cresc.

-
Solfegiul inrervalistic 205

3 G. GERSHWIN
Porgy si Bess
Act tr, Scena I: Poogy

4 B.BART6K
Muzic6 pentru
- coarde' percutie si celesti
P. II

CL, DEBUSSY
Preludiu
206 Solfegiul intervalistic

6
B. BARTdK
Microcosmos V
Solfegiul intewalistic 207

Lecyia 73
Terta micA (qi secunda miriti)
Intonarea teryi mici pe scara somatictr.

Intonarea te4ei mici ln onarmonizare cu secunda m{ritI.

<_
Solfegii
1 R.KORSAKOV
Mireasa tarului
Acttr, Scena fV: Liubasa
208 Solfegiul intervalistic

B. BRITTEN
Sechs Monologe fiir Oboe, Nr.2
Solfegiul intervalistic

3 R. STRAUSS
Elekra
Lento con sollenid J =66 m. 126a: Orest - Elektra

FR. CHOPIN
Sonata op.58
Allegro maestoso p.I

R.WAGNER
Aunrl Rihnului
Scena III: Alberich
2t0 Solfegiul intervalistic

6
J=trunen.l)
Solfegiul intervalistic
2tt

Lecpin 74
Terta mare (gi cvarta miqorati)
Intonarea teqfei mari pe scara cromatictr.

Te4a mare in acorduri mlrite.

Intonarea te4ei mari enarmonizatE cu cvarta micgoratl.

+-
Solfegii

1 A. SCRIABIN
LentoJ=1@ Idazuca op.25, nr.3
2t2 Solfegiul intervalistic

2 P. HINDEMITH
Ludus tonalis
Fuga in Fa

3 R. WAGhIER
Walkiria
Act II, Scena I: Fricka
Solfegiul intewalistic 2t3

4 B. BARToK
Suite op.14

S. PROKOFIEV
Miniaturi
2L4 Solfegiul intervalistic

6
J. MARTINON
Giocoso )=82 Sonatina op.10, nr.3
Solfegiul intervalistic 215

Lecgia 75
Cvarta perfecttr (gi terfa mlrit[)
Intonarea cvartei perfecte pe gama cromatic[.

Exercigiu cu cvarta perfectii enarmonizattr cu te{a mlrit6.

Solfegii

1 FR. CHOPIN
Allegro maestoso Poloueza - Fantezie op.6l
216 Solfegiul intervalistic

2 A. BERG
Luiu
Andantino grazioso Act I, Lulu

A. BERG
Lulu
Appassionato J+o-tm

4 B. Bart6k
Mcrocosmos IV
Solfegiul intervalistic 2t7

B. Bartdk
Microcosmos III
218 Solfegiul intervalistic

Lecyia 76

Cvarta mnriti (Si cvinta rnicgorat[)33

Cvarta mlritI gi winta micgoratl in solfegiul intervalistic sunt (de
regul[) considerate identice gi lesne folosite una in locul celeilalte, in func;ie
mai ales de inctrrcdnra de alrcra$i, preferdndu-se intervalul care presupru-re
mai pugine semne. Deri nffietc.
Intonarea cvartei mtrrite gi cvintei micgorate pe scara cromatic[.

Exerciliu cu cvartll mfuitl gi cvinttr micgorat[.

3'
Dac[ eoarronia secund[ mare - te4f, micgorattr, te4[ mictr - secuuda mtrrit4 te4[ marc -
cvart[ micgorat[, sunt relativ altemate foi melodii, cvarta mtrritl - cvinta mic$orat[ pot fi
consid€rate intervale gemene, ele substituindu-se graftc permanent.
Solfegiul intervalistic 2r9

Solfegii
1 D.IMGERBER
Andaotino quasi allegretto Dinorah

,,
2
FR. LISZT
Vis de dragoste
Andantino espressivo assai Noctuma I

3 R. WAGNER
Tristan
Missig, langsam Acttr

? f dim.
220 Solfegiul intervalistic

<<
=:>

4 B.BARToK
Caffata profana
J=rro Tema de
Solfegiul intervalistic 22t

4 B. BARTOK
Cantata profana
Tema de fu

W. LUTOSLAWSKI
Muzici funebr6
222 Solfegiul intervalistic

Lecpia 77
Sexta micd (Si cvinta mflritA)
Sexta mic[ gi cvinta mEritI sunt de asemeni dou[ intervale
enarmonice des alternate (cu ugor avantaj pentru cvinta mlritn). Dar tn
congtiinl5 (in memoria auditivfl) ne fixIm sexta mic6.
Intonarea sextei mici pe scara cromatic[.

rr" #6 hd
Exerciliu cu sexttr mic[ enarmonizatil cu cvinta mIrid.

Solfegii
I S.PROKOFIEW
Peter und der Wolf, op.67
Solfegiul intervalistic

R. WAGNER.
Parsifal
ActII, nr.176: Kundry

A.. SCHOENBERG
Moise si Aron
Temoo di marciaJ=112 AcLI, Cor: sopran
224 Solfegiul intervalistic

B. BRITTEN
P. Grimes
Act IL fagot

-PP
5- G. ENESCU
Simfonia de camer6 op.33
Allegro Eolto rnoderato J =116 -
31 *7a) D. VI: trompeta
+'-'

-
Solfegiul intervalistic 225

Lecain 78
Sexta mare (Si septima miqorattr)
Sexta mare gi septima micgoraE sunt enaxmonice (gi interschimba-
bile), dar in solfegiul intervalistic septima micgorati se gfndegte sext[
rnlne.
Exerciliu cu sext[ mare pe scara cromaticd.

Exercitiu de enarmonizare a sextei mari cu septima micgoratE.

Solfegii

I J.BRAHMS
Simfonia a IV-a
Allego energico e passiotrsto p.IV: violina I, U
226 Solfegiul intervalistic

2 R. WAGNER
Pusifal
Ceva mai enim61 Act"I

R. WAGNER
Walkiria
Molto enimando AcLI: Siegmund

q cresc,

tr

cresc.

f
4 R. WAGNER
Souegiul intervalisric
227

5 B.BARTdK
Cvartet ru.I
228 Solfegiul intervalistic

Lecyia 79
Septima micit (9i sexta m6ritit)
in cazul acestei enarmonii, sexta mlrit6 se gande$te aproape exclusiv
prin septima micI.
Exerciliu:

Solfegii

1 D. SOSTAKOYICI
Sonatlt pentsu vioafl si pian op.l34

R. STRAUSS
ElekEa
 229
Solfegiul intervalistic

A. BERG
LuIu
Act-t DerPrinz
Molto rubato J=ccC. 80

B. BARToK
Microcosmos VI
 230
Solfegiul inrewalisric

Lecpia 80
Septima mare (gi octava miqorati)s
I
I

l
+_ I

Solfegii
1 R. SCI{UMANN
Anioatrc J =104 Abegg op.l: Tema
----.'..- ,--t t, .

A.BERG
Sehr langsam J =5466 Wozzeck
Act I, Scem III: Marie

s cootr* afteptador ociava !0ic,tora6 apfie (grafic) ftecvent ro scriitura modem[.

-
Fenomenul se datoreazl emarcipEdi octavei micaorare]pe
principioillon o"*rian,,,, uoi"r u
repudierii octavei (perfecre) dsloritd preraogei .ale ,6'd"
funcfionale, unde locadra gama g acordul:
d."i;";;;adrul muzicii tonal-
 23r
Solfegiul intervalistic

4 A. SCHOENBERG
Moise si Aron
Act.I, Scena 2: Aron

A. WEBERN
Das Augenlicht
C.or: alt
Cor (alt) 3----
r_{__t r_r

<>
t--j- 7-3

:=>- W