Regnul Fungi

Andries Ayan
Visan Luca
Buidan Maria
 • Caractere
generale
• Ciupercile constituie o grupa de organisme foarte heterogena. Pana nu
• demult au fost incadrate in rândul plantelor, datorita imobilitati lor.
• • Sunt raspândite pe toatà suprafata Globului, find prezente in sol sau in
• organisme vii sau moarte. Unele traiesc in simbioza cu algele, alcatuind lichenii,
• sau cu radacinile plantelor superioare, alcatuind micorizele.
• • Sunt eucariote, unicelulare sau pluricelulare, unele microscopice, altele
• macroscopice.
• • Corpul este un tal alcatuit din celule multinucleate numite hife, care
• formeaza un miceliu (fig. 1).
• • Prezinta un perete celular de natura chitinoasa si foarte rar, de natura
• celulozica. In citoplasma exista glicogen si picaturi de ulei.
• • Nu au pigmenti asimilatori; ca urmare nutritia este heterotrofa, saprofita
• (la majoritatea) sau parazita;
• • Asexuat se inmultesc prin porfiuni de micelii sau spori, iar sexuat, prin gameti.
 Clasificare
Zigomicete
• Corpul este un miceliu foarte ramificat
si neseptat.
• • De regula sunt saprofite (mucegaiul
alb - Mucor mucedo) (fig. 2).
• Putine sunt parazite la animale sau om
(Rhyzomucor parasiticus traieste in
plamâni).
• • Se inmultesc asexuat, prin spori
imobili si sexuat, prin izogamie.
• Ascomicete
• Ciuperci cu miceliu septat, dezvoltat, format din
hife pluricelulare ramificate.
• Formele primitive sunt unicelulare, dar celulele
pot ramane legate intre ele datorita inmultirii
prin inmugurire(drojdia de bere –Saccharomyces
cerevisisae si cea de vin – saccharomyces
ellipsoideus -fig.3)
• Ascomicetele sunt saprofite(mucegaiul verde-
Penicillium notatum)(fig. 4)sau parazite (cornul-
secarei- Claviceps Purpurea);unele specii sunt
comestibile(sbarciogul – Morchella aesculenta)
• Inmultirea se face asexuat prin spori si sexuat
prin oogamie. Gametii se formeaza in
ascogon (organul femeiesc) si anteridie (organul
barbatesc).
• Bazidomicetele
• • Sunt ciuperci superioare care au un miceliu septat,
ramificat, bine dezvoltat, pluricelular. Sporii
sunt plasati in bazidii (celule sporogene de
forma cilindrica) sau pe lamelele situate pe partea
inferioara a corpului vegetativ, care adesea, are forma
de palarie (fig. 5).
• • Unele bazidiomicete sunt parazite, producând
ruginile la plante (rugina-grâului - Puccinia graminis)
si tâciunii plantelor (tâciunele-porumbului -
Ustilago maydis). Majoritatea sunt saprofite
si traiesc in sol (ciuperca de balegar - Psalliota
campestris) Multe dintre bazidiomicetele saprofite
sunt comestibile (fig. 6)
 Importanta
• Majoritatea ciupercilor unicelulare constituie principalii descompunatori
• in ecosistemele din natura, având rol in circuitul materiei in natura.
• Drojdiile au o larga utilizare in diferite tipuri de fermentatie (la fabricarea pâinii, a branzeturilor si
cascavalurilor etc.)
• Unele ciuperci sunt producatoare de substante farmaceutice (penicilina obtinuta din Penicillium
notatum, ergotina obtinuta din cornul-secarei Claviceps purpurea etc.).
• in afara ciupercilor comestible, cele necomestibile cum sunt: hribul tigänesc (Boletus satanus), pälária-
çarpelui (Amanita muscaria) etc. Trebuie cunoscute si ele, deoarece sunt oträvitoare, producând de
multe ori moartea celor care le consumà
 LICHENI

• • Lichenii populeaza pamânturile aride, stâncile, scoarta

copacilor etc. Ei se fixeaza cu ajutorul unor firisoare (rizine).
• • Lichenii nu formeaza o grupa sistematica; ei sunt organisme
simbionte formate dintr-o ciupercà si celulele unei alge verzi
unicelulare, mai rar o cianobacterie. impreuná dau aspectul
unui organism unitar si sunt in relatii de "ajutor reciproc"
• • Ciuperca din structura lichenului (poate fi o ascomiceta sau o
bazidiomiceta) formeaza un miceliu care constituie talul. Spatiile
din interiorul miceliului sunt ocupate de celulele algei verzi sau
de cianobacterii ( fig. 1.)
• Alegele verzi sau cianobacteriile din alcatuirea lichenului se
hranesc autotrof; ele iau apa si sarurile minerale pe care le
absoarbe ciuperca. Aceasta se hraneste heterotrof, folosind
produsii de asimilatie, obtinuti de catre partenerul de simbioza,
in urma fotosintezei.
• Lichenii se inmultesc, cel mai adesea asexuat, prin fragmentarea
talului.
• Clasificare
• Lichenii pot fi clasificati dupa
forma talului in: licheni ramificati,
formand adevarate ramurele
cilindrice sau turtite (matreata-
bradului - Usnea barbata - fig. 2),
licheni crustosi (lichenul galben -
Xanthoria parietina - fig. 3)
si licheni sub forma de tufe mici
(lichenul de piatra - Cetraria
islandica -fig. 4)
• Importanta
• in cursul proceselor metabolice, lichenii
elibereaza acizi, care corodeaza piatra,
participând activ la degradarea stâncilor.
Astfel, lichenii sunt plante-pinier, contribuind
la formarea primului strat de sol.
• Din unele specii se extrage glucoza medicinala,
din altele (Rocella) - turnesolul sau unele
medicamente folosite in tratarea hepatitei, a
unor bronsite etc.
• In zonele cu putina vegetatie, cum sunt
tundrele, lichenii constituie hrana multor
animale (lichenul-renilor - Cladonia
rangiferina).
 1. Ce sunt lichenii?

Exercitii pentru 2. Unde este eroarea? Lichenii traiesc:

a) pe stanci ; b) pe scoarta copacilor; c) pe soluri aride; d) in apa.

acasa 3. De ce lichenii nu pot fi considerati organisme autotrofe?

VA MULTUMIM!