Ministerul educației,culturii și cercetării al Republicii Moldova

IP Centru de excelență în constrcții

Referat la biologie:
Rolul ciupercilor în natură și în viața
omului.

A elaborat: Ungureanu Konstantin gr.CECE 19.09.2

A verificat:Todorașcu Veaceslav
Cuprins

Clasificarea ciupercilor
Trăsăturile specifice
Asemănări cu plante și animale
Structura corpului
Nutriția
Reproducerea
Rolul ciupercilor pozitiv și negativ în natură
și în viața omului
Clasificarea ciupercilor

Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante

deoarece, spre deosebire de acestea din urma, el nu contine clorofila.
Se hranesc cu organisme vii sau moarte, exact ca animalele. Nu au nici
radacina, nici tulpina, nici frunze si nici flori si se reproduc intr-un mod
specific. Exista peste 100.000 de specii de ciuperci.

Oriunde in lume unde viata este posibila, se gasesc ciuperci. Acestea

traiesc pe animale vii sau moarte, pe plante, in aer, pe sol si in apa,
foarte multe dintre acestea fiind insa atat de mici incat nu se pot
observa cu ochiul liber. Din aceasta cauza ciupercile se impart in
ciuperci superioare (buretii) si ciuperci inferioare (mucegaiul, drojdia de
bere). Pe langa aceasta impartire, ciupercile se grupeaza in patru clase:

Arhimicete-ciuperci microscopice si parazite

Zigomicete-ciuperci de obicei saprofite
Ascomicete- ciuperci saprofite sau parazite
Bazidomicete-ciuperci superioare

Arhimicetele
In aceasta clasa se gasesc ciupercile cele mai primitive si mai simple,
lipsite de miceliu. Au aparatul alcatuit dintr-un gimnoplast sau
plasmodiu. Sunt ciuperci endoparazite. Se inmultesc prin zoospori sau
spori imobili, care provin din transformarea intregii celule. Inmultirea
sexuata se face prin izogamie.Din aceasta clasa fac parte ciupercile care
produc insemnate pagube culturilor de cartof, varza, plante furajere
etc.
Zigometice
Cuprinde ciuperci care au talul unicelular, polinucleat, simplu sau
ramificat, in care caz se numeste sifonoplast. Cele mai multe si in
acelasi timp cele mai daunatoare, sunt endoparazite. Unele Ficomicete
sunt saprofite. Inmultirea asexuata se face prin spori la cele inferioare
sau prin conidii, care in realitate sunt zoospori caduci.

Ascomicetele
Se caracterizeaza printr-un aparat vegetativ bine dezvoltat. Majoritatea
ciupercilor din aceasta clasa au un tal filamentos, miceliu fiind alcatuit
din hife pluricelulare, adeseori ramificate, izolate sau anastomozate.
Inmultirea asexuata se face prin diferite feluri de spori: conidii,
picnospori, etc.

Astfel, în funcție de metoda de hrănire, ciupercile sunt împărțite în trei

grupe principale: ciuperci saprofite, care se hrănesc cu frunzele căzute,
ace și ramuri moarte și lemn; ciuperci - simbiote, care primesc
substanțe alimentare pentru existența lor și din rădăcinile copacilor;
ciupercile parazitare - vor afecta țesuturile vii de origine vegetală
(animală), în cea mai mare parte se găsesc pe lemnul multor specii de
copaci de foioase și conifere.
Trăsături specifice

Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare,

microscopice sau macroscopice. Corpul este alcatuit din celule
multinucleate, numite hife, care formeaza un miceliu. De asemenea, ele
prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau (rar) celuzoica, in
citoplasma existand glicogen si picaturi de ulei. Ciupercile nu au
clorofila, din aceasta rezultand o nutritie heterotrofa, fie saprofita, fie
parazita.
Ciupercile nu sunt plante, ci fac parte dintr-un regn aparte - cel al
fungilor. Una dintre trăsăturile care le deosebesc de plante este faptul
că nu conţin clorofilă, ceea ce înseamnă că nu îşi pot produce singure
hrana (aşa cum fac plantele, care sintetizează substanţe organice cu
ajutorul luminii).
Unele dintre ciuperci sunt comestibile, uneori chiar delicioase, în timp
ce altele sunt atât de otrăvitoare încât devin letale.
Acea parte a ciupercii care se ridică deasupra pământului este numită
corp de fructificaţie. Restul ciupercii se află sub pământ şi arată ca o
masă de fire încurcate. Aceste fire poartă denumirea de miceliu. Firele
de miceliu cresc din nişte spori de dimensiuni foarte mici (ca firele de
praf) şi formează o reţea extinsă în substratul pe care creşte ciuperca.
În anumite perioade, în funcţie de anotimp şi de condiţiile atmosferice,
apare la suprafaţă corpul de fructificaţie - ceea ce numim noi popular
"ciupercă".
La numeroase ciuperci macroscopice, corpul de fructificaţie are o formă
specifică, de "umbrelă". La multe specii, sub "pălăria" ciupercii se află
lamele aşezate radial, pe care se dezvoltă sporii. Sporii cad, sunt purtaţi
de vânt şi, când ajung pe suprafeţe fertile, din ei se dezvoltă noi
ciuperci.
Cele mai multe ciuperci cresc în zone umbroase şi umede, dar există şi
specii care se dezvoltă în plin soare; ciuperca de câmp obişnuită, de
exemplu, creşte pe pajişti verzi, în zone deschise. Totuşi, din moment ce
ciupercile conţin în mod obişnuit cantităţi foarte mari de apă, cele mai
multe specii nu pot trăi acolo unde sunt vânturi uscate calde sau soare
foarte puternic.
Organismul Fungilor este format din miceliu constituit din hife.
Structura celulei este de tip eucariot și are particularitățile următoare:

membrana celulară (când există) este alcătuită din micoceluloza sau

micozina;
adesea, membrana este impregnată cu chitină, caloză etc;
plastidele lipsesc complet;
conține substanțe de rezervă: glicogen și picături de grăsime;
în celule se află: citoplasmă, vacuole, unul sau mai mulți nuclei în
funcție de grupa sistematică, apoi ribozomi, reticul endoplasmatic,
condriozomi,

Asemănări cu plante și animale

Animale:
-se hrănesc cu organisme vii sau moarte
-prezenșa chitinei în alcătuirea peretelui celular
-formarea ureei ca deșeu metabolic
-formarea glicogenului ca substanță de rezervă
Plante:
-Imobilitatea
-Crește pe toată durata vieții
-Absorbția hranei
Structura corpului
Ciupercile de pălărie sunt formate din două părți - corpul
de fructare și sistemul de rădăcini în sine, care se
numește miceliu. O excepție sunt trufele, măturile și
cusăturile, deoarece aceste specii nu au cânepă și sunt
conectate la miceliu chiar de corpul fructului. Rădăcinile
dezvoltate pot fi văzute cu ochiul liber - în locul colectării
ciupercii după tăiere, puteți desface ușor solul și puteți
vedea firele. Ele hrănesc părțile de deasupra corpului și
sunt partea cea mai importantă pentru creșterea
normală a plantei. Puteți examina sistemul de rădăcini
mai detaliat la un microscop. Se observă că este format
din multe fire albicioase, țesute în mod deosebit între
ele. Fiecare fir este format din celule alungite situate într-
un rând. Celula de ciuperci cu capac are o structură non-
standard - are două nuclee în loc de unul și complet nu
are plastide.
Nutriția

Deoarece ciupercile nu au clorofila in componenta lor, ele nu isi

pot produce propria hrana. Din aceasta cauza ele se hranesc cu
ceea ce se numeste hrana organica, adica hrana ce a fost
preparata in prealabil de o planta sau un animal viu. Ciupercile
folosesc enzime pentru a transforma hrana intr-un lichid.
Nutrientii lichizi sunt apoi absorbiti in ciuperca si folositi pentru
a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele care traiesc pe
plante si animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se
hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola,
care ataca via.

Reproducerea

Ciupercile sunt organisme cu o capacitate foarte mare de

înmulţire, care se realizează vegetativ,asexuat şi sexuat.
Înmulţirea vegetativă se realizează prin porţiuni de miceliu,
înmugurire, scleroţi şi clamidospori.O porţiune de miceliu
regenerează în condiţii prielnice şi continuă procesele de
creştere şi dezvoltare ale ciupercii.
Înmulţirea asexuată se realizează prin spori asexuaţi specializaţi
(conidii şi sporangiospori) care au rol important în
supravieţuirea şi răspândirea ciupercilor.
Înmulţirea sexuată. În ciclul de viaţă al ciupercilor există o fază
haploidă sau haplofază - cucelule care au n cromozomi - şi o
fază diploidă sau diplofază - cu celule care au în cromozomi.
Rolul ciupercilor negativ,pozitiv în natură și în viața
omului
Multe ciuperci au un rol benefic in natura. Pentru a se dezvolta,
ele absorb substantele nutritive din frunzele moarte si resturile
lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la
descompunerea si dezagregarea acestor elemente vegetale
care, fara actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile. Alte
specii (hribi, amanite sau vinecioare) formeaza micorize, pe
radacinile arborilor din paduri (pini, stejari, castani). Datorita
acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pentru
crestere si, in schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de
hrana. Dimpotriva, alte ciuperci sunt daunatoare: ele sunt
parazite. Este cazul manei sau taciunelui, tipuri inferioare de
ciuperci care pot distruge campuri intregi de grau sau porumb.
Alte ciuperci paraziteaza omul, producand maladii numite
micoze. Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astazi
exista micologisti in toate marile universitati. Ciupercile sunt
crescute pe jeleu transparent, iar cresterea si viata sunt
studiate. Dintr-o astfel de cultura, de Penicillium, obisnuita
ciuperca verde care creste pe fructe si pe gem, a fost
descoperita penicilina.

Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile

secolului XX, dar oamenii s-au folosit de ciuperci din timpuri
stravechi pentru a face bauturi alcoolice si branza. Vechiul
Testament mentioneaza paine crescuta, adica paine careia i s-a
adaugat drojdie de bere pentru a creste. In industria berii si a
vinului, alte ciuperci produc enzime care sparg zaharul in alcool,
proces numit fermentare.
Descoperirea antibioticelor a fost una dintre cele mai
revolutionare lucruri care au marcat medicina
moderna. Penicilina, poate cel mai uzual antibiotic din lume,
este obtinuta dintr-o ciuperca numita Penicillium. Multe alte
ciuperci produc substante antibiotice utilizate pentru a tine sub
control bolile.Datorita continutului lor bogat in proteine,
polizaharide, aminoacizi, vitamine, minerale, beta glucani si alte
microelemente active, in multe clinici din Japonia si China,
ciupercile medicinale sunt utilizate cu rol adjuvant in terapiile
complementare ale unei game variate de afectiuni.

Citește mai multe pe Brainly.ro -

https://brainly.ro/tema/723467#readmore