Evaluare

Exercitiul 1
Umanism- ( miscarea spirituala care sta la baza Renasterii ) este miscarea social -
culturala inspirata din conceptia ca omul , fiind o fiinta superioara , se poate inspira
prin cultura si arta.

Ctitor- este o persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru
construirea sau reconstruirea unei biserici ortodoxe sau a unei mănăstiri, sau pentru
înzestrarea acestora cu icoane, fresce, obiecte liturgice și de artă.

Letopiset- Scriere veche cu caracter istoric, în care evenimentele sunt prezentate în

ordine cronologică.

Cronicar- Autor de cronici și letopisețe

Exercitiul 2

Trasaturile umanismului:
1. Increderea in ratiune
2. Armonia dintre om si natura
3. Conceptul “homouniversales”

Exercitiul 3

Personalitati din literatura umanista universala/romaneasca:

1.Grigore Ureche “Letopisetul T.M”
2. Dimitre Cantemir (Descrierea Moldovei)
3.Ion Niculce( Seama de cuvinte)

Exercitiul 4

“Armonia dintre om si natura “

In opinia mea relatia dintre om si natura de-a lungul timpului a suportat schimbari
cu efecte pozitive dar si negative, atat pentru om cat si pentru natura .In primul rand
am putea spune ca omul nu ar exista fara natura deoarece este construit in asa fel
incat fara o legatura stransa cu natura el nu ar putea trai. Natura are in componenta
sa cele patru elemente vitale pentru om si anume : pamntul aerul apa si focul.
Pamantul are rolul de a procura hrana si de a ne oferi un spatiu de locuit , aerul ne
ajuta sa respiram, apa are un rol vital pentru organism iar focul adica caldura
soarelui face posibila viata pe pamant . Observând acestea ne putem da seama ca
natura are o importanta foarte mare pentru noi . De-a lungul timpului relatia dintre
om si natura a evoluat , iar omul a invatat cum aceasta ii poate fii de folos acesta
constituind un efect pozitiv al schimbarii relatiei dintre om si natura in decursul
timpului . De exemplu omul a descoperit metode de produre a hranei , metode de
relaxare cu ajutorul naturii , omul a invatat ca natura poate lucra in favoarea sa iar
relatia dintre om si natura astfel consolizandu-se ceea ce a condus la un efect pozitiv
si acela de dorinta a omului de protejare a naturii .In concluzie , de la începutul
timpurilor si pana in zilele noastre relatia dintre om si natura a avut de suportat
schimbari majore atat cu efecte pozitive si efecte negative ata pentru om cat si pentru
natura .

Exercitiul 5

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, MironCostin, Ion

Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi.
Influența cronicilor asupra literaturii române moderne este indiscutabilă. Pentru
scriitori, ele au fost un tezaur de teme, personaje, subiecte. Letopisețul Tării
Moldovei a lui Grigore Ureche a fost sursă de inspirație pentru Costache Negruzzi
în nuvela Alexandru Lăpușneanul, pentru Vasile Alecsandri în Dumbrava Roșie și
în drama Despot Vodă, pentru Delavrancea în trilogie Moldovei și pentru
Sadoveanu în romanele Frații Jderi și Nicoară Potcoavă. De neamul
moldovenilor a lui Miron Costin a servit drept izvor lui Hasdeu, Sadoveanu
(Neamul Șoimăreștilor) și altora, iar O samă de cuvinte a lui Ion Neculce a fost
punctul de pornire în operele lui Alecsandri, Bolintineanu, dar și Sadoveanu, care
l-a luat drept model stilistic.Tonul vehement polemic cu tendința de satiră și
caricaturizare al cronicarilor munteni (Radu Greaceanu, Radu Popescu)au
influențat dezvoltarea pamfletului românesc, ilustrat de IH Rădulescu, ND Cocea,
Tudor Arghezi etc. În lumina acestor idei enunțate mai sus, putem afirma că atât
Grigore Ureche, cât și Miron Costin și Ion Neculce contribuie la dezvoltarea
limbii române literare prin crearea unor opere literare, dar și prin întemeierea
unor modele culturale, care le asigură statutul de scriitori intemeietori, aflați chiar
la însăși originea scrisului. Discursul cronicarilor este unul înclinat înspre
proverbe și maxime. Stilul lui Costin nu e lipsit de influența populară, dovadă fiind
proverbele și expresiile pe care le folosește adesea: „Ce dzilele lui cele sfarșite,
cum să dzice cuvantul”, „Lupul părul schimbă, iară nu hirea”. De asemenea, la
Neculce întâlnim numeroase proverbe și zicători: „Pasărea în cuibul sau nu
piere”, „Nu fac toate muștele mere”. Astfel, literatura produsă de acești trei mari
cronicari și oameni de cultură, înțeleasă ca artă a cuvântului influențează
dezvoltarea limbii române literare.
Cronicarii nu au lăsat urmașilor doar o simplă înșiruire de imagini din trecut,
chiar dacă rolul lor primordial a fost acela de recuperare a trecutului poporului
nostru, câteva forme esențiale ale expresiei literare sau un tablou al ființei noastre
naționale, ci și o anumită înțelegere a scopului creației culturale în slujba binelui,
a frumosului și a adevărului.