7.

Modulaţia diferenţială a impulsurilor

în cod

În sistemul de transmisiune cu modulaţie a impulsurilor

în cadrul codului fiecare eşantion cuantizat se codează
independent de cele precedente. Analiza semnalelor
continue a arătat că eşantioanele vecine ale unui semnal sunt
apropiate ca valoare. Prin urmare, poate fi codată doar
diferenţa de valoare a eşantionului dat faţă de cel precedent.
Întrucât această diferenţă este mai mică decât valoarea
întregului eşantion, acest lucru va permite micşorarea
lungimii codului şi economisirea benzii de frecvenţă.
Metodele de codare în care se ţine cont de valoarea
eşantionului precedent se numesc metode de codare cu
predicţie. Una dintre aceste metode este modulaţia
diferenţială a impulsurilor în cod.
Structura unui sistem de transmisiune a mesajelor
analogice pe baza modulaţiei diferenţiale a impulsurilor în cod
este reprezentat în figura 7.1.
D[n]
Mesaj +
Eşantionator Cuantizator + Codor
S(t) S[n] - C
Dipozitiv de Emiţător
predicţie
S[n+1]

Dipozitiv de Linie
predicţie
+
Mesaj +
Filtru + Decodor Receptor

Figura 7.1. Structura sistemului de transmisiune a mesajelor analogice

pe baza modulaţiei diferenţiala a impulsurilor în cod

Diagramele în timp ale semnalelor din figura 7.1 sunt

reprezentate în figura 7.2.
 Ideea metodei modulaţiei diferenţiale a impulsurilor în
cod constă în următoarele: seria de eşantioane cuantificate
S[n] a semnalului S(t) sunt aplicate la intrarea „+” a unui
dispozitiv de scădere iat la intrarea „-„ a acestuia se aplică
semnalul de la dispozitivul de predicţie format din eşantionul
precedent S[n+1]. Adică, dispozitivul de predicţie are rolul de
a reţine în timp valoarea eşantionului pe o durată egală cu
perioada de eşantionare. La ieşirea dispozitivului de scădere
apare semnalul diferenţă de valoare D[n] între eşantionul
curent şi cel precedent numit semnal eroare de predicţie.
Acest semnal se supune procedurii de codare şi se formează
codul de linie C.
 S(t)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 t
S[n] 7
7
6 6
6
5 5 5
5
4 3 3 3 4
4
3 3
3
2
2
1 1 1
1 0 0
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 n
S[n+1] 7
7
6 6
6
5 5 5
5
4 4
4
3 3 3 3 3
3
2
1 1 1
1
0 0
0
n
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
D[n]
+2 +2 +2 +2
4
+1 +1 +1 +1 +1
3
0 0 0
2
n
1
-1 -1 -1
0
-2 -2 -2 -2
C
3 4 4 3 3 0 1 1 0 1 2 3 4 2 3 4 3 0
011 100 100 011 011 000 001 001 000 001 010 011 100 010 011 100 011 000

Figura 7.2. Diagramele semnalelor modulaţiei diferenţiale

a impulsurilor în cadrul codului
 La recepţie se realizează procedura inversă de
restabilire a eşantionului iniţial. Codul de linie recepţionat se
decodifică şi semnalul erorii de predicţie obţinut la ieşirea
decodorului se sumează cu semnalul de la dispozitivul de
predicţie format după acelaşi principiu ca la emisie.
Neajunsul metodei respective îl constituie efectul
multiplicării erori. Acest lucru se datorează faptului că eroarea
de restabilire a semnalului este determinată nu doar de
eroarea respectivului eşantion, dar şi de eroarea celorlalte
eşantioane transmise anterior.