Caiet de Sarcini Retele Interioare

PROIECT: MODIFICARI DE TEMA IN TIMPUL EXECUTIEI PENTRU MODIFICARI LA FATADE,
RECOMPARTIMENTARI, MODIFICARI PARTIALE STRUCTURALE SI MODIFICARI LA INSTALATIILE

INTERIOARE LA CONSTRUCTIE EXISTENTA AUTORIZATA IN BAZA A.C. NR. 214/1724281 DIN 11.04.2019
EMISA DE P.M.B
BENEFICIAR: LUXURY INTERIORS S.R.L.
ADRESA: STR. VARSOVIA, NR. 6, SECTOR 1, BUCURESTI
FAZA : P.Th. S.C. ACE TECH CONSULTING S.R.L.
CAIET DE SARCINI – INSTALATII SANITARE INTERIOARE
CUPRINS
1. OBIECTUL LUCRARII.......................................................................................................... 2
2. GENERALITATI................................................................................................................... 2
BAZA DE PROIECTARE SI LIMITA DE PROIECT..................................................................................2
RESPONSABILITATEA CONTRACTORULUI......................................................................................... 2
DREPTUL CLIENTULUI.......................................................................................................................... 3
OBSERVATII TEHNICE PRELIMINARE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA PE TEREN A
PROIECTULUI......................................................................................................................................... 3
PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA PE TEREN A PROIECTULUI
................................................................................................................................................................. 3
CONDITII DE EXECUTIE........................................................................................................................ 3
DOCUMENTE, NORMATIVE:.................................................................................................................. 4
CERINTELE DE CALITATE, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU
MATERIALELE, APARATELE SI AGREGATELE COMPONENTE ALE INSTALATIEI...........................5
PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU MATERIALELE, APARATELE SI
AGREGATELE COMPONENTE ALE LUCRARII.....................................................................................5
PROGRAM DE URMARIRE A CALITATII EXECUTIEI (FAZELE DETERMINANTE ALE LUCRARII)....5
VERIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR – VERIFICARI, PROBE, TESTE;........................................6
VERIFICARI EXECUTIEI LUCRARILOR LA MONTAJ............................................................................7
PREVEDERI PRIVIND CONDITIILE DE RECEPTIE A LUCRARILOR EXECUTATE.............................7
IZOLATII TERMICE FOLOSITE, VOPSIREA CONDUCTELOR..............................................................7
MASURI PRIVIND PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII........................................................8
MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR....................................................................8
3. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA.............................................................................8

MATERIALE............................................................................................................................................. 8
OBIECTE SANITARE.............................................................................................................................. 9
CONDITII DE EXECUTIE........................................................................................................................ 9
MONTAREA CONDUCTELOR SI A RETELELOR DE DISTIBUTIE A APEI.........................................11
MONTAREA OBIECTELOR SANITARE................................................................................................14
4. INSTALATII DE CANALIZARE..........................................................................................15
MATERIALE SI ECHIPAMENTE............................................................................................................ 16
MONTAREA CONDUCTELOR.............................................................................................................. 16
CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Pagina 1/22
EMISA DE P.M.B
1. OBIECTUL LUCRARII
Obiectul prezentului proiect il constituie construirea unui imobil S+P+4E, situat in STR.
VARSOVIA, NR. 6, SECTOR 1, BUCURESTI.
2. GENERALITATI
BAZA DE PROIECTARE SI LIMITA DE PROIECT

Prezentul document conţine principalele specificaţii tehnice corespunzatoare instalaţiilor
sanitare, echipamentelor şi reţelelor de conducte, şi se va completa cu toate standardele,
normativele şi legile în vigoare.
Descrierea generala de fata este valabila numai impreuna cu deciziile si conventiile
stabilite de arhitect.
Observatiile preliminare si descrierile servesc ofertantului sa dea lamuriri asupra
standardului minim cerut partilor esentiale ale obiectivului.
La baza descrierii generale stau:
- planurile intocmite de arhitect
- consultarile avute cu arhitectul
- consultarile cu institutiile de resort
- prevederile legilor in vigoare.
Descrierea impreuna cu planurile devine, pe langa prevederile in vigoare, parte
contractuala integranta.
Antreprenorul este obligat, pe propria raspundere, sa controleze daca documentatia este
completa.
Exprimarea "Aprobat de inginer sau proiectant” se refera la aprobarea scrisa a
inginerului/proiectantului. Aceasta aprobare însa nu exonereaza contractorul de orice obligaţie
sau responsabilitate legata de acest contract.
Tipurile de produse, materiale sau echipamente prezentate in aceste specificaţii tehnice
sau pe planuri, sunt indicaţii. Contractorul va alege furnizorul de echipamente pe baza
specificaţiilor şi a memoriului tehnic întocmit de proiectant.
Orice alte lucrari legate de realizarea instalaţiilor, dar care nu au fost prezentate sau
detaliate pe planuri sau în partea scrisa a proiectului, dar sunt necesare finalizarii proiectului, vor
fi de asemenea parte din contractul executantului (al contractorului).
Contractorul va lua în considerare faptul ca planurile sugereaza sistemele de instalaţii şi
nu reprezinta faza finala de execuţie a lucrarilor de instalaţii.
Contractorul va pune în opera instalaţia urmarind cât de mult posibil indicaţiile conţinute
pe planuri sau în specificaţiile tehnice furnizate, iar amplasarea reala a echipamentelor va fi
determinata de respectarea cât mai aproape de respectarea dimensiunilor şi distanţelor
recomandate de proiectant.
Contractorul trebuie sa se asigure de faptul ca echipamentul inclus in oferta poate fi
amplasat în spaţiile tehnice, cu respectarea indicaţiilor proiectantului, fara sa afecteze structura
cladirii. Chiar daca nu se specifica clar pe planuri sau in specificaţiile tehnice, echipamentul va fi
montat în aşa fel încât sa se asigure acces uşor şi exploatare corecta a acestora.
Contractorul va fi responsabil de orice discrepanţa, eroare sau omisie existenta în
planurile şi schiţele sale, chiar daca acestea au fost sau nu aprobate de catre proiectant/inginer.

Pagina 2/22
EMISA DE P.M.B
RESPONSABILITATEA CONTRACTORULUI
Contractorul va fi responsabil pentru funcţionarea corecta a echipamentului şi a
instalaţiilor.
Toate lucrarile la locul instalarii trebuie sa aibe aprobari, sau trebuie susţinute de
documente, scheme, date tehnice etc.
In cazul în care contractorul sugereaza alte materiale decât cele prezentate de proiect,
atunci trebuie obţinut acceptul proiectantului, prin prezentarea de diagrame, fişe tehnice,
agremente tehnice etc. Toate materialele utilizate în instalaţie trebuie sa aibe aceeaşi calitate
certificata de documentaţia lor tehnica. Contractorul trebuie sa ţina evidenţa materialelor
utilizate, alaturi de provenienţa şi furnizorul acestora.
Toate materialele şi echipamentele utilizate, unelte etc trebuie sa fie conforme cu
legislaţia şi normele româneşti.
DREPTUL CLIENTULUI
Clientul are dreptul sa respinga materialele sugerate, şi poate sa indice un furnizor
preferat de echipamente.
OBSERVATII TEHNICE PRELIMINARE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA PE

TEREN A PROIECTULUI
Masurile de siguranta necesare trebuie luate de catre executant impreuna cu organele
competente. Defectiunile si daunele provocate intra in responsabilitatea executantului.
Dimensiunile si cotele din planurile proiectului trebuie controlate exact la fata locului.
Adancimea canalelor si conductelor la punctul de pornire, respectiv de racord trebuie constatata
prin nivelment.
Toate formalitatile la organele competente privitoare la solicitarea de control si
receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite personal si din timp de catre executant.
Inainte si de-a lungul perioadei de constructie, executantul are obligatia de a clarifica, cu
toate firmele care participa la executia proiectului, aspectele tehnice si termenele de derulare a
lucrarilor.
Activitatea de punere in concordanta si coordonarea cu toti cei implicati in realizarea
proiectului trebuie initiata si pusa in aplicare de catre executant.
Blocarea si marcarea locurilor de munca trebuie sa se faca cu respectarea normelor si
ordinii circulatiei rutiere. Toate masurile de siguranta, inclusiv iluminatul, blocarea cailor de
acces, instalarea de tablite indicatoare, precum si transbordarea si traversarea soselelor trebuie
realizate conform cerintelor institutiilor de resort.
Fixarea traseelor conductelor trebuie efectuata de catre conducerea santierului. Celelalte
repere vor fi fixate de catre executant insusi.
Reperul de nivelment va fi dat executantului de catre conducerea santierului. Acesta
este responsabil de respectarea cotelor si pantelor planificate.
Pentru incheierea la termen a lucrarilor, respectarea normelor in vigoare, pentru
functionalitatea lucrarilor, precum si pentru calitatea materialelor utilizate si a pieselor de montaj
este responsabil antreprenorul.

Pagina 3/22
EMISA DE P.M.B
PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA PE TEREN A

PROIECTULUI
Urmatoarele documente vor fi puse la dispozitia executantului:
- Planul incintei
- Planurile de instalatii sanitare interioare
- Schemele de instalatii sanitare interioare
CONDITII DE EXECUTIE
Documentele puse la dispozitie de beneficiar dau informatii asupra stadiului de
planificare al lucrarii, si se pot vedea in proiectul anexat.
Executantul este obligat sa controleze documentele cu tot simtul responsabilitatii si sa
faca modificarile necesare numai cu avizul beneficiarului sau imputernicitului acestuia.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele specificate prin proiect. Orice
propunere de înlocuire trebuie motivata de contractant şi aprobata de proiectant şi beneficiar.
Executantul are obligatia de a intocmi schite si desene de montaj, luand in considerare
stadiul cel mai recent al proiectarii constructiei, materialele pe care le ofera si coordonarea
detaliata (a carei responsabilitate ii revine) cu ceilalti colaboratori sau firme implicate in procesul
de constructie.
Suplimentar regulamentelor de angajare si legilor care se refera la aceasta, executantul
trebuie sa preia toate documentele referitoare la executie si sa le ia in considerare in calculatia
sa.
Imediat dupa primirea comenzii, executantul trebuie sa intocmeasca planuri de executie
(schite si desene de montaj), sa se consulte temeinic cu firmele implicate in realizarea
constructiei, sa coordoneze procesul si sa puna la dispozitie tuturor firmelor partenere toata
documentatia necesara functionarii ireprosabile a instalatiilor si amenajarilor obiectivului.
Beneficiarul si imputernicitul acestuia trebuie informati asupra acestor activitati.
Executantul trebuie sa puna permanent la dispozitia beneficiarului si a imputernicitului
acestuia desenele valabile de montaj.
Modificarile necesare trebuie efectuate si aduse imediat la cunostinta.
Abaterile de la plan sau comanda trebuie comunicate imediat in scris si din proprie
initiativa beneficarului si imputernicitului acestuia. Aceasta priveste atat planificarea, cat si
executia.
DOCUMENTE, NORMATIVE:
 Legea 319/2006 - Legea protectiei muncii publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006
 Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319 din 2006
 Legea 90/1996 a protectiei muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei 47
din 29 ianuarie 2001
 Legea 177/2000 privind modificarea si completarea Legii protectiei muncii
90/1996
 Legea 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca

Pagina 4/22
EMISA DE P.M.B
 Hotararea de Guvern 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii protectiei muncii 319/2006
 Hotararea de Guvern 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319 din 2006
 Normele generale de protectia muncii in vigoare emise de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale (Nr.508/20.11.2002) si de Ministerul Sanatatii si Familiei
(Nr.933/25.11.2002);
 I 9 /2015 – Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
 I-9/1-96 - Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare
 Legea 307/2006 - Privind apararea impotriva incendiilor;
 ORDIN 163/2007 - Pentru aprobarea Normelor generale de apãrare impotriva
incendiilor;
 Ordinul 108/2001 (DGPSI 004) - Aprobarea Dispozitiilor generale privind
reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice.
 P118/1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
 P118-2/2013 modificat prin OMDRAP nr. 6026/2018 - Normativ privind
securitatea la incendiu a constructiilor - Instalatii de stingere;
 STAS 1478/1990 – Alimentari cu apa la constructii civile si industriale;
 STAS 4163-88 - Retele exterioare de distributie. Principii fundamentale de
proiectare
 STAS 2099-89 - Elemente pentru conducte. Diametre nominale
 STAS 2250-73 - Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile
CERINTELE DE CALITATE, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU

MATERIALELE, APARATELE SI AGREGATELE COMPONENTE ALE INSTALATIEI
Cerintele minime de calitate care trebuie indeplinite in conformitate cu legea 10/1995
privind calitatea in constructii si pentru instalatiile de alimentare cu apa rece si apa calda de
consum se refera la:
Rezistenta si stabilitate:
 rezistenta la presiune si temperatura a elementelor componente ale instalatiei de
sanitare ( conducte, armaturi, obiecte sanitare, imbinari la etansare etc.) la presiunile
si temperaturile care pot aparea in interiorul instalatiei in timpul exploatarii;
 rezistenta la variatii de temperatura a conductelor in timpul exploatarii;
 rezistenta la eforturi in exploatare (socuri, tasari ale elementelor de constructie etc.)
si rezistenta la eforturile datorate manevrelor si utilizarii organelor de comanda;
 limitarea nivelului de transmitere a vibratiilor produse de echipamentele
instalatiei( pompe, etc );
Siguranta in exploatare
 eliminarea pericolului de explozie la instalatiile din statia de hidrofor;
 etanseitate la apa a elementelor componente ale instalatiei de alimentare cu
apa(conducte, armaturi, rezervoare);
 protectia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafetele accesibile ale
instalatiei ( ranire, ardere etc).

Pagina 5/22
EMISA DE P.M.B
Securitatea la incendiu:
 eliminare riscului de incendiu prin modul de realizare si amplasare a spatiilor si
elementelor componente a instalatiei;
 comportarea la foc ( combustibilitatea si limita de rezistenta la foc a elementelor ce
compun instalatia);
 dotarea cu mijloace de avertizare si de interventie in caz de incendiu
Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
 evitare riscului de producere sau de favorizare a dezvoltarii de substante nocive.
Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie
 utilizarea de echipamente eficiente energetic pentru asigurarea unor consumuri
minime de energie;
 izolarea termica a conductelor pentru asigurarea unor pierderi de caldura minime in
retelele de alimentare cu apa calda de consum si a condensarii pe suprafata
exterioara a conductelor de apa rece;
 asigurarea unor consumuri rationale de energie termica prin contorizare.
Protectia impotriva zgomotului
 asigurarea conditiilor necesare desfasurarii activitatilor din incaperi prin protectia la
zgomot; respectarea nivelului de zgomot produs de instalatie admis in spatiile
tehnice.
PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU MATERIALELE, APARATELE

SI AGREGATELE COMPONENTE ALE LUCRARII
Solicitarile de oferte pentru echipamente vor fi insotite de un extras din caietul de sarcini
privind descrierea functionarii instalatiei ( conform listei de echipamente, listei de cantitati de
lucrari, specificatiile tehnice cu caracteristicile in detaliu ale echipamentului). Ofertantul de
echipament trebuie sa confirme compatibilitatea acestuia cu solutiile proiectului de executie.
PROGRAM DE URMARIRE A CALITATII EXECUTIEI (FAZELE DETERMINANTE ALE

LUCRARII)
Pe masura terminarii unor parti din lucrare, in vederea urmaririi calitatii executiei de catre
toti factorii implicati: investitor (I), executant – antreprenor (E), proiectant (P) si furnizorul de
echipamente (F), se va intocmi ( sub forma tabelara), in conformitate cu art.23, litera „e” din
Legea nr.10/1995 „Programul de control pe faze determinante”, reprezentand obligativitatea
incheierii, pe parcursul executiei lucrarilor, de procese verbale de verificare – constatare a
calitatii lucrarilor si de receptie a lucrarilor ascunse, care vor fi semnate de toti factori implicati.
In general, fazele determinante ale unei lucrari de instalatii de alimentare cu apa sunt
urmatoarele:
 amplasarea utilajelor si echipamentelor in statie de hidrofor si statia de preparare
apa calda si modul de racordare la instalatie;
 verificarea functionarii echipamentelor;
 verificarea amplasarii obiectelor sanitare;
 verificarea conditiilor de pozare a conductelor (pante de montaj,sustineri, distante
fata de elementele de constructie),racorduri, coloane, legaturi la obiectele
sanitare etc;
 probe de etanseitate (la rece);
 proba la cald;

Pagina 6/22
EMISA DE P.M.B
 probe de functionare
VERIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR – VERIFICARI, PROBE, TESTE;

In caietul de sarcini se va specifica unde si cum se vor face verificari, probe sau teste pe
parcursul executarii.
Conductele de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari:
 de etanseitate la presiune la rece;
 de functionare, la apa rece si calda;
 de etanseitate a conductelor de apa calda si a celor de recirculare.
Inainte de efectuarea probelor se face spalarea pentru igienizare.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate si
rezistenta la cald se efecueaza inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la
obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind opturate cu
flanse sau dopuri.
Presiunea in conducte se realizeaza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe
un manometru montat pe pompa, care se amplaseaza in punctul cel mai de jos al conductelor.
Probarea conductelor se realizeaza dupa aerisirea instalatiei.
Incercarea de functionare la apa rece si calda se efectueaza dupa montarea armaturilor
la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiune hidraulica
de regim. Se verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge,
la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in parte. Verificarea se face prin
deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator simultaneitatii si debitului de
calcul.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda, inclusiv la cele de
recirculare, se face prin punerea in functiune a instalatiei de apa calda la presiune de regim
stabilita prin proiect si la o temperatura de 55 - 60°C.
Presiunea si temperatura de regim se pastreaza in instalatie in timpul necesar verificarii
etanseitatii imbinarilor conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai mult de 6 h.
Dupa racirea completa se repeta incercarea de etanseitate la presiunea rece.
Pentru verificarea functionarii conductelor de recirculare, se masoara temperatura apei in
conducta de apa calda, la iesirea din aparatul de preparare, si din conducta de recirculare,
inainte de racordarea la aparat.
Incercarea de functionare se efectueaza avand echipamente in functiune, conform
prevederilor din proiect ( statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde
pompe,etc).
Probarea conductelor din materiale plastice (PP, PVC, PE-Xa), se realizeaza dupa cel
putin 24 h de la executarea lipiturilor, respectiv sudurilor si imbinarilor; presiunea de incercare
va fi de 1,5 ori presiunea de serviciu; dupa aceasta proba, in cazul alimentarii cu apa rece, se ia
si o proba de apa, pentru analiza si verificare daca apa este potabile, daca se inscrie in
prevederile STAS 1342, organele inspectiei sanitare vor emite autorizatia de functionare.
Defectele care pot apare (lipituri prost executate) se elimina prin taierea portiunii
respective de conducta si se refac tot prin lipituri.
Probele partiale ale conductelor de apa calda si de circulatie se efectueaza odata cu
probele conductelor de apa rece, separat pe coloana.
In conformitate cu Normativul 19/1 – 96 – pentru exploatarea instalatiilor sanitare, se
prevede ca exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa rece se efecueaza asupra instalatiei

Pagina 7/22
EMISA DE P.M.B
din interiorul cladirilor de la punctul de intrare in cladire a conductei de alimentare pana la toate
punctele de consum; controlul si verificarea instalatiei se face zilnic si consta in: controlul vizual
al etanseitatii instalatiei, controlul modului de alimentare cu apa si punctele de consum, controlul
direct al calitatii apei, verificarea integritatii termoizolatiei.
Instalatiile de canalizare interioara se supun urmatoarelor incercari – probe:
- incercarea de etanseitate;
- incercarea de functionare.
VERIFICARI EXECUTIEI LUCRARILOR LA MONTAJ

Verificarea calitatii lucrarilor de executie:
La montarea conductelor:
 aspectul si natura materialului;
 dimensiunile;
 traseul conductelor;
 sensul si valoarea paneti;
 tipul de imbinare;
 distantele si paralelismul intre conducte si elemenetel de constructie;
 pozitia si distantele intre conducte;
 modul de fixare si distantele intre elemenetele de sustinere;
 mansoanele de protectie la trecerile prin elementele de constructie;
 montarea compensatoarelor de dilatare;
 izolatia.
La montarea armaturilor:
 tipul armaturii si locul de montare
 accesul si posibilitatea de manevrare;
 verificarea la montare in sensul de curgere a apei.
La montarea obiectelor sanitare:
 tipul, calitatea si integritatea;
 amplasarea;
 modul de fixare;
 modul de racordare.
PREVEDERI PRIVIND CONDITIILE DE RECEPTIE A LUCRARILOR EXECUTATE

Etapele de realizare a receptiei sunt:
 receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
 receptia finala – dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in contract.
Receptia lucrarilor instalatiei sanitare si a constructiilor aferente se efectueaza atat la
lucrari noi sau modernizate cat si la lucrarile de reparatii capitale, modificari, extinderi etc.
IZOLATII TERMICE FOLOSITE, VOPSIREA CONDUCTELOR

Izolarea termica se aplica pentru diverse tipuri de conducte, compensatoare, rezervoare
de apa, hidrofoare, boilere, aparate in contracurent.
Conductele de apa se izoleaza dupa cum urmeaza:
 conductele montate sub tencuiala cu bete de postav sau diverse tipuri de izolatie;
 conductele montate aparent; cu vata minerala, vata de sticla sau spuma de
poliuretan;

Pagina 8/22
EMISA DE P.M.B
 izolatia conductelor din subsoluri va fi prevazuta si cu invelis protector din diverse

materiale metalice sau din mase plastice;
 izolatia armaturilor, compensatoarelor si a imbinarilor cu flanse este demontabila;
 vopsirea conductelor si a instalatiilor se face in conformitate cu STAS 8589 in
diferite culori dupa fluidul trensportat.
MASURI PRIVIND PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

Trebuie respectate urmatoarele norme:
 Norme generale de protecia muncii – NGPM – 96; Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii;
 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta
in exploatare – CE 1-95;
 Norme de medicina muncii, aprobata cu Ord.MS nr.1957/18.10.1995.
 Procedura de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra
mediului inconjurator.
MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea
cu mijloace si echipamente de prevenire si stingerea incendiilor este obligatorie in toate etapele
de executie a instalatiilor.
La executia instalatiilor, in caietul de sarcini se vor respecta prevederile din „Normele generale
de prevenire si stingere a incendiilor „ a normativului C 300 („Normativul de prevenire si stingere
a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”),
„Normativ de siguranta la foc a constructiilor‚ (P 118 – 99), precum si alte normative in vigoare.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si
personalului care executa aceste instalatii.
3. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA

LUCRARI PREGATITOARE PE TEREN
 Recunoasterea terenului pe care se vor executa lucrarile de instalatii sanitare.
 Curatarea locurilor de munca pentru asigurarea executiei fara pericole sau consum
suplimentar de forta de munca.
 Insemnarea traseelor conductelor, obiectelor sanitare si a utilajelor conform desenelor
cuprinse in proiectul tehnic.
 Asigurarea cu materialele necesare a locurilor de munca.
 Executarea golurilor in plansee si pereti si eventual a sliturilor in pereti pe traseele
insemnate, respectiv verificarea corespondentei dintre golurile lasate de constructor si
traseele instalatiilor sanitare.
MATERIALE
In instalatiile sanitare interioare de alimentare cu apa se pot utiliza urmatoarele tipuri de
tevi, tuburi si fitinguri cu caracteristicile lor; tevi si fitinguri din cupru si din materiale plastice (PE,
PE-Xa, PP-R, PVC). In proiect au fost indicate conducte din PE-Xa.
TEVI DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE

Pagina 9/22
EMISA DE P.M.B
Materialele din polietilena se clasifica dupa valorile de rezistenta mecanica, cele mai
frecvente fiind PE 63, PE 80 si PE 100;
Aceste tevi si fitingurile respective se imbina intre ele prin sudura (termofuziune), cu
flanse cu fitinguri de etansare prin compresiune. In anumite situatii speciale – montaj in sapa
sau in tencuiala – se va folosi o imbinare nedemontabila prin manson alunecator.
TEVI DIN POLIPROPILENA RETICULATA
Tevile si piesele de legatura din polipropilena sunt destinate realizarii instalatiilor hidro-
termo- sanitare, de alimentare cu apa potabila calda cu temperaturi de pana la 70°C sau rece,
ata la interior cat si la exterior.
FITINGURI
Fitingurile pot fi:
- fitinguri mecanice (de compresiune)
- fitinguri electrosudabile.
Fitingurile mecanice (de compresiune) din polipropilena (PP) sunt elemente care
realizeaza imbinarea, fixarea si etansarea tevilor din polietilena (PE) din retele si instalatiile de
alimentare cu apa, canalizare ape reziduale si tehnologice.
Fitingurile electrosudabile sunt fitinguri din polietilena de inalta densitate PEHD si se
fabrica intr-o gama diversificata (coturi, ramificatii, reductii, mansoane) pentru utilizarea in
instalatii de alimentare cu apa.
OBIECTE SANITARE
Obiectele sanitare sunt realizate din mai multe feluri de materiale, piata constructiilor
fiind asaltata de diverse firme producatoare din tara si strainatate.
Obiectele sanitare se monteaza la sfarsitul lucrarilor interioare, dupa ce s-au efectuat
probe pentru toate tipurile de conducte de alimentare cu apa rece si dupa terminarea lucrarilor
de finisaje.
Tinand cont de extrem de marea diversitate de produse si producatori se retine faptul ca
folosirea materialelor pentru instalatii interioare de alimentare cu apa calda sau rece se face
numai cu certificate de calitate sau agremente tehnice la zi.
CONDITII DE EXECUTIE
Executarea lucrarilor de instalatii sanitare se face numai pe baza de proiect de executie,
care trebuie sa cuprinda toate datele tehnice si economice necesare realizarii instalatiei. De
asemenea, inceperea executarii lucrarilor se va face numai dupa ce s-au obtinut toate avizele si
acordurile necesare, emise de organele abilitate.
Trebuie precizat ca executarea lucrarilor de instalatii sanitare trebuie sa fie realizata
numai de catre unitati de executie specializate care vor fi certificate profesional. De asemenea,
se vor utiliza la executie numai materiale, aparate, agregate, echipamente, scule si dispozitive
care corespund cerintelor proiectului cerintele de ca;itate si nivele de performanta impuse de
legea 10/19995 care trebuie sa fie insotita de :
- certificatele de calitate ale furnizorului, fisele tehnice si specuficatii continand caracteristicile
produsului si durata de viata, instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare,
certificate de garantie, certificate de atestare a calitatii si performantelor (agremente tehnice
MTCT, avize tehnice, procese verbale de omologare)
- certificate de atestare pentru elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor tehnice
ISCIR care sunt supuse Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

Pagina 10/22
EMISA DE P.M.B
La executia lucrarilor se folosesc scule si dispozitive care trebuie sa fie atestate tehnic.
Protectia antiseismica a instalatiilor se asigura prin prevederea suporturilor si sustinerilor
conformate antiseismic pentru conducte si utilaje,conform detalii tip IPCT – catalog Detalii
comune DC-1 AS.
Se verifica (inainte de punerea in opera):
- dimensiunile conductelor si pieselor auxiliare (piese speciale, fitinguri), avandu-se
grija sa corespunda cu cele indicate in proiect
- se verifica si daca materialele care trebuie puse in opera corespund dimensiunilor
din proiect si au caracteristicile conform agrementarilor tehnice, standardelor sau normelor
de fabricatie;
- daca proiectantul nu indica un anumit procedeu de imbinare, tehnologia de imbinare
a tevilor pentru realizarea instalatiilor de alimentare cu apa se alege de catre executant
conform instructiunilor furnizorului.
Executarea lucrarilor de instalatii sanitare se face coordonat cu celelalte instalatii
coordonarea fiind necesara pe intreg parcursul executarii si montarii instalatiilor incepand de la
trasare. Executia acestor lucrari se va face in concordanta cu Normativul 19/94 pentru
proiectarea si executia lucrarilor de instalatii sanitare.
Traseele conductelor din interiorul incaperilor trebuie sa fie paralele cu peretii sau cu linia
stalpilor cladirii.
Coloanele se amplaseaza conform proiectului.
Nu se admit conducte cu trasee oblice fata de pereti sau plafonul incaperilor.
Numai conductele care coboara la obiectele sanitare sau la aparate pot fi montate mai
departe de colturile incaperilor.
La stabilirea traseelor conductelor trebuie sa se tina seama si de celelalte instalatii ce
urmeaza a se executa, astfel ca toate tipurile de instalatii sa poata fi aranjate estetic si in modul
cel mai judicios.
Traseele retelelor trebuie sa respecte conditiile:
- sa treaca cat mai aproape de consumatori, pe partea cu cele mai multe puncte de consum
- sa rezulte din montaj un numar cat mai redus de intersectii cu alte tipuri de instalatii
- sa rezulte lungimi minime cu posibilitati de autocompensare a dilatarilor.
- sa se asigure accsesul frecvent penru eventualele lucrari de reparatii si intretinere.
- sa nu impiedice demontarea si inlocuirea armaturilor si aparatelor.
Conductele se pot monta aparent, in slituri sau ingropat in tencuiala peretilor. Cand
coloanele se monteaza aparent, din motive de estetica se amplaseaza pe cat posibil in colturile
incaperilor care contin obiecte sanitare.
Pentru montarea sub tencuiala peretilor a conductelor de apa, la executarea constructiei
se lasa in pereti santuri (slituri), care pot servi si pentru alte tipuri de instalatii.
Se urmareste ca santurile executate in ziduri pentru conducte sa nu treaca prin spatele
obiectelor sanitare.
La traversari prin pereti sau plansee, conductele se monteaza cu tuburi de protectie care
sa permita deplasarea conductelor la variatii de temperatura (dilatatie), iar spatiul ramas intre
tevi si tubul de protectie se va umple cu material izolant, moale.
In cazul in care montarea conductelor ( tevilor) se face aparent, montarea lor se face
inainte de tencuire peretilor, dar se tine seama de grosimea tencuielii astfel ca, dupa tencuire,
conductele, inclusiv izolatia, sa se afle la o distanta de 3 cm de suprafata finita a peretelui.

Pagina 11/22
EMISA DE P.M.B
In cazul conductelor ingropate acestea se vor izola dar conducta, inclusiv izolatia ei, vor
fi retrase de la suprafata peretelui cu cel putin 1 cm.
Nu se admite trecerea conductelor de apa prin golurile ascensoarelor, prin cosuri de
ventilatie, prin incaperi sub care sunt montate transformatoare electrice, celule de comanda,
tablouri electrice, prin depozite de carbuni, locuri inaccesibile, instalatii frigorifice, incaperi ALA.
Pe trasee comune, conductele se monteaza in plan orizontal – pozitionate la tavan, sau
in plan vertical pe pereti.
Conductele de apa se monteaza in acelasi plan orizontal sau deasupra celor de
canalizare.
Conductele de apa rece se monteaza sub conductele de apa calda, cu exceptie celor din
PVC.
Montarea retelei interioare de alimentare cu apa incepe cu conducta principala de
distributie se continua cu coloanele si se termina cu conductele de legatura la punctele de
consum
( obiecte sanitare ).
Montarea se face in incaperi cu temperaturi peste 0°C, daca exista pericolul de inghet se
vor lua masuri de protectie – izolatie, golire.
Panta minima a conductelor de alimentare cu apa este de 1‰ pentru conductele mai
mari de 2’’ se poate realiza un montaj orizontal.
Tevile din polietilena de inalta densitate se marcheaza din fabricatie, prin imprimare la
cald, pe generatoare din metru in metru, cu culoare diferita de cea de baza. Tevile de culoare
neagra si marcate cu patru dungi longitudinale de culoare albastra declarate la 90° - indica
domeniul de utilizare al acestora - instalatii de apa potabila.
Pe tevile din polietilena sunt inscriptionate urmatoarele date:
- denumirea producatorului;
- tipul tevii;
- diametrul nominal;
- numarul lotului;
- sigla producatorului de granule si simbolul materialului.
-
IMBINAREA TEVILOR DIN PE SI PP SE REALIZEAZA PRIN PROCEDEE:
Procedeele prin care se realizeaza imbinarea tevilor din PE si PP sunt:
- Demontabile: folosind mufe de racord rapid
- Prin filetare: PE – metal
- Nedemontabile: Sudate cap la cap – in functie de diametrul tevii
Sudate prin polifuziune
Sudate prin electrofuziune
Sudarea prin polifuziune (cu fiting)
Pentru sudura se foloseste un fiting suplimentar.
Se realizeaza intre tuburi si fitinguri din PE avand diametrele de 75 pana la 110 mm.
Pentru realizarea imbinarii se utilizeaza tuburi obisnuite si fitinguri si dispozitive de
sudura speciale pentru acest tip de imbinare.
IMBINAREA SE FACE IN URMATOARELE ETAPE:
- se fixeaza teava si fitingul in dispozitivul de sudura:
- suprafetele tuburilor si fitingurilor care imbina se curata in prealabil cu o carpa din bumbac
imbibata cu un lichid decapant (clorura de metilen, alcool isopropilic, alcool etilic)

Pagina 12/22
EMISA DE P.M.B
- se introduce conducta si fitingul in elementul incalzitor;

- elementele incalzitoere ale dispozitivelor de sudura incalzesc suprafata interioara a fitingului
si suprafata exterioara a coonductei;
- dupa incalzire se indeparteaza piesele din elementul de incalzire si se introduc una in alta
( tuburi in fiting);
- se mentin in pozitia de dupa imbinare pana la racirea imbinarii la temperatura mediului
embiant; in acest moment imbinarea prin polifuziune est erealizata
Pentru tevi mai mici de Dn63 mm sudura se poate face si manual dar peste aceasta
marime, este nevoie de dispozitivul de imbinare – centrare si se lucreaza cu atentie sporita la
centrarea tevilor livrate in colaci.
Acest mod de imbinare nedemontabila se realizeaza prin introducerea fortata (prin
impingere) a mansonului in capatul tevii de polietilena.
Mansoanele pot fi fitinguri cat si mansoane de legatura (mufe). Aceasta imbinare devine
nedemontabila prin contractia tubului de polietilena si prin presiunea continua exercitata de
manson.
Tevile de polipropilena se imbina prin polifuziune sau cu ajutorul fitingurilor mecanice,
sudabile sau ecetrosudabile realizate de acelasi producator.
Tuburile din PVC de presiune se imbina prin lipire cu adeziv special.
Racordarea retelelor din PEHD la retelele realizate cu tevi din otel se face prin
intermediul unor adaptoare de flansa.
Se recomanda ca pentru conductele de otel cu ø <¾’’ imbinarea sa se faca cu fitinguri
filetate iar pentru ø > ¾’’ imbinarea prin sudo-brazare, pentru tevi din otel zincat.
Pentru racordarea retelelor de PEHD la retele realizate cu tuburi de fonta sau PVC
prevazute cu mufa se folosesc adaptoare de flansa realizate din PE si fonta. Aceste adaptoare
se asambleaza prin sudura cap la cap la reteaua PEHD si prin mufare la retelele din fonta sau
PVC. Etansarea se realizeaza cu garnituri de cauciuc, amplasate in locasul mufei.
MONTAREA CONDUCTELOR SI A RETELELOR DE DISTIBUTIE A APEI

Intrarea in cladire a conductei principale de distributie trebuie realizata la nivelul
conductelor din exterior, sub adancimea de inghet. La trecerea prin fundatii a conductei in
strapungerea respectiva, intre conducta si fundatie se prevede un material plastic care sa
asigure protectia in cazul unor eventuale tasari ale fundatiei.
Retelele de distributie se realizeaza in sistem ramificat.
Se prevad robinete de trecere la inceputul fiecarei ramificatii si inaintea grupurilor de
obiecte sanitare, pentru ca, in caz de defectare, sa se scoata din functiune o portiune cat mai
mica din instalatie.
Se recomanda, ca montajul de plecare a coloanelor conducta principala de distributie sa
se faca la partea superioara sau inferioara a conductei, si nu lateral, pentru a lasa posibilitatea
unor eventuale montaje ulterioare.
Pentru preluarea eventualelor dilatari se monteaza compensatoare de dilatare intre doua
puncte fixe, daca preluarea acestora nu se face natural din configuratia retelei.
Conductele se monteaza cu panta de 2 ÷ 5 mm/m care sa asigure golirea .
Coloanele de alimentare cu apa se realizeaza din teava de otel, din polietilena de inalta
densitate, polipropilena sau policlorura de vinil (PVC) rezistenta la presiunea de regim de 10
bar.

Pagina 13/22
EMISA DE P.M.B
La trecerea lor prin plansee sau prin pereti se monteaza tuburi de protectie din tevi de
otel.
Se vor monta robinete de golire in punctele notate pe proiect si ori de cate ori este
necesar.
MONTAREA COLOANELOR
Se fixeaza pe pereti cu ajutorul bratarilor special confectionate.
La montarea lor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia din ele de restul
instalatiei si posibilitatea golirii lor in caz de reparatii.
La baza fiecarei coloane se monteaza cate un robinet de inchidere cu descarcare, iar
dupa robinet se monteaza o alta piesa care sa permita demontarea robinetului in caz de nevoie.
Atat robinetele de inchidere, cat si robinetele de golire de la baza coloanelor, trebuie sa
se monteze in asa fel ca sa fie accesibile si manevrarea lor sa se faca usor, de regula, ele se
monteaza pe portiuni orizontale.
Cand peretii cladirilor sunt prea subtiri, nepermitand executarea de slituri, coloanele se
pot executa mascat, langa perete.
La pozitionarea si montarea coloanelor s-a tinut cont de:
- gruparea colonelor de alimentare cu apa a punctelor de consum cu conducte de
canalizare evacuare;
- stabilirea atat a numarului de coloane cat si pozitia acestora se face asftel incat
legaturile la obiectele sanitare sa fie cat mai scurte – mici – posibile;
- sa fie protejate, daca pot fi supuse la lovituri
De asemenea pozitionare lor in raport cu instalatiile electrice sau de gaze se face in
conformitate cu prevederile Normativului 17 – pentru proiectarea si executia instalatiilor electrice
respectiv Normativul pentru proiectarea si executie sistemelor de alimentare cu gaze naturale
NTTPEE 2008.
Racordarea coloanelor la conducta – reteaua – principala se face cu fitinguri.
MONTAREA CONDUCTELOR DE LEGATURA

Conductele de legatura la obiectele sanitare se monteaza atat aparent, cat si ingropate
sub tencuiala. Acest lucru se specifica in proiectul de executie.
Conductele de legatura care monteaza ingropat se izoleaza pentru evitarea condensului.
Ele se monteaza cu panta pentru a putea fi descarcate in punctele cele mai joase si
pentru a evita formarea sacilor de aer.
Cand conducta de legatura este montata sub nivelul robinetelor bateriilor amestecatoare,
panta va fi spre coloana, iar cand este montata la nivelul sau deasupra robinetelor, panta poate
fi data fie spre coloana, fie spre robinete.
Conductele orizontale se monteaza cu o panta uniforma de cel putin 2 mm /m in sensul
in care se va face golire, pentru a se evita formare sacilor de aer.
La intersectia cu alte conducte, conductele de legatura orizontale se plaseaza cu cel
putin 15 cmm sub conductele de gaz, cu cel putin 15 cm deasupra coloanelor de canalizare si
cu cel putin 20 cmm sub coloane sau cabluri electrice.
Conductele de legatura dintre coloanele de alimentare cu apa rece sau calda si obiectele
sanitare pot pleca de la coloane la diferite inaltimi, dupa felul obiectelor sanitare de care se
leaga.

Pagina 14/22
EMISA DE P.M.B
Traseul lor depinde, insa, si de situatia locala, caci pot exista intre coloane si obiecte
sanitare diferite obstacole ca de exemplu: usi, ferestre, si atunci se va alege un traseu
corespunzator.
Conducta de apa calda se leaga intotdeauna in partea stanga a obiectului sanitar privit
din fata, iar conducta de apa rece in dreapta.
Conductele de legatura se pot executa din teava de otel zincata sau din tevi din material
plastic (PP, PEXAL, PVC).
In cazul in care conductele de legatura raman montate aparent, derivatiile lor, la care se
racordeaza robinetele de serviciu sau bateriile amestecatoare ce deservesc obiectele sanitare,
se vor monta ingropat sub tencuiala in apropierea armaturilor respective.
Cand presiunea de regim a instalatiei depaseste 4 bar pe conductele de legatura la
obiectele sanitare se monteaza robinete de trecere care vor fi de acelasi diametru nominal ca si
conducta.
La traversari ale zidurilor sau plafoanelor, conductele trebuie montate in tuburi de
protectie.
MONTAREA CONDUCTELOR DE APA CALDA DE CONSUM

Conductele pentru apa calda menajera de consum se executa din tevi din material
plastic (PE,PP-R, PE-Xa, etc). Fixarea conductelor pe pereti sau plafon se face similar cu cele
pentru apa rece.
Conductele de apa calda pe trasee orizontale se monteaza deasupra celor de apa rece
lasandu-se o distanta de 8-10 cm intre peretii exteriori ai celor doua conducte.
Pe traseele verticale, conductele de apa calda se monteaza paralel cu cele de apa rece
si la odistanta care se va masura intre izolatii finisate, de minimum 3 cm. Aceste distante sunt
necesare pentru a se evita transmiterea caldurii de la conductele de apa calda la cele de apa
rece.
Daca pe aceste trasee comune exista si o conducta de apa de circulatie, atunci aceasta
se monteaza (pozitioneaza) intre conducta de apa calda si cea de apa rece, dar mai aproape de
conducta de apa calda, pentru a se izola impreuna cu aceasta.
In cazul in care conducta de apa calda se monteaza aparent, intre suprafata finita a
peretelui si izolatia conductei trebuie sa ramana o distanta de 3 cm.
In cazul montarii sub tencuiala, izolatia trebuie sa fie retrasa cu cel putin 1 cm de la
suprafata tencuielii.
Conductele care se monteaza orizontal vor avea panta ascensionala catre robinetele de
consum ale apei calde de cel putin 1 mm/m.
De asemenea, la montarea conductelor orizontale se are grija sa nu se formeze saci de
aer.
La montarea conductelor de apa calda trebuie sa se ia masuri pentru a asigura dilatarea
si contractia libera a lor si pentru preluarea dilatarilor si contractiilor.
Pentru preluarea efectelor dilatarii conductelor, la montaj se intercaleaza compensatoare
de dilatatie in forma de lira sau U. Acestea se executa din tevi si fitinguri zincate sau din
materiale plastice rezistente la tempereturi inalte pentru preluarea dilatarii coloanelor din tevi din
materiale plastice (PE, PP, PVC) se folosesc lire de dilatatie.
La montarea coloanelor de apa calda plecarea acestora din conducta principala de
distributie nu trebuie executata vertical ci prin intermediul unui fiting (cot), pentru a permite
dilatarea libera a lor.

Pagina 15/22
EMISA DE P.M.B
MONTAREA CONTOARELOR DE APA RECE

Montarea contoarelor se va face conform indicatiilor din documentatia tehnica a
contorului.
Contoarele se amplaseaza in:
- in caminul de bransament de la retea.
MONTAREA OBIECTELOR SANITARE

Trasarea pentru montaj a pozitiei obiectelor sanitare conform proiectului este o operatie
de baza, intrucat de pozitia lor depinde amplasarea in cladire a tuturor conductelor de
alimentare si de scurgere – evacuare.
Obiectele sanitare nu se pot monta decat dupa ce s-a facut proba de presiune a intregii
retele de distribuite a apei – reci si calde – si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisaj din
incaperi.
Inaintea terminarii lucrarilor de finisaj, se monteaza numai rezervoarele de WC, daca nu
se folosesc vase de WC cu rezervoare pe ele.
Robinetele si bateriile obiectelor sanitare se verifica inainte de a se monta pe obiecte,
daca se manevreaza usor la inchidere si deschidere; de asemenea, acestea se vor demonta si
pentru a se verifica starea garniturii de sub piulita cutiei de etansare.
La trasarea si montarea obiectelor sanitare, se cauta ca acestea sa fie pozitionate cat
mai judicios, ca sa asigure, astfel, estetica incaperii in care se monteaza. Pentru aceasta se
respecta distantele din proiect.
Modul cum se face sustinerea – pozitionarea – obiectelor sanitare, pe pereti sau fixate
pe pardoseala, precum si dispozitiile si cotele de montaj, se realizeaza conform dataliilor de
executie prevazute in proiect.
Fixarea lor pe pereti se va putea realiza prin suruburi, prin console, sau alte elemente de
prindere iar fixarea lor pe pardoseala se poate face direct sau pe suporturi proprii specifice,
armaturile de perete ale obiectelor sanitare, precum si ornamentele metalice se plaseaza
la fata finita a peretelui.
Toate armaturile se monteaza in pozitia inchis.
Existand pe piata constructiilor serie diversa de obiecte sanitare – din tara sau import –
si conditiile de montaj sunrt diverse. Pentru alte situatii de montaj se vor preciza conditii speciale
in proiectele de specialitate.
MONTAREA VASELOR DE WC SI A REZERVOARELOR DE SPALARE

Se specifica daca spalarea vaselor de WC se va face sub presiune sau prin cadere, din
rezervoare de apa amplasate la inaltime, la semiinaltime, sau direct pe vasele de closet.
Rezervoarele de spalare montate la inaltime sau semiinaltime se vor monta deasupra
vaselor de closet; se vor prinde pe perete cu carlige sau cu diferite elemente de prindere
specifice respectandu-se instructiunile furnizorului.
Daca rezervorul de spalare este montat la inaltime acesta se va monta la o distanta de
2,10 m fata de pardoseala finita pentru a se realiza presiunea de spalare.
Rezervoarele de apa montate la inaltime sau semiinaltime se racordeaza la vasele de wc
printr-o teava de spalare cu diametrul de 11/4’’, din materiale diverse legata la vas prin
intermediul unei mansete de cauciuc. Teava de spalare se poate monta ingropat sau aparent. In
cazul montarii ingropat se va proteja.

Pagina 16/22
EMISA DE P.M.B
Rezervoarele de apa pot fi din fonta, ceramice sau din mase plastice.
Vasul de WC se leaga la conducta de scurgere printr-un stut prevazut lateral sau vertical
in jos, care are diametrul interior de 100mm.
Se pot folosi si vase de WC cu rezervor ceramic sau materiale plastice, montat direct pe
vas.
MONTAREA LAVOARELOR
Legaturile pentru alimentarea cu apa rece si calda, ca si pentru scurgere, se executa sub
lavoar pe o linie orizontala situata la o anumita inaltime de la pardoseala finita.
In cazul montarii lavoarelor pentru adulti, aceste ase aseaza la o inaltime de 52 – 55 cm de
la pardoseala finita. Pentru scoli, acestea sunt pozitionate intre 34 – 42 cm de la pardoseala
finita.
Intre pozitia de alimentare cu apa rece si calda se lasa o distanta de 10 cm.
In cazul in care lavoarul se alimenteaza numai cu apa rece, legatura este asezata la
aceeasi distanta in dreapta sau in stanga conductei de scurgere, in functie de pozitia coloanei
de alimentare.
Lavoarele se monteaza pe console metalice. Se verifica pentru a obtine o orizontalitate
perfecta.
Lavoarele pot fi echipate: cu un singur robinet numai pentru apa rece, cu doua robinete
pentru apa rece si calda, cu baterie amestecatoare aparent montata pe lavoar sau cu baterie
aparent montata pe perete.
Conducta de scurgere a lavoarului se monteaza, de reghula ingropat in zidarie si se
executa din tevi din material plastic ( PP, PVC ) cu ø 40mm cazul cel mai uzual astazi.
Lavoarele pot fi prevazute cu accesorii: oglinda, etajera, port prosop, etc.
MONTAREA CAZILOR DE BAIE

In cazul in care cada de baie se monteaza neinzidita, cada de baie se va monta dupa
finisarea pardoselii si realizarea hidroizolatiei. In cazul cazii de baie care se va monta inzidita,
cada de baie se va monta inainte de turnarea pardoselii de mozaic sau gresie; se recomanda sa
se aseze cada de baie pe postamente care se vor executa din caramida zidita cu mortar de
ciment. Conductele de alimentare cu apa rece si calda la care se monteaza bateriile de baie de
perete, se amplaseaza cu 12 cm mai sus de marginea superioara a cazii de baie.
MONTAREA CAZILOR DE DUS

Cada de duş se montează pe pardoseală după ce s-a executat şapa de egalizare a
pardoselii. Pozitiile legaturilor de apa rece si calda pentru dusuri se executa de regula, la
inaltimea de 1,15 – 1,20 m de pardoseala finita, distanta dintre cele doua pozitii fiind de 16 – 18
cm, dupa tipul bateriei folosite. Exista si alte posibilitati de amplasare a dusurilor care vor trebui,
insa, sa fie precizate in proiecte.
MONTAREA SPALATOARELOR DE VASE

Spalatoarele de vase se pot monta in mai multe moduri, astfel:
- pe console fixate in perete, la fel ca lavoarele;
- prin fixare la perete;
- incastrate pe un modul de mobilier special prevazut in acest scop.
Bateria de spalare se fixeaza in axa spalatorului.

Pagina 17/22
EMISA DE P.M.B
Inaltimea de la pardoseala finita a pozitiilor de alimentare cu apa rece si calda trebuie sa

fie:
- 1,0 m – in cazul cand se monteaza la spalator bateria de perete cu brat basculant, cu pipa
desupra bateriei;
- 1,10 m – in cazul in care se monteaza bateria de perete cu brat basculant cu pipa sub
baterie;
- 0,60 m – in cazul in care bateria se monteaza pe spalator.
MONTAREA BIDEURILOR
Aceste obiecte sanitare sunt folosite pentru igiena intima. Bideurile pot fi obisnuite, fara
dus, sau cu orificiu pentru dus ascendent. Bideurile sunt prevazute cu baterie amestecatoare
sau cu doua robinete pentru apa rece si calda.
4. INSTALATII DE CANALIZARE
ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIEI
In conformitate cu solutia adoptata, se indica componentele instalatiei de canalizare si
anume:
- Principalele elemente componente ale unei instalatii interioare de canalizare:
o sifoanele de racordare a obiectelor sanitare la conductele de legatura ale

coloanelor de canalizare;
o conductele de legatura de la obiectele sanitare la coloane;
o coloanele de scurgere – conducte verticale – de evacuare a apelor uzate
menajere;
o conductele orizontale de scurgere (denumite si colectoare orizontale);
o conducte de ventilare naturala a retelei interioare de canalizare;
o piesele de curatie a conductelor;
o camine exterioare de canalizare, care colecteaza apele uzate din interiorul
cladirii.
MATERIALE SI ECHIPAMENTE
La realizarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere, se utilizeaza
urmatoarele tevi si tuburi:
- pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de canalizare – tuburi si piese de legatura
din polipropilena (PP)
- pentru canalizarea condensului la sifonul lavoarelor se utilizeaza PP.
Materialele folosite vor trebui sa indeplineasca o serie de conditii impuse privind
curgerea apei, modul de amplasare, caracteristicile apelor uzate.
Tevile si piesele speciale pentru instalatii de canalizare fabricate din polipropilena
ignifuga se fabrica fara mufe, cu o mufa la un capat sau cu doua mufe la ambele capete, cu
lungimi intre 150 si 5000 mm.
Piesele speciale de legatura din polipropilena pentru canalizare se fabrica intr-o gama
larga de tipodimensiuni (reductii excentrice, coturi, curbe, ramificatii).

Pagina 18/22
EMISA DE P.M.B
Tuburile si piesele de legatura (fitinguri) din polietilena (PE) au o fiabilitate ridicata si se

produc intr-o mare varietate de sortimente si dimensiuni. Pe langa tipurile uzuale de fitinguri
(coturi, ramificatii egale sau inegale) se produc piese speciale din PE prevazute cu 5-6
racorduri, ramificatii multiple.
Ventilele de scurgere pentru obiecte sanitare protejeaza marginile orificiului de scurgere,
asigura la nevoie inchiderea orificiului cu un dop de plastic, face legatura cu preaplinul si
permite racordarea obiectului sanitar la sifon.
Sifoanele obiectelor sanitare se monteaza sub ventilul de scurgere si sunt prevazute cu
garda hidraulica.
Principalele materiale din care se executa sifoanele pentru obiecte sanitare, masini de
spalat vase, masini de spalat rufe sunt PVC, PE, PP.
Sifoanele de pardoseala servesc pentru colectarea si evacuarea apei de pe suprafetele
pardoselilor din camere de baie, camere de dusuri, spalatorii si camere de gunoi ale cladirilor de
locuit, etc.
Sifoanele de pardoseala sunt astfel construite incat sa retina in corpul o garda hidraulica.
Pentru mentinerea acesteia se recomanda racordarea la sifonul de pardoseala a conductei de
scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventa.
Sifoanele se produc din fonta emailata, PE, PP, PVC sau plumb intr-o gama variata de
tipuri constructive.
MONTAREA CONDUCTELOR
Imbinarea tuburilor din polipropilena se realizeaza prin coliere, etansarea fiind asigurata
prin garnituri montate inmufe.
Pentru realizarea instalatiei interioare de canalizare a apelor meteorice se pot utiliza
aceleasi tipuri de tevi, tuburi si piese speciale de imbinare ca si pentru instalatiile de canaliare a
apelor uzate menajere, dar in functie de omologare – prin agremente tehnice la zi – se pot folosi
si alte materiale.
Sifoanele pentru ape meteorice se executa in special din polietilena si sunt prevazute cu
manson lung si dop de curatire.
Inainte de inceperea montarii, se executa operatia de trasare a instalatiei de canalizare.
In mod normal, se monteaza inati conducta colectoare orizontala, apoi coloanele si la sfarsit
legaturile la obiectele sanitare. Se poate incepe, insa, si simultan montarea coloanelor si a
conductei colectoare, de catre echipe diferite, coordonandu-se activitatea lor.
La montarea retelelor interioare de canalizare se tine seama atat de indicatiile din
proiect, cat si de prevederile din actualele normative:
- nu se admite trecerea conductelor de canalizare prin incaperi unde prezenta apei creeaza
sau favorizeaza incendiile, deasupra instalatiilor si materialelor care se pot degrada sau
infecta datorita defectelor de etansare sau prin incaperi cu medii agresive si degajari de
substante inflamabile sau explozive;
- nu se admite trecerea coloanelor prin incaperile posturilor trafo, prin canale de fum sau
ventilatie, prin golurile ascensoarelor, prin camine cu conducte si accesorii pentru
alimentarea cu apa potabila;
- se va evita trecerea conductelor de canalizare prin spatii neincalzite in timpul iernii sau prin
exteriorul cladirilor.
In cazurile in care, din motive justificate, recomandarile de mai sus nu pot fi respectate
se vor lua masuri corespunzatoare.

Pagina 19/22
EMISA DE P.M.B
Acolo unde conditiile de exploatare impun limitarea nivelului de zgomot se iau masuri de
izolare fonica a conductelor de canalizare pentru ape uzate sau meteorice.
La iesirea in exterior a conductelor de canalizare din cladiri, se va asigura adancimea
minima de protectie contra inghetului de 0,8 m de la generatoare superioara a conductei,
masurata e la nivelul finit (dupa amenajare) al terenului.
Nu este permisa legarea intre ele a colectoarelor cu diverse functiuni ca: ape uzate,
meteorice sau industriale inainte de primul camin al canalizarii exterioare.
MONTAREA COLECTOARELOR ORIZONTALE DE CANALIZARE

La trasarea si montarea colectoarelor orizontale, se au in vedere urmatoarele:
- in cladirile cu subsol, in care traseele sunt accesibile, se va reduce la minimum
numarul de iesiri ale conductelor de canalizare din cladire;
- se va reduce la minim numarul schimbarilor de directie;
- racordarile se vor face in limita posibilului sub unghiuri de 45º, aceasta, pentru ca
scurgerea sa se faca cat maiusor, eliminand pericolul de infundare;
- se vor prevedea piese de curatire la schimbarea de directie, la punctele de
ramificatie greu accesibile.
Se vor monta cu anumite pante, pentru a asigura viteza de autocuratare a conductei;
aceste pante depind insa de diametrul conductelor si de natura apelor ce se scurg.
Fixarea lor definitiva se va realiza cu carlige, care se aseaza astfel incat va prinde
coloana sub mufele tuburilor, distanta intre ele fiind de cca 3 m.
Nu este permisa legarea intre ele a colectoarelor cu diverse functiuni ca: ape uzate,
meteorice sau industriale inainte de primul camin al canalizarii exterioare.
MONTAREA SI EXECUTIA COLOANELOR DE CANALIZARE

Stabilirea numarului de coloane si a pozitiilor acestora se face astfel incat legaturile
instalatiei obiectelor sanitare deservite sa fie cat mai scurte, iar unghiurile de racordare sa nu
favorizeze infundarea.
Montarea incepe de la subsol si se recomanda ca la baza coloanei sa nu se monteze
coturi cu unghiuri de 90º, ca sa nu produca infundari ale coloanelor.
In cazul in care coloanele se executa concomitent cu conducta colectoare orizontala,
montarea fiecarei coloane se incepe de la subsol, de la ultima ramificatie amplasata sub
planseul de deasupra subsolului.
Coloanele intermediare se colecteaza la conducta colectoare prin ramificatii la 45º;
montate pe conducta colectoare si cot la 45º.
Piesele de curatie montate pe coloane se asambleaza la 0,8 mm deasupra pardoselii
finite a etajului respectiv sau cel putin 0,15 mm deasupra nivelului la care se afla marginea
superioara a obiectului sanitar cel mai apropiat de la etajul respectiv.
Pe traseul vertical trebuie evitate pe cat posibil, deplasarile coloanei, deoarece pot
constitui puncte de infundare. Daca acest lucru nu se poate evita si trebuie ocolite anumite
elemente de constructii (grinzi, socluri), deplasarea coloanei se realizeaza prin montarea unei
curbe de etaj sau 2 coturi. In ambele cazuri pe coloana se monteaza piesa de curatire.
Pe toate coloanele, se vor prevedea piese de curatire la fiecare 2-3 niveluri pentru
blocuri de locuinte sau cladiri social- administrative, dar obligatoriu la primul si ultimul nivel.
Pe coloanele verticale se minteaza compensatoare in locuri vizibile.
La jumatatea distantei intre doua compensatoare de dilatare se monteaza un punct fix.

Pagina 20/22
EMISA DE P.M.B
Trecerea coloanelor de scurgere prin plansee va fi libera si de aceeasi constructie ca si

la conductele de presiune.
Cand coloanele se monteaza ingropat sub tencuiala sau se mascheaza cu rabit sau alte
elemente de constructie, se va lasa posibilitatea de vizitare a pieselor de curatire.
Pe coloane se pot monta ramificatii duble, spre deosebire de conducta colectoare, unde
sunt interzise datorita posibilitatilor de infundare.
Montarea si executia scurgerii la obiectele sanitare

Conductele de legatura care racordeaza obiecte sanitare la coloana, vor avea diametrul cel
putin egal cu diametrul minim de racord al obiectelor sanitare.
Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare la coloane se executa:
- de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparente ingropate sau
mascate, dupa cum permite sistemul constructiv sau gradul de confort al cladirii;
- la plafonul nivelului inferior, aparente sau mascate cu grinda falsa de rabit;
- ingropate in grosimea pardoselii, dar numai in cazul camerelor de baie care sunt prevazute
cu sifon de pardoseala.
Pentru legaturile care urmeaza sa ramana aparente se are in vedere aspectul estetic,
precum si asigurarea protectiei fata de loviri.
Vasul de WC se leaga la conducta de scurgere printr-un stut prevazut lateral sau vertical
in jos, care are diametrul interior de 100 mm.
Lavoarele sunt prevazute cu orificiu de preaplin care comunica printr-un canal cu orificiul
de scurgere, la care se monteaza un ventil cu dop si sifonul cu garda hidraulica.
Conducta de scurgere a lavoarului se monteaza, de regula ingropat in zidarie si se
executa din tevi din material plastic (PP, PVC) cu ø 40 mm cazul cel mai uzual astazi.
In cazul in care cada de baie se monteaza neinzidita, pozitia de scurgere se va executa
inainte de turnarea mozaicului sau gresiei din camera de baie, iar cada se va monta dupa
finisarea pardoselii si realizarea hidroizolatiei. In acest caz, legatura de scurgere se va aseza la
o distanta de 45 cm de peretele netencuit de la capatul baii si de 40 cm de peretele lateral.
Scurgerea de la preplinul baii se executa din teava din polipropilena etc.
In cazul cazii de baie care se va monta inzidita, atat conducta de scurgere, cat si cada
de baie se vor monta inaite de turnarea pardoselii de mozaic sau gresie, iar conducta de
scurgere si cada se vor monta pe sapa; se recomanda sa se aseze cada de baie pe postamente
care se vor executa din caramida zidita cu mortar de ciment. Scurgerea cazii se face in acelasi
mod ca in cazul prcedent.
La spalator, legatura de scurgere se amplaseaza la 50 cm de pardoseala finita pe axa
verticala a spalatorului; conducta de scurgere se va executa din teava de PVC, PP, cu ø 50 mm.
Acestea se vor monta inainte de tencuirea peretilor sau de imbracarea lor in faianta.
CONDUCTE DE VENTILARE NATURALA

Ventilarea naturala a retelei interioare de canalizare menajera este absolut necesara
pentru evacuarea gazelor nocive.
Conductele de ventilatie se vor executa obligatoriu in prelungirea coloanelor si se vor
prelungi deasupra terasei sau acoperişului cu maximum 0,50 m cu conducte din fontă de
scurgere şi cu căciuli de ventilare.

Pagina 21/22
EMISA DE P.M.B
MONTAREA SI EXECUTIA CONDUCTELOR PENTRU EVACUAREA APELOR

METEORICE
Colectarea apelor meteorice de pe terase se va face printr-un sistem de jgheaburi si
burlane.
Conductele retelei de canalizare a apelor meteorice trebuie sa reziste la o presiune
corespunzatoare inaltimii cladirii.
NOTA:
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul de
materiale si echipamente.
Intocmit,
ing. Cornel STEFAN

Pagina 22/22

Caiet de Sarcini Retele Interioare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Retele Interioare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT: MODIFICARI DE TEMA IN TIMPUL EXECUTIEI PENTRU MODIFICARI LA FATADE,

RECOMPARTIMENTARI, MODIFICARI PARTIALE STRUCTURALE SI MODIFICARI LA INSTALATIILE

CAIET DE SARCINI – INSTALATII SANITARE INTERIOARE

3. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA.............................................................................8

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

BAZA DE PROIECTARE SI LIMITA DE PROIECT

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

OBSERVATII TEHNICE PRELIMINARE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA PE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

PRESTATII PREALABILE ALE BENEFICIARULUI PRIVIND APLICAREA PE TEREN A

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

 Hotararea de Guvern 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

CERINTELE DE CALITATE, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU MATERIALELE, APARATELE

PROGRAM DE URMARIRE A CALITATII EXECUTIEI (FAZELE DETERMINANTE ALE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

VERIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR – VERIFICARI, PROBE, TESTE;

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

VERIFICARI EXECUTIEI LUCRARILOR LA MONTAJ

PREVEDERI PRIVIND CONDITIILE DE RECEPTIE A LUCRARILOR EXECUTATE

IZOLATII TERMICE FOLOSITE, VOPSIREA CONDUCTELOR

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

 izolatia conductelor din subsoluri va fi prevazuta si cu invelis protector din diverse

MASURI PRIVIND PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

3. INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA

TEVI DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

- se introduce conducta si fitingul in elementul incalzitor;

MONTAREA CONDUCTELOR SI A RETELELOR DE DISTIBUTIE A APEI

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

MONTAREA CONDUCTELOR DE LEGATURA

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

MONTAREA CONDUCTELOR DE APA CALDA DE CONSUM

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

MONTAREA CONTOARELOR DE APA RECE

MONTAREA OBIECTELOR SANITARE

MONTAREA VASELOR DE WC SI A REZERVOARELOR DE SPALARE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

MONTAREA CAZILOR DE BAIE

MONTAREA CAZILOR DE DUS

MONTAREA SPALATOARELOR DE VASE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Inaltimea de la pardoseala finita a pozitiilor de alimentare cu apa rece si calda trebuie sa

o sifoanele de racordare a obiectelor sanitare la conductele de legatura ale

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Tuburile si piesele de legatura (fitinguri) din polietilena (PE) au o fiabilitate ridicata si se

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

MONTAREA COLECTOARELOR ORIZONTALE DE CANALIZARE

MONTAREA SI EXECUTIA COLOANELOR DE CANALIZARE

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

Trecerea coloanelor de scurgere prin plansee va fi libera si de aceeasi constructie ca si

Montarea si executia scurgerii la obiectele sanitare

CONDUCTE DE VENTILARE NATURALA

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

MONTAREA SI EXECUTIA CONDUCTELOR PENTRU EVACUAREA APELOR

CAIET DE SARCINI - INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

S-ar putea să vă placă și