Aztecii

Ciobanu Stefan Iustin

Petria Luca
Haisan Ioan Alexandru
Timofticiuc Matei Dimitrie
 Informatii generale
<<Aztecii>> este un termen utilizat pentru a defini mai multe populații precolumbiene
mezoamericane din partea centrală a Mexicului de azi. De cele mai multe ori termenul de azteci este
asemanat cu populația dominantă din Imperiul Aztec a cărui extindere temporală a început în 1248,
odată cu fondarea sa, fiind practic terminată în 1521, datorită cuceririi Mezoamericii de către
conchistadorii spanioli. Câteodată termenul de azteci se referă exclusiv la populația Mexica,
fondatorii orașului fanion al Imperiului aztec, Tenochtitlan. Câteodată, termenul de azteci este privit
într-un sens mult mai larg, incluzând, alături de populația Mexica, populațiile Tezcoco și Tlacopan,
aliații acestora în construirea acelui imperiu de mari dimensiuni, cunoscut ca Imperiul aztec, a cărui
expansiune maximă a acoperit secolele al 14-lea, al 15-lea și o parte din secolul al 16-lea. În sfârșit,
cuvântul azteci se poate referi la întreg grupul de populații Nahua sau Nahuatl.
Acest articol se referă la populația sau populațiile pre-columbiene care au fondat Imperiul Aztec, de
fapt o federație de trei orașe-state, care controla o suprafață apreciabilă, a cărei maximă întindere era
cuprinsă între Oceanul Pacific și Golful Mexic. Pentru vorbitorii limbii Nahuatl, atât cei pre-
columbieni, post-columbieni și cei contemporani, vedeți articolul despre populația Nahuatl.
 Activitatile lor
Aztecii practicau sporturi şi aveau multe
preocupări artistice, în ciuda concepţiei care
îi echivalează cu sălbaticii. Se pricepeau la
ceramică şi sculptură, dar şi desenau foarte
frumos. Creeau diverse modele artistice pe
care războinicii le foloseau ca tatuaje,
onorându-I astfel pe artişti. De asemenea,
iubeau poezia. Aztecii erau şi împătimiţi ai
sporturilor, cel mai practicat fiind
Ullamaliztli, un joc cu o minge grea de cauciuc.
Obiectivul jocului jucat într-o arenă numită
Tlachtli era de a trece mingea printr-un mic
inel de piatră. Se juca greu, căci mingea nu
avea voie să atingă pământul şi jucătorii o
puteau lovi doar cu capul, coatele, genunchii
şi şoldurile.
 La azteci şcoala era obligatorie. Se acorda o mare

Scoala importanţă educaţiei primite acasă, dar în acelaşi timp

amerindienii organizaseră un sistem public de
învăţamânt.
Cei mai nobili frecventau
şcoala Calmecac, unde
preoţii îi instruiau în
domenii precum istoria,
astronomia, arta,
diplomaţia, guvernarea. Cei
mai săraci frecventau şcoala
Cuiracacalli, care se baza
mai mult pe pregătirea
viitorului soldat. Fetele
mergeau la şccoli separate,
dar ele învăţau mai mult
acasă îndeletniciri
domestice precum ţesutul
sau gătitul.
Aztecii aveau un sistem de scriere avansat,

Coduri
dar şi unul de înregistrare a
evenimentelor. Limba lor se numea
N’ahuatl şi se folosea de o formă de scriere
pictografică. Învăţăturile despre
redactarea cronicilor erau foarte
specializate, rezervate unui număr
restrâns de scribi şi preoţi care beneficiau
de educaţia potrivită. Cronicile se păstrau
pe materiale de scris fabricate din scoarţă
sau piei de căprioară. Se scria utilizând
cărbunele, iar cronicile se şi colorau de
obicei cu substanţe pe bază de plante.
Aztecii ţineau anale istorice, înregistrări
ale taxelor, informaţii referitoare la
ceremoniile religioase, ba chiar se
întreceau şi în a scrie poezii. Uneori
asamblau foile într-un soi de carte, un
codice.
 Zeul Huitzilopochtli
Aztecii credeau că zeul
Huitzilopochtli, care era zeul
Soarelui, cerea sânge uman pentru
a se ridica în fiecare zi pe cer și că
responsabilitatea lor era să îi
dăruiască acestui zeu victime.
Principalii candidați erau
prizonierii de război. Aztecii
puteau porni războaie numai
pentru acest scop, de exemplu cu
dușmanii lor tradiționali, tlaxcala.
În timpul unor festivități
importante mii de victime puteau
pieri.
Codurile aztece Codurile aztece sunt
manuscrise
mezoamericane realizate
de aztecii precolumbieni și
descendenții lor vorbitori
de nahuatl în perioada
colonială din Mexic.
Mare parte din ceea ce
aflăm despre azteci provine
din codurile pe care le-au
făcut
Un Codex este de obicei o
carte precolumbiană de
imagini sau pictograme
 Hernán Cortés 1519
Conquistador spaniol care a venit în valea
Mexicului în 1519 cu 550 de soldați și 16 cai.

La început a fost întâmpinat de

împăratul aztec Montezuma
(Moctezuma). Spaniolii l-au răpit
mai târziu pe împărat și l-au făcut
conducător de marionete.
Oamenii s-au răzvrătit și
împăratul a fost ucis. Spaniolii
Hernán
abia au scăpat.
Cortés
Spaniolii s-au întors câteva luni mai târziu.
Mulți dintre băștinași s-au îmbolnăvit de
Variolă. Cortés și aliații săi au distrus capitala
aztecă și au învins poporul aztec.
Multumim pentru timpul
acordat!