Aztecii

PROIECT REALIZAT DE:

CLASA:A VI-A C
Denumire
Aztecatl - Aztlan - Aztec

În Nahuatl, limba nativă, originară, a populațiilor Mexica, Aztecatl semnifică "cineva care provine din
Aztlán". În 1810, geograful, naturalistul și enciclopedistul german Alexander von Humboldt a propus
utilizarea modernă a termenului de "Aztec", ca un termen colectiv aplicat tuturor populațiilor conectate
prin comerț, obiceiuri, religie și limbă cu statul și populația Mexico, respectiv, mai târziu, prin extensie
la Imperiul Aztec tărziu (1428 - 1521), tuturor populațiilor legate de Tripla Alianță Aztecă.
Unde a fost
capitala
aztecă?
Tenochtitlan este numele capitalei aztece, care a
fost fondată în anul 1325 CE. Locul a fost ales
pentru că zeul aztec Huitzilopochtli a poruncit
poporului său migrator să se stabilească acolo
unde ar găsi un vultur cocoțat pe un cactus și
devorând un șarpe.

Acest loc s-a dovedit a fi foarte descurajant: o

zonă mlăștinoasă din jurul lacurilor din Valea
Mexicului. Aztecii au fost nevoiți să construiască
drumuri și insule pentru a-și extinde orașul.
Tenochtitlan a crescut rapid datorită poziției sale
strategice și a abilităților militare Mexica. Când au
sosit europenii, Tenochtitlan era unul dintre cele
mai mari și mai bine organizate orașe din lume.
Societatea
aztecă
Diviziunea socială

Societatea aztecă era bazată pe ierarhie,

autoritate și forță militaristă, războinică.
Împărțirea se făcea în două mari clase,
nobilii și oamenii de rând. Se mai putea
vorbi de o categorie intermediară între
aceste clase care nu avea însă un caracter
definit, fiind vorba de negustori și
meșteșugari
Nobilimea

Clasa nobilă se bucura de prosperitate și lux. Diviziunea socială era

consolidată și de legi care nu permiteau celor care nu erau nobili să poarte
haine specifice nobililor. Aceștia se îmbrăcau în haine viu-colorate și foarte
elaborate ca model, în timp ce oamenii de rând purtau haine simple și aspre.
Aztecii erau foarte austeri din punct de vedere moral așa încât erau foarte
obedienți față de legi, disciplinați și plin de respect. Legile erau foarte stricte
și pedepsele care le atrăgeau din cele mai severe. Din acest punct de vedere
nobilor li se impuneau standarde mai ridicate de moralitate pentru ofense
sociale și sexuale, pedepsele lor fiind în consecință mai severe. Unul dintre
păcatele care erau grav pedepsite era beția. Cel mai înalt rang al nobilimii îl
consituia Tlatoani care era conducătorul unui unități politice importante. Cel
mai important dintre aceștia era Tlatoani al Tenochtitlan. Sub acest rang erau
tetcutin, conducătorii subunităților politice și pipiltin, birocrații și preoțimea
Oamenii de rând
Majoritatea populației, oamenii de rând se ocupau cu
agricultura, pescuitul în râuri și consituiau forța de muncă a
imperiului. Toți oamenii de rând aparțineau unui calpulli, un
oraș-stat și fiecare dintre acestea avea propriul templu. Educația
copiilor se limita la cântece învățate în aceste temple.
Magistrații din fiecare calpulli aveau obligația să se asigure că
populația își îndeplinea obligațiile față de stat. Cei care nu
puteau plăti tributul erau transformați în sclavi. Sclavagismul
era pedeapsa care se aplica și celor care săvârșeau acte
criminale. Sclavii urmau să lucreze pe proprietățile nobililor
Negustorii
Cei care se ocupau cu comerțul se numeau pochteca și erau
foarte importanți în societatea aztecă. Alături de armatele
aztece ei au ajutat la răspândirea culturii aztece, iar în
expedițiile lor îndepărtate au obținut bunuri materiale de lux
pentru nobili. Negustorii erau organizați în bresle care stabileau
reguli și legi pentru respectiva afacere. Erau înstăriți dar situația
lor socială era ambiguă; evitau să se afișeze cu ostentație în
public pentru a nu-și crea neplăceri. Și meșteșugarii care
realizau obiecte de lux se bucurau de un statut special.
Quetzalcoatl, zeul toltec și aztec; șarpele cu pene, zeul vântului, învățătura și
preoția, stăpânul vieții, creator și civilizator, patron al oricărei arte și inventator al
metalurgiei (manuscris).

Cum era religia aztecă?

Ca și în alte culturi mesoamericane, aztecii / mexicani se

închinau multor zei care reprezentau diferitele forțe și
manifestări ale naturii. Termenul folosit de azteci pentru a
defini ideea unei zeități sau a unei puteri supranaturale a fost
teotl , un cuvânt care face adesea parte din numele unui zeu.
Aztecii și-au împărțit zeii în trei grupuri care au supravegheat
diferite aspecte ale lumii: cerul și ființele cerești, ploaia și
agricultura și războiul și sacrificiile. Au folosit un sistem
calendaristic care le urmărea festivalurile și le prezicea viitorul.
 Cum erau arta și arhitectura
aztecă?
Mexica avea meșteri pricepuți, artiști și arhitecți. Când au sosit spaniolii, au fost uimiți de realizările arhitecturale
aztece. Drumuri înălțate pavate făceau legătura între Tenochtitlan și continent; și podurile, digurile și apeductele au
reglementat nivelul și fluxul apei în lacuri, permițând separarea apei dulci de apa sărată și oferind orașului apă dulce și
potabilă. Clădirile administrative și religioase erau viu colorate și decorate cu sculpturi din piatră. Arta aztecă este
cunoscută mai ales pentru sculpturile sale monumentale din piatră, dintre care unele sunt de dimensiuni impresionante.

Alte arte în care au excelat aztecii sunt lucrările cu pene și textile, olăritul, arta sculpturală din lemn și obsidianul și alte
lucrări lapidare. În schimb, metalurgia era la începuturi în rândul mexicanilor când au sosit europenii. Cu toate acestea,
produsele metalice au fost importate prin comerț și cucerire. Metalurgia din Mesoamerica a sosit probabil din America
de Sud și societățile din vestul Mexicului, cum ar fi tarascanii, care stăpâneau tehnicile metalurgice înainte ca aztecii.
 Ce a cauzat sfârșitul aztecilor?
Imperiul aztec s-a încheiat la scurt timp după sosirea spaniolilor. Cucerirea Mexicului și supunerea aztecilor, deși
finalizată în câțiva ani, a fost un proces complicat care a implicat mulți actori. Când Hernan Cortes a ajuns în Mexic în
1519, el și soldații săi au găsit aliați importanți printre comunitățile locale subjugate de azteci, cum ar fi Tlaxcallanii ,
care au văzut la noii veniți o modalitate de a se elibera de azteci.

Introducerea de noi germeni și boli europene, care au ajuns în Tenochtitlan înainte de invazia efectivă, a decimat
populația indigenă și a facilitat controlul spaniol asupra pământului. Sub stăpânirea spaniolă, comunități întregi au fost
nevoite să-și abandoneze casele, iar noi sate au fost create și controlate de nobilimea spaniolă.

Deși liderii locali au fost lăsați oficial la locul lor, nu aveau o putere reală. Creștinarea Mexicului central a continuat ca
și în altă parte a Inchiziției , prin distrugerea templelor pre-hispanice, a idolilor și a cărților de către frații spanioli. Din
fericire, unele dintre ordinele religioase au adunat câteva dintre cărțile aztece numite codici și au intervievat oamenii
azteci, documentând în procesul de distrugere o cantitate incredibilă de informații despre cultura, practicile și credințele
aztece.
Vă mulțumesc!