Motto:

„…ăînălivad ăneăplaceăs ăavemăcopaciăcareărodescămaiădevremeăsauămaiătârziuă[...]ătoateă

aceste roade sunt bune, nici unul nu este de aruncat.ăDeăceăs ănuăaccept măînăşcoli,ăminţiă
mai agere sau mai încete? De ce nu i-am ajuta?ăPierdemătimpădarăcâştig măsatisfacţieăşiă
respect... ”
Comenius

1
 CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................................ 4
CAPITOLUL I ........................................................................................................................... 6
ASPECTEăTEORETICEăÎNăSFERAăăEDUCA IEIăINCLUZIVE ........................................... 6
1.1ăDelimit riăconceptuale ..................................................................................................... 6
1.2 Demersuri ale integr rii .................................................................................................... 7
1.2.1ăNivelurileăintegr rii ................................................................................................... 8
1.3.ăParticularit iăaleăprocesuluiădeăintegrare ........................................................................ 9
1.4 Comportamente deficitare sau dezaptative ale elevului/copilului integrat .................... 10
1.4.1ăElevul/copilulăcuă„dificult iădeăînv are‖ – Definirea termenului ......................... 10
1.4.2ăClasificareaădificult ilorădeăînv are ...................................................................... 11
1.4.3ăCaracteristicileăindividuluiăcuădificult iădeăînv are .............................................. 12
1.4.4 Factoriiăimplica iăînădificult ileădeăînv are ........................................................... 12
1.5 Elevul/copilul cu dislexie ............................................................................................... 14
1.5.1ăMetodeăşiăprocedeeăcuăcaracterăgeneralăînăcorectareaătulbur rilorălexico-grafice .. 17
1.6 Elevul/copilul cu ADHD ................................................................................................ 19
1.6.1ăCumăputemărecunoaşteăunăcopilăcuăADHD ............................................................. 19
1.6.2 Diagnosticarea copiilor cu ADHD .......................................................................... 20
1.6.3ăăAfec iuniăcareăpotăap reaăînăparalelăcuăADHD ...................................................... 21
1.6.4 Terapia ADHD-ului................................................................................................. 22
1.7ăElevul/copilulăcuămanifest riăopozante .......................................................................... 25
1.7.1 Cumărecunoaştemăunăcopilăcuămanifest ri comportamentale opozante? ................ 25
1.7.2ăCumăesteădiagnosticat ăoătulburareăcomportamental ădeătipăopozi ionalădeăc treă
specialist? ......................................................................................................................... 26
1.8ăElevul/copilulăcuătulbur riădeăspectruăautist ................................................................... 26
1.8.1 Identificareaăcaracteristicilorăcopiilorăcuătulbur riădeăspectruăautist ....................... 26
1.8.2 Terapia autismului ................................................................................................... 29
CAPITOLUL II ........................................................................................................................ 32
CADRULăLEGALăPENTRUăDESF ŞURAREAăEDUCA IEIăINCLUZIVE ...................... 32
2.1ăModalit iădeărealizareăaăeduca ieiăincluzive .................................................................. 32
2.2.ăFormareaăşcolar ăadresat ăcopiilorăcuăcerin eăeducativeăspeciale ................................. 34
2.3ăŞcoalaăincluziv .ăIntegrareaăcopiilorăcuăcerin eăspecialeăînăînv mântulădeămas ....... 35
2.3.1ăCentrulăŞcolarăPentruăEduca ieăIncluziv ............................................................... 35
2.3.2ăăŞcoalaăincluziv ăsauăşcoalaăpentruădiversitate ....................................................... 41
2.4ăăP rin iiăcopiilorăcuăCES................................................................................................. 47
CAPITOLUL III ....................................................................................................................... 49
PROGRAMULăDEăINTERVEN IEăPERSONALIZAT ........................................................ 49
3.1ăRepereăteoreticeădespreăPlanulă(Programul)ădeăinterven ieăpersonalizată(P.I.P.) ........... 49
3.2 Exempluădeăplanădeăinterven ieăpersonalizată(P.I.P.) ..................................................... 52
CAPITOLUL IV ...................................................................................................................... 58
STUDII DE CAZ ..................................................................................................................... 58
4.1 STUDIU DE CAZ NR. 1 ............................................................................................... 58
4.2 STUDIU DE CAZ NR. 2 ............................................................................................... 63
4.3 STUDIU DE CAZ NR. 3 ............................................................................................... 66
CAPITOLUL V ........................................................................................................................ 69
PLANURIăDEăLEC IEăŞIăJOCURIăDIDACTICE ................................................................. 69
5.1ăProiectădidacticămatematic ........................................................................................... 69
5.2 Proiect didactic interdisciplinar ...................................................................................... 73
5.3ăProiectădeălec ieă- Limb ășiăComunicare ........................................................................ 79

2
 5.4 Jocuri ............................................................................................................................. 84
5.4.1 Jocuri orale ............................................................................................................. 84
5.4.2 Jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului....................................................... 85
5.4.3 Joc cu caracter transdiciplinar ................................................................................ 87
CAPITOLUL VI ...................................................................................................................... 90
ÎNTREB RIăŞIăR SPUNSURIăUTILEăPRACTICIENILOR ................................................ 90
6.1ăAtribu iiăşiăcompeten eăaleăprofesoruluiăitinerant .......................................................... 90
6.2.Un posibil inventar al competen elorăprofesoruluiădeăsprijin ......................................... 93
ANEXE .................................................................................................................................... 96
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 106

3
 INTRODUCERE

Progreseleă înregistrateă deă psihologiaă şiă pedagogiaă diferen iat ,ă perfec ionareaă
tehnicilorădeăcunoaştereăaădezvolt riiăpsihiceăaăcopiilorăauăpermisăs ăseădisting ăcategoriiămaiă
nuan ateădeăcopiiăînăraportăcuăcapacitateaălorădeăr spundereălaăexigen eleăşcolare.
Înă rândulă acestora,ă al turiă deă eleviiă cuă CESă integra iă individual,ă exist ă şiă eleviă cuă
dificult iă deă înv are,ă cuă ritmă lentă deă acumulareă deă achizi iiă dară cuă intelectă normal.ă
Confunda iăadeseaăcuăeleviiădinăprimaăcategorieăsuntănestimula iăsauăcategoriza iăcaăatare.
Oportunitateaă stimul riiă concomitenteă esteă oă dovad ă aă m iestrieiă pedagogiceă şiă aă
adapt riiăinstruiriiăşcolareăconformănecesita ilorăindividuale.
Experien aă didactic ă permiteă armonizareaă roluriloră înv toruluiă deă laă clas ă înă noulă
contextă ală educa ieiă integrate,ă cuă ceilal iă membriă aiă echipeiă deă lucru:ă profesorulă deă sprijin,ă
logopedul,ăp rintele,ămedicul,ăasistentulăsocialăşiădirectorulăşcolii.
Alternativ ă aă înv mântuluiă special,ă educa iaă integrat ă permiteă acordarea serviciilor
deăsprijinăpentruăcopiiăcuăposibilit iărealeădeărecuperareăşiăreintegrare,ăcareăalt dat ăarăfiăfostă
orienta iăc treăşcoalaăspecial .
Func iaăterapeutic ăaăeduca ieiătreceăprinăstadiiăprogresiveădeărecunoaştereăaăvalen eloră
sale curative,ănuăf r ăeforturi.
Înăviziuneămodern ,ădiversitateaădisfunc iilorăpsihiceăcareădefinescădeficien aămintal ,ă
seă puneă accent,ă nuă peă performan eleă intelectuale,ă ciă peă reducereaă acestoră disfunc ii,ă
valorificareaă celoră restante,ă poten ialeă deă aă compensa,ă deciă celeă cuă eficien ă înă adaptareaă
şcolar ă şiă social .ă Înă acestă contextă seă înscrieă ansamblulă deă tehniciă şiă metodeă deă terapieă deă
recuperare,ă stimulare,ă dezvoltare,ă compensare,ă careă conjugateă scopuluiă educa ional,ă ridic ă
calitatea actului instructiv, educativ, terapeutică dină şcolileă pentruă copiiă cuă cerin eă educativeă
speciale.
Pentruă atingereaă unuiă optimă deă opera ionalizareă aă obiectiveloră educa ionale,ă
terapeutice,ătrebuieăavut ăînăvedereăoăabordareăunitar ăaăpersonalit ii,ăunitateaălaturilorăsaleăînă
limitele circumscriseădeăstructuraăsaăneuropsihic ăşiăpsihointelectual .
Concretizând,ăcunoaştereaăparticularit ilorăpsihoindividualeăaleăpersoanelorăcuăcerin eă
educativeăspecialeă(deficien ădeăintelect)ăimpuneăvalorificareaămaximal ăaăpoten ialuluiăfizică
şiăpsihicăînăprocesulăeduca ional.

4
 Literaturaă deă specialitateă contemporan ă aă abordată atâtă problemeleă privindă extindereaă
preocup riloră asupraă cunoaşteriiă şiă explic riiă ştiin ificeă aă dezvolt riiă dizarmonice a
personalit ii,ăcâtăşiăintensificareaăm surilorădeăstopare,ăameliorareăaăuneiăevolu iiădisonanteăaă
comportamentelorădeăadaptareăşiăintegrare.
Înă condi iileă actualeă deă organizareă aă procesuluiă deă recuperareă prină înv are,ă formeleă
accesibileă deă abordareă unitar ă aă laturiloră personalit iiă copiluluiă cuă deficien ă deă intelect
r mână celeă organizateă înă formaă joculuiă – înv areă sauă cumă îiă spunemă aă celuiă cuă sarciniă deă
înv are.
Venimă s ă accentu mă c ă şcoalaă reprezint ă maiă multă decâtă jocul,ă „dar fără echilibrul
adus de joc ea nu are eficienţă, dacă nu va împrumuta de la joc elanul şi ritmurile, pentru a le
da un scop înalt, ea nu-şi va îndeplini niciodată sarcina ei unică de a-l ajuta pe copil să
cucerească umanitatea” (Cheateau J., 1970, p. 179).
Importantăesteăs ănuăuit măc ăaălucraăcuăcopiiădeăvârst ăşcolar ămic ăpresupune luarea
în serios a jocului. Folosirea terapiei ca atare, ludoterapia sau a includerii jocului ca mijloc de
educa ieă înă procesulă deă predareă - înv areă areă asupraă copiluluiă acelaşiă efect:ă panaceu pentru
r niăsufleteşti,ăfrustr riăşiălacrimiăşiăfrun iăîncruntate,ăadic ătotăceăînseamn ădebutulăşcolarădină
punctulă luiă deă vedere:ă pierdereaă libert iiă şiă uneoriă aă creativit ii,ă imagina iei,ă invent riiă deă
jocuri,ătoateăîngr diteădeăcanoaneleăşcolii.
Seă vorbeşteă totă maiă desă deă „o şcoală deschisă şi prietenoasă”…Oare lucrul acesta
includeăşiăreconsiderareaăjocului?
Sintagma „Copiii învaţă împreună” ară trebuiă rescris ă :„Copiii învaţă unitatea şi
diversitatea prin joc”.
La urma urmei „când nu mai suntem copii suntem aproape morţi” sculptaăpeăoăfil ădeă
jurnal, Constantin Brâncuşi.

5
 CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE ÎN SFERA EDUCA IEI INCLUZIVE

1.1 Delimit riăconceptuale

Educaţiaă integrat ă seă refer ă înă esen ă laă integrareaă înă structurileă înv mântuluiă
apar inândă comunit ii,ă aă copiiloră cuă cerin eă specialeă înă educa ieă (copiiă cuă deficien eă
senzoriale,ăfizice,ăintelectualeăsauădeălimbaj,ădefavoriza iăsocio-economicăşiăcultural,ăcopiiăcuă
tulbur riă psiho-afectiveă şiă comportamentale)ă pentruă aă oferiă ună climată favorabilă dezvolt riiă
armonioaseăşiăcâtămaiăechilibrateăaăpersonalit iiăacestora.
Educaţiaă incluziv ă esteă ună conceptă nouă careă areă laă baz ă principiulă dreptuluiă egală laă
educa ieăpentruăto iăcopiii,ăindiferentădeămediulăculturalăsauăsocialădinăcareăprovin,ăindiferentă
deă religie,ă etnie,ă limbaă vorbit ă sauă condi iileă economiceă înă careă tr iesc.ă Acestă conceptă
înglobeaz ăaproapeăînă totalitateăariaăsemantic ăaă conceptuluiă deăeduca ieă integrat .ăElăareăînă
vedere,ăatingereaăobiectivuluiă„educa iaăpentruăto i‖ăcareăimpuneăreformareaăşcoliiăpubliceăşiăaă
sistemuluiă deă înv mânt,ă r spunzândă astfelă maiă bineă nevoilor,ă poten ialuluiă şiă aspira iiloră
tuturorăcopiilor,ăinclusivăaăcelorăcuăcerin eăeducativeăspeciale.
Educaţiaăspecial poateăfiădefinit ăînăcelăpu inădou ăsensuri:
a) în sens restrâns se suprapune conceptului de înv mântăspecial,ă adic ăoă educa ieă
specializat ăpentruăpersoaneleăcuădeficien e.
b)ăînăsensălarg,ăseărefer ălaăasisten aăeduca ional ăpentruăoămaiămareăcategorieădeăelevi,ă
ceiă cuă dificultateă deă înv are,ă dezvoltare,ă adaptare,ă integrare,ă adic ă ceiă careă nuă reuşescă f r ă
ajutorăsauăsprijinăs ăating ăunănivelădeăeduca ieăcorespunz torăvârsteiăşiăcerin elorăsociet ii,ă
to iă aceştiaă generândă apari iaă unuiă nouă concept,ă acelaă de: „copiiă cuă cerin eă educa ionale
speciale”.
Sintagma „cerin eăeducativeăspeciale” desemneaz ăaceleăcerin eăsauănevoiăspecificeă
fa ă deă educa ieă careă suntă suplimentare,ă dară şiă complementareă obiectiveloră generaleă aleă
educa ieiăpentruăunăcopil.ăF r ăabordareaăadecvat ăaăacestorăcerin eăspecialeănuăseăpoateăvorbiă
în mod real de egalizareaăşanselor,ădeăacces,ăparticipareăşiăintegrareăsocial ăşiăşcolar .ăAceast ă
sintagm ăcuprindeăunăregistruălarg,ădeălaădeficien eăprofundeălaătulbur rileăuşoareădeăînv are.
No iuneaăde CESăesteăuneoriăfolosit ăcaă formul ăalternativ ăaăsintagmei „cerin e/nevoiă
speciale‖ăaceastaăincluzândăpeălâng ăcopiiiăcuădeficien eăsau tulbur riădeăînv areăşiăcopii din
medii sociale şiă familiiă defavorizate,ă copiiă delincven iă sauă uneoriă copii din anumite grupuri
etnice.ăTermeniiăcareăauădesemnatăaceast ăcategorieădeăcopii au evoluat de-a lungul timpului
de laă copiiă handicapa i,ă laă copiiă cuă deficien e,ă apoiă copii cuă nevoiă speciale,ă pentruă caă s ă seă

6
ajung ălaăsintagmaă„copiiăcuăcerin eăeducativeăspeciale‖,ăiarămaiănouăseăimpuneăînăliteraturaă
de specialitate sintagma „copiiăcuădizabilit i” l rgindu-seătotămaiămultăsferaăsemantic .

1.2 Demersuri ale integr rii

Primulăpasăpentruăintegrareaăeducativ ăesteădepistareaăcerin elorăăeducativeăspeciale.
Identificareaăcopiluluiăcuăcerin eăeducativeăspecialeăseăfaceădeăc treăfamilie, cadrele didactice,
medici, specialiştiă sauă mediciiă deă familie.ă Evaluarea,ă expertizarea,ă orientareaă şi/sauă
reorientareaăşcolar ăaăcopiluluiăcuăCESăseăfaceădeăc treăcomisiileăşiăserviciileăspecializate.
Alădoileaăpasăesteădiagnosticarea,ăcareăconst ăînăidentificarea nevoilor speciale pe care
leăprezint ăcopilul/elevulăşiăseăfaceădeăc treăComisiaăIntern ădeăEvaluareăContinu ădinăcadrulă
şcolii,ăsauăaăcentruluiădeăresurse.ăÎnăcazurileăcuădeficien eămajoreăintelectuale,ăsenzorialeăsauă
fiziceăorientareaăşcolar ă şiă formaădeăintegrareăşcolar ăseăfaceădeăc treăServiciulădeăEvaluareă
Complex ă aă Copiluluiă aă c ruiă propunereă vaă fiă discutat ă deă c treă Comisiaă pentruă Protec iaă
Copiluluiă caă factoră deă decizie.ă Aceastaă dină urm ă respect ă drepturileă copiluluiă şiă principiileă
educa ieiăintegrateăaprobândăorientareaăşcolar ăceaămaiăbenefic ăpentruăelev.
Alătreileaăpasăesteăemitereaăpropuneriiăşiăimplicităaădecizieiădeăacordareăaăsprijinului,
careă poateă fiă luat ă fieă laă nivelulă institu ieiă deă c treă Comisiaă Intern ă deă Evaluareă Continu
pentruăcopiii/eleviiăcuădificult iădeăînv areăsauădeădezvoltare,ăfieăprinăcertificatădeăexpertiz ă
şiă orientareă şcolar ă elaborată deă Comisiaă pentruă Protec iaă Copilului.ă Aceast ă decizieă includeă
atâtăformaădeăintegrare,ăcâtăşiătipulădeăinterven ieădeăcareăareănevoieăcopilulăşiăseăiaănumaiăcuă
acordulăp rin ilorăsauălaăcerereaăacestora.
Pentruă aă realizaă integrareaă copiiloră cuă CES,ă trebuieă s ă ac ion mă asupraă diferiteloră
niveleădeădezvoltareăaăpersonalit iiălor,ăşiă anume:ă laănivelăbiologic,ălaănivelăpsihic,ălaă nivel
social.
Scopurile principale ale rela ieiă dintreă şcoal ,ă familieă şiă comunitate, în vederea
integr riiăcopiilor cu nevoi speciale sunt:
•ăinformareaăşiăsensibilizareaăcomunit iiălocaleăcuăprivireălaăposibilitateaărecuper rii,ă
educa ieiăchiarăşiăpentruăcopiiiăceăauăabandonatăşcoala;
•ă sporireaă conştientiz riiă dină parteaă comunit iiă şcolareă aă necesit iiă implic riiă înă
transformareaăşcoliiăîntr-oăşcoal ăintegrativ ;
•ăschimbareaămentalit iiăşiăatitudiniiăopinieiăpubliceăfa ădeăcopiiiăcuănevoi speciale;
•ădezvoltareaăuneiăre eleădeăcooperareăînădomeniulăeduca iei,ăimplicat ăînăprocesulădeă
integrare (ex.:ăpoli ia,ăserviciileăsociale,ăspitale,ăetc.);

7
 •ăimplicareaăp rin ilorăcopiilorădinăclas înăvedereaăreac ion riiămaiărapideălaăproblemeă
şiăacordarea sprijinului suplimentar copiilor cu nevoi speciale;
•ăimplicareaăcomunit iiăînăsprijinulăacordatăcopiilorăcuănevoiăspeciale;
•ăelaborareaăprogramelorăşcolareădeăinformareăşiăpreg tireăaăcomunit iiălocaleăpentruă
educa iaă incluziv ,ă prină aceastaă în elegândă adaptareaă şcoliiă laă cerin eleă specialeă aleă
fiec ruiă copil,ă indiferentă deă problemeleă acestuia,ă şiă nuă aă copiluluiă laă cerin eleă şcolii,ă
g sireaăunorăstrategiiădidacticeăadecvate,ăaăunorămetodeăşiătehniciădeălucruăspecifice:ă
planificare, instruire, evaluare.

Integrareaăşcolar ăaăcopiilorăcuăcerinţeăspecialeăînăînvatamântulădeămas presupune:

- aăeducaăcopiiiăcuăcerin eăspecialeăînăşcoliăobişnuite,ăal turiădeăcopiiiănormali;
- aăasiguraăserviciiădeăspecialitateă(recuperare,ăterapieăeduca ional ,ăconsiliereăşcolar ,ă
asisten ămedical ăşiăsocial ăetc.)ăînăşcoalaărespectiv ;
- aăacordaăsprijinulă necesarăpersonaluluiă didacticăşiă managerilorăşcoliiă înăprocesulă deă
proiectareăşiăaplicareăaăprogramelorădeăintegrare;
- a permite accesul efectiv al copiilor cu cerin eă specialeă laă programulă şi resursele
şcoliiăobişnuiteă(biblioteca,ăterenuriădeăsportăetc);
- aăîncurajaărela iileădeăprietenieăşiăcomunicareaăîntreăto iăcopiiiădinăclas /şcoal ;
- aăeducaăşiăajutaăto iăcopiiiăpentruăîn elegereaăşiăacceptareaădiferen elor dintre ei;
- aă ineăcontă deăproblemeleăşiă opiniileăp rin ilor,ăîncurajându-iă s ăseăimpliceăînă via aă
şcolii;
- aăasiguraăprogrameădeăsprijinăindividualizateăpentruăcopiiiăcuăcerin eăspeciale;
- aăacceptaăschimb riăînăorganizareaăşiădezvoltareaăactivit ilor instructiv-educative din
şcoal .

1.2.1 Nivelurileăintegr rii

Înă cazulă integr riloră individualeă şiă deă grup,ă întregulă procesă înă sineă parcurgeă treiă
niveluriă obligatorii,ă careă seă succedă unulă dup ă altulă şiă careă împreun ă potă asiguraă reuşitaă
integr rii.ăAceste niveluri sunt:
Nivelul fizic - esteăconsideratăunănivelăspa io-temporal, inerent prin natura lui, pentru
oriceădemersăintegrativăcareăesteăîntotdeauna,ămaiăînainteădeăorice,ăsituativăşiăcronologic.
Nivelulă fizică asigur ă premisaă deă baz ă aă integr rii,ă înă sensulă c ă persoanaă cuă nevoiă
specialeătrebuieăs ăseăafleăînăacelaşiătimpăşiăspa iuăcuăceilal i,ăcuăsemeniiăs iănormali.

8
 Acest nivel este pseudo-integrator,ă dac ă individulă cuă dizabilit iă seă afl ă doară înă
apropierea, în preajma semenilor normali.
Nivelul social - presupuneă interrela ionarea, comunicare, colaborare, co-dependen ă
acțional ,ă împ rt şireaă deă activit i,ă preocup ri,ă aspira ii,ă opinii,ă dară şiă controverse,ă dispute,ă
st riăconflictualeăreieşiteădinăîns şiăcooperareaăimplicant ăşiăactiv ,ăcontribuindălaămen inereaă
şiăgenerareaăenergieiăsocialeăaăgrupuluiăeterogen.
Înăcadrulăniveluluiăsocial,ăînărela iileăactiveăşiăreciproceădintreăpersoanaăcu dizabilit i
şiă ceilal iă cuă careă interac ioneaz ,ă esteă deă dorită oă pozi ionareă relativ-simetric ,ă dinamic ă şiă
versatil ,ăcareătindeămereuăspreăreechilibrare.
Nivelulă educa ional ală integr riiă persoaneloră cuă nevoiă specialeă poateă fiă f cută viabilă
doară dac ,ă într-ună cadruă deă autentic ă integrareă fizic ,ă debuteaz ă şiă deruleaz ă ună programă
conştientăşiăfinalistădeăinterven iiăşiăinfluen eăeducative.
Nivelulăeduca ionalăreprezint ănucleul,ăesen aăeduca ieiăintegrate.ăAcestănivel,ămaiăesteă
desemnatăînăterminologiaădeăspecialitateăşiăprinăsintagmaăă‖nivelăcurricularăalăintegr rii.‖
Nivelulă educa ională impuneă ună programă special de predare-înv are,ă formareă şiă
evaluareă (programă personalizat,ă raportată laă poten ialit ileă integratului)ă prină adaptareă
curricular .
Parcurgereaăacestorătreiăniveluriăesteălaăfelădeăobligatorieăcaăşiăsuccesiuneaălor,ăpentruă
c ă numaiă aşaă seă poateă observa evolu iaă elevuluiă integrată şiă dină prismaă acestoră niveluriă seă
evalueaz ăprogreseleăînăcadrulăprogramelorădeăinterven ieăpersonalizat .
Unaă dină cerin eleă integr riiă eficienteă aă copiiloră cuă CESă esteă creareaă unoră serviciiă deă
sprijin,ăspecializateăînăasisten educa ional ădeăcareăs ăbeneficiezeăatâtăcopiii/eleviiăintegra i,ă
câtăşiăcolectiveleădidacticeădinăşcolileăintegratoare.

1.3. Particularit iăaleăprocesuluiădeăintegrare

Principiile careăstauălaăbazaăeduca ieiăspecialeăsunt:
1. Garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil.
a)ăCopiiiăauădreptulăs ăînve eăîmpreun ,ăindiferentădeădificult iăşiădeădiferen e.
b)ăFiecareăcopilăesteăunicăşiăareăunăanumeăpoten ialădeăînv areăşiădezvoltare.
c)ăŞcoalaăşiăcomunitateaăasigur ăşanseăegaleădeăaccesălaăeduca ieăpentruăto iăcopiii.
2. Asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile copiilor cu C.E.S.
a)ă corelareaă tipuriloră deă educa ieă şiă aă formeloră deă şcolarizareă înă func ie de scopul
educa iei,ăobiectivelorăgeneraleăşiăspecifice,ăprecumăşiădeăfinalit ileăeduca iei.
b)ăasigurareaăconexiuniiăeduca ionale,ăactivit iăcomplexe.

9
 3. Finalitatea educaţiei speciale este aceea de a crea condiţiile unei bune integrări
sociale şi profesionale a persoanei cu nevoi speciale.
Din punct de vedere psihologic, prin educaţia integrată a copiilor cu handicap se
urm reşte:
 dezvoltareaă laă aceştiaă aă unoră capacit iă fiziceă şiă psihiceă careă s -i apropie cât
mai mult de copiii normali;
 implementarea unor programe cu caracter corectiv-recuperator, stimularea
poten ialuluiă restant,ă ceă permiteă dezvoltareaă compensatorieă aă unoră func iiă
meniteăs ăle suplineasc ăpeăceleădeficitare;
 creareaă climatuluiă afectivă pentruă formareaă motiva ieiă pentruă activitate,ă înă
general, şiăpentru înv are,ăînăspecial;
 asigurarea unui progresă continuuă înă achizi iaă comunic riiă şiă aă cogni iei,ă
formareaăunorăabilit iădeăsocializareăşiărela ionareăcuăceiădinăjur;
 formare de deprinderi cu caracter profesional şi de exercitareăaăunorăactivit iă
cotidiene;
 dezvoltareaă comportamenteloră adaptativeă şiă aă însuşiriloră pozitive ale
personalit ii,ăcareăs ăfacilitezeănormalizareaădeplin .
Educa iaă integrat ă şiă promovareaă acesteiaă trebuieă s ă in ă seamaă şiă s ă respecteă
urm toareleăprincipii-cadru:
1.ăTo iăeleviiăauădreptulăs ăparticipeălaătoateăactivit ileăincluseăînăprogramaăşcolilorădeă
mas .
2.ă Înă timpulă programuluiă şcolar,ă personalulă didactică şiă deă specialitateă seă vaă implicaă
directăînăsus inereaăpeătoateăc ileăaăintegr riiămaximaleăaăelevilorăcuăcerin eăspeciale.
3.ăŞcoalaăvaătrebui,ăprintr-oăserieădeăm suriăradicaleăînăprivin aăcurriculumului,ăs ăvin ă
înă întâmpinareaă tuturoră cerin eloră educa ionaleă aleă elevilor,ă f r ă aă lezaă demnitateaă şiă
personalitatea acestora.
4.ăÎnăcondi iileăeduca ieiăintegrate,ăclasele/grupeleădeăeleviăvorăincludeăcopiiăapropia iă
caăvârst ăşiănivelădeăexperien ăsocio-cultural .

1.4 Comportamente deficitare sau dezaptative ale elevului/copilului integrat

1.4.1 Elevul/copilul cu „dificult iădeăînv are” – Definirea termenului
Sintagma „dizabilităţi de învăţare‖ aăfostăfolosit ăpentruăprimaădat ăînăaniiă1962-1963
(„learning disabilities‖), ulterior ea fiind înlocuit ă cu „dificultăţi de învăţare‖ă
(D.Î), denumireăcareăseăutilizeaz ăşiăînăprezent.

10
 Oădificultateădeăînv areăseărefer ălaăoăîntârziere, o tulburare, oădezvoltareăîncetinit ăînă
plan emo ională sauă comportamental.ă Se manifest ă prină dificult iă semnificativeă înă
achizi ionareaă şiă utilizareaă recept riiă şiă în elegeriiă limbajului,ă aă vorbirii,ă scrierii,ă citiriiă
(literiz rii,ăsilabisirii),ăaăra ionamentuluiăşiăabilit ilorămatematice,ăcaăşiăunorăabilit iăsociale.
Seăconsider ăc ăunăcopil/elevăareădificult iădeăînv areădac :
- exist ăoădiferen ăsemnificativ ăîntreăcapacit ileăsaleăşiăperforman aăşcolar ăatins ;
- progresul realizat de elăînăprocesulădeăînv are esteăminimăsauăzero,ăpeăoăperioad ă
mai mare de timp;
- are o dizabilitate/incapacitate care-lă împiedic ă s ă utilizezeă facilit ileă educa ionaleă
careăsuntăpuseălaădispozi iaăcopiilorădeăaceeaşiăvârst ăcuăel;
- lucreaz ăînăplanăşcolarălaăunănivelăinferiorăcopiilorădeăaceeaşiăvârst ;
- areădificult iăpersistenteăîn înv areaăcitit-scrisuluiăşiăaăcalcululuiămatematic;
- areădificult iăemo ionaleăşiădeăcomportamentăcareăîmpiedic ăfrecventăşiălaăunănivelă
considerabil procesul de înv areăaăcopilului sau chiar a întregii clase;
- areă deficien eă senzorialeă şiă psihiceă careă necesit ă ună echipamentă sau servicii
specializate suplimentare;
- areădificult iăcontinueădeăcomunicareăşiăinterac iuneăcare-lăîmpiedic ăînădezvoltareaă
unor rela iiăsocialeăechilibrateăşiăformeaz ăobstacoleăînăprocesulăînv rii.

1.4.2 Clasificareaădificult ilorădeăînv are

Dinăperspectiv ăetiologic ,ăseăidentific ădou ăcategoriiămariădeădificult iădeăînv are:
a. dificultăţi de învăţare propriu- zise:
- determinate de incapacit iăgreuăvizibileă(ascunse);
- generate de factori genetici, de boli, traumatisme, accidente etc.
b. dificultăţi de învăţare induse:
- suntăinduseădeămediulăcopiluluiăsauăchiarădeăelăînsuşi;
- potăap reaăpeăparcursulăşi în finalul demersuluiădeăînv are;
- seă datoreaz :ă timpuluiă insuficientă deă înv are,ă lacuneloră anterioareă dină înv are,ă
absen eiăunorătehniciăşiăprocedeeădeăînv areăeficient ,ălipseiăunuiăregimăorganizatădeămunc ,ă
slabeiăcalit iăaăpred riiăînăclas ,ăsuprasolicit riiăşcolare,ăabsenteismului,ăboli,ăindispozi iiăetc.

11
 1.4.3 Caracteristicileăindividuluiăcuădificult iădeăînv are
Dintreăcaracteristicileăspecificeăcopiilorăcuădificult iădeăînv areăamintim:
a) caracteristicile generale ce pot indica o dificultateădeăînv are:ăhiperactivitate;ăslab ă
capacitateădeăaăfiăatent;ăorientareăconfuz ăînăspa iuăşiătimp;ăincapacitateădeăaăurm riăindica iileă
orale;ă poft ă necontrolat ă deă dulce;ă hipoglicemie;ă inverseaz ă litereleă sauă cuvintele;ă faceă
constantăgreşeliăortografice;ăprindeăgreuăoămingeăşiăoăloveşteăgreuăcuăpiciorul;ănuăpoateăs riă
coarda; dificult iălaăînchidereaănasturilor;ădificult iălaălegareaăşireturilor;ămodădefectuosădeăaă
ineă creionulă înă mân ;ă caligrafieă mediocr ;ă mersă dificil;ă incapacitateă deă aă s ri;ă stâng cie;ă
eşecuriăfrecvente;ădificult iădeăaăstaăîntr-unăpicior;ădificult iăînăaămergeăcuăbicicletaăsauăde-a
lungul unei linii.
b) caracteristiciă ceă potă indicaă dificult iă vizualeă laă elevi:ă capulă foarteă aplecat;ă
simptomeădeătensiuneăvizual ă(deăexemplu:ăstrabism,ăclipeşteădes,ăîşiăfreac ădesăochii,ăîiă―fug‖ă
ochii),ăsareăcuvinteăsauărânduriăcândăciteşte,ăîşiăapropieăfoarteămultăcapulădeăpagin ăcândăscrieă
sauăciteşteăetc.;
c)ăsimptomeăceăindic ătulbur riăafectiveăsauădeăcomportament:ăimagineăgreşit ădespreă
sine;ă acceseă colericeă sauă deă ostilitate;ă impulsivitateă excesiv ;ă închidereă înă sineă sauă
dezorientare.
d)ădificult iăceăpotăfiăasociateăcuăuneleădeăordinăsocial:ătendin aădeăaăseăjucaăcuăcopiiă
mult mai mici decât el; dificultatea de a stabili raporturiăcuăcolegii;ăevitareaăsitua iilorăsocialeă
noi.

1.4.4 Factoriiăimplica iăînădificult ileădeăînv are

Dificult ileăînăînv areaăşcolar suntăcauzateădeămaiămul iăăfactori:
Factorii primari careă influen eaz procesulă înv rii sunt factorii personaliă ceă ină deă
rata dezvolt rii individuale (în l ime,ă greutate,ă for deă strângere,ă vârst ă mental ,ă vârsta
lecturii,ă vârstaă educa ional ,ă vârstaă pentruă matematic ,ă nivelulă maturit iiă sociale, nivelul
maturit iiăemo ionale):
a) determin riă anatomo-fiziologice, malforma iiă corporaleă sauă deficien eă
senzoriale – suntă susceptibileă deă aă daă naştereă unoră complexeă deă inferioritateă sauă
inhibi iiăaccentuateăcuăefectădeădiminuareăaăenergieiăpsiho-nervoaseăşiăaăpoten ialuluiă
intelectual.
b) factori psihologici individuali de origineăendogen cum ar fi: nivelul redus al
inteligen eiă individuale,ă autismulă infantil,ă hiperexcitabilitatea, fãcându-iă peă eleviă s

12
 acordeă situa iiloră şiă evenimenteloră şcolareă curenteă valen eă afectiveă exagerate,ă
punându-se frecvent înăsitua iiădeăconflictăcuăprofesoriiăşiăcolegii.
c) factorii psihologiciăindividualiădeăorigineăexogen punăelevulăînăsitua iiăsevereă
deă conflictă şiă frustrare,ă elevulă fiindă astfelă expusă realiz riiă unoră st riă depresiveă şiă deă
insecuritate (anxietate).
Factorii şcolari:
- volumulăsarcinilorăşcolareă(dimensionarea/subdimensionareaălorăaccentuat );
- lipsa de obiectivitate în apreciere;
- timpul afectatăaltorăpreocup ri obligatorii;
- sprijinul insuficientă acordată pentruă îmbun t ireaă studiului individual (planificarea
şiăorganizareaăînv rii);
- obiectivitatea calificativelor;
- rigiditateaă ritmuriloră deă înv are,ă copiiiă cuă ritmuriă lenteă întâmpinândă dificult iă în
înv are;
- diferen eleă semnificativeă existenteă întreă profesoriă şiă chiară şcoliă înă ceeaă ceă priveşte
nivelul exigen elorăcognitiveămanifestateăfa de elevi;
- abord rile educative de tipă exclusivă frontală careă acord prioritate clasei sau
obiectivelor generale ale pred rii,ă dară nuă acord ă importan particularit iloră
psihologice ale elevilor, careă individualizeaz actul perceperii şiă pred rii
informa iilor;
- m rimea clasei de elevi: num rulă mareă deă eleviă frâneaz ob inereaă particip riiă
elevilorălaăprocesulăpred rii;
- eterogenitatea clasei de elevi din punctul de vedereă ală vârsteiă înfrâneaz elevii cu
aptitudini sau ritmuri intelectuale superioare înădezvoltareaălorăintelectual ;
- diferen eăprivindăresurseleăşcolare şiămanagementulăgeneralăalăînv mântului.
Factorii familiali favorizeaz /defavorizeaz copilul prin climatul dinăfamilie,ărela iileă
dintreăp rin i, rela iileăcopiluluiăcareăînva cuăceilal iămembriiăaiăfamiliei, atitudinea acestora
fa ădeăactivitateaălui,ădarăşiăfa de problemeleăluiăpersonale,ăstilulădeăeduca ieăşiăsitua iileăşiă
evenimentele ce se ivesc în familie. La aceştiaăseăadaug stareaădeăalert şiăhiperprotec ieădină
partea unuia sau altuia dintre p rin i,ă precumă şiă situa iiă cândă apară deă genulă îmboln viriă sauă
deceseăcareăproducăfr mânt ri de durat în familia copilului.
Factorii sociali atragăaten iaăasupraăroluluiăcontextuluiăsocialăînăcareăseăfaceăeduca ia,
respectivă asupraă valoriiă şiă importan eiă peă careă statulă şiă diferiteă alteă institu iiă oă acordã
înv mântuluiăînăceeaăceăpriveşteăintegrarea,ăsuccesulăprofesionalăşiăsocialăalăelevilor.

13
 1.5 Elevul/copilul cu dislexie
Dislexia este oădeficien ădeăînv areăfrecvent ăcareăîmpiedic ădezvoltareaăcapacit iiă
de a citi. Cititul nu este un act primordial la om. El trebuieăînv at.ăPersoaneleăcuădislexie nu
auăunănivelămaiăsc zutădeăinteligen ăşiănuăînva ămaiăgreuăalteălucruriăînăafar ădeăcitit.ăTotuşi,ă
incapacitatea de a citi repede sau fluent poate face multe arii de studiu greu de urmat.
Cititulăesteăunăprocesăcognitivăcomplex.ăCopiiiăînva ăs ăciteasc ăprină"traducerea"ăsauă
decodificareaă suneteloră ceă formeaz ună cuvântă (foneme).ă Peă m sur ă ceă copilulă începeă s ă
recunoasc cuvintele, citirea devine un proces automat. Pentru copiii cu dislexie, citirea se
faceăaltfel;ăaceştiaăauăproblemeăînăaădecodaăfonemeleăşiăauădeciăproblemeăînăînv areaăcititului
şiă aă scrisuluiă ortografic. Potă aveaă problemeă înă re inereaă fonemeloră şiă a cuvintelor, cititul
devenindă încetinită siă inexact.ă Copiiiă cuă dislexieă maiă auă problemeă cuă pronun areaă corect ă aă
cuvintelor, scrierea de mâna, planificareaăşiăorganizarea opera iileămatematice.
Semneleădislexieiăvariaz ăînăfunc ieădeăvârst .ăDac ăelevulăareăunulăsauădou ăsemne,ă
nuăînseamn ăc ăareădislexie.ăTotuşi,ădac ăelăareămaiămulteăsemneădinăceleălistateămaiăjos,ăpoateă
însemnaăc ăarătrebuiătestatădeăunălogoped.
Manifest riăaleădislexiei:
Unăcopilăpreşcolarăpoateăs :
- vorbeasc ămaiătârziuădecâtăceilal iăcopii;
- s ăaib ădificult iămaiămariădecâtăal iăcopiiăînăpronun areaăcuvintelor;
- s ă adaugeă maiă încetă cuvinteă noiă înă vocabulară şiă s ă aib ă problemeă înă reamintirea
cuvântului correct;
- s ăaib ăproblemeăînăînva areaăalfabetului,ăaănumerelor,ăzilelorăs pt mânii,ăaăculorilor,
aăformelor,ălaăscriereaăşiăcitireaăpropriuluiănume;
- s ă aib ă dificult iă laă recitareaă deă poezioareă deă laă gradini ă sauă aă cuvinteloră careă
rimeaz ;
- s ădezvolteătârziuăcapacit ileămotoriiădeăfine e;
- s ă aib ă dificult iă laă separareaă suneteloră înă cuvinteă şiă agregareaă suneteloră pentruă a
forma cuvinte.
Unăcopilădeălaăgr dini ăpânaăînăclasaăaăpatra poateăs :
- aib ădificult iălaăcitireaăcuvintelorăsingulare,ăcareănuăsuntăînconjurate de alte cuvinte;
- s ăînve eăgreuăleg turaădintreălitereăşiăsunete;
- s ăconfundeăcuvinteămiciăcumăarăfiă"în"ăşiă"nu"ăsauă"mere"ăsiă"tare"

14
 - s ăfac ăgreşeliăconstanteădeăcitireăşiăortografie,ăcumăarăfi:ăinversareaălitereloră"d"ăşi
"b", inversiuni ale cuvintelor, cum ar fi "cap" şi "pac", "u" în loc de "n", transpozi iiăcumăarăfi
"stop"ăcuă"post",ăsubstitu iiăcumăarăfiă"casa"ăcuă"acasa".
Un copil din clasa a cincea pâna în clasa a opta poateăs :
- citeasc ălaăunănivelămaiăsc zutădecâtăcelăaşteptat;
- s ă inversezeă secven ialitateaă litereloră cumă ară fiă "murg" cu "mugur" sau "stop" cu
"post"ă prefixele,ă sufixele,ă r dacinaă cuvântuluiă şiă alteă strategiiă deă citireă şiă scriereă
ortografic ;
- s ăaib ădificult iălaăscriereaăortografic ,ăputândăscrieăacelaşiăcuvântădiferităpeăaceeaşi
pagin ;
-s ăeviteăcitireaăcuăglasătare;
- s ăaib ădificult iăcuăproblemeleădeămatematic ăscriseăînăcuvinte;
- s ăscrieăcuădificultateăsauăs ăaib ăunăscrisăilizibilă(deăobiceiăapuc ăpixulăsauăcreionul
într-unămodăciudat,ăcuătotăpumnulăsauă inându-l foarte strâns);
- s ăeviteăs ăscrie;
- s aib ăoămemorieăproast ăsauăîncetinit ăaăfaptelor.
Eleviiădeăliceuăsauăstuden iiăpotăs :ă
- citeasc ăfoarteăîncetăşiăcuăinacurate e;
- s ăaib ăgreşeliădeăortografieăşiăs ăscrieăînămodădiferităacelaşiăcuvântăpeăaceeaşiăpagin ;
- s ăeviteătesteleăcareăs ăimpliceăscrisulă sauăcititul,ă s ăeviteăsauăs ăîntârzieătemeleădeă
citit sau de scris;
- s ă aib ă problemeă înă preg tireaă rezumateloră sauă aă ideiloră principaleă pentruă ore;
- s ăaib ăunăvocabularăneadecvatăsauăs ăfieăincapabilăs ăstochezeăinforma iiădinăcitit.
Adul ii cu dislexieăpotăs :
- ascund ăproblemeleăcuăcitirea;
- s ăscrieăincorectăortograficăşiăs ăseăbazezeăpeăal iiăs ăscrieăpentruăei;
- s ăeviteăs ăscrieăsauăs ănuăpoat ăscrieădeloc;
- s ăfieăfoarteăcompeten iăînălimbajulăoral;
- s ăseăbazazeăpeămemorieămaiădegrab ădecâtăpeăcitireaăinforma iilor;
- s ăfieăfoarteăintuitiviăşiăs ăaib ăcapacita iădeăcomunicareăfoarteăbune;
- s ăaib ăoăgândireăînăspa iuăfoarteăbun ;
- s ălucrezeădeseoriăsubăcapacit ileălorăintelectuale;
-s ăaib ădificult iălaăorganizareăşiăplanificare;
-s ăaib ădificult iăînăorganizareaătimpului.

15
 Tratamentul pentruă dislexieă const ă înă folosireaă deă mijloaceă educa ionaleă pentruă
creştereaă capacit iiă deă aă citi.ă Medica iaă şiă consiliereaă nuă suntă folositeă înă tratamentulă pentruă
dislexie. O parte important ăaătratamentuluiăesteăautoeducarea.ăCuăcâtădislexiaăeădepistat ăşiă
tratat ămaiădevreme,ăcuăatâtăsuccesulăesteămaiămare.
Înăurmaăunuiăstudiuăasupraăfeluluiăînăcareăcopiiiăînva ăs ăciteasc ,ăs-aădemonstratăc ăoă
combina ieădeămetodeăeduca ionaleăeste ceaămaiăeficient ămetod ădeăaăînva aăcopiiiăs ăciteasc .ă
Acesteă metodeă includ:ă înva areaă foneticii,ă asigurareaă c ă celă careă învat ă s ă citeasc ,ă în elegeă
modulăînăcareălitereleăseăleag ăşiăformeaz ăsuneteă(foneme)ăpentruăaăalc tuiăcuvinte.ăCitireaăcuă
glas tareăsubăsupraveghere,ăînătimpulăc reiaăelevulăseăafl sub îndrumareăşiăprimeşteăfeedback,ă
este înăaceeaşiăm sur ăimportant în dezvoltarea citirii fluente.
Înainteă seă credeaă c ă acoperireaă unuiă ochiă ajut ă copiiiă careă sufer ă deă dislexieă s ă
citeasc ă maiă bine.ă Cuă toateă acestea,ă Academiaă American ă deă Pediatrieă şi Academia
American ă deă Oftalmologieă consider ă caă acestă tipă deă tratamentă esteă ineficientă deoareceă
dislexiaă esteă cauzat ă deă func ionareaă defectuoas ă aă creieruluiă şiă nuă deă alterareaă func iiloră
vederii. Chiară şiă cuă ajutorulă tratamentului,ă dislexiaă poateă r mâneă oă maladieă cronic ,ă
persistent ,ă careă seă vaă men ineă şiă laă maturitate.ă Beneficiereaă deă tratamentă înă copil rie poate
îmbunat iăsiămen ineăabilit ileădeăcitireăaleăcopilului.

Disgrafia, const ă înă incapacitatea copilului dezvoltat normal din punctul de vedere al
limbajului,ăauzuluiăsiăintelectului,ădeăaăînva aăcorectăşiădeăaăutilizaăscrisulăînăcondi iiănormale.
Înă acesteă tulbur riă deă limbajă seă manifest ă tulbur riă înă lexiaă (citirea)ă şiă grafiaă (scrierea)ă
vocalelorăşiăconsoanelor,ăînădesp r ireaăcuvintelorăînăsilabe,ătulbur riăînălexiaăsiăgrafiaăcifrelorăşiăaă
numerelorănaturaleăsimpleăşiăa celor cu mai multe cifre. Exist confuziiăîntreăconsoaneleăsurdeăşiă
cele sonore (p-b, t-d, c-g, f-v), inversiuni la nivelulăsilabelor,ăfonemelorăşiăgrafemelor,ăomisiuniă
sau salturiădeăcuvinte/rânduriăînălexieăşiăînăgrafie,ăomisiuniădeăprepozi iiăsauăconjunc ii,ăritmălentă
alăcopieriiăşiăpar ialăalăcitirii.
Manifest riăaleădisgrafiei:
- confuziiă constanteă şiă repetateă întreă fonemeleă asem n toareă acustic,ă întreă litereă şi
grafismul lor;
- inversiuni,ăad ugiri,ăomisiuniădeălitereăşiăgrafeme,ăcuvinteăsauăchiarăpropozi ii;
- greut iăînăcombinareaăcuvintelorăînăunit i mai mari de limbaj;
- tulbur riăaleălizibilit ii,ăaleălaturiiăsemantice;
- grafemeleăsuntăplasateădefectuosăînăspa iulăpaginii,ăinegaleăcaă m rimeăşiă form ăşiă auăoă
aşezareădezordonat ;

16
 - textulăesteăscurt,ălacunar,ăf raăunitateălogic ;
- aparăomisiuniădeălitereăşiăsilabe,ăcuvinteăpropozi ii,ăsintagme;
- contopiri de cuvinte, substituiri de grafeme, adaugiri de cuvinte, grafeme;
- disortografii;
- rânduri libere sau suprapuse;
- nerespectareaăspa iuluiăpaginii,ăredareaăinegal ăaăunorăgrafeme;
- scrisulăservilăcaăşiăcelăînăoglind .

1.5.1ă Metodeă şiă procedeeă cuă caracteră generală înă corectareaă tulbur riloră lexico-
grafice
Metode şi procedee cu caracter general
Acesteă metodeă preg tesc subiectul pentru aplicarea metodologiei specific logopedice
şiăfaciliteaz ăefecteleăac iunii metodelor specifice. Multe din aceste metode şi procedee se pot
efectua sub form ădeăjocăînăfunc ieădeăvârsta subiectului sau li se pot imprima un caracter de
distrac ie,ărelaxareăşiăînl turare a oboselii.
a.ăExerciţiiăpentruădezvoltareaămusculaturiiădegetelorăşiăaămâinii
Auă oă importan ă deosebit ă pentruă formareaă mişc riloră fineă aleă degeteloră şi mâinilor,
ceea ce contribuieălaăoămaiăbun ă inereăînămân a instrumentului de scris, la evitarea oboselii
şiălaăalunecareaăfacil pe foaiaădeăscris,ăiarăcaăefect,ăcreştereaăvitezeiăac iuniiăşiăadoptareaăuneiă
scrieriă"silen ioase".ăExerci iile suntăîmbinateăcuăadoptareaăpozi iei corecte a întregului corp.
Acesteăexerci ii se potădesf şuraăînăformeăvariate:
- mişc riăritmiceădeăîntindereăaăbra elorăşi scuturareăaălor,ăastfelăîncâtăs ăseătransmit ă
vibra iaăpeăîntreagaăfibr ămuscular;
- prinderea si apucarea mingii;
- men inereaăpeăoăperioad ădeătimpăăatârnatădeăoăbar ori de o frânghie;
- trasarea cu degetul a unor contururi precise într-oălad ăcuănisip;
- întindereaă corpuluiă paralelă cuă podeauaă şi sprijinireaă peă mâiniă şi vârful picioarelor,
pentru executarea flot rilor;
- închidereaăşiădeschidereaăritmic ăaădegetelor;
- apropiereaăşiăîndep rtareaăalternativ ăşiăritmic ăaădegetelor;
- mişcarea degetelor prin imitarea cântatului la fluier sau la pian;
- trasarea cu degetul în aer a literelor;
- decupareaăşiăcolorareaăliterelor;
- trasareaăcuădegetulăpeăoăsticl ăaăliterelor;

17
 - strângereaăritmic a dinamometrului sau a unei mingii de cauciuc;
- scrierea grafemelor dupa conturul model;
- desenarea diferitelor figuri geometrice ori trasarea contururilor lor;
- modelajulăînălutăsauăplastilin ;
b.ăEducareaăşi dezvoltarea auzului fonematic
Auzulăfonematicăpriveşteăcapacitateaădeăaăidentificaăşiădiferen ia sunetele limbii, de a
distingeă întreă sunetă şiă liter ,ă întreă sunetă şiă reprezentareaă saă grafic .ă Existen aă tulbur rilor
auzului fonematic sau slaba dezvoltare aă acestuiaă determin ă dificult i nu numai la nivelul
emisiei,ă dară şi la celă ală discrimin riiă litereloră şiă reprezent rii lor în plan grafic.Peă m suraă
ob ineriiăunorărezultateăpozitive în dezvoltareaăauzuluiăfonematic,ăseăîmbun t esc, în special,
cititul şi scrierea dupa dictare.
Dezvoltarea auzului fonematic, la copiiăseăpoateăfaceăsubăform ădeăjoc prin:
- recitareaăcuăintona ie a unor poezioare scurte;
- ghicirea vocii unor copii pe care nu-i vede;
- folosireaă silabeloră şiă aă cuvintelor paronime (tuş-duş, spate-spade, roate-roade, tata-
data, vata-fata, var-far, vag-fag,ă vin -fin ,ă lac-rac, lege-rege,ă lam -ram ,ă gogoşi-cocoşi,ă
goal -coal ,ăgar -car ăetc.);
- exerci iiă deă conştientizare aă asem n riloră şi deosebiriloră dintreă litereleă deă tipară şi
reprezentareaălorăgrafic ădeămân ;
- alegereaă şiă diferen iereaă suneteloră şiă litereloră asem n toare acustico-optice din
cuvinte;
- formarea de cuvinte din litere şi sunete ce pot fi confundate;
- sublinierea literelorăasem n toareădintr-un text;
- perceperea tactil- kinestezic în relief a grafemelorăasem n toare;
- pronun area unuiăsunetăşiăg sireaăluiăînătext;
- analizaăfonetic a cuvântului înaintea scrierii acestuia.
c. Educarea şi dezvoltarea capacit ţiiădeăorientareăşiăstructurareăspatial
În formarea deprinderilor de scris-citităfunc ionarea corect ăaăactivita iiădeăorientareăşiă
structurareăspatial ădevineăoăcondi ie pentruătrasareaăsemnelorăgraficeăşiăurm rirea succesiunii
desf şur rii literelor în cuvinte, a cuvintelor în fraze,ă aă succesiuniă rânduriloră şiă repetareaă
spa iilor între ele.
Tulbur rileă deă structurareă spa ial ,ă cuă efecteă negativeă înă dimensionareaă şi plasarea
defectuoas ăaăgrafemelorăînăspa iulăpaginiiăoriădeăpercepereăcorect ăaăliterelorăşiăaăraporturiloră
dintreă ele,ă potă fiă înl turateă prină procedeeă şiă prină exerci iiă deă formareă aă deprinderiloră de

18
reprezentareăgrafic ăaăunorăformeămaiăsimple,ălaăînceput,ăcuăajutorulădesenuluiăşiăreproduceriiă
figuriloră geometrice,ă folosindă be isoare,ă conştientizareaă caracteristiciloră linieiă drepteă şiă aleă
liniiloră paralele,ă aă uniformita iiă litereloră şiă grafemeloră dină aceeaşiă categorie,ă aă respect riiă
distan eiăegaleădintreăgrafemeăşiăcuvinteăînăscris,ăaărespect riiăconstanteăaăînclina ieiăscrisuluiă
sau a verticalit iiăacestuia.
d.ăÎnl turarea atitudinii negative faţ ădeăscris-citităşiăeducareaăpersonalit ţii
Caăoriceăalt tulburare de vorbire dixlexo-disgrafia,ăodat ăinstalat ,ădetermin ăoăstareă
deănelinişteăşiăteam deăinsucces,ădeăpenibilitateăşi de subapreciere, ceea ce îl face pe subiect
s ă tr iasc momente stresante. Repetarea insuccesuluiă şcolar,ă caă urmareă aă neputin eiă
exprim rii corecte prin comportamentul lexico-grafic,ă accentueaz ă stareaă deă oboseal
intelectual ă şiă fizic .ă Acesteaă imprim ă personalita ii logopatului un aspect negativist, care
perturb ă rela iileă cuă ceiă dină jură şi închiderea în sine, izolarea de anturaj. Pentruă înl turarea
acestor comportamente, cel mai eficace procedeu este cel al psihoterapiei. Un loc important în
psihoterapie îl ocup ă jocul.ă Seă urm reşteă s ă seă înl ture sentimentul de inferioritate instalat.
Subiectulă trebuieă convinsă c dislexo-disgrafiaă poateă fiă înlaturat ă şiă c ă încredereaă înă for eleă
propriiădevineăoăcomponent a succesului. Se maiăpoateăfolosiădesenulăşiă dramatizarea, care
permităp trundereaăînărela iile complexe ce definesc personalitatea.

1.6 Elevul/copilul cu ADHD

1.6.1 Cumăputemărecunoaşteăunăcopilăcu ADHD
ADHD - tulburareă cuă deficită deă aten ie,ă hiperactivitate/impulsivitateă esteă oă afec iune
comportamental ,ădeănatur ăneurobiologic ,ădestulădeăfrecventăîntâlnit ălaăcopiiăşiăadolescen iă
fiindă caracterizat ă deă ună setă deă manifest riă implicândă lipsaă deă aten ie,ă agita iaă excesiv ă şiă
impulsivitatea.
Ună copilă sareă şiă op ie,ă lovindu-seă deă pere i,ă transformândă salaă deă clas ă sauă propriaă
cas ăîntr-oăaren .ăUnăaltulănuăpoateăcitiăsauămemoraătablaăînmul iriiăsauăseăr t ceşteăadeseoriă
peăcoridoareleăşcoliiăpentruăc ăîncurc ăstângaăcuădreapta.ăAltulănuăpoateăaruncaăsauăprindeăoă
mingeăşiăseăîmpiedic ălaătotăpasul,ăfiindu-i greuăs ănavighezeăprinăspa iulăînconjur tor.ăApoiă
maiă suntă şiă aceiă copiiă careă auă c deriă nervoaseă şiă emo ionaleă deoareceă suntă cronică preaă
stimula iăsauăexcita iădeălumin ăşiăzgomot.
Unănum rămareădeăcopiiăşcolariăauăproblemeăcomportamentale,ăjum tateădintre
eiă prezentândă problemeă legateă deă hiperactivitateă sauă aten ie.ă Deseori,ă mediciiă suntă ruga iă s ă
evaluezeă şiă s ă tratezeă copiiă careă mergă maiă greuă laă şcoal ,ă auă rela iiă necorespunzatoareă cuă
colegiiăsauăsfideaz ădisciplinaăimpus ădeăparin i.

19
 1.6.2 Diagnosticarea copiilor cu ADHD
Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR),
simptomele ADHD se împart în trei categorii: inaten ie, hiperactivitate şi impulsivitate,
putând surveniăşiăînăform ăcombinat .
Tipul inatent
Diagnosticulă esteă stabilită înă condi iileă înă careă copilulă prezint ă şaseă sauă maiă multeă
simptome de inaten ie.
 greşeliădatorateăneaten iei;
 dificultateădeămen inereăaăaten iei;
 nuăpareăs ăasculteăcândăiăseăvorbeşte;
 uşorădeădistrasădeăstimuliăexterni;
 dificultateaăorganiz riiăuneiăsarcini;
 eşeculăcontinu riiăuneiăac iuni;
 evitarea sarcinilor care presupun organizare;
 pierdeăobiecteănecesareărealiz riiăsarcinii;
 uit ădeseoriăelementeăaleăactivit ilorăzilnice.
Copilulă inatentă nuă seă poateă concentra,ă faceă adeseaă greşeliă dină neglijen ,ă nuă ascult ă
pân ă laă cap tă atunciă cândă iă seă adreseaz ă cineva,ă nuă finalizeaz ă sarcinile,ă nuă respect ă
instruc iunile,ăevit ăefortulăintelectualăsus inut.ă
Tipul hiperactiv-impulsiv
Diagnosticulă esteă stabilită înă condi iileă înă careă copilulă prezint ă şaseă sauă maiă multeă
simptome de hiperactivitate - impulsivitate.
Hiperactivitate
- neastâmp rat;
- îşiăp r seşteăloculăfrecvent;
- fuge,ăseăca r ăexageratădeămult;
- dificult iădeăaăseăjucaăliniştit;
- pare „condusădeăunămotor‖;
- vorbeşteăpreaămult.
Impulsivitate
- emiteăr spunsuriălaăîntreb riăînainteăcaăacesteaăs ăfieăcompletate;
- dificult iădeăa-şiăaşteptaărândulăînăconversa ieăsauălaăjoc;
- întrerupeăsauăderanjeaz .

20
 Tipul combinat
Diagnosticul este stabilităînă condi iileăînăcareăcopilulă prezint ăşaseăsauămaiămulteă
simptome deă lips ă aă aten iei sauă şaseă sauă maiă multeă simptomeă deă hiperactivitate -
impulsivitate.
To iă copiiiă seă comport ă înă moduriă careă ară puteaă fiă interpretateă caă
inaten ie, hiperactivitate sau impulsivitate, simptome centrale ale ADHD. De fapt, to iă
vis mă cuăochiiădeschişi,ăîiăîntrerupemă peăal ii,ăr spundemă neîntreba i,ăneăpierdemă r bdareaă
sauăsuntemăagita i,ădarănuăto iăsuferimădeăADHD.
Criteriile ADHD conform DSM-IV sunt:
 debutul simptomelorăs ăaib ălocăînainteădeăvârstaădeă7ăani;
 simptomeleăs ăăfieăprezenteădeăcelăpu ină6ăluniădeăzile;
 simptomeleăs ăăfieăpervaziveăşiăs ăseămanifesteăînăcelăpu ină2ălocuriădiferiteă(şcoalaă
şiăacas );
 frecven aă şiă severitateaă simptomeloră s ă fieă maiă mariă decât cele de la copiii cu
acelaşiănivelădeădezvoltare;
 simptomeleăs ădetermineăoăafectareăsemnificativ ăaăfunc ionalit iiălaănivelăsocial,
şcolarăsauăocupa ional;
 simptomeleăs ănuăapar ăexclusivăînăcursulăunorăafec iuniădeădezvoltare,ăschizofrenie
sau alte psihozeăşiăs ănuăseăexpliceămaiăbineăprinăalteătulburariămentaleă(deăexemplu
afective, anxioase, de personalitate);
 copilulă trebuieă saă prezinteă celă pu ină 6ă dină criteriileă deă inaten ieă şi/sauă
hiperactivitate/impulsivitate.

1.6.3 Afec iuniăcareăpotăap rea în paralel cu ADHD

Mul iă copiiă cuă ADHDă sufer ă şiă deă alteă boliă careă potă complicaă diagnosticulă şiă
tratamentul.ăCeleămaiăfrecventeăafec iuniăcareăpotăcoexistaăcuăADHDăsunt:
Dizabilităţile de învăţare
Dizabilit ileădeăînv are, prezente la 30% din cei cu ADHD, includădizabilit iădeăcitire,ă
problemeă laă matematic ă şiă laă formul rileă scrise.ă Persoanele cuă dizabilit iă deă înv areă ob ină
scoruri sensibil mai mici decât cele considerate normale în conformitate cu vârsta,
şcolarizareaă şiă nivelulă deă inteligen .ă Înă plus,ă acesteă caracteristiciă includă autoapreciereă şiă
abilit iăsocialeăreduse.

21
 Tulburările afective şi anxioase
Copiii cu ADHD au risc mai mare de a dezvolta probleme privitoare la anxietate
(aproximativ 30% din copiii cu ADHD) sau depresie (10-30 % din cei cu ADHD), deşiăesteă
posibilă caă acesteă tulbur riă afectiveă s ă nuă seă manifesteă înainteă deă adolescen ă sauă deă vârstaă
adult .ă Indiferentă deă origineaă tulbur rilor,ă mul iă exper iă consider ă caă uneleă consecin eă aleă
comportamentelorăcauzateădeăADHDăpotăs ăproduc ăprinăeleăînseleăanxietateăsauădepresieăşiă
pot reduce stima de sine. Atunciă cândă suntă prezente,ă tulbur rileă afectiveă sauă anxioaseă
necesit tratamentăspecific,ăsuplimentarăfa ădeăADHD.
Tulbur riăcomportamentale disruptive la 50% din copiii cu ADHD, manifestarea unor
tendin eă opozo ionale,ă deă sfidare,ă posibilitateaă manifest riiă deschiseă aă ostilit ii,ă înc lcarea
legii,ăacteădelincven iale.
Ticuri - sindromul Gilles de la Tourette, prezent la 7% din cei cu ADHD.

1.6.4 Terapia ADHD-ului

Majoritateaăexper ilorăsuntădeăacordăc ăcelămaiăeficientămodădeăaătrataăpersoaneleăcuă
ADHD este de a aborda metode diferite. Uneleăop iuniădeătratamentăarăfiăurm toarele:
Psihiatrie – Psihologie
Psihiatriiă şiă psihologiiă auă ună rolă hot râtoră înă diagnosticareaă cuă ADHD,ă deă punereă în
aplicareaăaăunorăprogrameădeăterapieăcomportamental ,ăprescriereaădeămedicamenteă(psihiatrii)ă
şiădeăsprijinireăaăp rin ilor.
Tratament
În cazul în care medicamentele sunt prescrise pentru a trata ADHD, acestea sunt în
principal,ă psihostimulanteă şiă antidepresivele triciclice. Acesteă tratamenteă ajut ă parteaă deă
―control‖ă şiă ―inhibare‖ă aă creieruluiă pentruă aă lucraă într-un mod cât mai normal, copilul fiind
capabilăs ăseăconcentrezeămaiăbineăşiăs ăseăcomporteămaiăcalm.
Terapii comportamentale
Interven iileăcomportamentale pot include:
- terapiaăcomportamental ăcuăaccentăpeăstrategiiădeămanagement
- terapiaăindividual ăcuăaccentăpeăschimbareaăcomportamentelor
Intervenţiile bazate pe şcoală şi măsuri preventive
Interven iileădinăşcoal ăpotăcuprinde:
- ajutor în formarea lexiei, grafiei, în organizare
- sprijin logopedic
- diferite terapii (educa ieăfizic ăşi sport, integrare senzorio-motorie etc.)

22
 - consiliere
- formareaăabilit ilor sociale
Sprijinul oferit părinţilor
Sprijinul oferit p rin ilorăesteăoăcomponent ăvital .ăEiătrebuieăăsf tui iăcumăs ăabordezeă
tulburareaăşiăceăterapiiăpotăfiăincluseăînăprogram.ăEsteădeosebitădeăimportantăs ăbeneficiezeădeă
serviciileă deă diagnosticareă şiă tratareă ADHD.ă ă P rin iiă potă participaă laă cursuriă deă educa ieă
parental ,ăprecumăşiăs ăseăal tureăunorăasocia iiăsauăgrupuriădeăauto-ajutor pentru a se asigura
c ănuăsuntăsinguriiăcuăacesteăproblemeăşiăastfelăopiniileălorăsuntăauziteăşiădeăal iăoameni.
Tratamentulă celă maiă eficientă esteă abordareaă multimodal .ă Conformă cuă ghidurileă
practice, aceasta const ăînă psihoeduca ieă(p rin i,ă familiiă şiă profesori),ădeă asemeneaăterapiileă
specificeă(terapiaăfamilieiă cândăfamiliaăesteădezorganizat ,ăterapiaăindividual ăsauăterapiaădeă
grupăconcentrat ăasupraăcontactuluiăsocialăşiăstimeiădeăsineăaăcopiluluiăhiperkinetic, antrenarea
abilit ilorăsocialeă- concentrateămaiămultăpeăcomportamentulăsfid tor,ăprogrameădeăinstruireăaă
adolescen ioră şiă adul ilor,ă deă instruireă aă p rin iloră intiteă c treă corectareaă comportamentuluiă
sfid tor)ăşiăînăfinalăfarmacoterapie.
Exist ă maiă multeă principiiă utileă pentruă p rin iiă şiă dasc liiă careă seă ocup ă deă ă educa iaăă
copiilor cu ADHD :
1)ăDa iăcopiluluiăînt ririăimediate;
2)ăOferi iăcopiluluiăfeedback-uri cât mai frecvente;
3)ăÎncuraja iăşiăoferi iăcopiluluiărecompenseăcâtămaiămari;
4) Stimula iăînainteădeăaăpedepsi;ă
5)ăOrganiza i-iătimpulăatunciăcândăconsidera iăc ăeănecesar.ăOferi iăinforma iiăutileăînăloculădeă
desf şurareăaăactivit ilor.
6)ăOferi i-iăoăsurs ădeămotiva ieăextern ;
7)ăPlanifica iădinainteăsitua iileăproblem ;ă
8)ăNuăindividualiza iăsauăpersonaliza iătulburareaăcopilului;
9)ăPractica iăiertarea;
10)ăReduce iărivalit ileăîntreăprieteni.
Mul iă copiiă hiperactiviă sauă cuă comportamenteă agresiveă auă şiă problemeă emo ionale:ă
anxietate, lipsa încrederii în sine, nesiguran .ăÎnăcazulăacestorăcopii,ăterapiaăindividual ăesteă
util ă înă diminuareaă tulbur riloră emo ionale.ă Seă maiă potă practicaă şiă alteă formeă deă terapie:
terapia motorie, ergoterapia, terapia prin joc, terapia de familie, metode de relaxare ( training
autogen, etc. ).

23
 Hiperactivitateaă şiă deficitulă deă aten ieă (ADHD)ă esteă oă condi ieă complex ă înă careă
copilul poate avea mai mult de un grup de simptome. Cu toate acestea, identificarea din timp
astfel încât tratamentul (terapii comportamentale, psihologic sau medicamentos)ă s ă poat ă fiă
început,ăesteăfoarteăimportant,ăastfelăîncâtăcopilulăs ăfieăcapabilăs ăob in ăpeădeplinăpoten ialulă
de care dispune.

Scala de activit iăWerry-Weiss-Petersăprivindăindicatoriiădeăaten ieăşiădeăhiperactivitate

Copilul:
A) În timpul mesei
- Se ridic ăşiăseăaşeaz ădesădeălaămas ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Seăagit ăcontinuuăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Întrerupeăpeăceilal iăînătimpăceăvorbescăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Vorbeşteămultăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
B) În faţa televizorului
- Seăridic ăşiăseăaşeaz ădesăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Se agit ăcontinuuăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Seăjoac ăcuădiverseăobiecteăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Vorbeşteăf r ărostăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Întrerupeăpeăceilal iăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
C) La joacă
- Nuăseăpoateăjucaăliniştităăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Schimb ăfrecventăjoculăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Caut ăaten iaăadul ilorăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Vorbeşteămultăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Deranjeaz ăjoculăcelorlal iăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă1ăăăăă2ăăăăă3ăăăăăă4
D) În pat
- Seălinişteteăgreuăînainteădeăaădormiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Doarme insuficient 1 2 3 4
- Este agitat în timpul somnului 1 2 3 4
E) În afara şcolii (a casei)
- Seăagit ăcontinuuăînătimpulăc l toriilorăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Seăagit ăînămagazineăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Seăagit ăînăbiseric ăsauălaăcinemaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Seăagit ăînăviziteăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
F) La şcoală
- Seăridic ăşiăseăaşeaz ăfrecventăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Seăagit ăcontinuuăăăăăăăăă 1 2 3 4
- Întrerupe des profesorul sau colegii 1 2 3 4
- Caut ăs ăatrag ăaten iaăprofesoruluiăăăăăăăă 1 2 3 4
(x0) (x1)(x2) (x3)
Totalăpar ialăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă____ăă___ăă___ăă___
Total ____ ___ ___ ___
Legend :ă1ă– niciodat ăăăă
2 – câteodat
3 – frecvent
4 – foarte des

24
 Seăîncercuieşteăcorespunz torăcifreiăşiăseănum r ăfrecven aăapari ieiăpeăfiecareăcoloan .ă
Seăînmul eşteăcuăpunctajulăcorespunz torăcoloanei.ăUn rezultat de 38 de puncte sau mai mult
indic ăoădificultateădeăînv areăasociat ăcuăgrav ătulburareădeăaten ieăşi hiperactivitate.
Un copil cu ADHD care nuăesteădiagnosticatăşiătratatălaătimpăseăvaăconfruntaăcuămulteă
problemeăacas ăşiăînăsocietate.ăDinăcauzaăcomportamentuluiălaăşcoal ăvaăfiăizolatădeăgrup,ăvaă
fiă respinsă deă colegi.ă Profesorulă îlă vaă certaă pentruă c ă nuă eă atent.ă Acas ,ă sim indu-seă eiă înşişiă
vinova i,ăp rin iiăîşiăvorărev rsaăşiăeiăangoaseleăpeăcopil.ăCuătimpul,ăatâtăsitua iaădeălaăşcoal ,ă
câtăşiăceaădeăacas ăvorăînr ut iăsimptomele,ăiarăînălipsaătratamentului,ăcopiiiăcuăADHDădevină
agresivi, dezvoltând comportamente antisociale.

1.7 Elevul/copilulăcuămanifest riăopozante

1.7.1 Cumărecunoaştemăunăcopilăcuămanifest riăcomportamentaleăopozante?
Copiiiăcuămanifest ri comportamentaleăopozanteăauădificult iăîn respectarea regulilor
importante,ăînăcompara ieăcuăceiădeăaceeaşiăvârst ,ădarăf r probleme. Eiăajungădeseoriăs ăaib ă
conflicteăcuăp rin ii sau cu alte persoane adulte semnificative,ăprecumăşiăcuăfra iiăsauăcuăal i
copiiădinăafaraăfamiliei.ăEiăseăînfurieăfoarteărepede,ăîiăenerveaz pe ceilal iăînămodăconstantăşi
îi învinov escă pentruă greşelile sau comportamentele proprii neadecvate. Manifest rileă
opozanteă şiă agresiveă suntă pân la un punctă parteă component ă aă uneiă dezvolt riă normale,ă
existândă anumiteă fazeă înă careă acesteă manifest ri sunt mai pregnante. Spre exemplu, mul i
copii de trei ani au crize de furie intense care devin tot mai rare la patru-cinci ani.
La pubertate conflictele cu p rin iiăcrescăîn amploare.ăAstfel,ăputemăspuneăc ăpân la
un anunumit punct,ăcomportamenteleăagresiveăşi opozante sunt normale. Un copil care nu este
niciodat ăagresivăarătrebuiăs ăv ăîngrijorezeămaiămultădecâtăunăcopilăcareăareădinăcând în când
crizeă deă furieă şi încalc ă regulile.ă Totuşiă exist copii la care aceste probleme sunt mai
accentuateădecâtălaăceiădeăaceeaşiăvârst ăşi care,ădinăcauzaăacestorămanifest ri,ăintr ăîn conflict
cu membrii familiei, cu colegiiăsauăcuăcadreleădeălaăgr dini ăsauădeălaăşcoal .ăÎn modăobişnuit
acesteăproblemeăseămanifest ămaiăalesăînărela iileăcuăpersoaneleădeăîncredere, fie adulte, fie de
aceeaşiă vârst .ă Deă regul ,ă copiiă nuă seă percepă caă fiindă înc p âna iă sauă ostiliă şiă îşiă justific ă
comportamentulă caă fiindă ună r spuns normal la cerin eă ira ionaleă sauă laă circumstan e
accidentale sau neadecvate.
În ansamblu,ăsubăconceptulădeămanifest ri comportamentale opozante pot fi cuprinse
diferite forme de comportamente agresive şi de refuz:
 nerespectareaăregulilorăşi a cerintelor;

25
  crize de furie şiă comportamenteă agresiveă fa ă deă p rin iă şiă fa ă deă adul iă (celă maiă
adesea în cazul în care li se impun anumite limite);
 comportamenteădominanteăşiăagresiveăfa ădeăfra i;
 comportamenteă dominanteă şiă agresiveă fa ă deă al i copii de aceeaşiă vârst , din afara
familiei.
Dac manifestarileăcomportamentaleădeătipăopozi ională suntăfoarteăpronun ate,ăatunciă
discut mădeăoătulburareăcomportamental ădeătipăopozi ional.

1.7.2 Cumăesteădiagnosticat ăoătulburareăcomportamental ădeătipăopozi ionalădeă

c treăspecialist?
Diagnosticareaă uneiă tulbur riă deă tipă opozi ională poateă fiă realizat ă doară deă c tre un
specialist, pe baza anumitor caracteristici care vor fi prezentate în continuare. Diagnosticul
poate fi stabilit doar când sunt prezente mai multe din caracteristici;ăacesteaătrebuieăs ăfieămaiă
intenseă decâtă laă copiiiă careă nuă prezint ă acesteă probleme.ă Înă plus,ă acesteaă trebuieă s se
manifeste pe o perioad ădeăcelăpu inăşase luni.
Caracteristicile tulburării comportamentale opoziţionale (tulburarea
comportamentului social prin manifest rileăostile,ăopozi ionale):
1.ăAreăcrizeăneobişnuiteăşi puterniceădeăfurieăsauăseăenerveaz repede, comparativ cu
copii deăaceeaşiăvârst ;
2. Se ceart ădesăcuăadul ii;
3.ăFrecventăseăîmpotriveşteăînămodăactivăregulilorăsauăcerin elorăadul ilorăsauărefuz ăs
le urmeze;
4.ăÎiăagaseaz ăpeăceilal iăînămodăinten ionat;
5. Atribuieăaltoraăvinaăpentruăgreşelile proprii;
6. Este desăiritatăsauăseălas ăuşor provocatădeăceilal i;
7.ăEsteăînămodăfrecvantăg l giosăşiăseăenerveaz ăuşor;
8.ăEsteăfrecventăr utaciosăşiădornicădeăr zbunare.

1.8 Elevul/copilulăcuătulbur riădeăspectruăautist

1.8.1 Identificareaăcaracteristicilorăcopiilorăcuătulbur riădeăspectruăautist
Autism – esteăoătulburareăneurologic ăcareăafecteaz ădezvoltareaănormal ăaăabilit iloră
deăcomunicare,ăinterac iuneăsocial ,ăaăfunc iilorăcognitiveăşiăaăcomportamentului.

26
Cognitiv
 Prezint oăarieărestrâns ădeăinterese;
 Abilit iă cognitiveă deficitareă – prezint ă adeseaă ună coeficientă intelectuală subă nivelulă
mediei;
 Capacitateaădeămemorareăesteăadeseaărigid ăşiăinstabil ;
 Nuăpotăîn elegeăno iuniăabstracteăşiănuăpotăoperaălogicăînărezolvareaăproblemelor;
 Jocul simbolic, jocul de imitare, jocul implicând situa iiăsocialeăobişnuiteănuăexist ăsauă
sunt slab dezvoltate.
Limbaj
 Întârziereaăsauălipsaătotal ăaălimbajuluiăverbal;
 Limbajăstereotipăşiărepetitivăsauălimbajăidiosincratic;
 Anormalitateăînăîn l imea,ăaccentul,ădebitul,ăritmulăşiăintona iaăvorbirii;
 Profil QI-verbalăsc zut;
 Ecolalieă imediat ă sauă intârziat ă (repatareaă caă ună ecouă aă ceeaă ceă tocmaiă aă spusă
interlocutorul);
Emo ii
 Exprimareaă emo iiloră esteă adeseaă inadecvat ă (reac iiă bizare,ă posturiă corporaleă
inadecvate,ămanifest riăcomportamentaleăheteroagresiveăsau autoagresive);
 Anxietate;
 Dificult iăînăidentificareaăemo iilorăpropriiăsauăaleăcelorlal i;ă
 Toleran ă sc zut ă fa ă deă situa iileă stresante,ă ceă reprezint ă adeseaă motivulă
comportamentelor negative.
Abilit iămotorii
 Auă dificult iă înă anumiteă zoneă dină aria motorie – scrisul,ă legatulă şireturilor,ă înnotat,ă
mersulăpeăbiciclet ,ăc ratul;
 Posturi corporale inadecvate, mers ciudat;
 Înăanumiteăcazuriăesteăprezent ăagita iaămotorie;
 Motricitateaăpoateăfiălimitat ,ăcopilulăp rândăinert,ăf r ăini iativ ămotorie.
Social
 Lipsa contactului vizual sau contact vizual redus;
 Nuăini iaz ăcomunicareaăsauăjoculăcuăal iăcopiiădeăaceeaşiăvârst ;

27
 Absen aăreciprocit iiă emo ionaleăsauăsocialeă(nuăparticip ăactivălaăjocurileăcolective,ă
preferândăactivit ileăsolitare, servindu-seădeăal iiăîn scop instrumental);
Senzorial
 Tulbur riădeăintegrareăsenzorial ;ă
 Preferin eăalimentareăsauăreducereaăconsiderabil ăaătipurilorădeămâncareătolerate;
 Prezen aăautostimul riloră(tactile,ăvizuale,ăauditive,ăolfactiveăetc),ăceăauăadeseaărolădeă
compensare;
 Reac iiă exacerbateă sauă toleran ă maxim ă fa ă deă anumi iă stimuliă (durere,ă texturi,ă
lumina, sunete etc.)
Func ionareăneurologic
 Dificult iădeăconcentrareăşiădeămen inereăaăaten iei;
 Prezint ătulbur riăfunc ionaleă(tulbur riădeăsomn,ătulbur riăalimentare)
 Dificult tiăînăoperareaăconceptelorădeăspa iuăşiătimp;
 Disfunc iiădeăintegrareăsenzorial ,ăadic ăunulăsauămaiămulteăsim uriăsuntăincapabileădeă
aătransmiteăşiăprocesaăadecvatăinforma iaăpentruăaăoferiăcreieruluiăoăimagineădeăansambluă
despre ceea ceăseăîntâmpl .
Alte caracteristici:
 Reac iileă deă angoas ,ă deă agresivitateă sauă deă aparent ă furieă potă s ă apar ă cuă ocaziaă
schimb riloră mediuluiă (modificareaă uneiă mobile,ă schimbareaă traseuluiă obişnuit,ă absen aă
uneiăjuc rii,ăschimbareaăpiept n turii)ăsauăuneiăsurprizeă(zgomotăneaşteptat,ăsosireaăunuiă
str in);
 Intereseă şiă activit tiă restrânse,ă repetitiveă şiă stereotipe,ă caracterizateă adeseaă prină
prezen aămanierismelorămotoriiănefunc ionale,ăaăpreocupariiăpentruăp rtiăaleăobiectelor;
 Prefer ălocurileăfamiliareăînălocul celor noi;
 Ataşamentăneobişnuităfa ădeăobiecte.

Dac ăunăcopilăesteădiagnosticatăcuăautismăprezint ăurm toareleăcaracteristici:

 Evit ăcontactulăvizual
 Nuăr spundeălaănume
 Nuăseăuit ăînădirectiaăindicat
 Flutur ămâinileăsauăalteăobiecte
 Se învârte în cerc

28
  Nuăcomunic ăverbalăcuăpersoaneleădinăjur
 Cândăiăseăvorbeşteăseăcomport ăcaăşiăcumănuăarăauzi
 Plângeăadeseaăatunciăcândăvreaăcevaăşiănuăseăpoateăfaceăîn eles
 Este dificil de calmat atunci când plânge
 Nuăobserv ăcândămamaăşiătataăiesădinăcamer
 Nuăarat cu degetul
 Nuăseăjoac ăcuăal iăcopii
 Potăăr mâneăcuăprivireaăfixat ăpeăunălucruămaiămultătimp
 Nuăpotăimitaăal iăcopii
 Îiăplaceăs ăseăjoaceărepetitivăcuăanumiteăobiecte
 Seăbalanseaz ădeăpeăunăpiciorăpeăaltul
 Poateăaveaăpreferin eăalimentareăbizare
 Nu este interestădeăjocuriăşiăîiăplaceăs ăsteaăizolat
 Nuăzâmbeşteăcelorlal iă

1.8.2 Terapia autismului

Interven iaătimpurieăesteăcheiaăob ineriiăunorărezultateăoptimeăpentruăcopiiiăcuăautism.ă
Cercet rileă demonstreaz ă c ă perioadaă deă maxim ă dezvoltareă aă creieruluiă umană seă g seşteă
undeva între vârsta de 0-3ăani.ă Întârziereaăînădezvoltareăaăcopiluluiămic,ăobservat ătimpuriu,ă
poateă fiă compensat ă printr-oă stimulareă adecvat ,ă maiă exactă prină adaptareaă unoră metodeă
terapeuticeălaănecesit ileăşiăparticularit ileăcopilului. Foarte important - semnele autismului
pot fi observate începând de la 10 luni.
Paşiănecesariăpentruăîncepereaăterapiei:
 Informare
 Consultarea unui medic psihiatru
 Consultareaăunuiăpsihologăspecializatăînăterapieăcomportamental
 Evaluareaăpsihologic ăini ial ăaăcopilului
 Începerea terapiei – implementareaăplanuluiădeăinterven ii
 Consiliereăparental
Succesul în terapie depinde de 4 factori majori:
1. Vârsta copilului la intrarea într-un program de terapie.
2. Poten ialulăcognitiv,ăstabilitateaăaten iei,ăcapacitateaădeăîn elegereăaăabstractuluiăşiă
autostimul rile.
3. Gradul de implicare al familiei.

29
 4. Profesionalismulăechipeiăşiăalăcoordonatorului.

Principalele terapii:
1. ABA – esteăoăştiin ăaăcomportamentuluiăuman.ăEsteăunăprocesădeăaplicareă
sistematic ăaăinterven iilorăbazateăpeăprincipiileăînv riiăcuăscopulădeăaăîmbun t iă
comportamenteleăşiăachizi iileănecesareăadapt riiălaămediu.
Analizaăcomportamental ăaplicat ăesteăoătehnic ăprinăcareăseăevalueaz ămediulăînăcareă
tr ieşteă oă persoan ,ă apoiă seă facă anumiteă schimb riă cuă scopulă deă aă produceă îmbun t iriă
semnificativeăînăcomportamentulăuman,ăînăsensulăadapt riiăacestuiaălaăcerin eleămediului.ăDeă
asemenea, include observarea direct ,ă analizaă func ional ă aă rela ieiă dintreă mediuă şiă
comportament.
MetodaăăABAăajut ăcopilulăcuăautismăînăurm toareleăarii:
 Creşteăfrecven aăapari ieiăcomportamentelorădezirabileăprinărecompensare.
 Înva ă copilulă abilit iă noiă (prină înv areă sistematic ă şiă recompensare,ă pred ă abilit iă deă
autonomieăpersonal ,ăcomunicareăşiărela ionareăsocial ).
 Men ineăanumiteăcomportamenteănecesareăadapt riiălaămediulăsocial.
 Generalizeaz ăsauătransfer ăcomportamenteleădintr-oăsitua ieăînăaltaăsauădeălaăunăanumitămodă
deăr spunsălaăaltulămaiăcomplexă(scopulăesteădeăaăgeneralizaăşiătransferaătotăceeaăceăînva ăîn
cameraădeălucruălaăgr dini ,ăşcoal ăşiăînămediuăsocial).
 Reduce comportamentele care pot îngreunaăînv areaăşiărela ionarea.
 Modific ămediulădeăînv areăpentruăcaăaceastaăs ăseărealizezeăcâtămaiăeficient,ăîns ăpeătermenă
lungăseăurm reşteăcaăpersoanaăs ăseăpoat ădescurcaăînăoriceăsitua ie.
2. Terapiaă logopedic ă – areă caă scopă educareaă şiă reeducareaă (terapiaă corectiv )ă
limbajului. Atâtă ă laă copiiiă normali,ă câtă şiă laă ceiă cuă diverseă deficien e,ă tulbur rileă deă limbajă
surveniteă dină diverseă cauzeă împiedic ă în elegerea,ă recep ionareaă şiă transmitereaă mesajuluiă
verbal.ăComunicareaăprinălimbajăesteăceaămaiăimportant ăcaleădeăintegrareăşcolar ăşiăsocial ăaă
copilului.
3. Terapiaă ocupa ional ă ă - esteă ună tratamentă careă seă concentreaz ă înă aă ajutaă
persoanele pentru a dobândiăindependen aăînătoateăzoneleădeăactivitateăpeăcareăleădesf şoar .ă
Terapiaăocupa ional ăofer ăcopiilorămetodeăvariate,ăactivit iăpl cuteăşiădistractiveăpentruăa-şiă
îmbog iă deprinderileă cognitive,ă fiziceă şiă motorii,ă dară şiă pentruă a-şiă sporiăîncredereaă în sine.
Cuă ajutorulă terapieiă ocupa ionale,ă ună copilă cuă problemeă înă dezvoltareă vaă înv aă s ă
interac ionezeăcuămembriăfamilieiăşiăs ădezvolteărela iiăsocialeăcuăal iăcopiiăşiăparteneriădeăjoc.

30
 4. Terapieă prină art ă – Art-terapiaă utilizeaz ă toateă formeleă expresive – pictura,
sculptura,ă muzica,ă literatura,ă poezia,ă teatrulă şiă dansulă – caă mijloaceă deă punereă înă valoareă şiă
îmbog ireăaăpersonalit iiăfiec ruia,ăajutându-l sa-şiăexprimeăemo iileăprofundeăşiădificult ileă
peăcareăleăîntâmpin ăsauăpurăşiăsimpluăs ăseădezvolte armonios.
5. Terapiaă senzorial ă – experien eleăsenzorialeăincludăatingerile,ămişcarea,ăvigilen aă
corporal ,ăvederea,ăsunetele,ămirosul,ăgustulăăşiăfor aăgravita ional .ăDiferen iereaăîntreăacesteaă
poart ă numeleă deă integrareă senzorial ă .ă ă Înă timpă ce procesulă integr riiă senzorialeă seă petreceă
automatăşiăf r ăeforturiăpentruămajoritatea,ăpentruăal iiăprocesulănuăfunc ioneaz ăbine.ăEfortul
intensăşiăaten iaăsporit ,ădeşiănecesare,ădeămulteăoriănuăsuntăsuficiente.ă

31
 CAPITOLUL II
CADRUL LEGALăPENTRUăDESF ŞURAREAăEDUCA IEIă
INCLUZIVE
2.1 Modalit iădeărealizareăaăeduca ieiăincluzive
Conven iaă O.N.U.ă cuă privireă laă drepturileă copiluluiă stipuleaz ă c ă „Orice copil are
dreptulă laă educa ie‖. Educa iaă trebuieă s ă preg teasc ă copilulă pentruă via ,ă s -i dezvolte
respectulăpentruădrepturileăomuluiăşiăs -l formeze în spiritul în elegerii,ăp ciiăşiătoleran ei‖, iar
înă Declara iaă deă laă Salamancaă seă men ioneaz ă c ă „Fiecareă copilă areă dreptulă fundamentală laă
educa ieăşiăfiec ruiăcopilătrebuieăs ăiăseăofereăşansa deăaăajungeăşiădeăaăseăputeaăp straălaăun
nivelăacceptabilădeăînv are‖.
Pentruărealizareaăacestorădeziderate,ăGuvernulăRomânieiăaăhot râtăevaluareaădinăpunctă
deăvedereăsocial,ămedicalăşiăpsihopedagogicăaăsitua ieiăcopiilorăcareăfrecventeaz ăînv mântulă
special. Pentru aceasta s-aă dispusă înfiin areaă Comisieiă deă Organizare,ă Coordonareă şiă
Monitorizare a Evalu rii,ălaănivelăna ional, aăcopiilorăcareăfrecventeaz ăînv mântulăspecial,ă
laă ac iuneă participândă reprezentan iă aiă Ministeruluiă Educa ieiă Cercet rii și Sportului,
Autorit iiă Na ionaleă pentruă Protec iaă Copiluluiă şiă Adop iiă (A.N.P.C.A.),ă Ministeruluiă
S n t iiăşiăFamiliei,ăprecumăşiăaleăConsiliilor Jude ene.ăÎnăurmaăevalu riiăs-aăconstatatăc ăînă
şcolileăspecialeăexist ătreiăcategoriiădeăeleviăcuădeficien ămental :ădeficien ămental ăuşoar ;ă
deficien ămental ămedie,ămoderat ;ădeficien ămental ăsever ,ămoderat ,ăprofund .ăS-a decis
caă ceiă cuă deficien ă mental ă uşoar ă s ă fieă integra iă înă unit ileă deă înv mântă dină localitateaă
undeă domiciliaz ,ă iară ceiă cu deficien ă mental ă moderat /medieă s ă înve eă înă claseă specialeă
integrateă înă înv mântulă deă mas .ă Copiiiă cuă deficien ă mental ă sever ,ă profund ă şiă cuă
deficien eă asociate,ă precumă şiă ceiă cuă deficien eă senzoriale,ă motoriiă neuromotorii,ă socio-
afectiveăşiăcomportamentaleăvorăr mâneăînăşcolileăspeciale.ă
Programul prevedeă şiă reorganizareaă şiă modernizareaă înv mântuluiă specială pentruă
egalizareaăşanselorăşiăîmbun t ireaăcondi iilorădeăaccesălaăoriceăform ădeăeduca ieăpentruăto iă
copiii,ăf r ăniciăoădiscriminare. M surileăvizeaz ăintegrareaăînăînv mântulădeămas ăaăeleviloră
cuădebilitateămental ăuşoar ăşiămedie,ămoderat ,ăfieăindividual,ăfie în clase speciale integrate.
Copiiiă integra i individual beneficiaz ă deă profesoră deă sprijin/itinerant,ă careă leă acord ă
asisten ă psihopedagogic ă şiă deă specialitate,ă iară copiiiă din claseleă specialeă integrateă îşi
desf şoar ă activitateaă deă înv areă înă şcoalaă deă mas ,ă iară activit ileă educativeă şiă terapiileă
specificeăsauăocupa ionaleăseădesf şoar ăînăcontinuareăînăşcoalaăspecial .ăTo iăcopiiiăpropuşiă
s ăfieăintegra iăînăşcoalaădeămas ăăbeneficiaz ădeătoateădrepturileăprivindăprotec iaăspecial .

32
 Prină reorganizare,ă şcolile speciale au devenită centreă deă resurseă şiă perfec ionare,ă careă
ofer :ă specialiştiă înă educa iaă special ă pentruă comunitate, servicii specializate, servicii de
consultan ,ăserviciiădeăasisten ăpsihopedagogic ,ăserviciiădeăformareăcontinu ăaăpersonaluluiă
dinăsferaăeduca iei.ă
Înă leg tur ă cuă ac iuneaă deă integrareă aă eleviloră cuă C.E.S.ă înc ă maiă exist ,ă dină p cate,ăăăă
mentalit iădeătipul:
- copilul cu o nevoie special nu este v zut întâi de toate drept copil care are
unele dificult i de înv are pentru dep şirea/atenuarea c rora trebuie g site solu ii,ă ciă esteă
v zut dizabilitatea/deficienţa lui cu care de multe ori este chiar identificat sau în clas
conteaz elevii ca grup şi nu copilul ca individualitate, cu nevoi specifice pentru care sunt
necesare abord ri didactice specifice, tehnici educative adecvate, eficiente, suporturi de
înv are adecvate şi individualizate, pentru fiecare copil în parte;
- pentru eşecul şcolar al unui copil, responsabil este copilul în cauz şi
nicidecum faptul c strategiile de înv are nu au fost adaptate suficient la nevoile copilului sau
nu au fost alese cele mai potrivite metode de interven ie ori c nu exist suficient sprijin
individualizat adecvat nevoilor copilului;
- copilul trebuie s se adapteze la şcoal şi nu şcoala la nevoile copilului;
- persisten a ideii c uniiă copiiă suntă „needucabili‖/„irecuperabili‖ă şi trebuie
trimişi înă „centreă speciale‖ă sauă laă „funda ii‖ă careă auă anumite programe de recuperare; se
consider c exist p rin i care au aştept riă„preaămari‖ăpentruăcopiiiăloră şi, din acest motiv,
insist de obicei inutil ca aceştia s fie înscrişi la o şcoal obişnuit ;
De asemenea s-au constatat şi:
- inexisten a sau ineficien a strategiilor de dezvoltare a şcolii şi de îmbun t ire a
procesului didactic, de adoptare a unor strategii de înv are,ăalteleădecâtăceleă„tradi ionale‖,ăaă
unor practici educa ionale sau a tehnicilor educative eficiente;
- lipsa oportunit ilor de perfec ionare, dar şi a motiva iei profesioniştilor pentru
perfec ionare profesional ăsauămetodic , pentru îmbun t irea activit ii în şcoal şi la clas ;
- lipsa motiva iei absolven ilor de studii superioare de a intra în sistemul de
educa ie (normal sau special ) datorit mediului nestimulativ profesional din înv mântul
nostru, dar şi din cauza salariilor mici pe care le primesc cadrele didactice;
- existen a spa iilor inadecvate şi/sau a incintelor inadecvat amenajate ale
şcolilor şi claselor, precum şi lipsa accesibilit ilor pentru copiii cu dizabilit i (mai ales
locomotorii);

33
 - inexisten a camerelor de resurse pentru copiii cu nevoi speciale în şcolile de
mas integratoare în care ar trebui s se produc interven ia suplimentar şi specializat ,
individualizat (1:1 sau în grupuri mici), la materiile la care este necesar acest lucru şiăundeăară
trebuiăs intervin profesorul de sprijin.
Înă politicaă educa ional ă dină Româniaă esteă prev zut modernizareaă şiă reconfigurareaă
sistemuluiă deă înv mântă specială înă vedereaă atingeriiă scopuluiă fundamentală ală integr riiă
educa ionale,ă profesionaleă şiă socialeă aă copiiloră cuă nevoiă specialeă şiă înă vedereaă adapt riiă laă
via aăcomunit ii.ăPentruăatingereaăacestuiăscop copiiiăvorăfiăşcolariza iăînc ădeălaăînceputăîntr-
oăunitateădeăînv mântădeămas ,ăînăapropiereaădomiciliuluiălorăşiăvorăbeneficiaădeăserviciiădeă
sprijinădiversificateăşiădeăcalitate.

2.2. Formareaăşcolar ăadresat ăcopiilorăcuăcerin eăeducativeăspeciale

Conform legisla iei în vigoare, persoanele cu dizabilit i, oricare ar fi natura sau
gradul de handicap, au dreptul la o educa ieăşcolar gratuit , adaptat la nevoile şi dorin ele
lor. Persoanele cu dizabilit i şi familiile acestora sunt principalul factor de decizie cu privire
la alegerea formei de educa ie/ înv mânt – obişnuit, special, alternativa educa ional etc.
Asigurarea şanselor egale în educa ieă presupuneă c necesit ileă deă educa ieă aleă
persoaneloră cuă dizabilit iă auă oă valoareă egal ă cuă aleă celorlalteă persoane. Egalizarea şanselor
are în vedere atât necesit ile generale, cât şi cele individuale de educa ie şi vizeaz
eliminarea obstacolelor ce pot apare în accesul şi participarea la procesul de înv mânt.
Autorit ile şi institu iile şcolare au obliga ia de a asigura condi iile şi serviciile de
ordin ambiental şi echipamentele necesare în unit ile şcolare (speciale sau obişnuite), pentru
a facilita egalizarea şanselor în accesul, deplasarea, comunicarea (inclusiv specific şi
alternativ ) şi participarea efectiv în spa ii şcolare a persoanelor cu dizabilit i.
Politica şcolar pentru persoanele cu dizabilit iă încurajeaz integrareaă gradual ă aă
serviciilorăspecialeădeăeduca ieăînăsistemulăobişnuitădeăeduca ie/înv mânt. Includerea în şcoli
obişnuiteă seă face în func ie de poten ialulă psiho-social al copilului, de performan ele sale
şcolare, de beneficiile asupra dezvolt rii personalit ii sale, plenare şi libere. Şcolile speciale
şi cele obişnuite trebuie s coopereze în asigurarea unui continuum de oferte educa ionale,
pentru a se asigura posibilitateaădeăalegereăşiădeăcombinareădintreăceleădou ăsistemeă(specialăşiă
obişnuit).
În condi iile şcolariz rii în înv mântul de mas , autorit ile educa ionale şi cadrele
didactice au obliga ia de a cunoaşte modalit ile de lucru cu elevii cu dizabilit i integra i, de
adaptare a structurilor şiăorganiz rii şcolare, a curriculumului şi modalit ilor de examinare a

34
progresului în înv are.ăAsigurareaăserviciilor specifice necesare, inclusiv cadre didactice de
sprijin reprezint ăunăaspectăesen ial.
Este necesar derularea unui amplu procesădeăinformareăşiăeducareăaăcadrelorădidactice,
pentru ca schimbarea de atitudine s înceap cu acestea, urmând apoi s propage la rândul lor
o atitudine echitabil , nediscriminatorie, fa de persoanele cu dizabilit i. Este deosebit de
important ca procesul de r spândire a cunoştin elor şi promovarea unei atitudini
nediscriminatorii fa de persoanele cu dizabilit i s fie extins şi asupra p rin ilor, asupra
întregii comunit i.
Integrarea şcolar a copiilor cu cerin e educative speciale se realizeaz prin unit i de
înv mânt special, în grupe şi clase speciale din unit i preşcolare şi şcolare obişnuite, sau în
unit i de înv mânt obişnuite, inclusiv în unit i cu predare în limbile minorit ilor na ionale.
Înă înv mântulă preşcolară şiă primar,ă înă func ieă deă evolu iaă copilului,ă seă potă faceă
propuneriădeăreorientareaăoperativ ădinspreăşcoalaăspecial ăspreăşcoalaădeămas ăşiăinversăsauă
dinspreă c minul-şcoal ă spreă şcoalaă special ă şiă invers. Propunerea de reorientare se face de
c treăcadrulădidacticăcareăaălucratăcuăcopilulăînăcauz ăşiădeăc treăpsihologulăşcolar.ăHot râreaă
deă reorientareă seă iaă deă c treă comisiaă deă expertiz ,ă cuă acordulă familieiă sauă ală sus in toruluiă
legal.
Copiii cu cerin eăeducativeăspeciale,ăcareănuăauăpututăfiăreorienta iăspreăînv mântulă
deămas ,ăinclusivăînăclaseăspeciale,ăcontinu ăprocesulădeăeduca ieăînăunit iăaleăînv mântuluiă
special primar,ă gimnazial,ă profesional,ă liceală şiă postliceal, diferen iat dup tipul şi gradul
handicapului.
Una dintre priorit ileă sistemuluiă deă educațieă dină România const în centrarea
proceselor de predare - învăţare pe elev, conform nevoilor individuale şi ritmului propriu de
învăţare. Aşadar legisla ia noastr , în încercarea de a se alinia la standardele europene,
cuprinde prevederi care, chiar dac sunt insuficiente, neclare sau uneori contradictorii, permit
acum integrarea copiilor cu nevoi speciale în şcoli obişnuite sau în şcolile speciale, inclusiv a
celor cu dizabilit i severe şi profunde, cataloga i, pân mai deun zi, par ial recuperabili sau
―irecuperabili‖ăşiăcareăaveauăaccesădoarălaăc minele-spital.

2.3 Şcoalaăincluziv .ăIntegrareaăcopiilorăcuăcerin eăspecialeăînăînv mântulădeă

mas
2.3.1 CentrulăŞcolarăPentruăEduca ieăIncluziv
CentrulăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv ăreprezint ăcadrulăinstitu ionalădeăac iuneăcareă
asigur ă accesulă laă educa ieă tuturoră copiiloră prină educa ieă formal ă şiă serviciiă educa ionaleă

35
acordateăcopiilorăcuăcerin eăeduca ionaleăspecialeăşcolariza iăatâtăînăînv mântulăspecialăcâtăşiă
înăînv mântulădeămas ,ăprecumăşiăpersonaluluiăcareăesteăimplicatăînăeduca iaăacestora.
CentrulăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv ăesteăoăunitateădeăînv mântăcuăpersonalitateă
juridic ,ă careă faceă parteă dină re eauaă şcolar ,ă fiind organizat ă deă c tre Ministerulă Educa iei,ă
Cercet rii,ă Tineretuluiă şiă Sportului,ă avândă caă scopă şiă finalitateă recuperarea,ă compensarea,ă
reabilitareaă şiă integrareaă şcolar ă şiă social ă aă diferiteloră categoriiă deă copii/elevi/tineriă cuă
deficien e,ăconformăprevederilor Legii nr. 1 / 2011 - LegeaăEduca ieiăNa ionale.
Activit ileă specificeă procesuluiă deă înv mântă dină Centrulă Şcolară pentruă Educa ieă
Incluziv seă afl ă subă îndrumareaă şiă coordonareaă Inspectoratuluiă Şcolară Jude ean, iar
documentele emise vor fi echivalenteăcelorăemiseădeăoriceăunitateădeăînv mântădină ar .
Centrulă Şcolară pentruă Educa ieă Incluziv colaboreaz ă cu:ă unit iă deă înv mânt,ă cuă
unit iă conexeă aleă înv mântuluiă preuniversitar,ă cuă universit ile,ă cuă direc iileă jude eneă deă
asisten ă social ă şiă protec iaă copilului,ă cuă autorit ileă locale,ă cuă agen iă economici,ă cuă
organiza iiă neguvernamentale,ă cuă reprezentan iă aiă comunit iiă locale,ă cuă persoaneă fiziceă dină
ar ăşiădinăstr in tateăcareăauăpreocup riăînădomeniulăeduca iei.
CentrulăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv dispuneădeăplanuriădeăînv mânt,ăprogrameă
şcolare,ă deă manualeă şiă metodologiiă didacticeă alternative,ă adaptateă tipuluiă şiă graduluiă deă
dizabilitateăşiăaprobateădeăMinisterulăEduca iei,ăCercet rii,ăTineretuluiă şiăSportului,ăconformă
art. 53 din Legea nr. 1/2011 - LegeaăEduca ieiăNa ionale.
Scopul, obiectivele, responsabilit ileă şiă atribu iileă Centruluiă Şcolar pentru
Educa ieăIncluziv
Scopul Centrulă Şcolară pentruă Educa ieă Incluziv este reprezentat de instruirea,
educarea, recuperareaăşiăintegrareaăsocial ăaăcopiilor,ăelevilorăşiătinerilorăcuăC.E.S.ă
CentrulăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv desf şoar ăactivit iădeăpredare – înv are -
evaluare,ănormateăînăbazaălegisla ieiăînăvigoareăşiădezvolt ăserviciiăeduca ionaleăînădomeniulă
educa ieiă incluzive,ă deă tipul:ă formare,ă informare,ă documentare,ă consiliere,ă proiecteă şiă
programe etc.
Obiectivele CentrulăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv :
a) interven iaădirect ăprinăoferireădeăserviciiăpsihopedagogice,ăpsihologiceăşiădeăconsiliereă
în domeniulăeduca ieiăincluziveăbeneficiarilorădirec i:ăcopii/elevi/tineriăcuăcerin eăeduca ionaleă
speciale,ăp rin i,ăcadreădidacticeădinăşcolileădeămas ,ămembriăaiăcomunit iiălocale;ă
b) informarea,ă formareaă continu /perfec ionareaă şiă consiliereaă personalului didactic în
domeniulăeduca ieiăincluzive;ă

36
 c) oferirea de suport metodico-ştiin ifică înă domeniulă educa ieiă incluziveă pentruă cadreleă
didacticeădinăşcolileădeămas ;ă
d) serviciiădeăînv are,ădeăpreg tireăpentruăvia aădeăadult.
CentrulăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv areăurm toareleăatribuţii:
a) realizeaz ădepistareaăprecoceăşiăasigur ăinterven iaătimpurieăînăcazulăcopiilorăcuăcerin eă
educa ionaleăspeciale;ă
b) şcolarizeaz ăcopii/elevi/tineriăcuădiverseăgradeăşiătipuriădeădeficien ;ă
c) realizeaz ă terapiiă specificeă pentruă copiiiă cuă cerin eă educa ionaleă specialeă dină
înv mântulăspecialăşiădinăînv mântulădeămas ;ă
d) evalueaz ă şiă urm reşteă evolu iaă şcolar ă aă copiiloră cuă cerin eă educa ionaleă prină
intermediulăcomisieiăinterneădeăexpertiz ăcomplex ;ă
e) întocmeşteă dosarulă copiilor/elevilor/tineriloră cuă cerin eă educa ionaleă specialeă şiă îlă
trimiteă c treă comisiaă deă evaluareă şiă orientareă şcolar ă şiă profesional ă dină cadrulă
CJRAE/CMBRAE.
f) faceăpropuneriădeăreorientareădinspreăşcoalaăspecial ăspreăşcoal ădeămas ăşiăinversăprină
comisiaăintern ădeăexpertiz ăcomplex ,ăconformăart.ă54,ăalin.ă1,ădinăLegeaănr.ă1/2011ă-
LegeaăEduca ieiăNa ionale;
g) realizeaz ăşiăaplic ăplanuriădeăserviciiăindividualizateăpentruăfiecareăcopil/elevăevaluat;ă
h) realizeaz ăadapt riăcurriculareăşiăasigur ăasisten ăpsiho-educa ional ăcopiilor/eleviiloră
cuăcerin eăeduca ionaleăspecialăintegra iăprinăprofesoriăitineran iăşiădeăsprijin;ă
i) propuneăserviciiădeăsprijinăşi/sauăterapiiăspecifice,ădup ăcaz;ă
j) ofer ă consiliereă şiă asisten ă psihopedagogic ă cadreloră didacticeă dină înv mântul de
mas ăcareăfurnizeaz ăprogrameădeăeduca ieăremedial ;ă
k) promoveaz ăînv mântulăincluziv;ă
l) asigur ă şcolarizareaă şiă asisten ă educa ional ă şiă terapeutic ă copiilor/eleviloră
nedeplasabiliăprină formeleădeăşcolarizare:ălaădomiciliulăelevului,ăcuăfrecven ăredus ,ă
cuăscutireădeăfrecven ,ăcomasat,ăetc.;ă
m) monitorizeaz ăevolu iaăcopiilor/elevilorăcuăcerin eăeduca ionaleăspeciale;ă
n) ofer ăasisten ăsocial ăşiăserviciiăînăregimădeăsemiinternat/internat/centruădeăziăpentruă
copiii/eleviiăcuăcerin eăspecialeăcareăsolicit ăacestălucru.ăConsiliileăjude ene/Consiliileă
Localeă aleă sectoareloră municipiuluiă Bucureştiă facă demersuriă pentruă revenireaă înă
patrimoniulă unit iloră deă înv mântă specială ală fosteloră internateă şcolareă preluateă deă
c treă Direc iileă Generaleă deă Asisten ă Social ă şiă Protec iaă Copilului în baza HG.
261/2000;

37
 o) informeaz ăşiăconsiliaz ăfamiliileăcopiilor/eleviilorăcuăcerin eăeduca ionaleăspecialeăcuă
privireălaăproblematicaăeduca ieiăcopiilorălor;ă
p) particip ,ă împreun ă cuă CJRAE/CMBRAE,ă laă activit iă deă informare,ă formare,
perfec ionareăşiădocumentareăaăcadrelorădidacticeădinăînv mântulăobişnuităşiăspecial,ă
careăseăocup ădeăeduca iaăcopiilorăcuăcerin eăeduca ionaleăspeciale;ă
q) valorific ăexperien aăpsihopedagogic ăpozitiv ăşiăpromoveaz ăideileămoderneăprivindă
educa iaă special ă prină publica iiă deă specialitateă periodice,ă prină cercetareă aplicativ ă şiă
prin crearea de mijloace didactice;
r) asigur ă resurseleă umaneă şiă materialeă necesareă realiz riiă practiciiă pedagogiceă înă
domeniulăeduca ieiăspeciale;ă
s) desf şoar ăactivit iădeăcercetareăşiăconsultan ămetodico-ştiin ific ;ă
t) asigur ă propriaă dezvoltareă institu ional ă prină mijloaceleă legaleă disponibileă ă (granturi,ă
proiecte,ădeăfinan are,ăsponsoriz ri,ădona ii,ăparteneriateăetc.);ă
u) colaboreaz ă cuă institu iileă careă promoveaz ă alternativeleă educa ionaleă aprobateă şiă cuă
toateăinstitu iileădinăcomunitateaălocal ăimplicateăînăproblematicaăcopiilor;
v) înăvedereaăob ineriiăuneiăcalific riăşiăaăintegr riiăînăvia aăactiv ăaătinerilorăcuăCESăpoateă
organiza ateliere protejate, în conformitate cu prevederile art. 55, alin.(2) din Legea nr.
1/2011 - LegeaăEduca ieiăNa ionale.
DeăserviciileăCentruluiăŞcolarăpentruăEduca ieăIncluziv ăbeneficiaz :ă
a) copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani;
b) preşcolariăşiăşcolariădinăînv mântulăspecialăşiădinăcelădeămas ;ă
c) p rin iăsauăapar in toriălegaliăaiăcopiilor;ă
d) personalulă angajată înă unit ileă deă înv mântă sauă înă alteă institu iiă careă ac ioneaz ă înă
domeniulăeduca ieiăspecialeăaăcopiilor;ă
e) elevi/studen iăcareăefectueaz ămoduleădeăpractic ăpedagogic ;ă
f) membrii ai comunit iiălocale.
Comisiaăintern ădeăexpertiz ăcomplex
Înăvedereaăexercit riiăînămodăcorespunz torăaăatribu iilorăceărevinăcomisieiădeăevaluareă
şiă orientareă şcolar ă şiă profesional ă dină cadrulă CJRAE/CMBRAE,ă înă fiecareă unitateă deă
înv mântă cuă personalitateă juridic ă dină înv mântulă special,ă seă înfiin eaz ă şiă func ioneaz ă
Comisiaă Intern ă deă Expertiz ă Complex .ă Aceasta seă înfiin eaz prin decizia directorului
unit iiădeăînv mânt.
ComisiaăIntern ădeăExpertiz ăComplex are ca scop principal realizarea unei evaluari
complexeă(fizic ,ăpsihologic ,ăintelectual ăşiăsocial )ăaăcopilului/elevului/tân ruluiăcuăcerin eă

38
educa ionaleă specialeă înă vedereaă sprijiniriiă Comisieiă deă Evaluareă şiă Orientareă Şcolar ă şiă
profesional ădinăcadrulăCJRAE/CMBRAEăînăluarea unor decizii corecte, în interesul suprem
al copilului.
Comisia Internă de Expertiză Complexă are următoarele atribuţii:
a) efectueaz ămonotorizareaăcomplet ăaăactivit iiăcopiilor/elevilor/tinerilorădinăzonaăăsaă
deăac iuneă(sector,ăjude ),ăindiferentădeăformaădeăşcolarizareăpeăcareăoăurmeaz ;
b) valideaz /invalideaz ădiagnosticulăpsihologicăşiăcelăeduca ional;
c) transmiteăComisieiădeăOrientareăŞcolar ăşiăProfesional ădinăcadrulăCJRAE/CMBRAEă
dosarulă completă ală copiilor/elevilor/tineriloră cuă cerin eă educa ionaleă speciale din
înv mântulăspecialăşiăspecialăintegratăşiărecomand riăpsihologiceădeăorientareăşcolar ă
şiăprofesional ;
d) transmite ComisieiădeăOrientareăŞcolar ăşiăProfesional din cadrul CJRAE/CMBRAE
dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor care au întreruptă şcolarizarea,ă auă studiiă
incomplete,ănuăauăurmatăniciăoăform ădeăşcolarizare,ăauădep şităcuăpesteă3ăaniăvârstaă
claseiă şcolare,ă afla iă înă situa ieă deă repeten ieă sauă cuă dificult iă graveă deă înv are,ă auă
tulbur riă deă comportament,ă auă fostă marginaliza iă şiă faceă recomand riă psihologiceă deă
orientareăşcolar ăşiăprofesional ;
e) asigur ărepatizareaăpeăgrupe/clase/aniădeăstudiuăaăcopiilor/elevilor/tinerilorăcuăcerin eă
educa ionaleădinăunita ileăşcolareădeăînv mântăspecialălaăînceputulăanuluiăşcolarădup ă
criteriiă obiectiveă (diagnostic,ă gradulă deficien ei,ă nivelulă psihointelectual,ă gradulă deă
integrare socio-şcolar );
f) elaboreaz ,ă realizeaz ă şiă urm reşteă realizareaă planuluiă deă serviciiă individualizată ală
copilului/elevuluiăcuăcerin eăeduca ionaleăspecialeă;
g) fundamenteaz ,ădinăpunctădeăvedereăpsihopedagogic,ăreevaluareaăabsolven ilorăclasei a
IX-aădinăunita ileădeăînv mântăspecialăînăvedereaăorient riiăprofesionale;
h) efectueaz ă reevaluareaă anual ă aă copiilor/eleviloră cuă cerin eă educa ionaleă specialeă (laă
cerereaăp rin ilor,ăreprezentantuluiălegalăsauăaăcadrelorădidactice)ăînăvedereaăorient riiă
şcolare;
i) propune Comisieiă deă Orientareă Şcolar ă şiă Profesional din cadrul CJRAE/CMBRAE
schimbareaă diagnosticuluiă sauă reorientareaă şcolar ă cuă celă pu ină 30ă deă zileă înainteă deă
expirareaătermenuluiădeăvalabilitateăaăcertificatuluiădeăexpertiz ăşcolar ăsauăînăsitua iaă
înăcareăseăconstat ăschimbareaăcondi iilorăpentruăcareăs-a eliberat certificatul.
Categorii de copii/elevi/tineri evaluate de Comisia Internă de Expertiză Complexă:

39
 a) to iăcopiii/elevii/tineriiăcuăcerin eăeduca ionaleăspecialeăînscrişiăînăînv mântulăspecială
şiăspecialăintegrat;
b) copiii/elevii/tineriiăpropuşiăspreăevaluareădeăc treăCJRAE/CMBRAE;
c) copiii/elevii/tineriiă propuşiă spreă evaluare deă c treă conducerileă unit iloră dină
înv mântulădeămas ;
d) copiii/elevii/tineriiăpropuşiăspreăevaluareădeăc treăp rin iiăacestora;
e) copiii/elevii/tineriiăpropuşiăspreăevaluareădeăc treăcentreleădeăplasament;
f) copiii/elevii/tineriiăpropuşiăspreăevaluareădeăc treăcentreleădeăprimireăaăminorilor;
g) copiii/elevii/tineriiăpropuşiăspreăevaluareădeăc treămediciiădeăfamilie,ămediciiăpediatri,ă
medicii neuropsihiatri, medicii oftalmologi, medicii neurologi, medicii O.R.L.-işti.
h) copiii/elevii/tineriiă propuşiă spreă evaluareă deă c treă unit ileă deă înv mântă cuă dubl ă
subordonareă(ăMECTSăşiăMinisterulăAdministra ieiăşiăInternelor,ăMinisterulădeăJusti ie,ă
MinisterulăS n t ii,ăetc.).
Comisia Internă de Expertiză Complexă are următoarea componenţă:
a) coordonatorulăcomisiei,ăalesădeăconsiliulăprofesoralăalăunit iiăde înv mântăspecialăşiă
numit prin decizieădeăc treădirectorulăunit ii;
b) membriiăpermanen i:ă unăprofesorădeă educa ieăspecial ,ăunăprofesorăpsihopedagog,ădeă
preferin ă celă careă seă ocup ă deă psihodiagnoz ă înă unitateaă şcolar ,ă mediculă unit iiă
şcolare,ăasistentulăsocialăalăunit iiăşcolare;
c) membriiănepermanen i,ăcadreădidacticeăcareălucreaz ăefectivăcuăcopilul/elevul/tân rulă
ceă urmeaz ă aă fiă evaluat:ă profesorulă psihopedagog,ă profesorulă deă educa ieă special ,ă
profesorul-educator,ăprofesorulăitinerantăşiădeăsprijin.
CoordonatorulăComisieiăInterneădeăExpertiz ăComplex ăesteăunăprofesorădinăunitateaă
deă înv mântă special,ă titular,ă absolventă ală uneiaă dintreă specializ rileă psihologie,ă
psihopedagogie,ă pedagogie,ă cuă gradulă didactică Iă şiă oă vechimeă deă celă pu ină 5ă aniă înă
înv mântulăspecialăsauăspecialăintegrat.
Activitatea din cadrul Comisiei Interne de Evaluare Continu ăesteătrecut ăcaăsarcin ăînă
fişaă postuluiă şiă trebuieă evaluat ă caă atare.ă Avândă înă vedereă c ă activitateaă dină cadrulă comisieiă
prezint ăparticularit iăşiănecesit ăeforturiădeosebiteădinăparteaămembrilorăacesteia,ăconducerileă
unita iloră deă înv t mântă dină careă facă parteă membriiă comisieiă voră ineă contă deă aceastaă înă
acordareaăpremiilor,ăgrada iilorădeămerit,ărecompenselor,ădistinc iilor etc;
Comisia func ioneaz ăpeăîntreagaăperioad ăaăanuluiăşcolar.ăEaăseăîntruneşteăbilunarăînă
şedin eăordinareăşiăoriădeăcâteăoriăesteănecesarăînăcondi iiăextraordinare.

40
 MembriiăComisieiăInterneădeăExpertiz ăComplex ănuăpotăfiămembrii cu drept de vot ai
Comisieiă deă Evaluareă şiă Orientareă Şcolar ă şiă Profesional ă dină cadrulă CJRAE/CMBRAEă
pentruă asigurareaă unoră hot râriă corecteă şiă obiective,ă dară eiă potă fiă invita iă pentruă clarificareaă
unor cazuri mai dificile.
Comisia Internă de Expertiză Complexă colaborează cu:
a)ăComisiaădeăOrientareăŞcolar ăşiăProfesional ădinăcadrulăCJRAE/CMBRAE;
b)ăComisiaădeăProtec ieăaăCopiluluiăjude ean /deăsectorădinămunicipiulăBucureşti;
c)ăCentreleălogopediceăinterşcolare;
d)ăCentreleădeăasisten ăpsihopedagogic ;
e)ăUnit ileădeăînv mântădeămas ;
f)ăAsocia ii nonguvernamentale.

2.3.2 Şcoalaăincluziv sauăşcoalaăpentruădiversitate

În Declara ia de la Salamanca, seăspuneăc ―şcoalaăobişnuit ăcuăoăorientareăincluziv ă
reprezint ămijloculăcelămaiăeficientădeăcombatereăaăatitudinilorădeădiscriminare,ăunămijlocăcare
creeaz ăcomunit iăprimitoare,ăconstruiescăoăsocietateăincluziv ăşiăofer ăeduca ieăpentruăto i.‖ă
Astfel, conceptulă deă educa ieă special ă aă primit valen eă noi,ă înă rela ieă direct ă cu obiectivul
educa ieă pentruă to iă şiă pentruă toat ă via a.ă Obiectivulă s-a concretizată înă sintagmaă „educa iaă /ă
şcoalaăincluziv ‖.
Laă sfârşitulă anuluiă 1995,ă aă fostă aprobată „Planulă na ională deă ac iuneă înă favoareaă
copilului‖, careă con ineă şiă oă serieă deă prevederiă centrateă peă integrareaă copiiloră cuă cerin eă
speciale în comunitate. Acest actă normativă recomand ,ă printreă altele,ă accesulă copiiloră cuă
deficien eă sauă cerin eă educativeă speciale,ă înă func ieă deă poten ialulă acestora,ă laă structurileă şiă
programeleăînv mântuluiădeămas ,ăprecumăşiăeduca iaăşcolar ăînăcomunitateăaăacestorăcopii.
Educa iaă integrat ă seă refer ă laă includereaă înă structurileă înv mântuluiă deă mas ă aă
copiiloră cuă cerin eă educativeă specialeă şiă vizeaz :ă implementareaă unoră programeă cuă caracteră
corectiv-recuperator,ăcreareaăclimatuluiăafectivăînăvedereaăform riiămotiva ieiăpentruăînv are,ă
asigurarea unui progres continuu înă achizi ia comunic rii,ă formareaă unoră abilit iă deă
socializareăşiărela ionareăcuăceiădinăăjur.
Înv mântulăincluzivăpresupuneăcaătineriiăşiăcopiiiăcuădizabilit iăşiăceiăf r ăproblemeă
s ăînve eăîmpreun ăînăinstitu iileădeăînv mânt,ăavândăsprijinulăcorespunz tor.ăă
Şcoalaă incluziv ă presupuneă recunoaştereaă dreptuluiă fiec ruiă copilă laă educa ieă şiă
în elegereaă diferen eloră deă adaptareă şiă înv are,ă specificeă fiec ruiă copilă înă parte, ca fiind
naturale.ă Aşadar, într-un mediuă şcolară optimă integr riiă socialeă aă eleviloră cuă dizabilit i,ă seă

41
realizeaz ă adaptareaă şcoliiă laă diversitateaă copiiloră dintr-oă comunitate.ă Înv mântul integrat
este,ăînăesen ,ăunăînv mântă„centratăpeăelev‖ăşiăr spundeădezideratuluiăsociet iiăviitorului -
„oăsocietateăpentruăto i‖.
Ideeaă deă incluziuneă pleac ă deă laă principiulă c ă orice individ, oricât ar fi de diferit,
apar ineăgrupuluiăsocial.ăCeleăcâteva principii necesare pentru a construi o societate incluziv ă
ce seă aplic ă laă oă şcoal ă incluziv sunt:ă nediscriminare,ă egalitateaă înă drepturiă şiă înă şanse,ă
evaluareaăcapacit iiăpersoanei,ăevaluareaănevoilor,ădreptulălaăîntelegere,ăaccesibilitatea.ăEsteă
vorba de oă nou ă orientare, care pune accentul pe cooperare,ă parteneriat,ă înv areă social ă şiă
valorizareă aă rela iiloră pozitive,ă umanisteă înă educa ie.ă Politicileă şiă strategiileă na ionaleă pentruă
copiiă şiă tineriă cuă nevoiă specialeă auă laă baz ă ideeaă deă educa ieă pentruă to iă şi,ă înă acelaşiă timp,ă
educa iaăpentruăfiecare.ă
Observa iileă laă nivelă deă clas ă confirm ă faptulă c ă nuă to iă copiiiă potă faceă fa ă înă modă
sus inutăcerin elorăşcolare,ădarăc , folosind metodele potrivite de predare – înv areă– evaluare
şiă respectândă ritmulă propriuă ală fiec ruiă copil,ă eleviiă potă înregistraă progreseă şcolare,ă uneoriă
remarcabile.
Cadrele didacticeă implicateă înă educa iaă incluziv ă pună accentă peă desf şurareaă deă
activit iă careă presupună lucrulă înă echip ă şiă cooperarea,ă respectareaă identit iiă culturaleă aă
fiec ruiăcopil,ămonitorizareaăeficacit iiăactivit ilorădeăpredareă– înv areă– evaluare, sprijinăşiă
remediereăşcolar .
Ună obiectivă importantă ală şcoliiă inclusiveă îlă reprezint ă sprijinulă acordată pentruă
men inereaăînăfamilieăaăcopiilorăcuăCES.ăDeăaceea,ăseăpuneăproblemaărespect riiăprincipiuluiă
normaliz riiă ceă seă refer ă laă accesulă persoaneloră cu nevoi speciale la condi ii de existen
cotidian cât mai apropiate de circumstan ele normale, includerea într-unămediuăşcolarăşiădeă
via ăcotidian ănediscriminatoriu,ăeliminareaăsepar riiăcopiilorăcuăCESăşiăacceptareaălorăal turiă
deăceilal iăcopii.ă
Înv areaălaăcopiiiă cuăCES,ă caăprocesădeăachizi ieădeănoiă cunoştin eăşiă deăformareădeă
capacit iăcognitive,ăesteămultămaiăeficient ădac ăseărealizeaz ăînăgrupuriămici,ădac ăesteăactiv-
participant ,ăcooperativ ,ăpartenerial .ă
Actulăeducativăînăşcoalaăincluziv areăşanseădeăreuşit ădac ăceiătreiăfactoriăimplica iă-
elevulăcuădeficien e,ăfamilia,ăechipaădeăspecialiştiă- coopereaz ,ăconlucreaz ăînăaceeaşiădirec ie:ă
dezvoltareaăcopiluluiăcuăcerin eăeducativeăspeciale.
Fiecareă copilă cuă CESă trebuieă s ă beneficiezeă deă ună programă adecvată şiă adaptată deă
recuperare,ăcareăs ădezvolteălaămaximumăpoten ialulăfizicăşiăpsihicăpeăcareăîlăare.

42
Etapeăînăabordareaăstrategiilorăeducaţionaleăincluzive:
- identificareaă eleviloră ceă întâmpin ă dificult iă sauă careă nuă reuşescă s ă fac ă fa
exigen elorăprogramuluiăeducativ;
- diagnosticareaă eleviloră cuă dizabilit iă sauă cuă dificult iă deă înv areă – natura
dificult ilor,ădisciplineleăundeăseămanifest ,ălacune,ănivelădeăinteres;
- depistareaăcomplexuluiăcauzalăcareăaădeterminatăapari iaădificult ilorădeăînv are;
- proiectareaă unuiă curriculumă diferen iată şiă personalizat,ă înă func ieă deă situa iileă şiă
problemele identificate;
- desf şurareaă unuiă procesă didactică activ,ă formativ,ă cuă accentă peă situa iileă
motiva ionaleăfavorabileăînv riiăşiăevaluareaăformativ ;
- colaborareaă cuă specialiştiiă dină cadrulă serviciiloră deă sprijin,ă consiliereă şcolar ă şiă
antrenarea familiei.
Echipaădeăintervenţie esteăcompus ,ăînăgeneral,ădin:
- înv tor/profesorăcareăpred ălaăclas ;
- profesor de sprijin - coordonatorul întregului program;
- p rin iiăcopilului;
- al i profesori care predau la clas ;
- psihologul şcolii incluzive;
- consilieri scolari;
Dup ăcaz,ăatunciăcând se impune:
- profesor TTL (terapia tulbur rilor de limbaj);
- profesor CFM (cultur fizic medical );
- asistent social;
- medicul institu iei;
- specialişti pentru recuperarea deficien elor senzoriale.

2.3.2.1ăProfesoriiăşcoliiăinclusiveăşiăcadrulădidacticăitinerant/deăsprijin
Responsabilit ţileăcadrelorădidacticeăîn tratareaăindividual ăaăcopiilor cu CES:
- adaptareăcurricular - program , planificare;
- întocmirea planului deăinterven ieăpersonalizat;
- con inuturiăşi sarcini simplificate înăactivit ileăşcolare;
- activitateaăadaptat ălaăfiecareăor ă– sarciniădeălucruăşiătemeădiferen iate;
- evaluare (evaluareaă vizeaz ă progresulă copiluluiă – nuă seă faceă compara iaă cuă eleviiă
clasei);

43
 - utilizareaăunorămodalit i alternative de comunicare;
- colaborareăstrâns ăcuăfamiliaăelevului.
Profesorul de sprijin:
- intervineă prină ac iuniă cuă caracteră remedială şiă recuperatoră înă cazul elevilor cu
dificult i deăînv are;ă
- colaboreaz cu celelate cadre didactice în vederea integr rii şcolare şi sociale a
elevilor;
- elaboreaz ă şiă realizeaz ă planulă deă interven ieă personalizat,ă precumă şiă adaptareaă
curricular ,ăînăparteneriatăcuăcadreleădidacticeădeălaăclas ;
- evalueaz periodic nivelul de dezvoltare (progresul sau regresul) al elevilor cu CES
în vederea ajust rii, dup caz, a PIP-ului şi a metodelor de interven ie utilizate;
- particip la activit i de asisten la clasele cu elevi cu CES integra i, cu rol de
observator, consultant, coparticipant;
- colaboreaz ăcuăspecialiştiiăcareăaplic ăterapiiăspecialeăpentruăoptimizareaăprocesuluiă
deăinterven ieă(medici,ălogopezi,ăpsihologi,ăconsilieriăşcolariăetc.);
- propuneă şiă elaboreaz ă materialeă didacticeă individualizateă adaptateă dificult iloră
depistateăşiănevoilorăindividualeădeăînv areăăşiăreceptareăaăcopiilor;
- consiliaz ăfamiliileăelevilorăcuăCESăcareăauăintratăînăprogrameădeăsprijinăindividual;
- men ineă leg turaă dintreă familiileă copiilor/eleviloră cuă CESă integra i,ă şcoala
integratoareăşiăserviciileăoferiteădeăcomunitateăînăinteresulăcopiilor,ăpentruăaăfacilitaă
integrareaăsaăşcolar /social ;
- orienteaz c tre comisie (CIE) noile cazuri ap rute;
- pledeaz pentru integrarea nondiscriminatorie a copiilor/elevilor cu CES înă şcoalaă
incluziv .
Instrumentele profesorului de sprijin suntăurm toarele:
1. Planul de intervenţie personalizat (PIP-ul)
2. Portofoliul de intervenţie şi evaluare:
- se constituie ca ansamblulădocumentelorăceăcon inăşiăorienteaz ăinterven ia;
- seăîntocmeşteăpentruăfiecareăelevăînăparte;
- con ine:ă Certificată deă orientareă şcolar ă elaborată deă Comisiaă Intern ă deă Evaluareă
Continu sauă deă Centrulă Județeană deă Resurseă șiă Asistenț ă Educațional , Planul de servicii
individualizat, PIP - cuăadapt rileăsaleăcurriculare,ărapoarteădeăevaluareă(periodic ăşiăfinal ),ă
fişaă deă evaluareă continu ă (elaborat ă deă Comisiaă Intern ă deă Evaluare Continu ,ă dină cadrulă
institu ieiă incluzive,ă fişeă deă munc ă individual ,ă certificateă sauă alteă documenteă medicaleă - în

44
cazulă înă careă eleviiă auă anumiteă afec iuniă ceă potă influen aă evolu iaă şcolar ă (certificată deă
handicap,ăcertificatămedicalăcareăatest ăexisten aăunorăboliăcronice).
3. Adaptarea curriculară:
- reprezint corelareaă con inuturiloră componenteloră curriculumuluiă na ională cuă
posibilit ileăelevuluiăcuăcerin eăeducativeăspeciale;
- seă realizeaz ă deă c treă cadreleă didacticeă deă sprijin/itinerante,ă împreun ă cuă cadrulă
didacticădeălaăclas ,ăprinăeliminare,ăsubstituire sauăad ugareădeăcon inuturi,ăînăconcordan ăcuă
obiectiveleăşiăfinalit ileăpropuseăprinăplanulădeăinterven ieăpersonalizat.ă
Curriculumulădiferen iatăşiăpersonalizatăadapteaz ,ăaşadar,ăprocesulăinstructiv–educativ
laăposibilit ileăaptitudinaleăşiăcognitiveăaleăcopiluluiăcuăCES.ăElăeădeterminatădeădiferen eleă
dintreăelevi,ăm surabileăprinăurm toareleăcaracteristici:ăcapacitateaădeăîn elegere,ăposibilitateaă
asimil rii,ă ritmulă deă înv are,ă capacitateaă creativ ,ă niveleă deă motiva ie,ă gradulă implic riiă
afective şiăalăcuriozit iiăintelectuale.ă
Flexibilizareaăcurriculumuluiăşcolarăşiăadaptareaăacestuiaăvineăc treănevoileăelevilorăcuă
dificult iă deă înv areă şiă integrareă şcolar ,ă reg sindu-seă şiă înă modulă deă proiectareă aă lec iilor,ă
precumă şiă înă modalit ileă deă înv areă propuse.ă Ună curriculumă simplificată şiă accesibilizată laă
nivelulădeăasimilareăalăelevilorăcuăCESăintegra i presupune preluarea din curriculumul general,
comun,ă adresată copiiloră f r ă dizabilit iă şcolareă aă aceloră con inuturiă careă potă fiă în eleseă şiă
însuşiteă deă copiiiă cuă CES,ă anulareaă şiă eliminareaă aceloraă careă prezint ă oă mareă complexitateă
pentruănivelulălorălimitatădeăîn elegere.ă
Înăpracticaăactivit iiădeăsprijinăaăelevilorăcuăCESăseăidentific ,ădeăobicei,ăurm toareleă
forme de curriculum:
- curriculum parţial adaptat - flexibilizarea pe arii curriculare de interes pentru
dep şireaă dificult iloră şcolareă şiă deă integrareă aşaă cumă seă reg sescă înă PIP-uri (se aleg ariile
curriculareălimbaăromân ăşiăcomunicare,ămatematic ăşiăştiin e,ăomăşiăsocietateăetc.);ăpe acest
tipă deă curriculumă seă reg seşteă interven iaă practic ă aă profesoruluiă deă sprijină şiă colaborareaă
acestoraăcuăînv toriiăsauăprofesoriiădeăspecialitate;
- curriculum obişnuit adaptat - seăadreseaz tuturorădisciplinelorăcareăprezint ăadapt riă
deăcon inută(simplificare);
- curriculum special - constituie un curriculum particularizată înă func ieă deă tipulă şiă
gradulădeădeficien ăalăsubiectuluiăşiăseăadreseaz ăîndeosebiăpersoanelorăcuădizabilit iăsevereă
sauăprofundeă(seăimpuneăinterven iaăconjugat ăaătuturorăspecialiştilorădinăserviciileădeăprofil).
La toateă tipurileă deă curriculumă men ionate,ă muncaă deă echip ă esteă esen ial ă înă
ameliorareaăşiărecuperareaădeficien elor.

45
 Cadrulă didactică vaă ineă seamaă deă oă serieă deă reguliă careă s ă contribuieă laă instruc iaă şiă
educa iaăcopiluluiăcuăCES:
- vaăfolosiăunălimbajăcâtămaiăadecvat,ăverificândăpermanentădac ăaăfostăîn eles;
- va utiliza material intuitiv adecvat;
- va lega noileăcunoştin e deăexperien aădeăvia ăaăcopilului;
- seăvaăinsistaăşiărepetaăaceeaşiătem ,ăprinăexerci iiădiversificate,ăpân ăînămomentulăînă
careăelevulăoăvaăre ine,ăapoiăvaătreceălaăalt ătem ;
- seăvaălucraăpeăunit iămiciădeăînv are;
- se vorăincludeăcunoştin eleăînăsistem, pornind întotdeauna de la ceea ceăştie copilul;
- seăvorădaădoarăno iuniădeăbaz ,ăcâtămaiăsimple,ădarănecesare;
- sarcinileădeălucruăvorăfiăuşoare,ăclare,ăpl cute;
- se va urm riăşiăîndrumaăpermanent copilul;
- dup ăfiecareăsarcin ăefectuat ăcorectă(sauăpar ialăcorect)ăva fiăl udat, apreciat;
- s ă nu fie izolat de restul clasei (aşezareaă lui în apropierea unui coleg mai bun la
înv tur ,ă acordareaă unură responsabilit iă uşoare,ă dară permanente, în cadrul
colectivului);
- s ă fieă antrenată înă activit iă extracurriculare,ă demersă careă faciliteaz ă integrareaă
copiilor cuăCESăînăclaseleăobişnnuite.

2.3.2.2 Evaluareaăşiădiagnosticulăcomplexăaăelevilorăcuăcerin eăspeciale

Au rolă esen ială în elaborareaă şi aplicarea demersului didactic compensator şi
recuperator.
1. Evaluarea iniţială
- este f cut ,ă înă general,ă de:ă Comisiaă Intern ă deă Evaluareă Continu ă (laă cerereaă
înv torului/profesoruluiă careă aă sesizată deficien eleă deă înv areă laă copil);ă Serviciulă deă
Evaluareă Complex ă aă Copiluluiă (laă cerereaă p rin ilor;ă peă bazaă eiă seă stabileşteă orientarea
şcolar ăaăcopiluluiăaflatăînădificultate);
- st la baza întocmirii PIP-ului, indicând nivelul de pornire în program;
- este completat de profesorul de sprijin, de psihologulăşcolii,ăprecumăşiădeăprofesorul
deălaăclas , cu rezultate din observa ii directe asupra comportamentului copilului, discu ii cu
cadrele didactice, cu p rin ii, în urma aplic rii unor teste psihopedagogice şiă probeă deă
cunoştin e;

46
 2. Evaluarea periodică
- se realizeaz la sfârşitul unui program de interven ie, în func ie de perioada pe care
acesta este proiectat (1 lun , 3 luni, 6 luni);
3. Evaluarea formativ – continuă
- vizeaz evaluarea copilului în cadrul procesului de interven ie personalizat , pe baza
activit ii individuale în clas , în camera de resurse, fiind folosite: fişe adaptate, caiete de
munc independent ;
- are rol de feed-back al activit ii copilului;
- utilizeaz sisteme de notare diferite decât cele utilizate la clas ă(simbolice). Sistemul
de notare se stabileşte de comun acord cu cadrul didactic deălaăclas ;
- are efect stimulativ pentru elevul integrat;
4. Evaluarea finală
- se face la sfârşitul anului şcolar şi este prezentat în cadrul Comisiei Interne de
Evaluare Continu (din cadrul şcolii incluzive);
- arat evolu ia copilului în perioada anului şcolar;
- jaloneaz ăorientarea şcolar a copilului în anul şcolar urm tor.
Toate tipurile de evalu ri se fac textual, descriptiv, cuprinzând atât evolu iile, cât şi
stagn rile înregistrate la înv tur , dar şi sub aspect comportamental.
Fişa de evaluare continuă este foarteă important ,ă iară laă completarea ei particip
întreaga echip de caz. Ea va fi înaintat Comisiei pentru Protec ia Copilului care va decide
forma de înv mânt cea mai accesibil copilului.

2.4 P rin iiăcopiilorăcuăCES

Oriceăp rinteăcareăafl ăo asemenea veste a incapacit iiăcopiluluiăs uăreac ioneaz cu
deziluzieă şiă neîncredereă cumplit . Primaă dintreă reac iileă fireştiă esteă ceaă aă neg rii.ă Apoi
sup rareaă puneă st pânireă peă elă şiă refuz ă s ă maiă comuniceă cuă ceiă careă i-au catalogat copilul
astfel sau cuăpartenerulădeăvia ăoriămembriiăfamiliei.
Teamaăeăurm toareaăemo ie ceăpuneăst pânireăpeăp rin i,ăteamaăînăfa aănecunoscutului,
apoiăteamaăc ăodraslaăsa nuăseăvaăintegraăînăsocietate,ăc ăvaăfiărespinsădeăfra i,ădeăcovârstniciă
etc. Urmeaz ăsentimentulăde culpabilitateăşi vedeăînăincapacitateaăcopiluluiăoăpedeaps ădivin .
Confuzia e, de asemenea, specific ăprimuluiăimpactăalăveştii.ăP rinteleăseăconfrunt ăcuă
oă situa ieă nou ,ă oă incapacitateă despreă careă nuă aă maiă auzită pân ă acum,ă deă termeniă noiă careă
descriu cevaăceănuăpoateăîn elege.

47
 P rin iiă copiluluiă cuă CESă trebuieă s ă îşiă recunoasc ă sentimentele,ă s ă priveasc ă cuă
obiectivitateăsitua iaăşiăs ăaccepteăajutorulăcelorăspecializa i.
Copiii cu asemenea probleme pot beneficia de educare, recuperare, socializare,
stimulareă complex , iar familiileă deă informareă şiă consiliere,ă înă institu iiă aleă statuluiă şi/sau
privateăcareăsuntăabilitateăs ofere aceste servicii. Cuăcâtăsolicit ăsprijinămaiădevremeăcuăatâtă
şansele de a evolua în bine sunt mai mari.
P rin iiăunuiăcopilăcu deficien ăîndeplinesc teoreticăaceeaşiăfunc ieăcaăşiăp rin iiăunuiă
copilăs n tos. Eiătrebuieăs ăr mân ăînăprimulărândăp rin i.
Copilulă cuă deficien ă areă drepturiă şiă obliga ii egale. Eiă trebuieă s ă aib ă rela iiă deă
reciprocitateăşiădeăegalitateăcuăfra iiăşi cuăsurorileăsale,ăs se simt ă« caătoat lumea ». Dac ăseă
simteăegalăînăfamilie,ăelăvaăajungeăs ăseăsimt ăegalăşiăîn societate.
Copilulăcuădeficien ătrebuieăs ăseăreg seasc ăpeăacelaşiăplanăafectivăcuăfra iiăşi surorile
sale. Elănuătrebuieăs ămonopolizezeădragosteaăp rin ilor, chiarăădac ăareănevoieădeăoăaten ieăşiă
de o îngrijireăsuplimentar .
Familia impuneă copiluluiă uneleă restric ii,ă încurajeaz ă activit ileă gospod reştiă şiă maiă
alesăpeăceleădeăautoîngrijire,ăstimuleaz ăabilit ileăfiziceăşi sociale ale copilului.
P rin ii trebuieă s fie calmi,ă deschişiă şiă s ă îşi manifesteă frecventă dragostea,ă s ă îşiă
încurajezeăcopiiiăf r a folosi criticiăpermanente,ăpedepse,ăamenin ri.

48
 CAPITOLUL III
PROGRAMUL DEăINTERVEN IEăPERSONALIZAT

3.1 Repere teoretice despre Planul (Programul) deă interven ieă personalizată
(P.I.P.)
Conformă Metodologieiă deă organizareă şiă func ionareă aă serviciiloră educa ionaleă prină
cadreădidacticeădeăsprijin/ăitineranteăpentruăcopiiiăcuăcerin eăeducativeăspecialeăşcolariza iăînă
înv mântulă deă mas ,ă profesoruluiă deă sprijină sauă profesorului itinerant îi revin urm toareleă
sarcini:
 s ă elaborezeă şiă s ă realizezeă planul de intervenţie personalizat, precumă şi adaptarea
curriculară înăparteneriatăcuăcadreleădidacticeădeălaăgrup /ăclas ;
 s ă colaborezeă cuă specialiştiiă careă realizeaz ă terapiileă specificeă înă vedereaă realiz riiă
coerente a planului de servicii personalizat.
Profesorulă deă sprijin/itinerantă areă responsabilit iă precumă identificareaă nevoiiă deă
sprijin în clasa de elevi, iar aceasta se face la solicitarea cadrului didactic care resimte nevoia
sprijinuluiă sauă înă cadrulă ac iuniloră desf şurateă deă echipaă deă sprijină înă şcoal ă şiă prină
organizareaăunorăîntâlniriăpreliminareă―deătatonare‖ăcuăgrupulă int ădeăcopiiăcuădificult iădeă
înv areă înă altă cadruă decâtă clasaă (centrulă deă resurse)ă înă scopulă cunoaşteriiă personalit iiă
acestoraă şiă aă identific riiă factoriloră nonintelectualiă careă favorizeaz ă situa iaă deă eşecă şcolară
(instabilitateaă emo ional ,ă conflicteleă familiale,ă tulbur rileă afective,ă motiva ia,ă capacitateaă
sc zut ă deă automobilizareă şiă adaptare,ă încredereaă înă sineă sc zut ă etc.).ă Deă asemenea,ă
profesorul de sprijin/itinerant evalueaz ă poten ialulă deă înv areă ală grupuluiă deă copiiă şiăă
stabileşteăinventarulădeădizabilit iăcareăpotăfiăcauzeădeterminante aleădificult ilorădeăînv are.
Acestea pot include:
1. nivelulăpercep ieiăvizualeăşiăauditive;
2. limbajulă oral:ă vocabular,ă articulare,ă tulbur riă deă pronun ie,ă auză fonematic,ă
în elegere,ăcodificare,ădecodificare,ăevocare;
3. grafie-lexie: conexiune grafem-fonem,ă analiz /sintez ă grafo-lexic ,ă copiereă
vizualămotric ;
4. motricitateăşiăpraxie:ăabilit iămotrice,ăprizaăcreionului,ălateralitate;
5. orientareăspa io-temporal ;
6. memorieăvizual ,ăauditiv ,ăverbal ,ădeăscurt ădurat ,ădeălucru;
7. aten ie;
8. conduite operatorii;

49
 9. abilit iă simbolico-matematice: calcul,ă ra ionament,ă asociere/disociere,ă
rezolvare de probleme;
10. nivelulăinteligen eiăă(QI);
11. ritmul de lucru;
Planul de servicii personalizat (PSP) esteăunăinstrumentădeăplanificareăşi coordonare a
serviciilor individuale, careă vizeaz ă asigurareaă continuit ii,ă complementarit iiă şiă aă calit iiă
serviciilorăcaăr spunsălaăcerin eleămultipleăşiăcomplexeăaleăcopiluluiăcuăCES.ă
PSPă include:ă informa iiă biografice,ă dataă şiă num rulă dosarului,ă responsabilulă deă cază şiă
membrii echipei,ă tipuriă deă serviciiă (educa ionale,ă sociale,ă medicale,ă psihologice,ă psiho-
terapeuticeăşiăalteăformeădeărecuperare),ăcompeten ele,ăpreferin eleăşiădificult ileăcopilului,ăcaă
şiă scopurileă şiă obiectiveleă înv rii.ă Responsabilulă deă cază esteă alesă dină cadrulă echipei
multidisciplinare,ăînăfunc ieădeădificultateaădominant ăaăcopilului.ăAceast ăpersoan ătrebuieăs ă
supervizezeă planulă şiă s ă urm reasc ă îndeplinireaă lui.ă Demersulă deă elaborareă aă PSP,ă într-o
echip ămultidisciplinar ,ăpresupuneăparcurgereaăurm toarelorăetape:
a. informarea ca urmareăaăsolicit riiădeăservicii;
b. evaluareaă global ă aă capacit ilor,ă dificult iloră şiă aă cerin eloră specialeă aleă
copilului;
c. elaborarea PSP în cadrul echipei pluridisciplinare;
d. coordonareaăşiămonitorizarea planului de servicii;
e. opera ionalizareaă şiă actualizareaă planuluiă deă serviciiă prină intermediulă unoră
planuriădeăinterven ieăpersonalizateă(PIP).
PSPă trebuieă s ă specificeă obiectiveleă privindă dezvoltareaă şiă înv area,ă peă domeniiă deă
interven ie,ătipuri de servicii disponibile în comunitate pentru atingerea obiectivelor; stabilirea
termenelorădeărealizareăşiăactualizareăaăPSP.ăAstfel,ăPSPăpromoveaz ădrepturileăşiăintereseleă
copiluluiăprinăstabilireaăşiădefinireaăserviciilorăşiăaăăresponsabilit ilor.ă
Planulădeăinterven ieăpersonalizată(PIP) esteăoăcomponent ăaăPSP,ăreprezentândăună
instrumentădeăplanificareăşiădeăcoordonare.ăAcestaăesteăunăinstrumentădeălucruăpermanentăînă
direc iaărealiz riiăobiectivelorăpropuseăînăPSPăpentruăcopilulărespectiv,ăpeăfiecareădomeniuădeă
interven ieă şiă seă elaboreaz ă deă c treă specialiştiiă dină domeniulă educa iei.ă PSPă serveşteă caă
orientareăpentruăfiecareăPIP.ăAcestaădinăurmaădetaliaz ămodalit ileădeăinterven ieăpeădomenii.ă
Celeădou ăinstrumenteăsuntăcomplementare.ă
ProcesulădeăelaborareăaăPIPăimplic ămaiămulteăetape:
 evaluarea/expertiza ini ial ă complex ă înă vedereaă stabiliriiă cuă exactitateă aă
competen elorăşiădificult ilorădeădezvoltareăşiăînv areăaleăcopilului;

50
  analizaăaprofundat ăaăsitua ieiăşiăstabilireaănecesit ilorăprioritareăaleăcopilului;
 întocmirea PIP;
 punerea în aplicare a PIP;
 evaluareaăefectelorăPIPăşiărevizuireaăsaăpeăbazaădatelorăfurnizateădeăevaluare.ă
PIPătrebuieăs ăspecifice:ă
 persoanele implicate în realizarea planului;
 obiectiveleă peă termenă mediuă şiă scurtă (înă termeniă comportamentali) care trebuie
atinse;
 mijloaceleăşiăresurseleănecesare atingerii obiectivelor propuse;
 durataăinterven iilor;
 criteriile minimale de apreciere a progreselor copilului;
 modalit ileăşiăinstrumenteleădeăevaluare;
 revizuireaăPIPăînăechip ,ăînăvedereaăadapt rii luiăpermanenteălaăcerin eleăglobaleă
ale copilului.
Înă realizareaă PIPă suntă implica i:ă profesioniştiiă careă realizeaz ă interven ia,ă copilul,ă
p rin ii/reprezentan iiălegaliăaiăcopilului,ăal iăcolaboratori.ăRevizuireaăPIPătrebuieăefectuat ălaă
intervale regulateăcuprinseăîntreătreiăşiăşaseăluni,ăînăfunc ieădeădomeniulădeăinterven ie,ăvârsta,ă
specificulădizabilit ii,ăevolu iaăcopiluluiăetc.ăProcesulădeărevizuireăincludeăevaluareaăgraduluiă
deărealizareăaăobiectivelorăstabiliteăşiăaăeficien eiăinterven iei,ădecizia cu privire la continuarea
planuluiă deă interven ieă personalizată înă func ieă deă progreseleă realizateă şiă deă dificult ileă
întâmpinate.ăPIPăincludeădateăbiografice,ădomeniulădeăinterven ie,ăspecialiştiiăşiăalteăpersoaneă
implicateăşiădataăelabor riiăacestuiaăşiăaărevizuiriiălui.
Programeleădeăinterven ieăpersonalizateăpresupunăfolosireaăunorămodalit iăeficienteădeă
adaptareăcurricular ăcareăvariaz ăînăfunc ieădeătipulăcerin eiăeducativeăspeciale:ădificult iădeă
înv areăsauădeficien eăspecifice.ăPentruăcopiiiăcuădeficien e,ăoăparteădinăcurriculumulăgenerală
pentruăeleviiădinăînv mântulădeămas ăpoateăfiăparcursădeăeleviiăcuăCESăf r ăad ugareaăunoră
elemente complexe sau întregul curriculum poate fi simplificat. Curriculumul general poate fi
completat cuă elementeă noiă (activit iă individuale,ă compensator-terapeutice) destinate
recuper riiă copiiloră cuă CESă şiă aă asigur riiă restabiliriiă particip riiă lor,ă înă modă eficient,ă laă
procesulădeăînv mântăăobişnuit.
Exempluădeăplanădeăinterven ieăpersonalizată(P.I.P.)

51
 3.2 Exempluădeăplanădeăinterven ieăpersonalizată(P.I.P.)
I.ăINFORMA IIăDEăIDENTIFICARE
Dataărealiz riiăP.I.P.:ăAnăăşcolară2008-2009
Şcoalaăintegratoare:ăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII
Clasa integratoare: a I-a
Numele elevului: H. M.
Dataănaşterii:ă10-08-2001
Domiciliul: str. ..., loc. .....
Psihodiagnostic:ăIntelectădeălimit ăQIţ74,ătulburareăhiperkinetic ăcuădeficităaten ional
II. ORARULăDEăINTERVEN IEăALăÎNV TORULUI/ăPROFESORULUI DE SPRIJIN

Ziua
Intervalele orare
Joi 12-13
Vineri 10-11

III. COMPONEN AăECHIPEIăDEăINTERVEN IE

Înv tor/ădiriginteăintegrator:ăP.M.
Profesor itinerant: P. D.
Psiholog:
Logoped:
Medic:
Asistent social:
IV.ăSTAREAăACTUAL
din punct de vedere medical: astigmatism hipermetropic compus, strabism convergent
alternant, hipoplazie a nervului optic, ambliopie;enurezis nocturn

din punct de vedere psihopedagogic: intelectădeălimit ăQIţ74,ătulburareăhiperkinetic ă

cuădeficităaten ional
V. STRATEGIA DE INTERVEN IE ( perioada -semestrul I 2008-2009)

Disciplina/ Nivel de debut constatat Obiective specifice

domeniul
-auză fonematică deficitar,ă dificult iă înă -s ă identificeă corectă suneteleă şiă
identificareaă suneteloră şiă aă loculuiă pozi iaă acestoraă înă cuvinteă înă
ocupatădeăfiecareăînăcuvinte,ădesp r ireaă scopulă dezvolt riiă auzuluiă
Limb ăşiă
comunicare înăsilabeăseărealizeaz ăcuădificultate; fonematic ;
-dificult iă înă realizarea actului grafic, -s ă despart ă corectă înă silabeă

52
 scrierea semnelor pregrafice se cuvinte date ;
realizeaz ăfoarteăgreoi; - s -şiă însuşeasc ă litereleă înă
-capacitate de exprimare destul de vedereaărealiz rii actului lexic;
modest ,ă multeă cuvinteă dină vocabularulă -s ăciteasc ăcuvinteăformateădină1-
deă baz ă nuă îiă suntă familiareă şiă nuă leă 2ăsilabeăşiăpropozi iiăscurte ;
poate încadra în structuri lexicale - s ă exersezeă actulă grafică înă
proprii; vederea scrierii adecvate a
-nuăcunoaşteălitere,ănuăesteăcapabil ăs - litereloră (p strareaă spa iuluiă deă
şiăscrieănumeleăniciăm carăcuămajuscule. scris, respectarea liniaturii
caietului tip I, realizarea formei
corecteă aă literei,ă etc.ă )ă şiă aă
cuvintelor;
- s -şiă îmbog easc ă vocabularulă
pentruă aă în elegeă adecvată mesajulă
oralăşiăscris ;
- s ă formulezeă r spunsuriă
completeăşiăcoerenteăsubăform ădeă
propozi ii.
-deprinderi psihomotrice de nivel slab, -s ă diferen iezeă forme,ă m rimi,ă
dificult iă deă diferen iereă aă formei,ă culori diferite pentru a forma
m rimii,ă grosimiiă şiă deă formareă aă mul imi,ărespectândăunulăsauădou ă
mul imilorădup ămaiămulteăcriteriiădate ; criterii;
-diferen iaz ă şiă numeşteă oă mareă parteă -s ă utilizezeă corectă no iunileă deă
dintre culori ; spa iuăşiătimp;
-no iuniă spa io-temporale slab -s ă recunoasc ă ă şiă s ă scrieă corectă
Matematic conturate ; cifrele;
-confuziiă întreă cifre,ă no iuneaă deă num ră -s ă realizezeă coresponden aă cifr -
slab reprezentat , coresponden aă cifr - num ră prină manipulareaă corect ă aă
num rădificilădeărealizat; materialului intuitiv-concretă şiă aă
-num r ă cuă dificultateă cresc toră şiă cartonaşelorăcuăcifre;
descresc torăpân ălaă10 ; -s ă numereă cresc toră şiă
-manipuleaz ă cuă stâng cieă materialulă descresc toră pân ă laă 10,ă s
intuitiv, manifestând instabilitate în ordonezeăşiăs ăcompareăcifrele.

53
 ritmulă deă lucru,ă abandonă şiă reac ieă deă
plânsăînăsitua iileăde eşec.
-esteă acceptat ă deă c tre colegi în -s ă colaborezeă înă cadrulă grupeloră
colectivul clasei; organizate/clasei conform
-se implic ă cuă mult ă pl cereă înă capacit iiăpersonale;
Integrarea în grupul activit ile cuăînv toareaăşiăcolegii; -s ăparticipe la jocuri colective în
şcolar
-manifest ă uşoar ă instabilitateă timpul orelorăşiăînăpauze;
psihomotric ă şiă emo ional ,ă dependen ă -s ă dobândeasc ă ă maiă mult ă
fa ădeăadul iăprotectori. autonomie, încredere în sine.

Mijloacele utilizate pentru realizarea obiectivelor

curriculumădiferen iatăăă ×
programulădeăterapieăeduca ional ăcomplex ăăăăăăăăă×
material didactic ×
alte mijloace ______________________________

VI. RAPORT DE EVALUAREăPERIODIC /ăSEMESTRIAL

Dataăevalu rii:ă_ianuarie 2009
Instrumente utilizate în evaluare:
probe scrise ×
probe orale ×
probe practice ×

REZULTATELEăEVALU RII PERIODICE/ SEMESTRIALE

Disciplina/ domeniul Obiective îndeplinite Obiective neîndeplinite
- identific corectă suneteleă şiă pozi iaă -nuă realizeaz ă oă scriereă
acestora în cuvinte; caligrafic ă aă litereloră şiă aă
- desparte corect în silabe cuvinte cuvinteloră (p strarea
date (oral); spa iuluiă deă scris,ă
- şi-aăînsuşitălitereleăşiă ăleăintegreaz ăînă respectarea liniaturii
Limb ăşiăcomunicare cuvinte; caietului tip I, realizarea
-citeşteă cuvinteă formateă din 1-2 silabe formei corecte a literei,
(citirea pe litere); etc.) din motive obiective
-scrieă litereleă înv ateă (separată sauă medicale (de vedere);
integrateă înă silabeă şiă cuvinte),ă prină -nuă reuşeşteă s ă scrieă dup ă
transcriere, copiere sau dictare; dictare cuvinte formate din

54
 -în elegeă adecvată mesajulă orală şiă mai multe silabe sau cu
scris datorit ă îmbog iriiă ă vocabularului mai multe consoane
cuăcuvinteăşiăexpresiiănoi; al turate ;
- formuleaz ăr spunsuriălogice,ăcoerenteă - nuă citeşteă peă silabeă
subăform ădeăpropozi ii. cuvintele;
-nuăciteşteăpropozi ii.

-diferen iaz ă forme,ă m rimi,ă culoriă -nuăpoateăs ănumereădinăă2ă

diferiteă pentruă aă formaă mul imi,ă în 2 cresc toră şiă
respectândăunulăsauădou ăcriterii; descresc torăpân ălaă10;
-utilizeaz ă corectă no iunileă deă spa iuă şiă -areă dificult iă înă aă stabiliă
timp; veciniiăunuiăănum rădat;
-recunoaşteăăşiăscrieăcorectăcifrele; -nuă reuşeşteă s ă foloseasc ă
Matematic
- realizeaz ă coresponden aă cifr -num ră terminologiaă matematic ă
prină manipulareaă corect ă aă materialuluiă înă vedereaă preg tiriiă
intuitiv-concretă şiă aă cartonaşeloră cuă pentru rezolvarea de
cifre; probleme.
-num r ă cresc toră şiă descresc toră pân ă
laă10,ăordoneaz ăşiăcompar ăcifrele .
-seă integreaz ă adecvată înă colectivulă -ară trebuiă s ă dobândeasc ă
clasei, areă prieteniă al turiă deă careă maiă mult ă încredereă înă
particip ălaăjocuriăatâtăînăcadrulăorelor. sine;
Integrarea în grupul
- seă încearc ă s ă seă
şcolar
diminuezeădependen aăfa ă
deă adul iă şiă nevoiaă deă
protec ieăşiăîncurajare.

VII. REVIZUIREA P.I.P.

DATA REVIZUIRII: ianuarie 2009

STRATEGIA DE INTERVEN IE ( perioada –semestrul al II-lea 2008-2009)

Disciplina/ domeniul Obiective revizuite

-s ă diferen iezeă ă suneteleă înv ateă pentruă aă eliminaă confuziileă înă
Limb ăşiăcomunicare
scrierea semnului grafic corespunz tor;

55
 -s ăanalizezeălitereleăînv ateăpentruăaăeliminaăconfuziileăîntreălitereleă
asem n toare;
-s ăintegrezeălitereleăînăcuvinte,ăcuvinteleăînăpropozi iiăşiăpropozi iileă
în texte scurte;
- s ă identificeă litere,ă silabe,ă cuvinteă şiă enun uriă înă textulă tip rită sauă
scris de mân ;
- s ăăcopieze/s ăătranscrie/s ăscrieădup ădictareăoriceăcuvânt;
-s ă dobândeasc ă deprindereaă deă scriereă caligrafic ,ă cuă respectareaă
formeiă şiă m rimiiă adecvateă aă literelor,ă aă spa iuluiă grafic,ă s ă scrieă ună
textăcorect,ălizibilăşiăîngrijit, utilizând semnele deăpunctua ieăînv ateă
(punctul,ăsemnulăîntreb rii)
-s ădisting ăcuvinteleăşiăsensulălorăîntr-oăpropozi ieădat ;
-s ăseăexprimeăcorectă(oralăşiăscris), formulândăpropozi iiăcorecteădină
punctădeăvedereălogicăşiăgramatical;
-s ăintegreze cuvinteleănoiăînăenun uriăproprii;

-s ă în eleag ă sistemulă pozi ională deă formareă aă numereloră dină zeciă şi

unit i,ăutilizândăobiecteăpentruăjustific ri;
-s ăscrie,ăs ăciteasc ăşiăs ăcompare numerele naturale de la 0 la 100
- s ăefectueze opera iiădeăadunareăşiădeăsc dere:
- în concentrul 0-20ă f r ă trecereă pesteă ordin,ă utilizândă obiecteă sauă
reprezent ri
- în concentrul 0-30,ăf r ătrecereăpesteăordin

Matematic - în concentrul 0-100ăf r ătrecereăpesteăordin.

-s ă recunoasc ă formeă planeă siă formeă spa iale,ăs ă sortezeă şiă s ă clasifice
dup ăform ăobiecteădate;

-s ăm soareăşiăs ăcompareălungimea,ăcapacitateaăsauămasaăunorăobiecteă
folosindă unit iă deă m suraă nestandard,ă aflateă laă îndemânaă copiilor;ă s ă
recunoasc ăoreleăfixeăpeăceas;

-s ărezolveăcuăsuportăintuitiv probleme care presupun oăsinguraăopera ieă

dintreăceleăînv ate.

Integrarea în grupul -s ă participeă laă activit iă extraşcolareă împreun ă cuă colegiiă şiă

şcolar înv toareaăclasei,ădarăşiăîmpreun ăcuăprofesorulădeăsprijin.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

56
VIII.CONCLUZII:
ElevaăH.M.ăaăreuşităs ăparcurg ăaproapeătoat ămateriaăpredat ălaăclas ,ăfiindăpermanentă
ajutat ă şiă sus inut ă înă îndeplinireaă sarciniloră ă adaptateă capacit iloră saleă atâtă deă c treă
înv toareaăclaseiăşiăprofesorulădeăsprijin,ăcâtăşiă deăc treămamaăsaăă(asistentămaternal). Şi-a
însuşită laă nivelă satisf c toră deprinderileă deă citit-scrisă şiă deă calculă matematic,ă ă deficitulă
aten ionalănuămaiăesteălaăfelădeăpronun ată(darămaiăesteănevoieădeăexerci iiăînăacestăsens), se
observ ăoăameliorareă a conduitei hiperkinetice. Integrarea în colectivul clasei s-a realizat cu
succes,ă esteă oă persoan ă agreat ă deă c treă colegiă şiă profesori.ă Comportamentulă infantilă maiă
persist ă(ănevoiaăexagerat ădeăprotec ie),ădarăseăv dăprogreseăînădobândireaăîncrederiiăînăsine, a
uneiămaiămariăindependen eăînăraportăcuăpersoaneleăînăcareăareămareăîncredere.
IX. RECOMAND RI:
Seă recomand ă înă continuareă adoptareaă uneiă strategiiă deă interven ieă personalizat ,ă
curriculumăadaptat/activitateădiferen iat ăatâtăînăclas ,ăcâtăşiăcuăprofesorulădeăsprijin,ămetodeă
activ-participativeăcareăs -iăcaptezeăşiăs -iămen in ăaten iaăconcentrat ăatâtăcâtăesteăposibil. O
aten ieădeosebit ătrebuieăacordat ăsfereiă afectiv-motiva ionaleăpentruăaăob ineăceleămaiă buneă
rezultate.

57
 CAPITOLUL IV
STUDII DE CAZ

4.1 STUDIU DE CAZ NR. 1

Elevul: A.P,
Clasa: a II-a
Vârsta: 8 ani,
Şcoalaă:ă„R.ăS.‖ăSibiu
Diagnostic : Dificult iădeăadaptareăşcolar ;ăInteligen ăsubămedieă(QIţă88).
Recomand riăpsiho-pedagogice:
Şcoal ăăobişnuit ăcuăprofesorădeăsprijin.ăCurriculumăadaptat.
Activit iăeducativeădeăstimulareăcognitiv ăşiăpsihoafectiv .
Suportăşiăsprijinăînăvedereaăadapt riiăşiăintegr riiăşcolareăşiăsociale.
TULBUR RILEăDEăÎNV ARE
Acesteă tulburǎriă seă caracterizeazǎă printr-oă func ionareă şcolarǎă substan ială subă ceaă
expectatǎ,ă datǎă fiindă etateaă cronologicǎă aă persoanei,ă inteligen aă mǎsuratǎă şiă educa iaă
corespunzǎtoareă etǎ ii.ă Tulburǎrileă specificeă induseă înă aceastǎă sec iuneă suntă dislexia,ă
discalculia,ădisgrafiaăşiătulburareaădeăînvǎ are fǎrǎăaltǎăspecifica ie.ă
Tulburǎrileă deă învǎ areă suntă diagnosticateă cândă performan aă individuluiă laă testeleă
standardizateăadministrateăindividualăreferitoareălaăcitit,ăcalculăarithmeticăsauăexpresieăgraficǎă
esteă substan ială subă ceeaă ceă esteă expectată laă etatea,ă şcolarizareaă şiă nivelulă deă inteligen ǎă ală
insului.ă Problemeleă deă învǎ areă interfereazǎă semnificativă cuă performan aă şcolarǎă sauă cuă
activitǎ ileă cotidieneă careă necesitǎă aptitudini lexicale, de calcul aritmetic sau grafice.
Demoralizarea, stima de sine scǎzutǎăşiă deficien eleăînă aptitudinileăsocialeăpotă fiăasociateăcuă
tulburǎrileădeăînvǎ are.
PROBLEMELE CURENTE - DIN PERSPECTIVA FAMILIEI (mamei)
Dizabilit iădeăscrisă– citit – calcul
Dificult iădeăconcentrare
Izbucniri violente – intoleran ăcrescut ăla frustrare
ISTORICUL PROBLEMELOR
Deălaăvârstaădeă2ăani,ăpân ălaădebutulăşcolarit iiăcopilulăs-a aflat în custodia DGASPC
şiăînăplasament,ă(mamaăsingur ăceănu aăavutăposibilitateădeăaăcreşteăcopilul)
Laăvârstaădeă6ăaniărevineăînăfamilieăal turiădeămam ,ădeătat lăvitregăactualăşiădeăfra iiă
s i,ă manifestândă ună comportamentă „s lbatic‖.ă Nuă aveaă formateă deprinderiă deă îngrijireă

58
 personal ă şiă deă autonomie.ă Dup ă aceast ă vârst ă aă maiă fostă separată deă mam ă – aceasta fiind
plecat ălaămunc ăînăstr in tate – copilul a r masăînăfamilieăal turiădeătat lăvitreg.ă
Condi iiă liminareă deă via ă (clasa a I-a - veneaă laă şcoal ă nesp lat,ă murdar,ă neîngrijit,
bolnav de râie).
PROBE PSIHOLOGICE APLICATE
29.10. 2009
MCP Raven – CT 15, Centile 18, QI= 86 (Nivel IV)

Desenul familiei – Probleme de comunicare în familie.

Copilulătr ieşteănegativăloculăs uăînăfamilie,ăsim indu-se izolat, exclus.
Arborele Koch – Stereotipii în gândire
Agresivitate,ătoleran ăsc zut ălaăfrustrare,ăanxietate
Nevoie de valorizare
Goodenough - VC = 7,2 ani QI = 83 (nivelul IV)
VM = 6 ani
Bender – SantucciăăăCTăţă39ă(Nivelăsc zutădeăstructurareăperceptivămotric )
25.10. 2010
MCP Raven – CT 17, Centile 22, QI= 88,5 (Nivel IV)
Proba Binet-Simon VM 7,2 ani QI = 92 (Nivel III)
Observareaăcomportamentuluiăînătimpulăexamin rii:
- neîncredereăînăsine,ănesiguran
- dificult iădeăexteriorizareăaăsentimenteloră(eăfoarteăserios,ărigid)
Goodenough - VM = 7 ani QI = 83 (nivelul IV)
DATE FAMILIALE
Tata – 40 ani, ofi eră(tat ăvitreg)
Mama – 37 ani, şomer
Natura familiei: elevul provine dintr-oă familieă organizat ,ă cuă tat ă vitreg,ă deă condi ie
socio- economic ăşiăcultural ămodest
Bugetul familiei: insuficient
Numărul fraţilor:ăoăsor ădeă6ăaniă(vitreg )ăşiăunăfrate,ădeă5ăani
Eventuale antecedente familiare deficitare:ănuăexist
Relaţii familiale: mici conflicte intrafamiliale datorate unor neajunsuri materiale, dar
cu caracter temporar.

59
 Atitudinea familiei faţă de copil: mama-protectoare în prezent, în trecut a lipsit fiind
laămunc ,ă tata - autoritar, sau indiferent.
Colaborarea cu şcoala: p rin iiănuăseăimplic ăactivăîn demersul educativ al copilului,
mamaăr spundeăsolicit riiăcadrelorădidacticeăpentruădiscu iiălegateădeăperforman eleăşcolareăşiă
disciplin ăaleăelevului.
ANTECEDENTE PERSONALE
Naştere: la termen, a decurs dificil
Boli ale copilăriei: afirmativ nesemnificative, de la 2 ani - copilul a stat în plasament
Starea de sănătate actuală: înă afar de problemeleă medicaleă inerenteă creşteriiă şi
dezvolt rii, elevul nu este în eviden ă cuă afec iuniă cliniceă şi/sau cronice. Dezvoltareaă fizic
este una normal ăvârsteiăiarăstareaăs nat iiăesteăbun .
DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE
Limbajăşiăcomunicare:
- înţelegerea mesajului:ăacceptabil ,ăreac ioneaz ăadecvatălaămesajeăverbale,ădarăădescifrareaă
scrisuluiăăr mâneălimitat .
- volumul vocabularului:ăvocabularăs rac, lipsitădeăcoloratur ăstilistic , cuăpu ineăadjectiveăşiă
verbe,ăfrecven aăpredominant ăaăsubstantivelorăfa ădeăalteăp r iădeăvorbire,ăă(specificăcopiluluiă
cuădeficien ămintal ăuşoar ).
- exprimare:ă structuriă gramaticaleă deficitare,ă enun uriă incomplete, lipsa acordului dintre
subiectă şiă predicat,ă dintreă num ră şiă persoan ,ă construc iiă deă tipă SPCă (subiectă +ă predicată +ă
complement), debităverbalănormal,ăuneoriăblocajeăînăcomunicareăînăsitua iiădeăstresăemo ional
- tulburări de limbaj:ă dislalieă polimorf discretă manifestat ă înă specială înă momenteleă
tesnionate, dislexie-disgrafieăuşoar .
- vârsta de apariţie a limbajului oral – 3 ani (dinăinforma iileăpeăcareăleăde ineămama)
- controlul şi coordonarea mişcărilor:ă coordonareă general ă aă mişc riloră uşoră deficitar ă
(caracteristic ădeficientuluiămintal)
- lateralitate: dreapt
- schema corporală:ăformat ăînămareăparte
- orientare spaţială:ăseăorienteaz ăînăspa iulăapropiat
- orientare temporală:ăcuălacuneă(cunoaşteămomenteleăzilei,ăzileleăs pt mânii)
Cognitiv :
- percepţie: difuz ,ă superficial ă aă materialuluiă deă înv are, uneori uşoră distorsionat ,ă
imagini perceptive lipsite de detalii;
- atenţie :ăfluctuant ,ădificult iădeăconcentrareăaăaten iei,ădistributivitateăsc zut ;

60
 - memorie:ămemorareămecanic ,ăp strareădeăscurt ădurat ,ăreactualizareălacunar ;
- gândire: concret-situa ional ;
- imaginaţie:ăs rac ,ădeătipăreproductiv,ălipsit ădeăimaginiănoi,ăoriginale;
Activitatea:
- implicarea în sarcină:ăpu inăimplicat,ămariălacuneăînăcunoştin e,ămariăr mâneriăînăurm ălaă
înv tur ăşiălaăalteăactivit i;
- sârguinţa:ăpu inăsârguincios;
- autonomie:ănesigur,ădependent,ăf r ăinin iativ ;
Tr s turiădeăpersonalitate:
- temperament: tipă combinat:ă uneoriă putenică exteriorizat,ă impulsiv,ă nest pânit,ă inegal,ă
iritabil, agresiv, activ, alteori hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
- emotivitate: emotiv, impulsiv,ăuneoriăexcesivădeătimid,ăemo iileăîiăperturb ăactivitatea;
- dispoziţie afectivă predominantă: fluctuant :ăvesel,ăoptimistă– predominant;
- însuşiri aptitudinale: lucreaz ăgreoi,ăcuăerori,ănuăseăîncadreaz ăînătimp;
- trăsături de caracter:
- atitudineaăfa ădeăsine:ăuşorăegocentrism;
- reac ioneaz ărezonabil,ăşiăîncearc ăs ăseăcorecteze;ă
- atitudineaăfa ădeăceilal i:ăpozitiv ,ămanifest ăşiăcereăprietenie;
Nivel socio-afectivăşiăadaptareaăînămediulăşcolar:
- stabilitatea conduitei: uşoar ă instabilitate,ă cuă abateriă comportamentaleă relativă frecvente,ă
darănuăgrave;ăseăsup r ăşiălas ăs ăseăvad ăacestălucru;
- conduita în grup:ă deşiă îşiădoreşteăs ăseăintegreze,ă rareoriă reuşeşteăcuăadev rat,ă dină cauzaă
oscila ilorăemo ionaleăşiăaăimpulsivit ii;
- rezistenţa la solicitări: sc zut ,ăneajutorat,ăineficient;
- capacitate de adaptare: sc zut ,ăcuăizbucniriăviolente,ătoleran ăsc zut ălaăfrustrare.
DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE
- ruta şcolară: - înv mântulăpreşcolar:ăcopilulăs-a aflat în plasament;
- înv mântulăprimar:ăşcoala cu clasele I-VIII,ăcuătratareădiferen iat ;
- stilul de muncă intelectuală:ăneglijent,ăcuăr mâneriăînăurm ălaăînv tur ăşiălaăalteăactivit i;
- conduita la lecţii: de obicei pasiv,ăaşteapt ăs ăfieăsolicitat;
- discipline la care întâmpină dificultăţi:ălimbaăromân ăşiămatematic ;
- rezultate şcolare: foarte slabe.
SERVICIIăTERAPEUTICEăDEăCAREăBENEFICIAZ ăCOPILUL
- Activit iăeducativeăsuplimentareă– cu profesor de sprijin

61
 - Suportăşiăsprijinăînăvedereaăadapt riiăşiăintegr riiăşcolareăşiăsociale
- Activit iăeducativeădeăstimulareăcognitiv ăşiăpsiho-afectiv ă- cabinetulăpsihologicăalăşcolii.
PROPUNERIăŞIăSTRATEGIIăDE AMELIORAREăAăEŞECULUIăŞCOLARă
* Menţinerea orientării şcolare a elevului către învăţământul de masă cu tratare
diferenţiată
* Menţinerea unei colaborări permanente între familie, colectivul profesoral şi consilierul
şcolar - în vederea aflării celei mai bune modalităţi de progres şcolar.

Perspectivaăfamilial
- Discu iiă cuă p rin iiă elevuluiă ă înă careă seă clarific ă importan aă implic riiă şiă aă sprijinuluiă
afectivăoferităelevuluiă înă familie,ăprecumă şiă importan aăinteresuluiămanifestatădeăfamilieăfa ă
de conduitaăşcolar ăgeneral ăaăfiuluiălor.
- Includerea familiei într-un Program de educare/consiliere a părinţilor.
Perspectivaăpedagogic
- Tratareaădiferen iat ăaăelevuluiălaăădisciplineleăădeăstudiuăproblematiceăpentruăacesta.
- Atitudineă suportiv ă dină parteaă înv torului,ă încurajareaă acestuiaă şiă înt rireaă
comportamentelorăaşteptateăprinărecompenseădeătipăşcolar,ădeterminândăastfelăcaămotiva iaă
extrinsec ăaăelevuluiăs ădevin ăunaăintrisec .
- Includereaăelevuluiăînădiverseăactivit iăextraşcolareăînăcadrulă c roraăacestaăareăini iative,ă
îşiămanifest ăcreativitateaăşiăîşiăpuneăînăvaloareăaptitudileăsaleăspeciale.
- Gratificareaăfiecaruiăprogresăob inutăpeăparcursulămodific riiăconduiteiăsaleăînăsensulădorit
prinăîncuraj riăşiărecompense.
- Monitorizarea permanent ăaăevolu ieiăşcolareăşiăpersonaleăaăacestuia.
Perspectivaăpsihologic
- Antrenareaăabilit ilorădeăcomunicare-rela ionareăînăgrupulăco-vârstnicilor.
- Ghidareă şiă suportă dină parteaă dasc liloră înă vedereaă dep şiriiă problemeloră deă integrareă înă
grupul/colectivulăclaseiăşiăînăvedereaăadapt riiăşcolare.
- Stimularea/încurajareaă ă particip riiă înă activit ileă deă grup pentruă dep şireaă blocajeloră şi
defenselor înăvedereaăcreşteriiăîncrederiiăînăsine,ăstimeiădeăsineăşiăadecv rii.
Observaţii:ă
Natura handicapului psiho-educa ională peă careă îlă manifest ă elevulă A.P.ă este în mare
parte de tipăemo ional.ăÎnăfamiliaăpeăcareăcopilulăaăreg sit-oădoarălaăvârstaăşcolarit iiăexist ă
problemeă deă comunicare.ă Tat lă vitregă esteă autoritară sauă absent.ă Înă prezent,ă copilulă tr ieşteă
negativăloculăs uăînăfamilie,ăsim indu-se izolat, exclus.

62
 Lipsaă deă competen ă înă activitateaă şcolar ă (tulbur rileă deă înv are)ă seă datoreaz ă
lipseiădeăstimulareăcognitiv ădarăşiăcaren elorăafective.ăCopilulămanifest ăneîncredere în sine,
nesiguran şiăoămare nevoieădeăaăfiăacceptatăşiăvalorizat.ă
Înăcestăcaz,ăpeălâng ăeduca iaăformal ăşiăeduca iaăinformal ăăareăunărolăimportant.

4.2 STUDIU DE CAZ NR. 2

Dateăpersonaleăşiăfamiliale
Numeleăşiăprenumele: D.Ş.
Dataănaşterii: 26.02.1999
Clasa: a IV-a
Unitateaăşcolara: L. T. ,,C. N.‖ Sibiu
Numeleăşiăprenumeleăp rin ilor:
Tata – D.I.
Mama – D.G.A.
Ocupa iaăp rin ilor:
Tata – electrician
Mama – montator
Fra i ---------------
Condi iiădeălocuit:
Copilulă locuieşteă împreun ă cuă familiaă adoptiv ,ă într-un apartament compus din 2
camereăşiădependin e.
Traseulăeduca ional:
D.Ş.ă aăfrecventatăGr dini aăNr.ă43 - Sibiu,ăiarădeălaăvârstaădeă8ăaniă esteăelevulăşcoliiă
noastre,ăbeneficiindădeăcurriculumăadaptatăşiăprofesorădeăsprijin.
Evaluarea climatului familial:
D.Ş.ă aă fostă internat la Spitalul de Pediatrie Cisnadie, jud. Sibiu,ă deă mamaă biologic ă laă
câteva luni, caăurmareăaăb t ilorăaplicateăşiăapoiăabandonatădeăaceasta.
Laă6,5ăluniăaăfostăîncredin atăfamilieăD.I., peăoăperioad ădeăprob ăşiădatăînăadop ieălegală
la vârsta de 2 ani.
Familiaă deă adop ieă esteă legală constituit ,ă ambiiă p rin iă adoptivi auă locuriă deă munc ă şiă
venituri stabile.
P rin iiă adoptiviă auă studiiă licealeă şiă suntă preocupa iă deă creareaă unuiă climată favorabilă
creşteriiăşiăeduc riiăcopilului.

63
 În procesul de îngrijire este prezent ăşiăbunicaămatern ăcareăînso eşteăcopilulălaăşiădeălaă
şcoal ,ăiarăînăweekendăîlăduceălaă ar ,ăundeăaceastaăde ineăoăcas .ă
Rela iileăfamiliale:
Rela iileă familialeă suntă înă generală armonioase,ă b iatulă fiindă înconjurată cuă aten ieă şiă
afec iuneă deă c treă p rin iiă adoptiviă şiă bunici.ă Familiaă esteă unit ,ă to iă membriă familieiă
participândălaăactulădeăeduca ieă.
Cândă aă fostă adoptată nuă seă eviden iauă problemeă psihiceă şiă deă comportamentă aleă
copilului.ăDup ăspuseleăp rin ilorăacesteaăauăfostămanifesteăînăjurulăvârstei de 3 ani, ceea ce i-
aădeterminatăs ăsoliciteăinvestiga iiădeăspecialitate.
Toateă eforturileă loră seă canalizeaz ă spreă recuperareaă copiluluiă şiă spreă oă şcolarizareă
normal ,ăavândădinăclasaăIăcertificatădeăcopilăcuăcerin eăeducativeăspecialeăşiăintegrarea lui în
şcoalaădeămas ăcuăcurriculumăadaptat.
Familiaă manifest ă oă atitudineă supraprotectoare,ă nepermi ândă copiluluiă sa-şiă dezvolteă
suficientăautonomiaăpersonal .ăFaptulăc ăşiălaăvârstaădeă11ăaniăesteăpermanentăînso itălaăşcoal ă
deăunăadultă (cuătoateăc ă locuieşteăînă zon ),ăiă seăduceă ghiozdanul,ă iă seăleag ăşireturileăşiă iăseă
încheie fermoarul, etc.ă denot ă oă grij ă careă nu-iă d ă posibilitateaă s -şiă dezvolteă maiă multă
deprinderileă deă autoservireă specificeă vârsteiă cronologice,ă aspectă subliniată şiă deă mediculă
neurologăpediatruăşiăcatalogată,,caăr sf ‖.
Date medicale
Stareaăgeneral ăaăs n t iiăaăcopilului:
Dezvoltareaăfizic :
În l imea:ă1,45ăm
Greutatea: 36 kg
Diagnostic medical:
 Miopie
 Tratament medicamentos (Stratera) pentru hiperkinetism
Diagnostic psihologic:
 Dificult iăşcolareăpeăfondădeăintelectălaminar - deficien ămintal ăuşoar
 Tulburareăhiperkinetic ădeăconduit
 Labilitateăemo ional
Diagnosticăeduca ional:
 Prezint ăC.E.S.

64
Rezultatulăintervenţieiăpentruăcreştereaăadapt riiăşiăaăperformanţelorăşcolareăaleăluiăD.Ş.:
Prezint ă intelect deă limit ă (QIţ76),ă opera iiă rigideă aleă gândirii,ă stadiulă opera iiloră
concrete,ă reprezent riă s race,ă percep ieă difuz ,ă volumă redusă ală memoriei,ă concentrareaă şiă
stabilitateaăaten ieiădeficitar ,ăvocabularăs rac,ătulbur riăde limbaj (pararotacism), imaturitate
afectiv-comportamental . Toateăacesteăcaracteristiciădetermin ăunărandamentăşcolarăsc zut.
Temperamentul
D.Ş.ă esteă anxios,ă retras,ă nesigur,ă interiorizat,ă hipersensibil,ă cuă dispozi iiă afectiveă
fluctuante. Orice schimbareăaărutinei,ăaămediuluiăşiăaăcadrelorădidacticeăîlătulbur ,ămanifestândă
atacuriă deă panic ,ă reac iiă impulsive. Peă perioadaă pauzeloră esteă retras,ă nuă rela ioneaz ă cuă
colegii,ă prefer ă s ă steaă izolată sauă înă preajmaă adul ilor. Areă reac iiă impulsiveă cândă ceilal i
colegiăîlătachineaz ăsauăfacăglume,ăîncepeăs ăplâng ăşiăs ă ipe.
Înătimpulăorelorădeăcursăsolicit ăpermanent ăaten ie,ăareănevoieădeăîncuraj ri,ăstimul ri,ă
aprecieriăşiădirijareăpeătotăparcursulăactivit iiădeăînv are.
Prezint ă rezisten ă sc zut ă laă efortă intelectuală şiă frustr riă cândă nuă poateă rezolvaă oă
sarcin .
Caracterul
Seă eviden iaz ă caă tr s turiă pozitive,ă dorin aă deă aă mul umiă peă ceiă dină jură (adul i),ă
încercareaădeăaăseăcorectaăpentruăaăfiăapreciatăşiăaă,,p stra‖ădragosteaăfamiliei,ăfiindu-iăteam ă
de aăfiăabandonat.ăNuăminte,ărespect ăproprietateaăaltoraăşiăesteăfoarteăafectuosăcuăpersoaneleă
peăcareăleăîndr geşte.
Tr s turileă negativeă suntă legateă deă activit ileă şcolare,ă necooperândă atunciă cândă
consider ătemeleă grele,ăseăsup r ăşiă las ăs ăseăvad ăaceasta, devine agresiv, mofturos, gelos
cândăseăacord ăaten ieăşiăaltorăcopii (laăcabinetulăpsihologicăşiăacas ).
Rezultatulăinterven ieiăpsihopedagogiceăşiăinstructiv-educative:
Peă perioadaă şcolarizariiă s-auă formată deprinderiă deă citireă relativă corect ,ă scriereă dup ă
dictareă cuă uneleă omisiuniă deă litere,ă cuă nerespectareaă reguliloră ortograficeă şiă deă punctua ie,
abilit iădeăcalculămatematică(concentrul 0-1000), cu suport intuitiv-concret. Manifest ăinteresă
pentru desen, religie (fiind impresionat de evenimentele religioase).
Înăprivin aăcomportamentuluiăseăconstat ăunăprogresăînăacceptareaăschimb rilorădinăjur
(fluctua iaă cadreloră didactice),ă oă oarecareă atitudineă pozitiv ă înă acceptareaă sarciniloră şcolare,ă
inclusivăaătemelorădeăcas .
Aştept rileăp rin ilorăînăprivin aărezultatelorăşcolareădep şescăpoten ialulăcopilului,ăiară
aceştiaădorescătotămaiămultădeălaăel,ăsuprasolicitându-l.

65
 Ac iunileă conjugateă aleă cadreloră didactice,ă p rin iloră şiă specialiştiloră s-au soldat cu
minimeăprogreseăînăob inereaădeăperforman eăşcolare iar într-oăclas ăcuăunăefectivădeăeleviămaiă
pu inănumerosăstimulareaăcognitiv ăarăfiămaiăeficient ă.

4.3 STUDIU DE CAZ NR. 3

Etapeleăprogramuluiădeăintegrareăşcolar ăindividual ăpentruăelevulăcuăCES:
1. Culegerea datelor:
- Numeleăşiăprenumele:ăC.D.
- Dataănaşterii:ă14.05.1991
- Clasa: a V-a,ășcoal ădeămas
- Prezint ă cerin eă educativeă specialeă (conformă certificatuluiă deă expertiz ă şiă orientareă
şcolar )- elevăcuăCESăintegratăînăînv ț mântulădeămas
- Domeniul de interven ie:ăeduca ional
2.ăAnalizaăşiăprelucrareaădatelor
a. Diagnostic medical: miopie forte cu astigmatism, stare post scleroplastie
posterioar ;ă gradă deă deficien ă –mediu;ă copilulă necesit ă oă opera ieă urgent ă laă ochi,ă motivă
pentruă careă aă fostă necesar ă oă perioad ă deă spitalizareă pentruă investiga iiă şiă vaă urmaă oă alt ă
period ădeăspitalizareăpentruăopera ieă.
b. Examinarea psihologică:
Prezentarea fizică generală (observa ie):ă bineă dezvoltată dină punctă deă vedereă fizic,ă
în l imeăşiăgreutateăadecvateăvârstei;ăcomunicarea mimico-gestual ăs rac ,ăuşorăperturbat ădeă
deficien aăvizual .
Date despre familie: provine dintr-oăfamilieănumeroas - tata,ămama,ătreiăfra iăşiătreiă
suroriămaiămici,ăunăfrateăvitregămaiămare;ăstareaămaterial ăesteămodest ;ăatmosferaăînăfamilieă
esteănormal ;ăstareaădeăs n tateăaămembrilorăfamilieiăînăgeneralăbun ;ăp rin iiăsuntăinteresa iă
deăsitua iaămedical ăşiăşcolar ăaăcopilului (dateăob inuteădinăconvorbireaăcuăp rin iiăelevului).
Diagnostic psihologic: deficien ămintal ămedie,ădeficităsenzorial, grad mediu
Aplicarea probelor psihologice
Proba perceptiv-motric Bender-Santucci: punctajulă ob inută 24ă puncteă (procentajă deă
realizare a sarcinii 48%) – subă nivelă mediu;ă tulbur riă aleă percep ieiă spa ialeă determinateă deă
lipsaă regl riiă interneă aă activit ii,ă dară maiă alesă cauzateă deă deficien aă senzorial ;ă activismulă
redusă duceă laă oă observareă superficial ă aă modelului;ă lipsaă reprezent riloră spa ialeă clareă şiă
adecvate modelului.

66
 Concluzii: deficien e ale capacit iiăintelectuale,ădeăpercep ieăspa ial ,ăaleămotricit ii,ă
chiarăaleăstabilit iiăemotive.
Scaraădeăinteligen ăWechsleră(WISC): QIăverbalţ58,ăQIăperforman ţ45,ăQIătotalţ46ă
– deficien ămintal ămedie.
Concluzii: deficit de dezvoltare a gândirii asociative; incapacitate de a distinge
esen ialulădeăneesen ial;ălipsaăabilit iiădeăaăselec ionaăşiăverbalizaărela iiăadecvateăîntreădou ă
obiecteăsauăconcepteădiferite;ăcapacitateărelativăsc zut ădeă concentrareăşiăfluctuen aă aten iei;ă
gradă sc zută deă dezvoltareă aă gândiriiă abstracte;ă s r ciaă informa iilor,ă limbaj s rac;ă capacitateă
redus ădeăinformareăşiăizolareăaăformelorăneesen ialeădeăceleăesen ialeă(handicapulăvizual,ădară
şiă aten ieă şiă concentrareă deficitare). Deficien eă deă organizareă perceptiv ;ă dificult iă înă
planificareaăevenimentelorăsecven ială- cauzalăşiăsintetizarea datelor într-un întreg inteligibil;
lipsaăabilit iiădeăaăprevedeaăşiăplanifica;ăcapacitateăredus ădeăanaliz ăşiăsintez ,ădificult iăînă
anticipareaăvizual ăaărela ieiăparte-întreg;ădeficien eădeăcoordonareăvizuo-motric .ăă
Test Praga pentru investigareaăaten ieiădistributiveăşiăevaluareaărezisten eiălaăoboseala
psihic :ă aten ieă distributiv ă deficitar ;ă subiectulă intr ă greuă înă sarcin ,ă seă mobilizeaz ă cuă
greutate;ă înă momentulă înă careă întâmpin ă dificult iă doreşteă s ă renun e,ă s ă abandonezeă („nuă
ştiu‖,ă „nuă g sesc‖,ă „nuă exist ‖);ă manifest ă oboseal ă senzorial ;ă lentoareă înă execu ie;ă
rezultateleă seă îmbun t escă progresivă odat ă cuă în elegereaă sarcinii,ă obişnuireaă cuă activitatea,ă
creştereaămotiva ieiă(dac ăobserv ăc ăseădescurc ăesteămotivatăs ăcontinue).
Concluzie: deficien eleăaten ieiădistributiveăşiăconcentrate,ăprecumăşiăobosealaăpsihic ă
şiă maiă alesă senzorial ă peă careă oă acuz ă (probabilă şiă dină obişnuin aă deă aă fiă protejată şiă l sată înă
pace)ăpotăfiăcauzeăcomplementareăaleărandamentuluiăşcolarăsc zut.
Labirinturi:ăspiritulădeăobserva ieădezvoltatălaănivelămediu,ăcoordonareaăoculo- motorie
esteăputernicăinfluen at ă deăhandicapulă vizual;ădac ăsarcinaăsolicit ămaiă multă vederea,ăapareă
obosealaăsenzorial .
Test forme identice Thurstone pentru investigarea spirituluiădeăobserva ieăşiăaăaten ieiă
concentrate:ă spirită deă observa ieă deă nivelă mediu,ă capacitateă deă analiz ă şiă concentrareă asupraă
sarciniiăpân ăînămomentulăapari ieiăoboseliiăsenzorialeăşiănevoiiădobânditeădeăaăseăautoproteja.ă
Memorie de figuri: din cele şaseă figuriă auă fostă recunoscuteă corect cinci (83%) –
memorieădeăscurt ădurat ădestulădeăbun ,ăfidel .
Chestionar Woodworth pentruă investigareaă personalit ii:ă uşoareă tendin eă deă
emotivitate (112 puncte) - individă impresionabilă şiă sensibil,ă înă situa iiă critice pot exista
dificult iădeăadaptare; poateăintraăînăderut ,ăteam ,ăezitareăînăfa aăobstacolelor;ărecomand riă–
respectareaăcondi iilorădeăpsihoigien ,ăevitareaăconflictelor;ăelementeădepresiveăşiăipohondriceă

67
(78 puncte) – lipsaă deă vigoareă fizic ă şiă psihic ,ă teamaă deă boal ,ă exist ă pericolulă deă aă c deaă
uşorăînădepresie.
c. Examinarea competenţelor şcolare: înăurmaăaplic riiăunorătesteădeăevaluareălaălimbaă
român ă şiă matematic ă vizândă principaleleă subcapacit iă s-auă observată tulbur riă deă citireă şi
scriere:ăidentific riăgreşiteădeăcuvinteăşiăfalseărecunoaşteri,ădeficien eăînăîn elegereaăcuvintelor,ă
dificult iă înă desprindereaă ă informa iiloră deă detaliuă dintr-ună mesajă ascultat,ă nuă citeşteă fluent,ă
corectă şiă expresiv,ă confuziiă deă litere,ă scriereă defectuoas ,ă greşeliă deă ortografieă şiă punctua ie,ă
vocabularăs rac;ădificult iădeăcalculămintalăşiăscris.
3.ăPlanificareaăprogramuluiădeăinterven ieăpersonalizat :
Acesteă dateă auă determinată alegereaă unuiă tipă deă terapieă ceă vizeaz ă corectareaă
tulbur rilorădeăcitireăşiăscriereădesf şurat ăînăparalelăcuăprogramulădeăeduca ieăpsiho-motric ăşiă
vizuală perceptiv .ă Seă voră desf şuraă activit i/exerci iiă specificeă avândă caă scopă organizareaă
conduiteloră şiă structuriloră perceptiv-motrice: lateralitatea, schema corporal ,ă conduitaă şiă
structura perceptiv-motric ădeăform ,ăorientarea,ăorganizareaăşi structurareaăspa io-temporal .
Programulădeă educareăaă abilit ilorăvizual-perceptiveăaăfostăstructuratăpeă urm toareleă
coordonate: coordonarea vizual motorie, coordonarea motorieă general ,ă coordonareaă
motricit iiă fine,ă percep iaă obiect-fundal,ă mişc rileă corporale.ă Fiecareă etap ă cuprindeă
activit i/exerci iiăspecificeădesf şurateăsubăform ădeăjoc,ăfişeădeălucru,ăetc.ăăPentruăcorectareaă
tulbur riloră deă citit-scris se vor folosi:ă exerci iul,ă activit ileă creative,ă conversa ia,ă joculă
didactic,ă problematizarea,ă fişeleă deă lucruă aleseă înă concordan ă cuă planificareaă anual ă şiă
semestrial ăaăclaseiă aăV-aălaălimbaăşiă literaturaăromân ădup ăcareăaăfostăîntocmit ăprogramaă
şcolar ădeăsprijin.

68
 CAPITOLUL V
PLANURIăDEăLEC IE ŞIăJOCURIăDIDACTICE

5.1 Proiectădidacticămatematic
ŞCOALA:ăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII, Sibiu
DATA: 20 III 2009
CLASA: a III-a
ELEV CU C.E.S.: M. L. N.
PROPUN TOR: M. A.
ARIA CURRICULAR :ăMatematic ăşiăştiin e
DISCIPLINA: Matematic
UNITATEA DE ÎNV ARE:ăă―Adunareaăşiăsc dereaăînăintervalulă0-100‖
SUBIECTUL: ―Problemeăcareăseărezolv ăprinăadunareăşiăsc dere‖
TIPUL LEC IEI:ădeăconsolidareăaăcunoştin elor
SCOPUL:ăăDezvoltareaălimbajuluiămatematicăşiăaăgândiriiălogiceăînărezolvareaădeăexerci iiăşiă
probleme;

OBIECTIVEăOPERA IONALE:
O1 – S ărezolveăcorectăexerci iileădeăcalculămintal (ghicitorile matematice);
O2 – S ăasociezeăcorectătermeniiămatematiciăcuăopera iaăcorespunz toareă(adunareăsauă
sc dere);
O3 – S ă foloseasc ă corectă algoritmulă deă rezolvareă aă exerci iiloră şiă a problemelor
propuse;
O4 – S ăcompletezeăcorectăenun ulăproblemei,ărespectândăcerin eleădate;
O5 – S ăcompun ăproblemeădup ăimaginileăşiăexerci iileădate;
O6 – S ăfoloseasc ălimbajulămatematicăadecvat.

STRATEGII DIDACTICE
a. Metodeăşiăprocedee:ăconversa ia,ăexplica ia,ăexerci iul,ăproblematizarea
b. Mijloaceădeăînv mânt:ăcomputer,ăfişaăcuăghicitori,ăfişa cu probleme,ăcartonaşeăcuă
termeni matematici, lipici, bomboane.
METODE DE EVALUARE: observareăcurent ,ăaprecieriă verbale,ăapreciereaăproblemeloră
rezolvateăpeăfişaădeălucru

69
 Strategia
didactic

Obiective
Metodeăşiă Evaluarea
Etapeleălec iei Activitatea profesorului Activitatea elevului Mijloace
procedee
1.Organizarea Voi asigura condi iileă optimeă pentruă Seă preg testeă pentruă Conversa iaă
bunaădesf şurareăaălec iei. lec ie.
lec iei
2.Reactualizarea O1 Voi citi câteva ghicitori matematice pe Rezolv ăghicitorile. Exerci iu fişa cu Apreciereăverbal
care elevul le va rezolva oral (vezi oral ghicitori
cunoştin elor
Anexa 1)

3.Anun areaă Ast ziălaăoraădeămatematic ăvomărezolvaă

exerci iiă şiă problemeă cuă adunareă şiă
temei
sc dereă
4.Dirijarea Voi da elevului mai multe cartonaşeă în Rezolv ă sarcinaă Explica ia cartonaşeă cuă
O2 formaă deă fonti ă peă care sunt termeni propus .ă termeni Apreciereăverbal
înv rii
matematiciă (m reşteă cu,ă micşoreaz ă cu,ă matematici,
O6 sum ,ă diferen a,ă etc.)ă peă careă acestaă vaă lipici.
trebuiă saă leă lipeasc ă corespunzatoră ină
dreptulă cartonaşuluiă peă careă scrieă
Adunare sau Scădere.
Elevul va alege un Exerci iuă Observareăcurent
O3 Voiă oferiă ună coşulet cu mai multe bile elă şiă vaă rezolvaă
bile eleă peă careă suntă scriseă problemeă problema în scris,
careăcon inătermeniămatematiciăşiăcareăseă respectândă paşiiă deă
rezolv printr-oăsingur ăopera ie.ă rezolvare a unei
probleme.
Voiă oferiă elevuluiă oă fişaă (Anexaă 2)ă peă Aprecierea
Fişa cu
care sunt trecute datele de la patru Elevul va complete problemelor
O4 probleme. Unele date nu sunt complete fişaăconformăcerin ei. probleme rezolvateăpeăfiş

70
 şiătrebuie completate de elevi astfel încât
problemaă s ă seă rezolveă prină opera iaă
specificat ă(adunareăsauăsc dere).
computer

Voi prezenta pe calculator anumite Elevulă priveşteă Problematiz Apreciere verbal

O5 imaginiă sugestiveă dup ă careă elevulă s imaginileă şiă compuneă are
compun ăşiăs ărezolveăînăscrisăprobleme. şiă rezolv ă în scris Observareăcurent
problemele.
5.Evaluare O6 Voiă ar taă elevuluiă ună coşă cu mai multe bomboane
bomboane:ă 5ă galbeneă şi 7 portocalii.
Folosindu-seă deă acesteaă s enun eă şiă s ă
rezolveă orală oă problem ă careă seă rezolv ă
prină adunareă şiă oă problem ă careă seă
rezolv ăprinăsc dere.
6.Încheiere Voi lauda elevul pentru progresele
înregistrate. Dreptă recompens ă îi voi
oferi bomboane.

71
 Anexa 1

Ghicitori matematice

1) Zeceăfeteăud ăflori, 2) Optăr uşteăcamăb l ate

Şiăauăzeceăstropitori, Danseaz ăpeălacăm iăfrate.

Nou ăstropitoriăsuntăgoale. Dac ămaiăvinăînc ăşase,

C teăstropitoriăsuntăoare ? Câteăsuntăacum,ăm iăfrate?

Calcula i: ………………. Calcula i: ………….....

R spuns: ……stropitori R spuns: ……r uşte

3) Înăvaporulăcelădinăfa , 4) Ana are patruzeci

Trag opt marinari, oăa . Deăardeiăşiăcastrave i

Înăvaporulăcelădinăurm , Dac ăcastrave iăsuntăşapte,

Şapteămarinariăseăplimb . Spuneăcâ iăardeiăsuntăfrate?

Spune iute, dac ăpo i, Calcula i:………………

Câ iămarinariăsuntădeăto i? R spuns: ……ardei

Calcula i:ă……………………

R spuns:……marinari

5) ÎnăseraăluiămoşăPandele Calcula i: …………………

Sem nate-s floricele. R spuns: ……..flori

Dou zeciămuşcateăalbe,

Dou zeciămuşcateăroşii,

Şiăcincizeciădeătuf nele.

Spuneătuăm iăşcol rele,

Câte flori are Pandel

72
 5.2 Proiect didactic interdisciplinar
DATA : 12 .05. 2010
CLASA : a V-a A
ELEV BENEFICIAR : F.B. (elev CES)
ARIAăCURRICULAR :ăLimb ăşiăcomunicare.ăMatematic ăşiăştiin e
DISCIPLINA :ăLimbaăşiăliteraturaăromân .ăMatematic .ă
SUBIECTUL : Activitateăinterdisciplinar ăpentruărecapitulareaăcunoştintelor.ăă
TIPULăLEC IEI :ăFormareăşiăconsolidareădeăpriceperiăşiădeprinderi

SCOPULăLEC IEI :
Recapitulareaă şiă sistematizareaă cunoştin eloră deă comunicare,ă citire,ă scriere,ă calculă
matematic.

OBIECTIVEăOPERA IONALE :
O1 – s ă citeasc ă înă ritmă propriu,ă laă primaă vedere,ă propozi iiă şiă s ă fac ă dovadaă în elegeriiă
mesajului acestora;
O2 – s ăalc tuiasc ăăpropozi iiădup ăimaginiăşiăs ăleăscrieăcorect;
O3 – s ădespart ăcuvinteăînăsilabe;
O4 – s ăordonezeăcuvintele,ăalc tuindăpropozi ii;
O5 – s ăefectuezeăoralăşiăînăscrisăadun riăşiăsc deriăînăconcentrulă0ă– 1000;
O6 – s ăidentificeăfigurileăplaneăînv ate;ă
O7 – s ărezolveăproblemeăsimpleăcuăajutorulăopera iilorăînv ate.

STRATEGIAăDIDACTIC :
- METODE ŞI PROCEDEE: exerci iul,ă conversa ia,ă muncaă independent ,ă explica ia,ă
problematizarea, jocul didactic;
- MATERIALE DIDACTICE: jetoaneăcuăcuvinte,ăjetoaneăcuăbancnoteăşiăimagini,ăfişeădeălucru,ă
socotitoare, calculator;
- FORME DE EVALUARE: individual

BIBLIOGRAFIE :ăPi il ăT.,ăMih ilescuăC.ă„Limbaăşiăliteraturaăromân - manual pentru clasa

a II-a‖,ă Edituraă Aramis,ă Bucureşti,ă 2004;ă P r ial ă V.,ă P r ial ă D.ă „Matematic ă – manual
pentru clasa a II-a,ăEdituraăEuristica,ăIaşi,ă2006.

73
 Etapeleălec iei Obiective STRATEGIAăDIDACTIC Metode
(timp) opera ionale Activitatea profesorului Activitatea elevului şiăprocedee
(1) (2) (3) (4) (5)
I. Momentul Asigur ă condi iileă necesareă desf şur riiă înă Seă preg teşteă pentruă începereaă Exerci iulă
organizatoric buneă condi iiă aă lec iei,ă cerândă elevuluiă s -şiă activit ii. organizatoric
1’ preg teasc ăceleănecesareăorei.
II.ă Anun areaă lec ieiă Informeaz ăelevulăasupraăscopuluiăactivit iiă – Elevulăascult ,ărepet . Conversa iaă
şiă aă obiectiveloră deă aă repeta,ă prină jocuri,ă cunoştin eleă deă citit-
propuse scrisăşiădeăcalculămatematic.
1’
III. Dirijarea înv rii Distribuieă elevuluiă jetoaneă cuă propozi iiă - Citeşteăîntreb rileăşiăr spunde. Exerci iul
5’ O1 întreb riăsauăpropozi ii-comenzi.

12’ Prezint ăelevuluiăfişaăînăcareăareăcaăsarcin ădeă Observ ă imaginile,ă alc tuieşteă Conversa ia

O2 lucruă s ă alc tuiasc ă enun uriă cuă ajutorulă enun uriăoral,ăapoiăînăscris. Explica ia
imaginilor – anexa 1. Verificareăşiăcorectare. Exerci iul

Prezint ă fişaă deă lucruă înă careă elevulă vaă citiă Observ ă imaginile,ă citeşteă Conversa ia
6’ propozi iileă dateă şiă vaă identificaă imaginileă propozi iile,ă apoiă scrieă laă fiecareă Explica ia
O2 corespunz toareă – anexaă 2.ă Verific ă şiă imagineă cifraă corespunz toare Exerci iul
corecteaz . imaginii.

Propuneă fişaă deă lucruă cuă dou ă jocuriă Rezolv ă exerci iileă prină calculă Exerci iul
O5 matematice – anexa 3. oralăşiăscris,ăscrieărezultatele.ă Munca
7’ Verific ăşiăcorecteaz . independent

Fişaă de lucru pentru identificarea figurilor Identific ă figurileă geometrice,ă Exerci iul
geometrice plane – anexa 4. completeaz ătabelul.

IV.ăOb inereaă Propuneă joculă didactică peă calculatoră „Înv mă Particip ă laă jocă şiă rezolv ă Exerci iul
performan ei O1; O4 s ăcitim‖. cerin eleăexerci iilorăpropuse. Problematizarea
10’

74
V. Feedback final Joculă „De-aă magazinul‖ă – cu jetoane Calculeaz ă şiă „pl teşte‖ă Jocul didactic
7’ reprezentândăobiecteăşiăbancnoteăilustrate. obiecteleă„cump rate‖. Problematizarea

1’ Face aprecieri referitoare la activitatea Ascult ă aprecierileă f cute.ă Vaă Aprecierea

desf şurat ădeăelevă. primiă dreptă recompens ă ună CDă verbal
cu jocuri didactice si un joc-
labirintă (anexaă 5),ă dac ă peă
parcursul orei s-a implicat în
sarcinile cerute.

75
 ANEXA 1

1. Alc tuieşteăenun uriădup ăurm toareleăimagini:ăăăăăăăăă

1._________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
2._________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3._________________________________________________________________________________________

ANEXA 2

2. Scrie, laăfiecareăimagine,ăcifraădinădreptulăpropozi ieiăcareăseăpotriveşte:

1. Maşinaăcircul ăpeăşosea.

2. Copiii fac concurs de alerg ri.

3.ăElefantulăareăoătromp ămare.

4.ăC su aăareăunăacoperişăroşu.

5.ăBunicaăneăciteşteăoăpoveste.

6.ăD nu ăseăjoac ăcuăcuburi.

7.ăUrsulăm nânc ămure.

8.ăTrenulăpleac ădinăgar .

76
 ANEXA 3

„Piticiiăăculegăăciuperci‖

341 + 528 = 869 – 853 = 948 –503 = 112 + 684 =

16
445
869
796

Calculeaz ăşiăafl ăcâ iăc l toriăsuntăînătren!

+ _ + +
400 200 100 40 2

77
 ANEXA 4

Scrie în tabel câte figuriăgeometriceăsuntădinăacelaşi fel.

ANEXA 5

78
 5.3 Proiectădeălec ieă- Limb ășiăComunicare
DATA: 14.05.2008
PROF. ITINERANT: P. C. D.
UNITATEAăDEăÎNV MÂNT: ŞC. CU CLS. I-VIII, SIBIU
CLASA: a III-a
ARIAăCURRICULAR : LIMB ăŞIăCOMUNICARE
CURRICULUM: adaptat
DISCIPLINA: Limbaăromân
UNITATEAăDEăÎNV ARE: Vara
SUBIECT: ,,Predicatul‖
TIPULăLEC IEI:ăconsolidare

OBIECTIVE GENERALE :
S1 — consolidareaăcunoştin elorădespreăparteaăprincipal ădeăpropozi ieă- predicatul;
S2 — dezvoltareaăaten iei,ăaămemoriei,ăaăspirituluiădeăobserva ie,ăaăgândiriiăşiălimbajului;
S3 — stimulareaăinteresuluiăpentruăvorbireaăşiăscriereaăcorect .
OBIECTIVE OPERA IONALE: Laăsfârşitulăşiăpeăparcursulălec iei,ăeleviiăvorăfiăcapabili:
O1 — s ăidentificeăpredicateleădintr-un text dat, prin sublinierea lor;
O2 — s ăăcompletezeăpropozi iiălacunareăcuăpredicateăpotrivite;
O3 — s transcrie predicateleădateăînăparantezeălaăformaăpotrivit ;
O4 — s ăformulezeăpropozi iiăînăcareăcuvinteleădateă(vin,ăsare,ăcar)ăs ăfieăpredicate;
O5 — s alc tuiasc ăpropozi iiăînăcareăpredicatulăs ăseăafleălaăînceput,ăînăinteriorulăşiălaă
sfârşitulăpropozi iei;
O6 — s ăărezolveăcorectăfişaădeămunc ăindividual ;
O7 — s ăparticipeăactivălaălec ie.

STRATEGII DIDACTICE :
Metodeăşiăprocedeeă:ă Mijloace de înv mântă:ă
m1-conversa ia euristic ăăăăăăăăăăăăăăăăăă Md1 – bile ele
m2 – explica iaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Md2 – caietele elevilor
m3 – exerci iulăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Md3 – fişeăcuăexerci ii
m4 – problematizarea Md4 – fiş ădeămunc ăindividul ăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Forme de organizare : - frontal
- individual

79
SISTEM DE EVALUARE :
Metode de evaluare: - chestionareăoral ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăForme de evaluare: - ini ial
- aprecieri verbale - formativ
- fiş ădeălucru
- observa iaăcurent ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
TIMP : 50 minute
BIBLIOGRAFIE :
▪ T.ăPi il ,ăC.ăMih ilescu,ă(ă2005),ă Limba şi literatura română, manual pt. clasa a III-a,
EdituraăAramisăPrint,ăBucureşti;
▪ M. Bucinschi, G. Dumitru, ( 2005), Limba şi literatura română, clasa a III-a - caietul
elevului,ăEdituraăEsăPrintă’98,ăBucureşti;
▪ D. Radu, C. Jimborean, ( 2003), Să învăţăm limba română, jucându-ne! fişeădeălucru,ă
clasa a III-a,ăEdituraăAramisăPrint,ăBucureşti;
▪ Stela Coman (coord.), ( 2001), Parteneriat în educaţia integrată a copiilor cu cerinţe
educative speciale,ăEdituraă„SpiruăHaret‖,ăIaşi

80
 Etapele
Mijloace de Forme de
lec iei Activitatea profesorului Activitatea Metode
Obv înv mânt organizare Evaluare
(timp) elevului

1. Moment Voiă asiguraă condi iileă necesareă pentruă oă Seă preg tescă Conversa iaă Frontal
organizatoric desf şurareă optim ă aă lec iei:ă aerisireaă s liiă deă pentruălec ie.
2’ clas ,ă preg tireaă materialuluiă didactic necesar,
preg tireaăelevilorăpentruălec ie.
2. Captarea Deă diminea ,ă m-amă întalnită cuă oă feti ă ceă Ascult ă şiă Expunerea
aten iei mergeaălaăşcoal .ăEraăsup rat ăc ,ădinăcauz ăc ă recep ioneaz .
5’ aăfostăbolnav ăşiăaălipsitădeălaăşcoal ,ănuăaăştiută
s -şiă fac ă tema.ă Aveaă deă formată ună cuvântă cu Frontal ă
nişteăsilabeăscriseăpeăbile ele.ăVre iăs ăoăajut mă
s ănuămaiăfieăsup rat ? - formeaz ă
Euă amă luată ă bile elele,ă caă s ă form mă noiă cuvîntul.
cuvântulăşiăs ăiăleăducăaziăînapoi,ăfeti ei.ăHaide iă Conversa iaă bile ele Individual Ini ial
s ăoăajut m. …predicatul.
- Ceăcuvântăa iăob inut ?

3.ăAnun areaă Ei,ăast ziăvomărezolvaăşiănoiăcâtevaăexerci iiăcuă Îşiăscriuătitlulăînă tabla,creta Frontal -

temei predicatul - caăparteădeăpropozi ie;ăscriuătitlulăpeă caiete. caietele Individual
2’ tabl .ă elevilor

81
4.ăDesf şura- O1 - - Ceă esteă predicatul?ă (parteaă deă propozi ieă R spundă laă Conversa iaă - caietele Frontal -
reaălec iei exprimat ăprinăverb).ăLaăceăîntrebareăr spunde?ă întrebari. euristic elevilor Individual
30’-32’ ( ce face? ) - fişeăcuă
- Leă ceră s ă rezolveă urm toareleă exerci iiăăă exerci ii
(scriseăpeăfişe,ăpeăcareăs ăleălipeasc ăpeăcaiete):

•ăSublinia iăcuădou ăliniiăpredicateleădină textulă Explica ia

urm tor:
O7 A răsărit soarele. Natura se trezeşte la viaţă.
Pe firele crude de iarbă străluceşte roua. În - subliniaz ăăcuă
↓ Frontal - Formativ
curând, albinele, buburuzele şi fluturii dou ăliniiă Individual
multicolori vor colinda din floare în floare. predicatele din
O2 textul dat.
•ă G seşteă predicateă careă r spundă laă întreb rileă
date. ↓
1.ăÎnv torulă(ceăface?)…….......lec iaăcopiilor. Exerci iul
2.ă Feti aă (ceă face?)……………ap ă proasp t ă
dinăfântân .
O2 3. Pe câmp grâul (ce va face?)……………...
4.ăAlbineleă(ceăfac?)…………..polenul florilor.
5.ăIoanaăşiăDană(ceăfac?)ă…….…înăcorulăşcolii. - rezolv ă Formativ
6.ăPrieteniiămeiă(ceăfac?)ă…….floriădeăpeăcâmp. exerci iul. Explica ia

•ă Completeaz ă spa iileă punctateă cuă predicateă

O7 potrivite: caietele
a) Copiii……..................înăparc. Problematiz elevilor
b)ăăăP s relele…….peăramuri. area Frontal -
c) Eu………ă. Individual
•ăTranscrieăpredicateleădateălaăformaăpotrivit : completeaz ă
B iatulă(ăaăurcat,ăa iăurcat)………..podul. spa iileăpunctateă
Elenaă(ăscriu,ăscrie)…….tema. cu predicate
Pisicaă(ătoarce,ătoarcem)ă……subăsob . potrivite. ↓

82
4.ăDesf şura- O2 Tuă(ăasculta i,ăascul i)ă……muzic . Formativ
reaălec iei Noiă(ăcumperi,ăcump r m)ă……..flori.
30’-32’ Euă(ămerg,ămergem)…….cuăautobuzul.
↓
O3 •ăFormuleaz ăpropozi iiăînăcareăcuvinteleădateăs ă - transcriu Explica ia caietele
fie predicate: predicatele date Problema elevilor
vin:___________________________ . la forma tizarea
sare___________________________ . potrivit .
O4 car____________________________ Exerci iul

•ă Formuleaz ă câteă oă propozi ieă înă careă fişeăcuă Frontal +

O7 predicatul citesc s ăseăafle: exerci ii Individual
◦ălaăînceputulăpropozi iei Formativ
_______________________________ Explica ia
◦ăînăinteriorulăpropozi iei

O5
_______________________________
◦ălaăsfarşitulăpropozi iei
Exerci iul
↓
_______________________________ - alc tuiescă
propozi ii.
↓

5. Fixarea O6 - Voiă împ r iă câteă oă fiş ă deă lucru.ă Explică Ascult ăşiă Problema fiş ădeă Frontal +
cunoştin elor sarcinile. recep ioneaz . tizarea munc ă Individual
7’-9’ Dup ă ceă auă rezolvată fişa,ă oă voiă analizaăă Rezolv ăfişaădeă Explica ia individual
împreun ăcuăelevii. lucru. Exerci iul
-
6. Încheierea Voi face aprecieri verbale generale şi Iesăînăpauz .
lec iei individuale asupra modului de participare la
2’ lec ie.
Voiăorganizaăieşireaăînăpauz .

83
 5.4 Jocuri
5.4.1 Jocuri orale
 Jocul cuvintelor. Copilulăesteăîncurajatăs ăgaseasc ăcâtămaiămulteăcuvinteăcareă
s ă înceap ă cuă aceeaşiă liter .ă Oă alt variant ă esteă s ă gaseasc ă cuvinteă careă începă cuă aceeaşiă
silab ăşi,ădesigur,ăputemăs ăneăfolosimăimagina iaăpentruăaăinventaăalteăcriterii, ne putem folosi
deă premiiă simboliceă peă careă s ă leă acord mă copiluluiă cândă identific ă ună anumită num ră deă
cuvinte, etc.
 Clase de obiecte. Seădesemneaz ăoăcategorieădeăobiecte:ăfructe,ălegume,ăoraşe,ă
animale, flori, etc. iarăcopilulătrebuieăs ăg seasc ăcâtămaiămulteăobiecteăapar inândăclaseiă
respective.
 Rima. Seă g seşteă ună cuvânt,ă iară copilulă trebuieă s ă g seasc ă câtă maiă multeă
cuvinteăcareăs ărimezeăcuăacelăcuvânt.
 Cuvinte opuse.ăRostimăunăcuvânt,ăiarăcopilulătrebuieăs ăg seasc ăunăaltăcuvântă
careă s ă însemne opusul celui spus de noi (frumos-urât, bogat-s rac,ă etc).ă La fel putem
procedaăşiăpentruăcuvinteleăsinonime.
 P mânt,ă ap ,ă cer. Deă fiecareă dat ă cândă copilulă audeă unulă dintreă cuvinteleă
―p mânt‖,ă ap ‖ă sauă ―cer‖,ă elă trebuieă s ă g seasc numele unui animal careă tr ieşteă înă
mediul respectiv.
 Literaăinterzis . Seăalegeăoăliter ăcareăseădenumeşteă―literaăinterzis ‖.ăCopilulă
trebuieăs ăg seasc ăcâtămaiămulteăcuvinteăcareăs ănuăcon in ăliteraăcareăesteăinterzis .ăJoculă
se poate juca cu punctaj, iar atunci când greşeşte,ăcopilulăpierdeăpuncte.
 Alc tuireaă unoră propozi ii cu sens. Copilul primeşte unul sau mai multe
cuvinte,ăcuăajutorulăc roraăalc tuieşteăpropozi iiăcuăsens.ăÎnăacelaşi fel, poate primi sarcina
deăaăalc tui o povestire.
Înăalegereaăjocurilor,ăvomă ine contădeăvârstaăcopilului,ădeoareceădac alegem un joc
prea complicat pentru el,ărisc măs ăîlădescuraj m.
Întotdeaunaăseăvorăcautaămodalit iădeăaărecompensaăreuşitele copilului, fie printr-un
sistemădeăpremiiă(îiăoferimăceeaăceăştimăc -i place), fie printr-un punctaj pe care îl stabilim
şiăîl comunic mălaăînceputul jocului, fie prinălaudeăşiăîncuraj ri.

84
 5.4.2 Jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului
“Unde se găseşte sunetul?”
Scop:
reprezentarea sunetuluiă―r‖ăînăcuvinteleăpropozi iei.
Sarcinaădidactic :
s ărepeteăînăgândăpropozi iaăşiăs o reprezinte printr-oălinieăroşie;
pentruăfiecareăcuvântăs ădesenezeăcâteăoălinieăalbastr ;
pentruă fiecareă silab ă s ă desenezeă câteă oă linieă neagr ă situat ă exactă înă loculă peă ă care-l ocup
aceasta în cuvânt;
s ălocalizezeăsunetulă―r‖ăînăsilabeleădejaămarcateăpeădesenăşiăs ăreprezinteăloculăpeăcareăacestaă
îlăocup , printr-oăbulin .
Elemente de joc: surpriza, aplauze.
Regulile jocului: peăfişaăprimit ăs ăreprezinteăprinădesenăschemaăgrafic a propozi ieiădateăşiăs
localizezeăcorectăsunetulă―r‖.
Mijloaceădeăînv mânt:ăbulineămariăacordateăpentruăfiecareăbulin mic ălocalizat corect.
Exemplu:
Radu are un canar.

“Scara cuvintelor”
Scop:
s ăalc tuiasc ăcuvinteănoiăprinăal turareaăsuccesiv a unor silabe.
Sarcinaădidactic :
ob inereaădeăcuvinteănoi,ăalăc rorănum rădeăsilabeăcreşte în mod progresiv.
Regulile jocului: seăridic ăpeărândăînăpicioareăşi completeaz cuvântul formatăanteriorăcuăînc ăoă
silab .
Elemente de joc: aşteptarea, surpriza, aplauze.
Mijloaceă deă înv mânt: jetoane cu silabe,ă desenulă grafică deă peă tabl pentru a marca
completarea cuvintelor cu silabele spuse, buline.

85
Desf şurarea jocului: Copiii,ăgrupa i câte patru, primesc câte un jeton pe care este o imagine a
c ruiă denumireă este dină dou ă silabe,ă iară copiiiă trebuieă s ă recunoasc ă imaginea,ă s ă reproduc ă
cuvântul,ă s -lă despart în silabe,ă iară apoi,ă laă primaă silab ă aă cuvântuluiă respectivă s adauge alte
silabe, înainteăsauădup ăsilabaărespectiv ,ăformândăcuvinteăcareăauăîn eles.

Exemplu: IE

VO - IE

NE – VO - IE

A – NE – VO – IE sau

MA

MA – RA

MA – RA – ME

MA – RA – ME – LE

“Cine spune mai repede?”

Scop:
s ăalc tuiasc ăpropozi ii pe baza ilustra iilor.
s ăstabileasc ănum rulădeăcuvinteădinăpropozi ii.
Sarcinaădidactic :
alc tuireaădeăpropozi iiăpeăbazaăilustra iilor.
stabilireaănum ruluiădeăcuvinteădinăpropozi iile alc tuite.
Regulile jocului: împ r i iă înă dou grupe,ă copiiiă dină primaă grup ă alc tuiescă propozi ii, iar
corespondentul lui din grupa a II-aăvaăluaădiăcoşule atâtea bulineăcâteăcuvinteăareăpropozi ia.
Elemente de joc: aşteptarea, aplauze, recompense.
Mijloaceădeăînv mânt: imaginiăcareăs sugereze anumiteăpropozi ii (buline albe).
Desf şurarea jocului – Copiiloră dină primaă grup ă le-amă împ r ită jetoaneă cuă imaginiă careă s ă
sugerezeăanumiteăpropozi iiăalc tuiteădinădou sau treiăcuvinte,ăiarăcorespondentulăs u din grupa a
douaă vaă luaă dină coşulet pentru fiecare cuvântă câteă oă bulin ă alb . Fiecareă r spunsă corectă vaă fiă
r spl tităcuăoăbulin ăroşie. Grupaăcâştig toareăesteăaceeaăcareăadun ăceleămaiămulteăbulineăroşii.

86
 “Găseşte propoziţia”
Scop:
consolidarea deprinderiiădeăaăalc tuiăpropozi ii, respectând o tem ădat .
Sarcinaădidactic :
s ăalc tuiasc ăpropozi iiăurm rindăschemaădidactic ă(notat pe jetonul dat).
Regulile jocului: Eleviiăspunăpeărândăpropozi ia.
Elemente de joc: buline, aplauze.
Mijloaceădeăînv mânt: jetoanele cu scheme, buline.
Desf şurarea jocului – Elevii au primită ună jetonă peă careă eraă desenat schemaă propozi iei,ă auă
timpăs ăanalizeze,ăs ăstabileasc ăexactănum rul de cuvinte. Spunăpeărândăpropozi iaăal tuit . Cei
care au rezolvat corect sarcina suntăr spl ti iăcuăbulineăşi cu aplauze.

5.4.3 Joc cu caracter transdiciplinar

“Când se întâmplă şi de ce?”
Scop:
sistematizareaăcunoştintelor despre aspectele specifice celor patru anotimpuri;
în elegereaă leg turilor diferitelor fenomene ale naturiiă şiă via aă animalelor,ă aă ă planteloră şi
munca oamenilor;
precizarea succesiuniiădiferitelorătransform riăpetrecuteăînănatur în cele patru anotimpuri.
Sarcinaădidactic :
descrierea ilustra iiloră careă reprezint aspecte semnificative ale celor patru anotimpuri,
stabilireaăleg turilorădintreăcon inutulăilustr tiilorăşi anotimp, motivarea acesteia.
Elemente de joc: surpriza, aplauze, concurs.
Regulile jocului: ilustra ia se ob ineă deă fiecareă echip ă numaiă dac ă reprezentantulă eiă r spundeă
corectă şi complet laă întrebarea:ă ―Cândă seă întâmpl ă şiă deă ce?‖ Echipaă careă primeşteă ilustra iaă
trebuieăs ofereăşi eaăînăshimbăoăimagineăînăaceleaşiăcondi ii.
Mijloaceădeăînv mânt: pentru fiecare echip câte 5-8 jetoane reprezentând fenomene specifice
celor patru anotimpuri.
Desf şurarea jocului: Fiecareă echip va reprezenta unul din cele patru anotimpuri, dar nu va
avea nici o imagine din anotimpul pe care-lă reprezint .ă Vaă trebuiă s -lă ob in prin schimb cu
celelalte echipe. Peă rândă seă ridic un reprezentant al unei echipe ridicândă ună jetonă şi punând

87
întrebareaă―Cândăseăîntâmpl ăşiădeăce?‖ăEchipaăcareăreprezint ăanotimpulărespectivătrebuieăs ăseă
anun eă şiă s ă deaă r spunsul cerut. Dac ă r spunsul este corectă primeşteă jetonulă fiindă obligat ă s
ofereăînăaceleaşiăcondi ii o imagine unei alteăechipe.ăSeăvaăstabiliăcerin a ca fiecare din membrii
echipeiăs ăofereăunăjetonăşiăfiecareăs ăr spund ăpentruăob inereaăunuiăjeton.ăCâstig ăechipaăcareă
ob ine mai repede jetoaneleăcorespunz toare anotimpului pe care-lăreprezint .
Jocul poate avea şi variante. Acesteaă voră fiă adaptateă înă fuc ieă deă nivelulă claseiă şi a
timpuluiădestinatăacesteiăactivit i. Exemplu:
Varianta I
Peătabl ăsuntăaşezate tablouri, cu copacul în cele patru anotimpuri. Peăm su aăînv toareiă
suntăimaginiăaşezateăcuăfa aăînăjos.ăUnăcopilăvineăşiăiaăoăimagine,ăoăarat ăcopiilorăşiăleăadreseaz ă
întrebareaă―Cândăseăîntâmpl ăşiădeăce?‖.ăCopilulăcareăr spundeăcorect,ăaşeaz imaginea pe tabloul
corespunz tor.
Varianta II
Seăîmpartălaăto iăcopiiiăilustra ii cu aspecteăspecificeăanotimpurilor.ăÎnv toarea indic un
anotimp prin ghicitoare (cântec sau poezie),ă iară copiiiă cuă ilustra iaă corespunz toareă acestuiaă seă
ridic ăînăpicioareăşi r spund valorificândăelementeleădinăilustra iaăprimit .
Varianta III
Înă fa a copiilor vor sta patru copiii care vor reprezenta câte un anotimp. Ei vor avea în
mân ă câteă ună coşuletă gol.ă Peă flanelografă voră fiă aşezateă imaginiă cuă ac iuni specifice celor patru
anotimpuri.ăÎnv toarea va spune o ghicitoare, pe rând, pentru fiecareăanotimp.ăGrupaătrebuieăs ă
r spund în coră despreă ceă anotimpă eă vorbaă şi apoi vor alege de pe flanelograf toate imaginile
specificeăanotimpuluiărespectivăşi le vor pune înăcoşuletulăcorespunz tor.ăCopilulă– anotimp îi va
r spl tiăcuăstelu eă(iarna), cu ghiocei (primavara), cu flori (vara), cu fructe (toamna).
Seăpotăfolosiăurm toareleăversuriăşi ghicitori:
―ăCine-i anotimpul oare
Careăvineăpeăc rare
Cu fructele aurii
şiărugineşteăfrunzaădinăvii?‖ (Toamna)

88
―ăOăcr ias ădinăpoveşti ―ăCineăaduceăghiocei,
Neăaduceănou ăz pezi şiăpeăcâmpămul iămieluşei
Şiăghe us,ăşiăderdeluş, şi-oătopeşte pe zapad
Hai,ăcopii,ăafar - acuş.‖ Cândăvineăeaăînăograd ?‖
(Iarna) (Prim vara)

―ăHai,ăcopii,ăs -mi spune- i iute

Cândăv ăduce i voi la munte?
Darălaămareăcândăa i fost?
Cândăafar -iătimpăfrumos?‖
(Vara)

89
 CAPITOLUL VI
ÎNTREB RIăŞIăR SPUNSURIăUTILEăPRACTICIENILOR

6.1ăAtribu iiăşiăcompeten eăaleăprofesoruluiăitinerant

Acest tip nouădeăprofesionistădinăînv mântul românescăpuneăoăserieădeăîntreb ri legate
de rolul acestuia:
CINE poate deveni profesor de sprijin/itinerant ?
- un pedagog, psiholog, psihopedagog;
- un profesor logoped din centrele logopedice interscolare;
- un profesorădeăpsihopedagogieăspecial ădinăşcoalaăspecial ;
- unăînv tor/profesorădinăşcoala obişnuit care a efectuat un stagiu atestat de pregatire
teoretic ăşiăpractic ăînăeduca ia special .
CUM poate deveni un profesor oarecare dină înv mânt profesor de
sprijin/itinerant?
- în urma absolvirii unor cursuri speciale;
- în urma parcurgerii unor forme de evaluare şi selec ie;
- în urma satisfacerii unui stagiu pe termen limitat.
CAREăăesteăpreg tirea unui profesor de sprijin/itinerant:
- seă selec ioneaz din rândul profesorilor din înv mântulă specială şi din centrele
logopediceăinterşcolare;
- urmeaz un curs de preg tire (teoretic ăşiăpractic ăînăeduca ieăspecial ).
CUI se adreseaza?
- tuturor copiilor, dar mai ales celor cu CES;
- tuturorăp rin ilor, dar mai ales celor care au copii cu CES;
- tuturor cadreloră didacticeă careă auă copiiă ceă întâmpin , la un moment dat, dificult iă deă
înv are, adaptare, dezvoltare etc.
CE face profesorul de sprijin/itinerant?
Ofer sprijinătuturorăpartenerilorăimplica i:
a. copilului - cu CES:
- realizeaz evaluarea, diagnoza şi prognoza asupra copilului cu CES;
- elaboreaz ăprogramulădeăinterven ieăpersonalizat ;

90
- îi asigur ăsprijinăîn clas ăşiăînăafaraăeiăînăsitua ii concrete;
- copiluluiăobişnuit:
- consiliereăînădirec iaăaccept riiăşiăintegr rii copiilor cu CES;
- sprijinăînăactivitateaăşcolar ăatunciăcând este nevoie.

b. familiei - copilului:
- informeaz ăcuăprivireălaăparticularit ileăşi nevoile copilului cu CES;
- consiliaz ăatunciăcândăîntâmpin ădificult iăîn acceptarea copilului cu CES sau în
educa ia propriului copil;
-mediaz ărela iileăcuăp rin ii copiilor cu CES.
- copilului cu CES:
- informeaz ăşiăîndrum ăcu privireălaăop iunileăvizând propriul copil;
- consiliaz membrii familieiăatunciăcândăîntâmpin diverse probleme;
- faceăposibil participarea familiei la realizareaăprogramuluiădeăinterven ie;
- sprijin desf şurareaăactivit iiăeduca ionaleăîn familie;
- ofer ă posibilitatea familiei de a oferi copilului accesul la terapii recuperatorii de
specialitate,ăînăşcoli speciale.
c. cadrelor didactice:
- sensibilizeaz ăconducereaăşcoliiăşiăcadreleădidacticeăfa ădeăproblemaăintegr rii copiilor
cuăCESăşiăaccept riiălorăal turi de ceilalti;
- consiliaz ărela iileăcuăp rin ii ambelor categorii de copii;
- colaboreaz ălaărealizareaăadapt rii curriculareăînăfunc ieădeădificult ileăîntâmpinate;
- ofer ăsprijinăînăactivit ileădirecteădinăclas ;
- ofer suport pentruă elaborareaă şiă realizareaă practic a unor materialeă şi tehnici de
înv areăcareăs se adreseze tuturor elevilor.
d.ăăcomunit ii:
- sensibilizeaz ăautorit ileăşcolareăfa de problemele copiilor cu CES;
- implic ăinstitu iiădiverseăîn sprijinirea programelor de integrare;
- promoveaz ideeaănondiscrimin rii copiilor cu CES în comunitate.
UNDE îşiădesf şoar activitatea?
- la unaăsauămaiămulteăşcoliăpublice,ăîn clasa cu profesorul;

91
 - în cabinete/centre de resurse.
CEăinstrumenteăfoloseşte?
- testeăpsihologiceăşi pedagogice;
- programeăşcolareăşiădeăinterven ie personalizate;
- c r i, pliante, broşuri,ămaterialăşi mijloace didactice adaptate.
CÂTătimpădureaz ăinterven ia sa?
Nu exist delimit ri de timp în cadrul orarului zilei sau pe durata anuluiă şcolar. Acestea
variaz ăînăfunc ieădeănum rulădeăcopii,ădiversitateaăşi complexitatea programelor cerute de
beneficiari.
CARE este un posibil profil psihologic al profesorului de sprijin/itinerant?
- aptitudiniăspecificeăşi perseveren ;
- motiva iaăsuperioar ăaăactivit ii;
- consecven ăşiăabilit ti de comunicare bine dezvoltate;
- spiritădeăobserva ie dezvoltat.
CE este profesorul de sprijin/itinerant?
- psihologăşi psihopedagog;
- pedagog,ăconsilierăşiăpracticantăînăsferaăeduca iei.
CU CINEă colaboreaz profesorulă deă sprijin/itinerantă înă elaborareaă şi realizarea
programelorădeăinterven ie personalizate?
- cuăcopilulăşi familia copilului cu CES;
- cu profesorul clasei frecventateă deă copilulă cuă CESă şi cu consilierul psihopedagog al
şcolii;
- cu profesorii de terapii recuperatorii sau cu cei din centreleălogopediceăinterşcolare;
- cu institu ii din comunitate.
CUM vede MEDC rolul profesorului de sprijin/itinerant?
- acord sprijinăşi consiliere copiilor, p rin ilor, cadrelor didactice;
- elaboreaz ăprogrameădeăinterven ieătimpurieăşiăpersonalizat ;
- evalueaz periodic progresul/regresul copilului;
- realizeaz terapii specifice de compensare;
- realizeaz parteneriate pe mai multe niveluri (elev cu CES – elev cu CES; elev cu CES -
elevă obişnuit; elev cu CES - cadruă didactic;ă p rinte cu copil cu CES - cadru didactic;

92
 p rinte cu copil cu CES - p rinteăcuăcopilăobişnuit;ăşcoalaăobişnuit - clasa integrat ;ăclasaă
integrat ă– clasaăobişnuit ).

6.2.Unăposibilăinventarăalăcompeten elorăprofesorului de sprijin

1. Identific nevoile de sprijin în clasele de elevi. Identificarea se face la solicitarea
cadrului didactic care resimte nevoia sprijinului dinăproprieăini iativ .
2. Organizeaz întâlniriădeă―tatonare‖ăcuă grupulă int ădeăcopiiăcuăCESăîn alt cadru
decât clasa,ă înă scopulă cunoaşteriiă personalit iiă acestoraă şiă identific rii cauzelor care determin ă
impasulăeduca ional.
Obiective: cunoaşterea factoriloră nonintelectualiă implica iă înă eşecul
şcolar/comportamental.ă În cadrul dialogului se va adoptaă oă atitudineă încurajatoare,ă stimulativ ,ă
lipsit de criticism, astfel încâtăCSDăs fie perceput ca prieten, partener.
3. Evalueaz poten ialulă deă înv are al grupuluiă deă copii,ă stabilindă competen eleă şiă
dificult ile (puncteăforteăşiăslabe),ăprecumăşiănivelul acestora în domeniile:
- nivelul percep ieiăvizualeăşiăauditive;
- limbajul oral: vocabular, tulbur ri de pronun ie,ăîn elegere, evocare;
- grafie - lexie;ămotricitateăşi praxie;
- memorieăvizual , orientare spa io-temporar ,ăaten ie;
- abilit i simbolico-matematice, rezolvare de problem;
- nivelulăinteligen eiăşi ritmul de lucru.
4. Stabileşte obiectiveleăinterven iei/sprijinuluiăşiăpaşii de realizare.
5. Solicit sprijinulăşiăcolaborareaăspecialiştilor (psihologi, logopezi, medici, etc.).
6. Organizeaz şiăsus ineăac iuni de consiliere a CD cu privire la copii cu CES.
7. Colaboreaz ă şiă seă consult cuă înv torul/profesorul clasei oferindă şiă solicitândă
informa ii cu privire la integrarea acestor copiiăînăclas .
8. Consiliaz CDă înă vedereaă evit riiă marginaliz riiă copiiloră cuă CESă şiă aă adopt rii
unei atitudini pedagogice pozitive care potăfiăfolositeăînădezvoltareaămotiva ieiăpentruăînv are.
9. Realizeaz intalniri cu parintii pentru urmatoarele:
- responsibilizeaz ăfamiliaăînăactulărecuper rii/reabilitarii;
- ac ioneaz ă înă parteneriată cuă familiaă şi ca psihoterapeut pentru realizarea programelor
educa ionale la domiciliu;

93
 10. Stabileşte împreun ăcu membrii echipei PSP (planul de recuperare/reabilitare).
11. Evalueaz şiăăreadapteaz PEI în raport cu evolu ia copiilor.
12. Elaboreaz PEI în func ieă deă competen eleă copiluluiă şiă deă dificult ileă saleă şiă
stabileşteăpriorit ileădeăac iune pe secven eădeătimp.
13. Colaboreaz cuă înv torul/profesorulă claseiă stabilindă strategiiă şiă modalit i de
lucru pentru adaptare.
14. Propune modalit i de lucru individualizateă peă anumiteă secven eă deă
predare/înv are.
15. Desf şoar activit iă deă interven ieă recuperatorieă undeă schimb ă modalitateaă deă
înv areă(foloseşteăalteătehniciăşiăprocedeeădeăînv are).
16. Particip la procesul de predare/înv are ca asistent, observator, consultant, factor
catalizator pentru elevi.
17. Pred înăechip ăcuăînv torul/profesorulăclaseiăanumiteăsecven eădeăînv are.
18. Desf şoar activit i cu un grup de elevi sau individual propunând copiilor
secven eădeăînv areăpeăcareăs ăleăpoat realiza cu successăpentruăaăleătreziăinteresulăşiămotiva iaă
pentruăînv areăşiăîncredereaăînăfor ele proprii.
19. Orienteaz copiii spre alte servicii de specialitate din comunitate.
Cadrul didactic de sprijin este:
1. Bun consilier
- pentruăp rin i, pentru copii/elevi;
- pentru cadrele didactice;
- pentru comunitatea locala.
2. Bun colaborator:
- cuăcadreleădidacticeăăşiăspecialiştii/terapeu i;
- cu copiii/elevii, cu familia;
- cu ONG-urile, comunitatea, etc.
3. Moderator al echipei multidisciplinare
4. Alteăabilit i necesare:
- respect pentru copii, inclusiv pentru copii cu CES;
- empatie,ătoleran ;
- gândireăpozitiv , bun coordonator, mediator, negociator;

94
 - spiritădeăini iativ , creativitate, metode eficiente de lucru;
- flexibilitate, persuasiune, tact pedagogic,ădeciziiăclareăşi rapide etc.
5. Atitudini fa de copilul cu CES:
- ale cadrelor didactice: - acceptarea diversit iiăşi nondiscriminare;
- flexibilitateaăşiărespectareaărela iei de parteneriat;
- atitudineăpozitiv ,ăempatieăşi responsabilitate.
- aleăelevilor/p rin ilor din clasele integratoare:
- acceptare,ătoleran , cooperare;
- implicareăafectiv ăşi material , parteneriat.
- aleăp rin ilor copiilor cu CES:
- atitudineăpozitiv ,ăoptimist ăfa ădeăşcoal ;
- acceptarea deciziilor în favoarea copilului;
- implicareă înă rezolvareaă nevoilor/cerin eloră deă educa ieă şiă
continuareaăactivit ilorăîn familie.
- ale membrilor echipei de lucru:
- comunicare, cooperare, colaborare;
- negociere, supervizare, responsabilizare.
- aleăcomunit iiăfa de copilul CES:
- normalizare,ăşanse egale;
- non-discriminare, toleran .

95
 ANEXE

FIŞ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC

I. Date personale ( se completează toate rubricile)

1. Numele şi prenumele ___________________________________

2. Locul şi data naşterii ___________________________________
3. Domiciliu ___________________________________
4. Şcoala ___________________________________
5. Clasa ___________________________________

II. Date familiale

1. Structura şi componenţa familiei

a. Tipul familiei ( se marchează o variantă)

 normală;
 tatăl ( mama) decedat(ă);
 părinţi despărţiţi;
 părinţi vitregi ( unul sau amândoi);
 concubinaj.
b. Fraţi ( surori) mai mici, mai mari ( se completează tabelul/ spaţiile suplimentare)
Nr. crt. Numele şi prenumele Vârsta Clasa/ ocupaţia Şcoala/ Locul de muncă
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Alte persoane ( rude) apropiate în familie

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
2. Atmosfera şi climatul educativ ( se marchează o variantă)
 raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
 raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
 dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
 familie destrămată sau pe cale de destrămare.

3. Condiţii de munc şi de viaţ ale elevului ( se marchează o variantă)

 foarte precare;

96
  la limită;
 acceptabile;
 bune;
 foarte bune.
4. Influenţe în cadrul familiei ( se marchează o variantă)
 reduse;
 ample;
 frecvente;
 întâmplătoare.
5. Influenţe din afara familiei ( vecini, prieteni, colegi) ( se marchează o variantă)
 reduse;
 ample;
 frecvente;
 întâmplătoare.
III. Dezvoltarea fizic şi starea s n t ţii

1. Caracteristici ale dezvolt rii fizice ( se completează cele trei variante)

 înălţimea __________________
 greutatea _________________
 alte aspecte semnificative
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

2. Îmboln viri ( se completează ambele rubrici)

 anterioare intrării în şcoală
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
 pe parcursul şcolarităţii
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

3. Deficienţe, handicapuri ( senzoriale, motorii)

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

IV. Particularit ţi ale debutului şcolarit ţii ( numai pentru intrarea în clasa I)

1. Preg tirea copilului pentru a deveni şcolar ( se completează cele patru rubrici)

a. dezvoltarea motivelor şi a intereselor de cunoaştere

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
b. capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

97
c. capacitatea verbalizării reprezentărilor
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

d. gradul de independenţă a poceselor intelectuale

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

2. Simptomatologii ale conduitei ( se marchează o variantă)

 pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii;
 negativă, neadecvată începerii şcolarităţii.

3. Inserţia în fluxul solicit rilor şcolare ( se completează ambele rubrici)

a. caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară

_________________________________________________________________________

b. caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară

__________________________________________________________________________

V. Rezultate obţinute de c tre elev

1. Rezultate obţinute la înv ţ tur ( se completează tabelul)

Clasa/ anul şcolar I a II-a a III-a a IV-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a
media la matematică, pe semestrul I
media la matem., pe semestrul al II-lea
media la română, pe semestrul I
media la română, pe semestrul al II-lea
media pe semestrul I
media pe semestrul al II-lea
media generală
promovat/ nepromovat

2. Cercuri frecventate de c tre elev ( se completează tabelul)

Clasa/ anul şcolar Cercul Rezultate obţinute

3. Activitatea independent a elevului ( se marchează o variantă)

 citeşte suplimentar din manual;
 citeşte şi alte cărţi;
 nu citeşte suplimentar.

98
VI. Procesele cognitive şi stilul de munc intelectual

1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive ( se marchează mai multe variante)

 predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
 predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
 percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare;
 percepţie complexă ( spirit de observaţie).
2. Nivelul de inteligenţ ( se marchează o variantă)
( probele psihologice aplicate ______________________________________ I.Q. = ______)

 inteligenţă extrem de ridicată ( peste 140);

 inteligenţă superioară ( 120 – 140);
 inteligenţă deasupra nivelului mediu ( 110 – 119);
 inteligenţă de nivel mediu, bună ( 100 – 109);
 inteligenţă de nivel mediu, slabă ( 90 – 99);
 inteligenţă sub medie ( 80 – 89);
 inteligenţă de limită ( 70 – 79);
 deficienţă mintală uşoară/ debilitate mintală ( 50 – 69);
 deficienţă mintală medie/ imbecilitate ( 20 – 49);
 deficienţă mintală gravă/ idioţie ( 0 - 19).
3. Memoria ( se marchează/ se completează mai multe variante)
( probele psihologice aplicate __________________________________________________)

 predominant, mecanică;
 predominant, logică;
 fidelitatea este superioară volumului;
 fidelitatea este inferioară volumului;
 fidelitatea şi volumul sunt aproximativ la acelaşi nivel;
 calificativ de ansamblu: ______________________.

4. Atenţia ( se marchează/ se completează mai multe variante)

 concentrarea:
____________________________________________________________;
 distributivitatea
____________________________________________________________;
 stabilitatea/ instabilitatea
____________________________________________________________;

5. Imaginaţia ( se marchează mai multe variante)

( probele psihologice aplicate __________________________________________________)

 săracă;
 bogată;
 reproductivă;
 reproductiv-creativă;
 pentru activităţi tehnice;
 pentru activităţi literar artistice.

99
6. Limbajul ( se marchează o variantă)
( probele psihologice aplicate ____________________________________________)
 vocabular bogat, exprimare frumoasă şi corectă;
 vocabular redus, exprimare greoaie şi relativ corectă;
 vocabular foarte sărac, exprimare predominant
 greoaie şi incorectă.

7. Stilul de munc
a. Cum lucrează ? ( se marchează/ se completează o variantă)
 sistematic, ritmic, organizat;
 inegal, în fluctuaţii, în salturi;
 neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă să i le facă părinţii;
 mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi al alte activităţi;
 alte menţiuni
______________________________________________________________

b. Sârguinţa ( se marchează o variantă)

 foarte sârguincios;
 de obicei, sârguincios;
 puţin sârguincios;
 nesârguincios.
c. Autonomie, creativitate ( se marchează o variantă)
 inventiv, cu manifestări de creativitate;
 manifestă, uneori, iniţiativă;
 se conformează, de regulă, modelului, procedează rutinier;
 nesigur, dependent, fără iniţiativă.

VII. Conduita elevului la lecţie şi în clas

1. Conduita la lecţie ( se marchează o variantă)

 atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul sunt inegale, fluctuante;
 de obicei, pasiv, aşteaptă fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
2. Purtarea în general ( se marchează o variantă)
 exemplară, ireproşabilă;
 corectă, cuviincioasă, bună;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, deviante.

VIII. Conduita în grup, integrarea social a elevului

1. Participarea la viaţa de grup ( se marchează o variantă)

 mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la viaţa de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
 caută, activ, contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte, uşor, relaţii, vine cu idei şi
propuneri.

100
2. Cum este v zut de c tre colegi ? ( se marchează o variantă)
 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
 bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.
3. Colegii îl apreciaz pentru: ( se marchează mai multe variante)
 rezultatele la învăţătură;
 performanţele extraşolare;
 pentru că este prietenos, apropiat.
IX. Tr s turi de personalitate

1. Temperamentul ( se marchează o variantă)

 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori, agresiv, activ, rezistent la
solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
 exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv, nestatornic;
 calm, controlat, reţinut, lent, uneori, nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat.
2. Emotivitate ( se marchează o variantă)
 foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;
 emotiv, dar fără reacţii vegetative;
 neemotiv, îndrăzneţ.

3. Dispoziţie afectiv predominant ( se marchează o variantă)

 vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat;
 fluctuantă
4. Caracterul
a. trăsături positive ( se marchează/ se completează mai multe variante)
 doreşte să mulţumească pe cei din jur şi este, de cele mai multe ori, binevoitor;
 aproape întotdeauna este serviabil şi cooperant;
 reacţionează rezonabil şi încearcă să se corecteze;
 util şi îndatoritor;
 deschis şi prietenos;
 manifestă şi cere prietenie faţă şi cu ceilalţi;
 acceptat de către ceilalţi copii;
 poate fi crezut că spune adevărul, de cele mai multe ori;
 cinstit şi respectă proprietatea altora;
 activ, se străduieşte cu rost, este dornic de lucru
 alte trăsături relevante:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
b. trăsături negative ( se marchează/ se completează mai multe variante)
 frecvent este necooperant, nu poate fi antrenat;
 refuză, activ, să coopereze, devine agresiv şi distructiv;
101
 se supără şi lasă să se vadă aceasta;
 sfidează, se închide în tăcere, se place numai pe sine;
 grosolan;
 comportament iresponsabil;
 mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie;
 evită relaţiile afectuoase;
 neplăcut şi respins de către ceilalţi copii;
 mai mult lasă frâu liber imaginaţiei, decât minte;
 frecvent, spune minciuni, în mod conştient;
 “ se serveşte” de lucrurile altora şi “ uită” să le dea înapoi;
 ocazional, “ şterpeleşte”;
 este “ lung de mână”;
 neajutorat, neeficient;
 alte trăsături relevante:
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

102
 HARTAăăPSIHOPEDAGOGIC
Şcoalaă...................................clasaă.............ăăNumele................................................Vârstaă...........
ÎNV TUR
a.ăPerforman eăridicateăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăPerforman eăsc zute
b.ăParticip ăcuăinteresălaăactivit iăăăăăăăăăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăAreăalteăpreocup ri
c.ăAreăintereseăşcolareăăăăăăăăăăăăăă __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăareăintereseăşcolare

CONDUIT
a.ăAscult tor,ădocilăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNeascult tor,ăînc p ânat
b.ăDisciplinat,ăliniştităăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă__ăă__ăă__ăă__ __ __ Indisciplinat (agitat)
c. Autocontrol dezvoltat __ __ __ __ __ __ Autocontrol nedezvoltat
d.ăColaboreaz ăcuăcolegii __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăcolaboreaz ăcuăcolegii
e.ăConduit ăadaptativ __ __ __ __ __ __ Conduit ănecorespunz toare
f.ăConduit ămotorieăliniştit __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăActivismămotoră(neastâmp rat)
g.ăAccept ăsarcini,ăleărezolv __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăRespingeăsarcinileăşcolare
h.ăSeăadapteaz ăcerin elorăşcolareăăăăăăăăă __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăseăadapteaz ăcerin eloră
i.ăAbsen aăconflictelor __ __ __ __ __ __ Conflicte frecvente cu colegii

COMUNICARE CU CLASA (GRUPUL)

a.ăCunoaşteăprogrmulăşcolar __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăcunoaşteăprogramulăşcolar
b.ăStabileşteăuşorărela ii __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăcomunic ăcuăceilal i
c.ăSeămanifest ăcurajos __ __ __ __ __ __ Timid, sfios
d.ăInfluen eaz ăpozitivăcolegii __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăInfluen eaz ănegativăcolegii
e. Accept ăactivitateaăînăgrup __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăaccept ăactivitateaăînăgrup
f.ăAccept ăajutorulăcelorlal i __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăaccept ăajutorulăcelorlal i
g.ăColaboreaz ăcuăcadrele __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăcolaboreaz ăcu cadrele

COMUNICAREA CU FAMILIA
a.ăAtmosfer ăcald ădeăacceptare
b. Control sever asupra conduitei
c.ăAreăresponsabilit i
d.ăEsteăînăaten iaăîntregiiăfamilii
e.ăP rin iiăcolaboreaz ăcuăşcoala
__ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăAtmosfer ăostil ,ăconflictual
__ __ __ __ __ __ Control slab asupra conduitei
__ __ __ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNuăareăresponsabilit i
__ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăEsteăignorată( )
__ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăP rin iiănuăcolaboreaz ăcuăşcoala

ÎNSUŞIRIăăDOMINANTEăăDEăăPERSONALITATE
a.ăÎncrez torăînăsine __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăNeîncrez torăînăfor eleăproprii
b. Ordonat, punctual __ __ __ __ __ __ Dezordonat, nepunctual
c.ăTendin ădeăsuperioritate __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăTendin ădeăinferioritate
d.ăEchilibratăemo ional __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăInstabilitateăemo ional
e. Optimist, vesel __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăPesimist,ădepresiv,ăab tut
f.ăSpiritădeăobserva ieădezvoltat __ăă__ăă__ăă__ăă__ăă__ăăăăăăăăSpiritădeăobserva ieănedezvoltat
g. Spirit practic dezvoltat __ __ __ __ __ __ Neîndemânatic
h. Tip activ __ __ __ __ __ __ Tip pasiv
i.ăEsteăsimpatizatădeăceilal i __ __ __ __ __ __ Nu este simpatizat

Dataă……………………….....ăăăăăăăăăăăăăăăăă Diriginteă/ăpropun toră………………………………

……………………………….ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă…………………..………………

*seăcompleteaz ălaăînceputăşiălaăfinalădeăinterven ieăînămodăcolaborativăCDSIăşiăconduc torulă

**seămarcheaz ăcuăunăsemnătendin a,ăcomportamentulămanifestatăspreăpoalritateaăpozitiv ăsauănegativ ,ă
unindu-se,ăînăfinal,ăpeăvertical ,ătoateăsemnele.

103
 INDICIăDEăEVOLU IEăÎNăPROGRAM

+ 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Frecven ăbun ălaăactivit i Absenteism
Activism ridicat la activit i Pasivitate / Timiditate
Angajareăînăsarciniăşcolare Dezinteres / Eschivare
Colaborare în grup Autoizolareă/ăDelegareaăresponsabilit ilor
Comportament adecvat Comportament inadecvat
Prezen ălaăactivit iăcuăCDSI Absen ălaăactivit iăcuăCDSI
Implicare în activitate Neimplicare / Dezinteres
Respect ăregulileăactivit ii Nuărespect ăregulileăactivit ii
Lucreaz ăindependent Nuălucreaz ăindependent
Colaboreaz ăcu CDSI Nuăcolaboreaz ăcuăCDSI
Progreseaz ăînăritmăpropriuă Stagnare / Regres
Realizeaz ăseăbucur ădeăprogres Nuăseăbucur ădeăprogres

X – debutul programului – pe parcursul programului – finalul programului

Data: Consemnat de:

.......................................... .......................................................

......................................... ........................................................

........................................ ........................................................

104
 INTEGRAREAăÎNăGRUPULăŞCOLAR

Perioada de debut

Observa ii............................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................

Perioada de final

Observa ii............................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

105
 BIBLIOGRAFIE

1. Arcan,ăP.,ăCium geanu,ăD., (1980), Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timişoara

2. Coman, S., (2001), Parteneriat în educaţia integrată a copiilor cu cerinţe educative speciale,
Ed. Spiru Haret,ăIaşi
3. Ghergu ,ăA., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială, Ed.Polirom, Bucureşti
4. Ionescu, M., Radu, I., (2001), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
5. Informa iiăselectateădin:ăGhidădeăpredare-înv areăpentruăcopiiiăcuăcerin eăeducativeăspeciale.ăă
(Culegereă deă texte.ă Asocia iaă RENINCO România, coordonator Ionel Musu), Ed. Marlink,
2000;
6. Popescu, E.,ă Pleşa, O., (coord), (1998), Handicap, retardare, integrare, Ed. Pro Humanita,
Bucureşti
7. Verza,ăE.,ăP un, E., (1998), Educaţia integrată a copiilor cu handicap, UNICEF
8. Vr şmaş,T., (2004), Şcoala şi educaţia pentru toţi, Ed.ăMiniped,ăBucureşti,ă
9. Vr şmaş, T., (2001), Învăţământul integrat şi/sau incluziv pentru copiii cu cerinţe educative
speciale, Ed. Aramis,ăBucureşti
10. *** Acces la educaţie al copiilor cu cerinţe educative speciale, Ministerulă Educa ieiă şiă
Cercet rii,ăBucureşti,ămaiă2004
11. *** Convenţia cu privire la drepturile copilului, ONU, 1989
12. *** Declaraţia de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în domeniul educaţiei speciale: Acces
şi calitate, Salamanca, Spania, iunie 1994, (tradus ă şiă publicat ă înă limbaă român ă prină grijaă
Reprezentan eiăSpecialeăUNICEFăînăRomâniaă,1995)
13. Legea educatiei nationale. Legea nr. 1/2011
14. Ordin MECTS nr. 5.574/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea
serviciilor de sprijin educational pentru copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale
speciale integrati in invatamantul de masa
15. Ordin MECTS nr. 5555/2011 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea şi
funcţionarea Centrelor Judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă
educaţională

106