OPERAŢI U N I MI LITARE ÎN ZO NA

O RAŞ U LU I O LTEN IŢA ÎN TI M PU L RĂZBO I U LU I D I N

1 877 - 1 878

E m i l PĂ U N ESCU

Î n tot cul"sul războ i u l u i ruso-româno-tu rc d i n 1 877- 1 878 s-au d esfăşu rat operaţiuni
m i litare de-a l u ngul Du nări i , mai puţin stud i ate in istoriografia românească. 1 Anteriorul
război d i ntre Rusia şi Turcia, n u m i t şi al Cri meei", scosese in evidenţă i m portanţa stra­
"
tegică a zonelor Olteniţa-Tu rtucaia, G i u rgi u-Rusciuc şi Calafat-Vi d i n. La redeschid erea
"crizei ori entale", în cercu rile mil itare europene aceste zone au rei ntrat in atenţie. Asupra
primeia ne vom opri în cele ce u rmează.
Despre dezvoltarea Olteniţei la 1 877 n u sînt prea mu lte d e spus, u rban izarea
aşezări i fi i n d de dată recentă. Ca şi celelalte oraşe româneşti de la Dunăre, Olteniţa era
desch i�ă" şi reprezenta o pradă uşoară şi tentantă. Î n ceea ce priveşte Turtucaia, u n i i
"autori
s e pron unţau asupra probabi lităţ i i forţăr i i D u nări i î n acest pu nct avantajos", alţi i
"
o considerau d e domeniul specu laţ i i lor.
Î ncă d i n noiembrie 1 876 manevrele mil itare ale turcilor d i n această zonă erau supra­
vegheate indeaproape. La începutul anului 1 877, ziarul "Telegraful" publ ica proiectu l
de apărare a l i n i e i Dunări i , propus de locotenent-colonelu l in retragere D . Pappazoglu ,
care p revedea - între altele - u n sistem de patrule d e alarmare şi fortificarea oraşul u i
Olteniţa pentru o pr imă rezistenţă " pînă la sosi rea altor forţe di n afară" in aj utor 3 .
Î n planurile d e război otomane Olten iţa era u n u l d i n capetele d e pod v izate d e a
fi ocu pate la nord de Du năre 4• Planul de apărare român a prevăzut p rotejarea Capitalei
"în faţa u nor probabile atacuri i n amice pe d i recţi ile G i u rgi u-Bucu reşti şi Olteniţa-Bucu­
reşti , cu efortul principal pe direcţia secundară (s.ns .)" 5 •
După semnarea convenţiei cu Rusia, tru pele române ale Diviziei a IV-a incep
pregăti ri de apărare 6 , iar tu rcii recu rg la încercări de i ntimidare şi la atacuri de jaf 8 .
Populaţia zonei Olteniţa, ca ş i cea d i n alte localităţi situate î n Lunea Dunări i , mani­
festă ingrijorare 9 . M i nisterul de I nterne dă o ci rcu lară către j udeţele l i m itrofe fl uvi u l ui ,
prin care se recomandă l i nişti rea spi ritelor, m enţionindu-se că "oştile tu rceşti n u au ce
căuta in ţară, căci n u sint provocate de noi" 10 • Totuşi se i au măsuri pentru asigu rarea

147
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
 tu rmelor aflate in ostroavele Dunării 11 a încărcăturii vaselor staţionate in porturi 1 2 sau
a mărfurilor şi provlzi i lo r d i n depozite 13• De altfel, i ncursiunile de jaf nu se lasă m u l t
aşteptate 14• D e la 21 aprilie plasa Olteniţa este p ractic in stare de război 1 5.
Ziarul " Român u l " p u blicase u n articol d espre p regăti ri le de război ale turci l o r ,
in care s e arată c ă " după Vid i n , u rmează Tu rtucaia, asu p ra căreia este aţi ntită atenţiu nea
guvernu l u i otoman" 1 6 .
Pînă la mij locul l u n i i apri lie 1 877 nu se observaseră manevre cu caracter ofensiv pe
celălalt mal 17• La 1 7 apri lie Batalionul 2 Vînători este cantonat in satul Budeşti , unde
grosul tru pei rămîn e 1 2 zi le 18• L a 1 8 apri lie Regi mentu l 8 Călăraşi sosise la Negoeşti 19
şi in cu rind comandantul său , locotenent-colonel A. Peretz, este numit şeful detaşamen­
t u l u i de avangardă ce va ocu pa Olteniţa 20 .
Mărtu ri ile participanţilor d i n zi lele mobilizări i şi ale marşurilor strategice descriu
atmosfera optim istă, d e voioşie, care dom nea in rin d urile oştaşi lor român i 2 1 • Înfăţişarea
• trupelor Diviziei a IV-a t recute in revistă de domnitorul Carol a făcut o i m p resie exce­
lentă corespondenţi lor ziarelor străine 22 •
La 23 apri l i e , monitoare tu rceşti fac o demonstraţie de forţă in faţa Olteniţei ,
care şi-a prod us efectu l atit asupra m i liţieni lor apărători ai oraşu l u i , cit şi a populaţiei
civile 23 • O deosebită emoţie a provocat opiniei pu blice ad ucerea la Bucu reşti a primelor
două obuze slobozite de t u n u rile acelor nave asupra te ritoriu l u i românesc 24•

OPERAŢIUNILE ARMATEI ROMÂNE

Duelul artileristic d i n 26 apri lie d i ntre Calafat şi Vidin inaugu rează osti lităţi le
româna-otomane şi reprezi ntă u n simbol . Începute două zi le mai tirziu. l u ptele d e la
Olteniţa au avut u n deosebit efect moral şi - d i n acest punct de vedere - o i m portanţă
i nsuficient subliniată pînă acu m . Ele au constitu it, aşa cu m a sesizat un ziarist al vrem i i ,
" u n fapt d e arme l a care lumea n u se aşteptase" (s .ns.) 2 5• La 28 aprilie, d u pă primele
salve provocatoare t rase din Tu rtucaia in d i recţia bateriilor noastre 26, in jurul orei 4 d .a.
s-a d eslănţuit o violentă canonadă care s-a incheiat d u pă aproxi mativ 3 ore şi j u mătate 2 7 .
Turcii aveau 2 baterii înarmate cu tunuri de 9 c m . şi 6 tu nuri mai mic i pe un vapor
care ataca "in eşarpă" , asvirlind "proiecti le pline sfe ri ce" . Român i i aveau 6 tunuri de
cimp , din care unul a fost scos din fu ncţiune la ora 6, pri n d istrugerea obtu ratoru l u i
de către schijele u n u i obuz. L a cele peste 450 28 d e g hiulele tu rceşti , noi a m răspuns cu
circa 200 de lovit u ri , eficacitatea tirului fi indu-ne net favorabilă 29 •
Această l u ptă a prod us i m presii d iferite ş i a fost consem nată lapidar. Agentul
consular al S . U .A . la Bucu reşti , Adolph Stern , raporta la 3/1 5 mai că turcii bom bardează
portu rile româneşti , "socoti ndu-le un teren osti l" 30 . Agentul d i plomatic sirb, M . A .
Petronievici , telegrafia la Belgrad că a avut loc "o l u ptă aprigă intre bateria românească
de la Olteniţa şi monitoarele şi bateri i le tu rceşti de la Tu rtucaia" 31• Unii istorici occiden­
tal i contem poran i au preluat datele despre l u ptă subiectiv 32 şi su perficial , confun dind-o
cu acţiuni anterioare 33 sau posterioare 34 •
Relatări l e d i n presă conţin exagerări precum prezenţa a două monitoare otomane,
d intre care unul ar fi fost serios avariat 35•
Documentele m i l itare 36 conţin d easemenea mu lte i nformaţii contrad ictori i . Tabloul
cel mai complet al lu ptei il găsi m in raportul locotenentului Foti no, comdandantul bate­
riei IV d i n Regi mentul 3 A rtilerie 37, raport care spune intre altele :
" Efectul bateriei noastre 38 a fost că a impied i cat monitorul de a aborda coastele
noastre, lucru ce 1-a incercat (s.ns.), 39 a dat foc oraşu l ui Tu rtucaia in 3 locuri 40 , a făcut
să înceteze şi focurile bateriei i namice . Efectul focurilor i nam ice asupra noastră a fost

148
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
pierderea u n u l cal ( . . . ) şi răn i rea foarte u şoară a locotenentului Rafail şi a seru lui Rad u
Vasile rezervist" 41 .
ln cursul nopţii de 28 spre 29 apri lie, d etaşamente de vînători au făcut recu noaşteri
cu aj utorul bărci lor in ostroavele d i n faţa Olteniţei şi a gurii Argeş u l u i , constatind că
sint i n u ndate de apele u mflate ale Dunării şi neocu pate de tu rci 42• La 29 aprilie Marele
cartier general inspectează tru pele române aflate in zona O lteniţa. Se iau măsuri de
întări re a capacităţii d e apărare 43.
La 30 apri lie însuşi Dom ni torul vizitează poziţiile 44, intil n i nd in d r u m bateria 11
d i n Regi mentul 3 Artilerie, care va aj u nge seara in oraş 4 5 • Două canonade de scu rtă
d u rată au fost declanşate de t u rci in d u pă-amiaza şi noaptea zilei , fiind p ri lejuite de
manev rele trupelor române 4 8 • ln aceeaşi zi , corepondent u l ziaru l u i spaniol " l m parcial"
fu rn iza i nformaţia că in Tu rtucaia se găsesc masaţi 8000 de oşteni otomani d i n trupe
"uşoare" 47 • Aceasta nu exclud ea pericolul unei debarcări , căci - d upă cite se pare -
e ra nevoie de mai puţin de o j u mătate ceas pentru trecerea peste Dunăre a u nei forţe
tu rceşti de 1 500 de com batanţi 48.
Aducerea celei de a doua bater i i şi mod ul cum au fost reaşezate t u n u rile noastre
in poziţie, dovedesc p riceperea şi seriozitatea comandanţilor români 49•
La 2 mai , un pluton de pe malul opus t rage asupra arti leriştilor care amenajau noile
poziţii ale bateriilor române, răni ndu-1 pe soldatul Ocheană Costache 51 • Au loc sch i m bu ri
de focuri de i nfanterie, a căror d esfăşu rare este u neori exagerată in corespondenţele
publicate de ziarele bucu reştene 5 1 •
l n zi ua u rmătoare, generalu l Manu i n spectă noile amplasamente ale celor 8 tu n u ri
d i n bateriile I I I Şi IV 52 , d u pă care ordonă desch iderea focu l u i . Turcii au conti nuat să
răspundă cu cele 3 tu n u ri d i n fort 53 şi cu salvele puşcaşilor, intre o rele 1 8,30 şi 20
sch i m bind u-se 50 - 60 de lovituri de fiecare parte 5 4 • Efectu l tirului nostru a fost unan i m
ap reciat ca eficace, î n t i m p c e p roiectilele i namice nu a u făcut pagube, foarte puţine
fi i nd explozive.
l n timpul luptei au sosit in Olten iţa dorobanţii Regimentu l u i 1 6, care au cerut

www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro 149

comandanţi lor să t reacă Dunărea pentru a ri posta turcilor c u m se cuvine. Această ş� re ,
reprod usă de ziarele v re mi i 55, a p rovocat in Capitală manifestări de entuziasm 56 .
La 4 mai , orele 12,30 u n monitor otoman, in incercarea de a trece prin faţa pozi­
ţ i i lor româneşti , protejat de arti leria şi puşcaşii d i n T urtucaia, a dezlănţuit cel mai aprig
d uel din cele î nregistrate pînă acu m . Deşi "obuzele noastre d e cim p cădeau asupra l u i
fără a-i face u n rău si mţitor" 5 7 , vasul de război i namic a fost nevoit s ă s e retragă 58 •
G reul acestei l u pte 1-a d u s bateria Lupaşcu care a reuşit să provoace pagu be in­
semnate bateriei d uşman e . U n martor ocular 59 aprecia că cele 2 ore de bom bardament
au avut d rept rezultat i nce ndi erea u nei magazi i de m u n iţii şi scoaterea din fu ncţiu ne a
u nu i tun 60• Scrisoarea l u i , datată "Chirnogi - Olteniţa , .1 877 mai 6" , cuprinde imagi n i
remarcabi le : "Tu rcii s-�u suit p e deal , d e unde bom bard ează . Noi avem o poziţie foarte
rea, dar sintem români şi nu ne pasă ! ( . . . ) Astăzi , d esigur, vom avea iarăşi gîlceavă cu
osmanlic. 6 1 . Aici t u rcii au şi două monitoare , care se cam obrăzn icesc citeodată a ne
trimite cartuşe cite cap u l d e m ari , ins!. noi. l e ad u năm la grămăjoară şi ride m că ele
�înt atit de proaste că nu fac explozie şi n ici n u n i meresc cind l e trimit la noi " .
Brav u ra oştaşi lor români l a Olten i ţa a atras n u meroase omagii , precu m acesta :
"Astfel se pu rtară voi nicii n oştri in cele 1 1 zi le de bom bardare , cind ţ i n u ră in friu fu ria
tu rcească. De la general şi pînă la soldat, toţi işi făcu ră datoria ca nişte fi i v red n i ci ai
u nei patrii li bere" 62.
S-au distins arti lerişti i : căpitan Lu paşcu , locotenenţii Drăgulănescu , G recescu ,
U rlăţian u , Rafael , sublocotenent Stroescu , sergenţii Davidescu Ştefan , Ştefan Ion , Mano­
l escu George, Turcu loniţă, brigad ierii Chi laboc I l i e , Calangiu Herşcu , Ursu Ion , Ionescu
Constanti n , Enache Ioan , soldaţ i i Boc'ioagă Vasile şi Alcică Ilie 63 . Au primit botezul focu­
lui vînătorii batali o n u l u i 2 şi i nfanterişt i i regi mentu l u i 5 L i n i e , care au construit l i n i i
d e apărare ş i au sprij i nit d i n p l i n acţru n i le bateriilor. Şi-au ad us contribuţia şi escad roanele
regi mentu l u i de călăraşi , care au făcut servici u l d e sigu ranţă pe mal u l Dunări i , expuse
la focu ri l e artileriei şi i nfanteriei otomane 64. Di ntre aceştia d i n u rmă au fost decoraţi
cu "Vi rtutea m ilitară" de aur locoten ent-colonel A. Peretz şi cea de argint sergenţii
Tripilă Anto n , Poru m baru Ion şi b rigadierul Gălăţeanu Ion .

OPERAŢI U N I LE ARMATEI RUSE

La sfîrşitul l u n i i aprilie işi făcuseră apariţia in zonă pri m i i em isari ai armatei ruse 65 •
Deja la 6 mai şeful stat u l u i major al Corpul u i 1 1 armată, colonelul Pencovici , trim ite genera­
l u l u i Manu iti nerari u l marşu l u i Diviziei a IV-a, care urma să cedeze poziţiile u n ităţi lor ruse
amice 66• G rosul tru pelor ruseşti au i ntrat in Olten iţa in d ata de 9 mai 1 877 67.
Detaşamentul rusesc d esti nat să acopere Bucu reşt i u l d i nspre Olteniţa era comandat
de general-locotenent Aller şi se com p u n ea d i ntr-o brigadă d e i nfanterie (d i n Divizia 32)
cu 2 baterii şi u n regiment d e cavalerie (nr. 31 cazaci d e Don) 68•
f n noaptea de 8 s p re 9 (20-21 ) mai , d igul " p racticat cu brazde" de români a fost
ocupat de 2 com pan i i , iar la vamă s-a i nstalat o baterie. Regimentul de Don n r . 31 su pra­
veghea Du nărea " d e la Fund u-S u rlaşl pînă la Lacu l G reci lor". La 9/21 mai Regi mentul d e
K u rs k cu 2 bateri i (d i n b rigada 32) au p r i m i t ord i n s ă pl ece la Olteniţa. L a 1 6/28 m a i a u
sosit intăriri d e la Slobozia-G i u rgi u , care au l uat poziţie la Negoeşti 69•
Deja la 1 1 /23 mai artileri a rusă bom barda fortificaţi i l e Tu rtucaiei 70• Turcii n u au fost
însă p rea i m p resionaţi de noua pază a D u nării şi au conti n uat i ncu rsi unile de jaf in impre­
j u r i m i l e Olteniţei 71, la M i n isterul Afacerilor Străine in registrind u-se nu meroase plîngeri 72 .
Desfăşu rarea ostilităţi lor in zonă p roduce d e asemeni pagube, cum ar fi acelea d e care se
pling la 30 mai 1 877 73 arendaşii bălţi lor din plasa Olteniţei , cărora l i se i nterzisese pescu itu 1 .
D u pă ocu parea Olteniţei , generalul Aller dăd use ord i n să se ad u n e cit mai m u lte
bărci pentru a efectua o t recere a Dunări i , dar nu găsise suficiente. Totuşi , in noaptea d e

1 50
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
23 mai (4 i u n i e) s-a executat cu aj utorul celor strînse, o recunoaştere a mal u l ui d rept, cu
care ocazie s-a observat că în spatele marilor p l utitoare de lîngă Tu rtucaia turcii ascu nseseră
8 caiacuri şi 30 de bărci, în amonte de care se aflau 6 tunuri pe mal 74•
La 26 maij7 i u n i e t urcii au demascat o baterie la Tu rtucaia , ale cărei a m brazuri au
fost d istruse de bateria rusă ridicată la Olteniţa, piesele în cauză fiind apoi retrase. O a
doua baterie, încă mai expusă, a fost silită să înceteze focul , iar l ucrul la fortificaţie a fost
suspendat 7 5 •
T n replică , la 3/1 5 i u nie turcii reuşesc să distrugă o piesă de artilerie a ruşilor ("de­
montată" de u n obuz pătruns prin ambrazură) şi să ucidă u n tunar 7 6 • Trei zile mai tîrzi u
este menţionată tăcerea 77 ruşilor la o salvă trimisă d e inamic asu p ra o raş u l u i , bom bar­
dare ce n u a provocat victime 78.
I ntre obiectivele Corpului XI de armată rus, alături de care l u ptau şi trupele d i n zona
Olteniţa, Tu rtucaia j uca u n rol i m portant. l n p ri m u l rînd u n ităţile acestu i corp trebuiau
să atragă atenţia t u rcilor spre Tu rtucaia, pentru a reţine o parte d i n forţele acestora ş i a
uşura trecerea în punctu l princi pal 79 • De aceea, la 1 3/25 şi 1 4/26 i u n i e schi m b u l de obuze
a fost deosebit de viu 80• Î n prima d i n aceste zile general ul-maior E r n rooth, 81, comandant
de divizie , a fost răn it la gît.
D u pă trecerea gros u l u i armatei ruse pe mal u l d rept, u n ităţil e Corp u l u i XI u rmau să
treacă fl uviul la rîndu-le pentru a ocupa Turtucaia şi a d istruge l inia ferată R usci uc ­
Varna 82 •
Despre o încercare d e trecere a D u nării d e către armata rusă in zona Olteniţei
vorbesc contrad ictoriu şi tendenţios citeva izvoare. l m p recizia i nformaţii lo r pledează
- d u pă părerea noastră - pentru reuşita comandamentului rus intru păstrarea secret u l u i
operaţiei Zimnicea - Siştov.
l n raportul căpitanu l u i d e stat-major d i n armata austro-u ngară, josef Manega, către
M i nisterul de Război Cesaro-Crăiesc de la Viena, se arată că pod ul de vase de la Hereşti
a fost dus pe Argeş in jos, pentru a fi folosit la incercarea de trecere : "I ntenţia u nei treceri
a D u nării acolo este de dată recentă şi se află p robabil in legătură cu încercările nereuşite
d e trecere la Parapan şi Turnu Măgurele ş i cu eforturile, eşuate d e pînă acum de a cîştiga
teren înspre Siştov. Mai înainte nici n u s-a ad u nat vreun material de pod la Olteniţa ş i
n ici n-au fost pregătite acolo trupele pentru trecere 83 " . Manega a i ntuit c ă " n u poate fi
vorba de o t recere in masă la Olten iţa" , dar credea că forţarea fluvi u l u i se va face
la Flăminda.
l n acelaşi ti m p , agentul d i plomatic francez la Bucureşti , Fred Debains, raporta :
"Ca u rmare a u nei puternice recu noaşteri făcute v izavi d e Olteniţa, comandamentul arma­
tel ruse s-a convi n s că, pri n acest pu nct, t recerea ar .fi foarte grea. Mari pre parative s-au
făcut puţin in amonte de G i u rg i u , ceea ce i nd ică , evident, intenţia de a ased ia R usciucul 84".
Tntr-o lucrare filoturcă, a l u i Ludovic Lakos 85, se vorbeşte despre concentrarea a
n u mai puţin d e 32 de m i i de oamen i ( ?) , care ar fi incercat forţarea Dunării la o ra 3 noaptea
în 1 5 i unie, dar mon itoarele d i n schela Tu rtucaiei au sfărîmat podu l construit.
ln perioada care a u rmat , forţele t u rceşti - deşi superioare n u meric 86 pe frontul
d u nărean Rusci uc - Si listra - au rămas pasive, ceea ce "a stirnit indignaţiu nea
sultan u l u i ".
Î n l u na i u li e se înregistrează noi incurs i u n i de jaf 87, ca şi acte d e spionaj 88, T n noaptea
de 1 0/22 s pre 1 1 /23 i u l i e tu rcii părăsesc Turtucaia, lăsînd in garnizoană un n u măr infi m
d e m i l itari , d u pă c u m informează civilii fugari 89• Este vorba de sch i m barea dispozitivului
d efensiv otoman , d upă prel uarea comenzii d e către Mehmet Ali. S e formează aşa-zisa
"armată d e cam panie d e la Razgrad" , prin retragerea grosului u nităţilor d i n R usciuc şi
a cvasitotalităţi i forţelor d e la Turtucaia 99•

1 51
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
 Tot restul veri i , general ul Aller - com andantu l d eta�ament u l u i G i u rgi u - Olte­
niţa - va avea d ispuse trupele in 2 grupuri , cel de la Olteniţa fi ind pus su b comanda colo­
nelului Plaski n . El c u p ri ndea 2 batalioane de i nfanterie, o baterie şi 7 sotnii 91• Cîteva
zile, la Olteniţa s-a aflat şi un grup de m arinari condus de locotenent Melniţki , care a înso­
ţit trupele de uscat la recu noaşterea insulelor d i n faţa oraşu lu i (9/21 i u l ie) , a pescu it tor­
pilele i namice aşezate la confluenţa riu l u i Argeş şi in D u năre şi a făcut o demonstraţie d e
trecere (1 4/26 i u l ie) 92•
La 1 7/29 i u lie colonelu l Plaskin a ordonat atacarea vapoarelor turceşti care încărcau
lîngă tirgul Kosu i (7 km . in aval de Tu rtucaia) . S-a format un d etaşament s u b comanda
locotenent-colonel u l u i A nd ro care in d i m i neaţa u rmătoare a deschis foc de arti lerie asu p ra
navelor tu rceşti . " Pri mele lovituri vătămară se rios u na d i n ele. Turcii răspu nseră prin
cele 4 t u n u ri care se găseau pe vapor ş i trimiseră pe ma1 1 50 de tiral iori . T n curind sosi in
ajutor şi o canonieră care d eschise focul " . C!lnoniera şi vasu l neatins au acoperit detaşa­
mentul rus cu u n foc de baraj , permi ţînd cel ui avariat să se îndepărteze in josul fluvi u l u i .
T n această l u ptă ruş i i au avut 2 răniţi 93.
La 20 i u lie/1 august garnizoana d i n T u rtucaia a fost puţin întărită, dar nu prezenta
un pericol potenţial pentru mal ul românesc. Aceasta nu excl udea un atac-su r p riză cu tru pe
aduse d i n alte zone şi in c u rsul l u nilor august-septembrie va persista o anume ingrijorare 94•
T n seara zilei de 31 i u l ie/1 2 august s-a observat o manevră ciudată a tu rci lor care au
trimis 8 vase de la Silistra, " intre care erau şi monitoare încărcate cu armată t u rcească şi
bagaje " . Acest detaşament, d u pă ce a staţionat o j umătate de oră in largul D u nări i , i n faţa
satelor U lmeni ş i Spanţov, a făcut cale intoarsă 95• i n j u ru l datei d e 20 august/ 1 septem brie
s-au sem nalat in spatele oraşului T urtucaia m işcări de tru pe (probabil trupe in marş spre
R usci uc), iar i nformatorii anunţaseră sosi rea a 2 "taboare " d e artilerie 96. Î n eventualitatea
u nei ofensive otomane colonelul Plaskin avea ord i n să se retragă pe d i recţi il e Budeştl şi
Comana, lăsînd in Olteniţa 2 sotni i cu 2 t u n u ri .
I n noaptea d e 1 3-1 4/25-26 septem brie tu rcii de l a Turtucaia au făcut recu noaşteri
cu torţe pe ţărmul lor şi au p rovocat un scu rt sch i m b de focu ri cu ruşii şi grăn ice ri i
români 97•
T n jurul datei de 1 1 /23 octom brie 98, o patrulă românească cond usă de sergentul
Stoica (Staicu) a fost angrenată intr-un schi m b de salve soldat cu doborirea a 2 tu rci 99•
Astfel de m i ci conflicte ami ntesc de starea de război , dar contu rile sint practic încheiate 100 ,
atit ruşii cit şi turc ii ren u nţînd la i ntenţii ofensive la acest vad al Dunări i . Î ncercările de a
trece pe ţărmul nostru sint respinse.
La 13 octombrie, observind u-se agitaţie in jurul morii din Tu rtucaia, s-a prod us o
p uternică " împuşcătură " 101 . Î n cursul nopţii d e 27 octom brie, 4 bărci agresoare au fost
intoarse d i n dr um d e " focu l v iu " al postu rilor ruse 102 • La 5 noiembrie un monitor a
m anevrat in d reptul pichet u l ui n r . 1 5 fără să atace 103. La 1 2 noiembrie o l u ptă s-a incins
între un pichet tu rcesc şi postul românesc nr. 6 , cind d u pă o oră t u rc i i au cedat, purtind
in retragere un mort şi 2 răniţi 10 4. La 28 noiembrie 2 l u ntrii i namice au i ncercat să înşele
vigilenţa postu l u i românesc n r . 5, dar au fost nevoite să bată in retragere, iar a doua zi
sch imbul d e focu ri din aceeaşi zonă s-a incheiat fără rezu ltat , ca la 30 noi embrie cel mai
v iolent sch i m b să ucidă 2 t u rci 105 •
D u pă căderea Plevnei şi pînă la sfiqitul război ul ui n u se mai înregistrează in această
zonă confl icte notabile. La 2/1 4 d ecembrie Consil i ul de război aliat hotărăşte ca G i u rg i u
şi Olteniţa să fie ocupate d e o d i vizie română 1 06 . Comandamentul nostru d estinează in
acest scop D ivizia a I I I-a, care escorta convoaiele d e p rizonieri la Bucu reşti .
D i n cores pondenţa Marel u i Duce N i colae cu Dom n itorul Caroi 10 7 rezultă că român i i
trebuiau să înlocuiască in sectorul G i u rgiu - Călăraşi 9 batal ioane d e infanterie, 20 d e
escadroane ş i 3 8 de tunuri , dar n u puteau disloca i n acel moment decit 9 batalioane, 1 1 es-

1 52
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
cad roane şi 30 d e t u n u ri , d i ntre care 1 batalion �i o baterie u rmau să constituie garnizoana
Olteniţei . Intr-o scrisoare a Marelu i D uce d i n 1 2/24 d ecembrie, acesta îşi exprima indoiala
că n u mărul apărătorilor ar fi suficient, i nsistind asu p ra i mportanţei G i u rgi u l u i şi trecind
sub tăcere zona Olten iţei .
Situaţia m i l itară şi 'politică d e la inceputul anului 1 878, făceau ca zona Olteniţa - Tur­
tucaia să nu mai p rezi nte i nteres d i n punct de vedere strategic. Se aflau cantonate acolo
Regi'm entele 5 şi 6 Dorobanţi şi 4 Călăraşi 108 • Un raport di plomatic al agentului francez
Debai ns d i n 1 0/ll februarie menţiona că d i vizia cantonată in imprej u ri m i l e Olteniţe i este
red usă la 5000 de oameni "din cauza bol ilor şi a lăsărilor la vatră foarte numeroase 109 " .
După sem narea arm istiţiu l u i , aceste u nităţi i ncep retragerea către zona d e concentrare
fixată la vest de Bucureşti . La Olten iţa rămîneau doar u rmele război ului no , ce de m u l t
s-au şters şi amintirile, c e se perpetuează d i n veac i n veac.

N OTE

1. C. Olteanu , ăsurile luate de comandamentul 7. DIRRI, 1 1 , doc. 332.

român pentru acoperirea Dunării in perioada
aprilie-august 1 877, in : " Revista de istorie " ,
nr. 4, 1 976, p. 565.
2. D u pă u n i i oraş u l avea 4500 de locuitori, iar
lărgi mea flu v i u l u i în d reptu l său ar fi fost d e
n u mai 470 m. (La Guerre d'Orient, fasc. 5, p . 6 - pri n care cer măsuri d e siguranţă in eventuali­
p u bl icaţie aflată la B.A.R.S.R., 11 1 79623). Alţii
erau mai bine i nformaţ i , dînd o l ărgi m e d e
755 m. şi arătînd c ă l a inceputu l război ului i n
portul Turtucaiei s e aflau două vase m i li tare,
canonierea necui rasată Schefket - N u m a şi va­
porul N u mais, cu 4 şi respectiv 2 tunuri (Un
tactician, la Guerre d'Orient en 1 877 - 1 878,
Paris, 1 879, p. 63. 1 33).
Se afirma că vechile fortificaţii se rui naseră, dar
fuseseră reparate d u pă ce războiu l cu Rusia
devenise probabil (Un officier superieur, La
guerre en Orient, 1 875 - 1 878, Paris, 1 878, p. 1 25).
Care era puterea de foc a acestor fortificaţi i !
I niţial tu rci i ar fi avut n umai 4 tunuri de cal ibru
mare, intre care un t u n Kru pp. (T. C. Văcă·
rescu, Luptele românilor in resbelul din 1877-
1878, voi . 1 , Bucureşt i , 1 887, p. 60). i n cursul
l u ptelor cu u nităţi l e Diviziei a IV-a, construiau
o nouă baterie " l a poalele deal uri l or, aproape
de Dunăre " (Istoria resbelului din Orient sau
luptele românilor, ruşilor, muntenegrenilor şi
sirbilor cu turcii din 1877 - 78, sub ingrij i rea
lui D. Laurian, Bucureşt i , 1 878, fasci cula VII,
p. 1 05.).
]. Independenţa României. Documente, Ed i t. Aca·
demiei R.S.R., 1 977, voi . 1, doc. 1 2.
4. Documente privind istoria României. Războiul
pentru independenţă, Edit. Academiei R.P.R . .
1 952, voi . 1 1 , doc. 1 87 (se v a cita DIRRI).
5. C. Căzănişteanu, M. Ionescu, Războiul neatir·
nării României, E.S. E . , Bucureşti , 1 977, p. 1 38.
6. DIRRI, 11, doc. 281 , SOl. Despre posibil itatea
u n u i atac otoman pe di recţia Olteniţa - Bucu·
reşti şi despre măsurile d e apărare l uate vorbesc,
intre altele, rapoartele agentului d i plomatic
francez Fred Debains (IR, 11, partea 1 , doc. 1 31 ,
1 40, 1 51 ) .
8. Vasi l e Manole, Incursiuni turceşti de-a lungul
Dunării in preajma şi in timpul războiului de
independenţă, i n : " Revista Arhivelor " , supli·
ment 1 977, p. 63-66.
9. 25 de cetăţeni d i n Olteniţa semnează o petiţie
tatea unor atacuri tu rceşti (DI RRI, 1 1 , doc. 31 3 ;
vezi şi doc. 327, răspunsul M i n isterul u i d e
Interne, iar pentru s i m i l itudine doc. 326).
1 0. Ibidem , doc. 394.
1 1 . Ibidem, doc. 41 8.
1 2. Ibidem, doc. 492.
1 ]. Ibidem, doc. 755.
1 4. De exemplu cea soldată cu i ncendierea
pichetului nr. 23 ş i furtul marilor lui Constantin
Stai cu d i n Chiselet (I bidem, doc. 579, 845 ;
voi . III, doc. 392).
1 5. IR, 1, doc. 49. La O l teniţa s-a discutat ş i
asupra necesităţ i i evacuării tuturor " valorilor "
d i n port (DI R RI, 1 1 , doc. 71 0), ca şi a arhivelor
(Ibidem, doc. 972), dar n u se cunoaşte dacă
propuneri l e au fost transpuse in practică.
16 . . . Romănul " , 6 apri l i e 1 877.
1 7. Ibidem, 1 l apri l i e 1 877.
1 8. Registrul istoric al Batalionului 11 vînători, in :
ltinerare eroice 1877 - 1 878, Edit. m i l i tară, 1 977,
p. 208� 209.
1 9. Col . M . Manafu, Pagini glorioase din trecutul
regimentului 8 călăraşi, S i b i u , f.a., p. 6.
20. Iniţial acest detaşament u rma să fie ajutat
de trupe din Budeşti , G r u i u şi Buciumeni.
Apo i , a fost permanent întărit, ajungind ca in
2 săptămîni să-şi trjpleze efectivul. Vezi DIRRI,
1 1 . doc. 777, 1 029, 797, 798, 799, 867, 978. Pentru
amănu nte, vezi d e asemenea : Maria Marin, Acţi·
uni militare la Olteniţa in timpul războiului pentru
independenţa naţională a României, com u n i care i n
manuscris care valorifică o serie de documente
i nedite, îndeosebi din fondul . , Marele Stat
Major", aflat la Arh. Stat u l u i Bucureşt i .
21 . Pentru c e i d e l a Ol teni ţa avem manuscris
intre altel e , descrieri l e lui Leon Clarenton de
Stefanoff (scrisoare către Petru Gorovei d i n 24

1 53
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
apri l i e 1 877, p u b l i cată de Ştefan Gorovei i n
" reprodusă aidoma şi in Vocea Prahovei, I I I , nr.
" Revista Arhivelor , n r. 1 , 1 967, p . 285) şi Lt.
colonel Constantin Căpl escu (Amintiri din război u
1877 -: 1 878, Bucureşti , 1 908, p. 8 - 9).
22. Vezi in vol u m u l Arta şi literatura in slujba
independenţei naţionale, Edit. Academiei R.S.R.,
Bucureşt i , 1 977, p. 1 23 .
2 3 . DIRRI, I l , doc. 758.
24. Ibidem, doc. 738, 758 ; " Românul " , 25, 26
apri l i e 1 877. Agentul d i plomatic al Bel g i e i ,
Frederic Hoorickx, raporta la 2 7 apri l i e : " Par­
tizanii războiului exploatează bombardamentele
de la Reni, Brăi la, Olteniţa (s. ns.) şi Bechet,
exagerindu-le / . . . J. La Olteniţa, unde n u se
află nici o garnizoană, a u fost l ansate doar 2
proiect i l e " (IR, I l , partea 1, doc. 1 64). Această
acţi une ost i l ă a fost exagerată sau m i n i mal izată
d u pă interesele pol itice ale partidelor (vezi ,
in afară de presa vremi i : Constanti n Bacal­
başa, Bucureştii de altă dată, Bucu reşti , 1 927,
voi. 1, p. 1 90). Pe de altă parte, p resa conserva­
toare va bate in retragere. " Timpul " d i n 26
apri l i e publica o declaraţie de sol idarizare cu
pol itica promovată de guvern (cf. Cronica parti­
cipării armatei române la războiul pentru inde­
pendenţă, Edit. m i l i tară, Bucu reşti, 1 977, p. 97),
iar două zile mai tirziu "Vestea" arăta că atunci
cind t u n u r i l e a u început să b u b u i e , românii
trebuie să u ite d e adversităţile d intre partide,
" să se gru peze în j u r u l puterii executive " ,
/ documente privitoare la războiul pentru indepen­
pe p r i m u l plan fi i nd salvarea patriei şi apoi
răfu iala cu radicalii (apud 1. M. Ştefa n , De la
Podul Mogoşoaiei la Calea Victoriei, Edit. Facla,
Timişoara 1 977, p. 62) .
25. D. Laurian, op. cit., p. 1 23 .
26. Vezi Raportul Lt. colone l u l u i Peretz i n
D I RRI, Il, 896.
27. Asupra exactităţii orelor ne putem cu greu
pronunţa, deoarece majoritatea documentelor
m i l itare sînt redactate d u pă eveni ment, i ar în
transcrierea u nor telegrame s-au strecurat erori.
28. "Tacticianul " (vezi s u p ra nota 2) şi Ferdinand
Lecomte (Guerre d'Orient en 1 8 7 6 - 1877, tome
Il, Paris, 1 878, p. 31) p recizează chira 469.
29. " N u mai edificiul agenţiei vapoarelor şi vama
română primiră citeva lovituri" (D. Laurian,
op. cit., p. 1 24).
30. IR, I l , partea I l , doc. 1 74.
3 1 . Ibidem, doc. 1 70.
32. Pentru Cami l l e Farcy, pozi ţ i i l e româneşti
de la Olteniţa - " antica Constantiola" - au
fost "evacuate in grabă" în urma bombarda­
mentul u i turcesc (La guerre sur le Danube, Paris,
1 879, p. 1 10). După F. Leconte (op. cit. , p. 32)
l u pta s-a dat intre turci şi ruşi ( 1).
33. Amedee l e Faure consideră că " abia dacă
este necesar să semnaleze această acţiune d e
arti lerie", avind cunoştinţă doar d e acţi unea din
preaj ma zilei de 26 apri l i e /8 mai (Histoire de
la Guerre d'Orient, Paris, 1 878, p. 1 98).
34. Un tacticien (op. cit., p. 1 65) şi F. Lecomte
(loc. cit. ) o plasează in 3/1 5 mai.
1 54
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
35. Vezi Românul, 30 apri l i e 1 877 (corespondenţă
32, 1 mai 1 877). Al doilea monitor apare şi in
p u bl icaţia La guerre d'Orient, fasc. 4, p. 9.
36. O serie de inadverte n ţe cuprinde prezentarea
'
l u ptei d i n l ucrarea Cronica participării armatei
române . . .. p. 1 02-103. Menţionăm că di ntre
docu mentele publicate sint datate greşit D I R R I ,
VI , 91 1 (tre b u i a 3 0 apri l i e i n loc de 30 septembrie)
şi IR, 1, 64 (trebu i a 28 apri l i e /10 mai in loc
de 1 0/22 mai).
37. DIRRI, Il, doc. 940 ; Vezi ş i : doc. 1 1 24.
38. Distanţa la care s-a tras era de pînă la 2300 m .
(DI RRI, VII , 1 1 78).
39. Monitorul s-a apropiat la 500 m. de poziţia
noastră. " N u d u ră însă mult, neputind rezista
focurilor companiei d i n acest batalion ce forma
susţinerea bateriei noastre, astfel că d u pă u n
i nterval de 3/4 oră fu nevoit a s e retrage "
(Registrul istoric al Batal ion u l u i 2 vînători ,
lac. cit. ).
40. Armata t u rcă se pare că a avut pierderi ,
iar locuitor i i oraşului au ridicat de 2 ori steagu l
a l b . (" Românul", 3 0 apri l i e 1 877 ; D . Laurian,
op. cit. , p. 93).
41 . A mai fost rănit soldatul Stancu Ilie din
Regimentul 6 Dorobanţi (T. Văcărescu, op. cit.,
p. 62).
42. Ibidem.
43. Cronica . . . , p. 1 04 ; N. Adăni loaie, Noi
denţă ( 1877 - 1 878 ), în " Revista de istorie " ,
nr. 5, 1 977, p. 864.
44. C. Bacal başa, op. cit. , p. 1 90 ; D I R R I , I l ,
I l , 1 046, şi V I I , 1 1 78.
45. Col . G h . Em. Lu paşcu , Amintiri din războiul
independenţei 1877 - 1 878, Bucu reşti , 1 91 5, p. 1 3 .
Marşul Bateriei Lupaşcu s-a făcut prin Custureni
(DIRRI, I l , 983) şi Frumuşani (Ibidem, 1 046).
46. ltinerare eroice, p. 209. Vezi şi DIRRI, I l ,
1 956.
47. Cronica . . . , p. 1 06.
48. Vezi , in acest sens, i nstrucţi u n i l e tri mise de
generalu l Radovici comandant u l u i garnizoanei
Olteniţa, in ,DIRRI, I l , 1 082.
49. C. Ucrai n - Birlădeanu, 1 877 - asa cum a
fast, Edit. J u ni mea, laş i , 1 977, p. 40 :_ 45.
50. DIRRI, I l , 1 098.
51 . Cror�ica . . . , p. 1 08 ; " Românu l " , 5 mai 1 877.
D. Laurian ( (op. cit., p. 1 24 - 1 25) şi " Registrul
istoric . . . " (loc. cit., p. 209) vorbesc in mod
greşit de l u pte de arti lerie.
52. Vezi pentru amănu nte raportul maior u l u i
Alexandru Fălcoianu, comandantul divizion u l u i ,
i n DIRRI, I l , 1 1 68. Docu mentul original, avind
anexată schiţa poziţiilor, nu ne-a fost accesi b i l
la B i bl ioteca M uzeu l u i M i l i tar Central.
53. Gh. D. Stoean, Ion Gh. Pană (Epopeea inde­
pendenţei României, Edit. Dacia, C l uj-Napoca,
1 977, p. 80) vorbesc despre 4 tunuri. Presu­
punem că la 3 mai u n u l nu mai funcţiona.
54. Vezi su pra nota 52 ; D. Laurian, op. cit.,
p. 1 25 ; Col . Lu paşcu , op. cit., p. 1 4 - 1 5 (precizează
 că s-au consumat 52 obuze şi 1 2 şrapnele şi
că bateria a IV-a a avut 4 răniţi) ; N. Adăni loaie,
op. cit., p. 865.
55. " Românul " şi " Timpul " intre altele, cf.
Familia. Corespondenţe de la Plevna, Ed. Facla,
1 977, p. 61 , 62.
56. C. Bacalbaşa, op. cit., p. 1 91 .
57. D . Laurian, op. cit., p. 1 25.
58. Concordă, in acest sens, relatăr i l e din " Ro­
" "
mânui (supl iment la nr. d i n 6 mai 1 877), Col.
Lupaşcu (op. cit., p. 1 5), D. Lau rian (loc. cit. )
" Istoricul regi mentul u i 3 arti lerie" (DI RRI, VII,
1 1 78) - pu nct de vedere însuşi t ş i d e autor i i
l u crări i Cronica• . . (p. 1 1 0). Docu mentul cel
mai precis şi cel mai demn de incredere, raportul
maior u l u i Fălcoianu citat mai sus, afirmă că
monitorul a reuşit să-şi continue d ru m u l , tră­
gînd şi 3 obuze de 24 cm. , care au căzut însă
·
departe, in spatele oraşul u i . Amănunte la
N. Adăni loaie, op. cit., p. 866.
59. Leon Clarenton de Stefanoff (vezi supra
nota 21 ). Scrisoarea este reprodusă parţial ş i
i n I . M.Ştefan, op. cit. , p . 67.
60. Maiorul Fălcoianu raportează că a scos 2
tunuri d i n l u ptă (doc. cit.).
61 . I ntr-adevăr, duelul de artilerie a continuat
(Col. Lu paşcu, op. cit., p. 1 6).
62. D. Lau rian, op. cit. , p. 1 26.
63. D IRRI, Il, 940, 1 1 68 ; Col . Lupaşcu, op. cit.
64. Col . M. Manafu, op. cit., p. 7.
65. La 29 apri l i e este semnalat la Budeşti colo­
nelul rus Parentov, " care studiază loca l i tăţ i l e
in privi nţa cantonamentul u i ş i poziţi uni lor"
" (DIRRI, Il, 957). I n acelaşi sat soseşte l a 1 mai
pri m u l pl uton de cazaci (Ibidem, 1 055).
66. Ibidem, 1 235. Marşul unităţi lor d iviziei de
la Ol teniţa la Caracal u rma să fie executat între
9 - 1 7 mai. I n l egătură cu pregăt i r i l e de drum
vezi şi doc. 1 289.
67. i n t i m p u l nopţ i i precedente fuseseră pre­
l uate poziţ i i l e apărate cu succes pînă atunci de
tînăra armată română. Ziarul " The 1/lustrated
London News " remarcă faptul ca fi ind "singura
"
şti re i m portantă de l a Du năre (I R , I I I , 46).
Vezi , de asemenea, telegramele general u l u i Man u
in DIRRI, I I I , 2 şi la N. Adăni loaie, op. cit.,
p. 366 - 367.
68. Resboiul rusa-turc din 1 8 7 7 - 1 8 78 in peninsula
balcanică, trad. 1. Gărdescu, Bucu reşt i , 1 902,
Tom Il, p. 27. Leon Clarenton de Ştefanoff
aprecia la 1 5 m i i n u mărul oştaşi lor ruşi ce i-au
sch i m bat pe români la Olteniţa.
69. Ibidem, p. 28.
70. La guerre d'Orient, fasc. 5, p. 6.
71 . La 1 3 mai , 2 ceamuri cu cerchezi au atacat
o tîrlă din balta · Greaca, răpi nd 2 păzitori şi
37 de porci (DI R R I , I I I , 304 şi 543). La 1 6 ma i ,
l a rlămînda - "cătun situat cam in baltă, aparţ i­
nînd de comuna Prund u-Bel u , plasa Olteniţa" -
citeva caice cu turci au i ncendiat casele, au
furat vitele, 3 bărbaţi fiind daţi d ispăruţ i , iar
la 20 mai alte 2 caice au încărcat rimători ş i
avere (Ibidem, 305, 345, 51 1 ) . Pe de altă parte,
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
negustorul Varveris se plinge d i n Olteniţa, l a
1 6 mai , că tu rci i i-au confiscat u n vas încărcat
cu poru mb la Sil istra (Ibidem, 261 ).
72. Ibidem, 365.
73. Ibidem, 789, 1 1 46, 1 258. Cinci di ntre ei
semnează petiţia adresată Administraţiei Do­
menii lor, arătînd că " de 3 săptămîni t ru pe l e
i m periale ruseşti a u ocupat l i nia Dunării " ş i
îi împiedică l a exploatarea bălţilor, cauzindu-le
" pagube enorme .
74. Gărdescu op. cit. , p. 28.
75. I n acea perioadă t u rc i i aveau la Turtucaia
5 redute, di ntre care înarmate erau doar Serdar
Tabia (ce putea găzdu i 3 batal ioane şi 8 tunuri)
şi Jidliz (Zi ldiz) Tabia, cu 6 piese de arti lerie.
Vezi F. Lecomte, op. cit. , p. 33 ş i Un tacticien,
op. cit., p. 1 66. Istoricul oficial rus atribuie activi­
tatea trupelor de la Olteniţa necesităţii de " a-i
impi edica pe turci să construi ască noi uvraje"
(vezi su pra nota 74).
76. La guerre d'Orient, fasc. 7, p. 8.
77. I n prima săptămînă a l u n i i i u n i e (sti l vechi)
ruş i i au termi nat 7 fortificaţi i , care se adăugau
celor 2 ampl asamente l ăsate de români . La 7
i u n i e au fost aduse 1 0 tunuri de cal ibru gre u .
78. Vezi Raportul s u bprefect u l u i Si şman către
P refectura de Ilfov d i n 6 i u nie 1 877 (DI R R I ,
III, 1 048).
78. Conform ord i n u l u i Marel u i Duce N icolae
d i n 1 0, 11 i u nie 1 877 (reprodus in Gărdescu,
op. cit., p. 60).
80. Vezi F. Lecomte, op. cit., p. 59. Canonada
de la Olteniţa a fost o pre l u ngire a mare l u i
bombardament d i n 1 2/24 i u n i e asu pra Rusci u­
cului (A. l e Faure, op. cit., p. 238). " Violentă
incăierare de art i l er i e şi t i ral i ori " - aprec i a
corespondentul ziarul u i " Românu l " d i n 1 5 i u n i e
o
1 877.
81 . N u am avut acces la l ucrarea l u i Mangus
E hrnrooth, Casimir Ehrnrooth, Borga, 1 965 -
semnalată de G h . Mate i , in " Anale de istorie",
nr. 4, 1 968, p. 53.
82. Vezi ord i n u l Marel u i Duce N i colae in loc.
cit.
83. I R , Il, partea Il, 49.
84. I b i d e m , 46.
85. Rea mintiri despre Turcia ( 1 875, 1 876, 1877 ),
Bucureşti , 1 896, p. 1 23 - 1 24. I nformaţie repro­
d usă şi de N. D. Popescu, Istoria resboiului
româno-ruso-turc si a neatirnării României 1 8 7 5 -
1 8YB , partea 1 , � d. IV, Bucu reşt i , 1 901 , p . 1 06.
86. La Turtucaia erau 6 batal ioane, 2 escadroane
şi 5 bateri i , comandate de Hasan Paşa, detaşa­
mentul făcînd parte d i n Corpu l de S i l i stra al
lui Selami Paşa (La guerre d'Orient, tom 1 , voi .
I l , p. 1 98), ceea ce înseamnă ci rca 5 m i i de
oameni . Cifra concordă cu aprecieri le d i n
" Istoricul oficial rus" : 8 batal ioane ş i 2 bater i i =
5.400 oameni (p. 1 36).
Ruşi i aveau la Olteniţa 2 bateri i d i n Regi mentul
1 27 i nfanterie Putivl , Bateria 5 din Brigada 32
arti lerie şi 5 sotni i din Regi mentul 31 cazaci
de Don (Ibidem ).
1 55
87. Turci i au răpit la 4 i u l i e 61 vite ale locu i ­
torilor din U l m e n i ş i 2 ciobani (DI RRI, IV,
692 şi 771 ). I n noaptea de 9 spre 10 i u l i e , 220
de oi ale l u i N iţă Neagu d i n O l teniţa rural ă
ş1 2 ciobani au aceeaşi soartă (I bidem, 997).
88. l ncă de la 1 iunie, Ministerul de Interne
indemnase prefecţi i din judeţel e l i mi trofe Dunări i
către vigilenţă (I bidem III, 891). La 9 i u l i e , coman­
dantul reg i mentului de cazaci d i n garnizoana
Olteniţa il arestează pe Costache Elefterie,
bănuit de spionaj (I bidem, IV, 852, 946).
89. Căpitanul Verbiceanu, comandantul m i l i ­
ţieni lor d i n Olteniţa, raporta la 1 1 i u l i e M i n i ­
sterului de Război c ă o patrulă a găsit 2 fugari
din Turtucaia, care trecuseră Dunărea inot
şi afirmau că armata plecase in noaptea trecută
la Rusciuc. Documentul (reprodus in DIRRI,
I I I , 1 270) este datat greş i t 11 i u n i e 1 877.
90. După informaţi i l e ataşatului mi l i tar francez ,
colonel Torcy, la Turtucaia fuseseră circa 1 0
m i i de oştaşi , cifră evident exagerată. Mai plau­
zibi l ă este cea de 2500 reprodusă de . . Istoricul
oficial rus " , in oraş rămînînd citeva sute de
jandarmi şi başbuzuci (Gărdescu, op. cit., tom
III, p. 1 07 ş i tom III, voi. IV, p. 82).
91 . Ibidem, tom I I I , voi IV, p. 79-80.
92. Ibidem, tom IV, voi . VI, p. 21 3 . Vezi şi La
guerre d'Orient, fasc. 1 3 , p. 1 6, unde se arată
că incepind cu 1 4 august ( 1) Dunărea a fost
l i berată de torpi le, i a r turci i ar fi impi ed i cat
construcţia unui pod .
93. Ibidem, tom I I I , voi . IV, p. 82 (vezi şi . , Ro­
minul " , 18, 19 i u l i e 1 877).
94. Sectorul aflat i niţial s u b comanda colonelului
P l askin se inti ndea de la i'lăminda pînă la Călă­
raşi. La Olteniţa staţiona i nfanteria cu 8 tunuri .
Pe malul Dună. i i , intre Flăminda şi Ul meni i
Pămînteni, se găseau sotn,i i l e 2, 3, şi 4 din Regi­
mentul 31 Don, avind sotni a 6 la statmajorul
regi mentu l u i , in oraş. i n conti n uare, pînă spre
Călăraşi , sotn i i l e 3 şi 4 din Regimentul 11 Don,
avind sotni i l e 1 şi 6 la U l meni i Ungureni cu
statmajorul acel u i regi ment.
I ntre 1 0/22 - 1 7/29 august, Regimentul 31 Don
(mai puţin o sotnie) a trecut Dunărea pentru a
întări caval eria corp u l u i XIII. Prin plecarea
acestuia, porţiunea de la Lacul G reaca la satul
Mînăstirea a rămas in paza Reg i mentu l u i 11 Don
(cu statmajorul şi o sotnie de rezervă la Olteniţa)
di ncolo de care posturi l e au fost ocupate de
1 56
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
detaşamentul It. col onelului Dimitrof de la
Călăraş i .
Pentru a îmbunătăţi protecţia bateri i lor de l a
Slobozia - G i urgi u , l a Marele Stat "" ajor r u s s e
propune d eplasarea unei părţi a detaşamentul u i
de la Olteniţa, d a r generalul A l l e r a răspuns că
cele două compa n i i care ar fi rămas nu se puteau
impotrivi unui atac dinspre Turtucaia (s. ns.).
De altfel , la 3/1 5 septembrie sint l uate totuşi
trupe, la Olteniţa rămînînd comandant colo­
nelul Popov cu 5 sotni i din .regi mentul său (1 1
Don), 4 companii de i nfanterie şi 2 tunuri
(Gărdescu, op. cit., tom IV, voi. VI , p. 1 56, 1 59).
I n acest sens, i nformează la 7 septembrie şi
pri marul Olteniţei (DI RRI, VI, 1 81 ).
95 . .,Românul", 3 august 1 877.
96. Gărdescu, op. cit., voi . VI, p. 1 61 . Probabil
că a�;este forţe sint amintite in l ucrarea Defense
de Plevna (Paris, 1 889, p. 267), s u b n u me l e de
arti lerie d e cetate şi evaluate l a 200 de oameni ,
iar din ziar�-' . , Resboiul " d i n 1 5 octom brie
1 877 a se reţine, eventual, aducerea in Turtucaia
a 2 t u n u ri Krupp.
97. .,Românul", supli ment la nr. d i n 15 septem­
brie 1 877.
98. Raportul căpitanului Verbiceanu către M i ni­
sterul de Război este datat .9 octombrie (DI RRI,
VI , 1 1 91 ).
99 . .,Românul " , 1 3 octombrie 1 877 ; . Resboiul " ,
.
1 4 octombrie 1 877.
1 00. DIRRI, VII, 276.
1 01 . . ,Românul " , 1 5 octombrie 1 877.
1 02 . . , Românul", 28 octombrie 1 877 ; . , R es­
boiul " , 29 octombrie 1 877.
1 03 . . ,DIRRI, VII , 520 ; . ,Resboiul " , 8 noiem bri e
1 877 ; Romin u l " , s u p l i ment la n r. d i n 7 noiem­
..
brie 1 877.
1 04 . .,Românul", 1 3 noiembrie 1 877 ; DIRRI,
VII, 675.
1 05 . . ,Românul " şi .. Dorobanţul" d i n 30 noiem­
brie, 2 decembrie 1 877.
1C6. Notes sur la vie du Roi Charles de Roumanie
(par · un temoin ocul ai re); tome I I I , Bucarest,
1 899, p. 21 6.
1 07. Ibidem, p. 21 9 - 221 .
1 08. România in războiul de independenţă. 1877 -
1 878, Edit. M i l itară, 1 977, p. 31 3 .
1 09. IR, 1 1 , partea 1 1 , 1 59.
1 1 0. Arh. St. Buc.. Ministerul de I nterne ­
Comunale, 1 878, doc. 80, f. 25 - 27 (Apud
Maria Mari n , op. cit . ) .