Sunteți pe pagina 1din 3

MASS-MEDIA, MEDIATOR AL COMUNICĂRII

INTERCULTURALE ÎN EPOCA GLOBALIZĂRII

Abstract
Articolul face parte din domeniul comunicare și mass-media, acest domeniu presupune o mare
influență, nu doar asupra a ceea ce credem și în egală măsură asupra modului în care acționăm,
astfel sarcina socială în acest domeniu este extrem de importantă. Descoperirea problemelor
interculturale presupune o adevărată provocare pentru mass-media. În comunicarea
interculturală, media desfășoară cu greu rolul de mediator deoarece necesitatea marketingului
produselor media crează situații dificile, precum normele etice existente, creșterea cerințelor
etice în jurnalism. Modalitățile de mediatizare au fost identificate atât prin experminente de
succes cât și prin deficiențele existente pentru a elucida rolul acesteia în optimizarea proceselor
comunicaționale din societate. Comunicarea interculturală reprezintă o provocare a epocii
globalizării, iar reflectarea ei în mass media comportă riscuri și o responsabilitate socială sporită.

Cuvinte cheie
comunicare interculturală, mediere a conflictelor, mass-media.

Motivarea
Medierea se referă la ceea ce face mass-media si la ceea ce facem cu aceasta, definește și implică
în procesul de mediere atât producătorii cât și consumatorii de produse media. Cititorii,
telespectatorii și alte tipologii de public se încadrează în acest proces de mediere, deoarece sunt
receptivi fiind influențați de ceea ce văd și aud pe mulțimea de ecrane și boxe.

Problematica
Problematica ce ține de riscurile comunicării interculturale din mass-media este legată în mare
parte de nerespectarea dreptului la libera exprimare. Una din principalele dificultăți în
promovarea libertății de exprimare, și un obstacol întâlnit în calea toleranței și înțelegerii, este
tensiunea care se formează atunci când o expresie contestă sau ofensează cultura și identitatea
altuia. O problemă esențială în realizarea funcției de mediere a mass-mediei este definirea în
termeni neutri a comunicării interculturale.

Metodologia
Ca și metode folosite pentru mediere au abordat procesul soluționării alternative a litigiilor în
care o patre neutră contribuie la negocierea unui acord între cele două părți aflate în litigiu, iar în
calitatea sa de instituție comercială presa are de câștigat în urma reflectării conflictelor și
contribuie mai mult la menținerea și escaladarea lor decât la pacificare.

Rezultate
Rezultatele obținute au dus la faptul că utilizarea informației și comunicării este esenșială pentru
a asigura spațiul diferitelor culturi de a se exprima liber, în conformitate cu noile norme mass-
mediile au capacitatea de a facilita dialogul intercultural. Atunci când scopul final al medierii
duce la rezolvarea unei dispute, atunci în jurnalism medierea conduce doar la o mai buna
informare a publicului și la o prezentare mai ampla și detaliată a poziției părților implicate.

Concluzii
Așadar, mass-media poate contribui la o comunicare interculturală eficientă prin abordarea
problemelor existente, oferind părților suport în atingerea unui grad mai mare de claritate cu
privire la sine și un grad mai mare de responsabilitate față de celălalt prin concentrarea la
aspectul comunicării între părți. Accentul pus pe rolul de mediator al mass-mediei se bazează pe
potențialul de influență asupra publicului pe care îl modelează, acest lucru fiind o orientare de
perspectivă pentru un jurnalism corect și responsabil în epoca globalizării.

Bibliografie
ISO690-210 LAZĂR, Ludmila. Mass-media, mediator al comunicării interculturale în epoca
globalizării. Intertext, 2013, 27.3-4: 185-189.
BORȚUN, Dumitru. Relațiile publice și noua societate. București: Tritonic, 2012.
CHICIUDEAN, Ion; DAVID, George. Managmentul comunicării în situații de criză.
București: Comunicare.ro, 2011.
COMAN, Cristina. Relațiile publice: principii și strategii. București: Polirom, 2001.
COMAN, Cristina. Relațiile publice și mass-media. București: Polirom, 2004.
DAVID, George. Tehnici de relații publice. Iași: Polirom, 2008.
DAVID, George; MIRCEA, Dan. Partea plină a paharului: o introducere în tehnicile
de relații publice. Iași: Lumen, 2015.
GRAUR, Evelina. Tehnici de comunicare. Cluj-Napoca: Mediamira, 2001.
DINESCU, Ana. Ghid al comunicatorului din instituții publice. Iași: Lumen, 2010.
HORNEA, Mihai Bădău. Tehnici de comunicare în social media. Iași: Polirom, 2011.
RADU, Raluca-Nicoleta. Deontologia comunicării publice. Iași: Polirom, 2015.

Borțun, D. (2012). Relațiile publice și noua societate. București: Tritonic.


CHICIUDEAN, I. , & David, G. (2011). Managmentul comunicării în situații de criză. București; Comunicare.ro.

S-ar putea să vă placă și