Cum să te eliberezi de păcatul masturbării?

La articolul Despre păcatul masturbării a fost plasat recent acest comentariu:

Eu mă masturbez din copilărie. Nu ştiu de unde a pornit şi nici nu m-am putut opri. Într-
adevăr există foarte multe efecte negative şi aş vrea să nu mai fac asta, dar deja e mult prea
târziu. Întrebarea mea este dacă tot nu mai pot face nimic (deşi am încercat), care mai sunt
şansele mele de a stabili o relaţie cu Dumnezeu? Asta înseamnă că sunt compromisă din
punctul acesta de vedere? Sunt tare curioasă să ştiu de ce Dumnezeu a permis să se întâmple
lucrul acesta la copii, care nu realizează ce fac decât prea târziu? Eu nu înţeleg nimic.
Recunosc că sunt vinovată, dar pe de altă parte mă întreb de ce mi s-a întâmplat mie? Eu nu
am vrut să mi se întâmple aceasta, nu am ales o astfel de viaţă. Pur şi simplu m-am deprins
de mic copil cu un obicei neînţeles de mine la vremea respectivă de care nu am mai scăpat
nici până azi. Ce pot să fac pentru a scăpa de masturbare? Mai pot scăpa? Sunt conştientă de
păcatul meu şi aş vrea să mă schimb, să fiu un om normal, fiindcă, după părerea mea,
masturbarea este anormală, iar oricine spune altceva nu a cunoscut încă efectele ei. Vă rog să
mă ajutaţi. Vă mulţumesc.
Autoarea a adresat mai multe întrebări, şi cred că la o mare parte din ele am dat deja
răspunsul în articolul Despre păcatul masturbării. Totuşi, mai rămân câteva întrebări care
aşteaptă răspunsurile pe care vin să le dau în acest articol.

De ce a permis Dumnezeu să ţi se întâmple?

Aceasta este întrebarea autoarei mesajului şi, presupun că, mulţi alţii şi-au pus întrebarea
aceasta cu privire la masturbarea pe care o practică, sau cu privire la alte păcate în care au
căzut încă din copilărie. Adevărul este că Dumnezeu nu are nici o vină în aceasta şi Biblia ne
învaţă astfel:
Nimeni, când este ispitit (şi masturbarea este o mare ispită pentru oamenii care au început să
o practice), să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu”. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să
facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui
însuşi şi momit. Apoi, pofta când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit,
aduce moartea. (Iacov 1:13-15)
Şi nu este secret pentru nimeni faptul că căderea primilor oameni în păcat a atras pedeapsa
asupra noastră a tuturor, pentru că toţi am moştenit această fire păcătoasă de care putem fi
eliberaţi doar prin credinţă în Domnul Isus Hristos, prin naştere din nou şi prin Duhul Sfânt
care Îl primim de la El când credem din inimă şi ne pocăim. Nu Dumnezeu, ci pofta firii
păcătoase pe care ai moştenit-o la naştere de la părinţii tăi, acea poftă a zămislit gândul
păcatului, apoi a dat naştere păcatului şi apoi ai ajuns să-l practici, suportând acum
consecinţele, iar dacă nu te opreşti vei atrage asupra ta o pierzare veşnică.

Niciodată nu este prea târziu să te eliberezi de păcatul masturbării

Locuitorii oraşului Corint trăiau într-o imoralitate ce a devenit proverbială, pentru că în
Imperiul Roman, când dorea cineva să jignească o persoană, era suficient să-l numească
„Corintean”, ceea ce însemnă că persoana respectivă este învinuită de practicarea tuturor
perversiunilor sexuale cunoscute şi necunoscute. Dar, în mila Sa nespus de mare faţă de
oameni, Dumnezeu l-a trimis pe Apostolul Pavel să le predice mesajul Evangheliei la imoralii
din Corint şi mulţi din ei au încheiat un legământ cu Domnul Isus. Este adevărat, că unii
credeau că pot să practice mai departe imoralitatea şi în acelaşi timp să aibă parte de
moştenire în Împărăţia Cerurilor. Iată de ce Apostolul le-a scris:
Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa
aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii (bărbaţi care se
prostituează cu alţi bărbaţi îndeplinind rolul de femeie), nici sodomiţii(homosexualii), nici
hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui
Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi
neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru. (1 Corinteni
6:9-11)
Persoana care a adresat întrebarea crede că a devenit roabă a unei practici sexuale imorale
grele cum este masturbarea şi că nu mai are scăpare pentru că a devenit foarte dependentă.
Toate încercările de abandonare au dat faliment. Vreau doar să-i atrag atenţia de la ce practici
sexuale urâcioase şi perverse au fost eliberaţi unii din oraşul Corint când au crezut din inimă
în Isus Hristos şi astfel au fost spălaţi, sfinţiţi şi socotiţi neprihăniţi în Numele Domnului Isus
Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru. Cine din oameni ar mai fi putut avea vre-o dată
speranţe de vindecare pentru acei imorali perverşi cum erau malahii şi sodomoţii? Cu
siguranţă că nimeni nu credea aceasta şi nici ei însăşi. Dar, în îndurarea Sa cea mare,
Dumnezeu i-a eliberat şi le-a dat o viaţă nouă, curată, frumoasă şi liberă de robia
perversiunilor sexuale pentru că ei au dorit să capete eliberare şi au venit la cel ce poate da
eliberarea adevărată, la Domnul Isus.
Soluţia este în stabilirea relaţiei cu Dumnezeu
În disperarea ei, autoarea scrisorii întreabă dacă mai este vre-o posibilitate pentru ea să
stabilească o relaţie cu Dumnezeu, având în vedere păcatul de care este robită. Da, este.
Dacă a fost posibil pentru imoralii din Corint, dacă a fost posibil pentru toţi păcătoşii din lumea
aceasta care au venit la Isus şi au primit iertare, atunci este posibil şi pentru ea. Doar că
oamenii cred că trebuie mai întâi să se elibereze de păcate, să devină perfecţi, adică sfinţi, şi
atunci doar să vină la Dumnezeu ca să fie acceptaţi de El. Nu este aşa. Nu. Dumnezeu ne
cheamă să venim la El aşa cum suntem, tocmai ca să ne cureţe de păcatele, viciile şi
perversiunile de care am fost robiţi şi apoi, prin credinţă în Domnul Isus Hristos şi prin
pocăinţă din inimă, să ne nască din nou, să facă din noi făpturi noi şi să ne dea Duhul Său cel
Sfânt. Când va veni să locuiască în noi Duhul lui Dumnezeu, odată cu El va veni şi puterea lui
Dumnezeu care ne va elibera din robia firii păcătoase în care ne-am aflat până acum.
Acestea sunt adevăruri deosebit de importante pe care trebuie să le înţeleagă şi să le aplice în
viaţă persoana care a adresat mesajul şi toţi cei ce sunt conştienţi de starea lor păcătoasă
disperată.
Articole similare:
De ce Biserica nu acceptă pe “homosexualii creştini”?
Masturbarea: 3 articole despre cauze, efecte şi soluţii
Trebuie să vă naşteţi din nou!
De ce unii nu pot scăpa de păcatul masturbării?
Despre păcatul masturbării
Ce este păcatul originar?
Dragostea lui Dumnezeu