Invazia rusă în Ucraina a zguduit ordinea europeană și a fost un șoc pentru

UE și NATO deopotrivă. Totodată, a evidențiat și a sporit influența țărilor din

Europa Centrală și de Est.

„Centrul Europei se deplasează spre est”, spunea în august cancelarul german

Olaf Scholz.

Polonia și țările baltice au fost promotoarele de frunte ale argumentului

moral privind sprijinul necesar Ucrainei, în urma unui aproape vid de
leadership în fazele inițiale ale războiului, când liderii tradiționali, Franța și
Germania, au părut paralizați.

Războiul a fost un motor și a impus cu o nouă urgență lărgirea UE cu țările

din Balcanii de Vest și nu numai, Ucraina și Moldova obținând statut de
candidate.

Țările din estul și centrul Europei au fost în special vocale în presiunile pe

care le-au făcut pentru trimiterea tancurilor, și, după luni de tatonări, au
contribuit substanțial la înfrângerea rezistenței occidentale de a furniza
aceste noi echipamente.

Miercuri, Scholz a anunțat decizia de a livra tancuri Leopard și de a permite

altor țări să le ofere, urmat de Biden, care a promis la rândul lui tancuri
Abrams.

Deplasare spre est

Războiul e de natură să accelereze schimbarea balanței de putere în Europa,

care are o tendință să se distanțeze de „Vechea Europă”, ce prețuia și cultiva
legăturile cu Moscova și să se deplaseze, împreună cu centrul său, spre
membrii mai noi din est și din nord.

Timothy Garton Ash, istoric la Saint Antony's College, Oxford crede că

„Scholz are dreptate”: „Vocile europenilor din Europa Centrală și de Est sunt
ascultate mai mult și luate mai în serios în cadrul consiliilor Europei, iar pe
masa de lucru se află o agendă de extindere largă spre est."
Cu un război major între granițele sale, Europa este în prezent mai mult
despre putere hard decât anterior astfel că, în opinia istoricului, faptul că țări
din Europa Centrală și de Est iau în serios pro