DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI

Poziție geografică

- În centrul țării, înconjurată aproape total de ramurile Carpaților, doar în NV limita

este dată de un aliniament de dealuri ce face legătura între Apuseni și Carpații
Maramureșului
- Este cea mai întinsă depresiune din Europa

Mod de formare

- În evoluția geologică, a suferit o scufundare lentă, până la 4500 m, în timpul înălțării

Carpaților. Ulterior, marea care s-a format a fost umplută cu sedimentele aduse de
râuri din Carpați

Relieful

- Relieful este de dealuri, podișuri și depresiuni, de unde și denumirea (colinară)

- Altitudinile scad de la E la V (de la 1000 m în Subcarpații Transilvaniei, la doar 300
m în Culoarul Alba Iulia-Turda)
- Altitudinea medie este de 500-600 m
- Este format din roci sedimentare (gresii, marne, argile, nisipuri și pietrișuri), dispuse
în straturi groase
- În centrul depresiunii, stratele sunt ușor boltite, sub formă de domuri cu gaz metan
(domuri gazeifere)
- În S, V și E, pe margini, stratele sunt cutate, uneori până la verticală, aducând din
adânc sâmburi de sare (cute diapire)
- Pe substratul argilos se produc alunecări de teren numite glimee
- Sunt prezente și cuestele (dealuri cu versanți asimetrici, unul cu înclinare lină, celălalt
abrupt)

Subdiviziuni

1. Zona marginală
- În E – Subcarpații Transilvaniei, cu un relief de dealuri și depresiuni și alt. max. de
1080 m în Dealul Becheci
- În S – depresiuni submontane (Depresiunea Făgăraș, Depresiunea Sibiului)
- În E – depresiuni, culoare largi de vale și dealuri (Culoarul Alba Iulia-Turda,
Depresiunea Iara, Dealul Feleacului etc.)
- În N – zonă deluroasă foarte fragmentată (Depresiunea Lăpuș, Culmea Breaza
2. Podișul Transilvaniei
a. Podișul Someșan – alt. de 500-600 m și interfluvii largi și netede
b. Câmpia Transilvaniei – relief de dealuri joase (400-500 m alt.), cu versanți domoli și
văi largi
-intens utilizată agricol, de unde și denumirea de „cîmpie”
c. Podișul Târnavelor – cuprinde Dealurile Târnavei Mici, Podișul Secașelor și Podișul
Hârtibaciului (altitudinile scad de la E – 700 m la V – 500 m)

Râpa Roșie – forme de șiroire în argile și gresii roșii