Σ 
   

 



  













 














   
    
   
        





  


       


  


  









   

   
    

   


  


 


   




 








   
   
 

     
    
 

  

  


  




 

 


  
       
 

  
 







!


 
 "


  




 

 


 
   

 

#$%





&


  '
'    


 
'
('      
 


'


'    


  '

'
 DETERMINAREA REZISTENłEI LA FOC PENTRU
STRUCTURILE DIN BETON
Pentru structurile din beton (simplu, armat, sau precomprimat) rezistenŃă la foc se poate
verifica după mai multe metode :
a) Analiza structurală globală
b) Analiza părŃilor de structură
c) Analiza elementelor structurale

Modelele de verificare pot fi :

1) Tabele de calcul
2) Metode simplificate de calcul
3) Metode de calcul avansate

In tabelul de mai jos sunt prezentate , pentru fiecare tip de analiza in parte, metodele care se pot aplica
pentru determinarea rezistentelor la foc.

Tabele Metode simplificate Metode avansate

Analiza globală X X DA
Analiza părŃilor de str X X DA
Analiza elementelor DA DA DA
structurale

Se va realiza o analiză a elementelor structurale realizând verificarea rezistenŃei la foc cu

ajutorul tabelelor, pentru metodele simplificate si cele avansate fiind nevoie de mai multe studii in
domeniu standardele in vigoare prezinta doar cateva metode informative de calcul a rezistentelor la
foc.

Există trei criterii de evaluare a rezistenŃei la foc :

- Criteriul de rezistenŃă “R” - impune ca elementele să fie realizate astfel încăt să asigure
condiŃiile de rezistenŃă şi stabilitate un timp determinat de expunere la foc,

- Criteriul de izolare “I” - care impune ca un anumit timp de expunere la foc temperatura pe faŃa
neexpusă să nu depăşească o valoare admisibilă; în mod curent se impune ca temperatura pe faŃa
neexpusă să nu depăşească o valoare medie de 140˚C şi valoarea maximă a temperaturii în orice punct
al suprafeŃei neexpuse la foc să nu depăsească 180˚C ()

- Criteriu de integritate „E” care impune ca pentru un anumit timp de expunere la foc să nu
apară sau să nu se dezvolte fisuri sau crăpături in element sau in imbinări care să permită
propagarea focului, prin gaze calde sau flăcări;

Functie de rolul fiecarui element in structura acesta trebuie sa indeplineasca unu sau mai multe din
criteriile de mai sus :
- stalpii si grinziile – criteriul R;
- planseele si peretii portanti – criteriul de rezistenta si izolare R,E (in unele cazuri chiar si I)
- inchiderile antifoc – criteriul de etansietate si izolare EI

Relatiile si rezultatele din tabele date de Eurocod au rezultat in general prin aplicarea unei curbe
standard (ISO) pe elementele incercate . Exista mai multe curbe ISO prezentate de eurocod pentru foc
in interiorul cladirii, foc extern s.a

1
Curba ISO 834 pentru foc intern: Q ( t) := 20 + 345 ⋅ln( 8t + 1)

Curba ISO pentru foc extern

700
650
600
550
500
450
temperatura

400
350
300
250
200
150
100
50
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60

timp

e ()
Curba ISO 834 pentru foc extern: Q t := 660 ⋅ 1 − 0.687 ⋅ e ( − 0.32 ⋅t
− 0.313 ⋅e ) +2
− 3.8 ⋅t

Curba ISO temperatura-foc

2600
2500
2400
2300
2200
2100
2000
1900
1800
1700
temperatura

1600
1500
1400
Q ( t ) 1300
1200
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90100110120130140150160170180
t
timp

2
Verificarea rezistenŃei la foc a elementelor structurale cu ajutorul tabelelor
Tabelele de calcul, apreciază rezistenŃa la foc prin respectarea unor dimensiuni minime,
referitoare la elementele geometrice ale secŃiunilor si la distantele de la axa armăturii la faŃa betonului.
Cerintele minime relative la dimensiuni pentru satisfacerea criteriului de rezistentă (R ) au fost
stabilite din condiŃia :

Ed,fi/ Rd,fi ≤ 1,0

Unde : Ed,fi – efectul de calcul al actiunilor in condiŃii de foc (Ed,fi= ήfi * Ed);
Rd,fi - capacitatea portantă de calcul in situaŃie de foc. (Rd,fi= ήfi * Rd);
ήfi = 0,7 - factor de reducere a nivelului incarcarii de calcul in situatie de incendiu

1. Stâlpi
Metoda A- se aplică la stâlpii structurilor contravântuite care respectă condiŃiile :

- lungimea efectivă a stâlpului lo,fi ≤ 3.00m*

- de ordinul întâi în condiŃii de incendiu e = M0Ed,fi/ N0Ed,fi ≤emax**
- cantitatea de armătură satisface condiŃia As < 0,04Ac

*lungimea efectivă în condiŃiile incendiului poate fi considerată lungimea la temperatura normală(lo)

dar pentru expunere peste 30 min poate fi luată funcŃie de lungimea reală a stâlpului cu valoarae de
0,5 l pentru nivelurile intermediare şi 0,5l...0,7l pentru ultimul nivel.
**emax recomandată se poate considera cu valoarea 0,15h(sau b) sau cu alte valori dar să satisfacă
condiŃia 0,15 h(sau b) ≤emax≤ 0,4 h (sau b)

Se determină foctorul µ fi cu ajutorul căruia se vor determina valorile minime ale dimensiunilor
stâlpului :

µfi = NEd,fi/NRd

unde : NEd,fi este forŃa axială în condiŃii de foc

NRd este rezistenŃa de calcul a stâlpului în condiŃii normale

NRd=bhfcd+Astotfyd

Dimensiunile minime necesare pentru asigurarea rezistenŃei la foc sunt date în tabelul 1.

3
 Tabelul 1 – Dimensiuni şi distanŃe minime pentru stâlpi cu secŃiune rectangulară sau circulară

Metoda B – se aplică în structurile contravântuite luându-se în considerare :

- nivelul de încărcare la temperatura normală :

n = N0Ed,fi /(0,7(Ac fcd +As fyd )

- excentricitatea de ordinul întîi in condiŃii de foc

e = M0Ed,fi /N0Ed,fi
- gradul de armare la temperatură normală

ω = Asfyd / Ac fcd

In relaŃiile anterioare se iau în considerare :

- M0Ed,fi ,N0Ed,fi – momentul încovoietor şi forŃa axială în condiŃii de incendiu; N0Ed,fi poate fi
calculat ca fiind 0,7 N0Ed ;
- e – excentricitatea de ordinul întîi considerată astfel încît e/b ≤ 0,25 şi emax = 100mm;
- Daca As > 0,002 Ac distributia armaturilor fata de laturile sectiunii se face ca pentru o
rezistenta la foc >R90.
Cu valorile nivelului de încărcare la temperatura normală şi gradul de armare se intră în tabelul 2 de
unde rezultă dimensiunile minime ale stâlpului şi a acoperirii cu beton.

4
 Tabelul 2 Dimensiuni şi distanŃe minime pentru stâlpi cu secŃiune rectangulară sau circulară

Conform EN 1992-1-2 rezistenta la foc (in minute) a stalpilor poate fi determinata si

ajutorul unor relatii de calcul, prezentate mai jos :

R=120((Rηfi+Ra+Rl+Rb+Rn)/120)1.8 unde :

 (1 + ω ) 
Rηfi := 83 ⋅1.00 − µ fi ⋅
 0.85  + ω 
 α  
  cc  
Ra=1.60(a-30)
Rl=9.60(5-lo,fi)
Rb=0.09b’
R n= 0 pentru n=4 (armaturi numai in colt)
= 12 pentru n>4
a - este distanta dintre axa barelor de armatura longitudinale si suprafata(mm) (25mm <a < 80 mm)
lo.fi - lungimea efectiva a stalpului in conditiile incendiului (2m < lo,fi< 6 m)
b’=2Ac/(b+h) pentru sectiunile rectangulare sau diametrul pentru sectiunile circulare (200mm < b’<
450mm ; h<1.5b’)
ω - procentul de armare la temperatura normala (ω= Asfyd/Acfcd )
αcc - factorul de rezistenta la compresiune conform EN 1992-1-1 (de obicei se ia egal cu 1).

5
2. Grinzi

Asigurarea rezistentei la foc a grinzilor cu forma din figura de mai jos, supuse la foc pe trei laturi, se
face respectând valorile minime date in tabelul 3, pentru grinzi simplu rezemate, tabelul 4 pentru
grinzi continue si tabelul 5 pentru grinzi continue in forma de T.

Figura 1 – dimensiunle de calcul pentru grinzi

Tabelul 3 Dimensiuni şi distante minime pentru grinzi simplu rezemate

6
Tabelul 4 Dimensiuni şi distante minime pentru grinzi continui

Tabelul 5 Dimensiuni şi distante minime pentru grinzi I

La grinzile supuse la foc pe toate cele 4 laturi se respecta, fată de valorile din tabele şi
condiŃiile: - secŃiunea grinzii să fie ≥ 2b2min ;
- înălŃimea grinzii trebuie să fie ≥ bmin .
*bmin este dat in tabelele 3, 4, 5
Fata de valorile minime din tabele se aplica urmatoarele reguli:
- la grinzile cu inimă având lătime variabilă lătimea minimă impusă se măsoară la nivelul armăturii din
grindă;
- la grinzile în forma de I (fig. de mai jos), înălŃimea efectivă a bulbului inferior va respecta condiŃia
def = d1 + 0,5d2 ≥ bmin ;
- prezenta eventualelor goluri în inima grinzii nu influentează rezistenta la foc dacă secŃiunea minima
a elementului din zona golului este ≥2b2min ;
- când lătimea bulbului b ≤ 1,4 bw şi d def < 2b2min distanŃa de la axul armăturii la faŃa elementului
trebuie să fie : aef = a( 1,85 – (def √ bw /b) /bmin ) ≥ a;
- daca armarea se face pe un singur rând distanta axelor armaturilor din colturile sectiunii fata de fata
grinzii va fi majorata cu 10 mm ;

7
 Figura 2. Dimensiuni pentru grinzi de tip I

2. Distanta minima “a” pentru fiecare bara in parte nu trebuie sa fie mai mica decat cea pentru R30 din
tab. 3 si 4
3. Daca armarea se face pe un singur rand distanta axelor armaturilor din colturile sectiunii fata de fata
grinzii va fi majorata cu 10 mm atunci cand latimea de grinda este sub valoarea maxima prevazuta in
tab.11.5 si 11.6 pentru o anumita rezistenta.
5. La grinzile continue la care redistributia momentului depaseste 15% se folosesc valorile din tabelul
11.5 pentru grinzi simplu rezemate.
6. Armarea superioara pe reazemele intermediare va tebui sa depaseasca 0,3 din deschiderea intre
axele reazemului atunci cand se impune o rezistenta la foc peste R90;
7. Latimea inimii bw a grinzilor in forma de I, continue, va fi mai mare sau egala cu b, pe o distanta
egala cu 2b de la reazemul intermediar;
8. In ultima deschidere a grinzii continue, pentru R120...R240, latimea grinzii va fi majorata daca
momentul pe ultimul reazem este nul.

8
3. Plansee
Asigurarea rezistentei la foc a placilor se face respectând dimensiunile minime impuse in tab.6 ,
pentru placi simplu rezemate si tabelul 7 pentru placi dala.

Tabelul 6 Dimensiuni şi distante minime pentru plăci simplu rezemete pe două sau patru laturi //
Tabelul 7 Dimensiuni şi distante minime pentru planşee dală

Când finisajul planseului este incombustibil, înaltimea minimă hs include si grosimea finisajului.

Figura 4. ÎnălŃimea minimă hs pnetru diferite variante de stratificaŃii ale planşeului

La placile continue se aplica regulile 5 si 6 de la grinzile continue privind redistributia

momentelor si armarea superioara de pe reazeme. Daca nu se indeplinesc aceste conditii placa se
trateaza ca si una simplu rezemata armata pe o singura directie. Armarea minima la momentele de pe
reazemele intermediare va fi As > 0,005Ac - pentru otel cu ductilitate 5%>e>2,5%, cand placa are
doua deschideri si reazemele de capat nu impiedica rotirile sau cand nu exista posibilitatea
redistribuirii de eforturi pe directia transversala deschiderii.
La placi dala nu se reduce grosimea din tabelul 7 pentru finisaj iar cel putin 20% din armarea
superioara pe reazemele intermediare, pe fiecare directie trebuie sa fie continua pe intreaga deschidere.

9
Tabelul 8 Dimensiuni şi distante minime pentru plansee nervurate simplu rezemete, pe patru laturi

Tabelul 9 Dimensiuni şi distante minime pentru plansee nervurate rezemete pe patru laturi avînd
continuitate pe cel putin o directie
10