SOCIETATEA NAŢIONALA A CAILOR FERATE ROMÂNE

DIRECŢIA GENERALĂ INFRASTRUCTURĂ

PRESCRIPŢII
» TEHNICE

PENTRU ALCĂTUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI

SUPRAVEGHEREA CĂII FĂRĂ JOANTE PE
PODURILE METALICE NEBALASTATE

Elaborator
Direcţia Generală Infrastructură şi
Registrul Feroviar Român

1995
 CUPRINS

Pag.

A. CONSIDERAŢII GENERALE 5
B. PARTEA I Cale fără joante pe poduri metalice nebalastate şi fără aparate de compensare 6
B.I. Generalităţi..- 6
B.n.Tehnologie de lucru. 7
B.n.1. Condiţii generale 7
B.II.2. Sudarea şinelor. 7
B.n.3. Confecţionarea şi montarea şinelor lungi sudate. 7
B.II.4. Prinderea şinelor 9
B.III. Supravegherea, întreţinerea şi reparaţia căii fărăjoante 10
B.ffl.l. Supravegherea căii 10
B.III.2. întreţinerea curentă. 10
B.ffl.3. Refacerea continuităţii prin sudura aluminotermică 12
B.III.4. Refacerea continuităţii prin sudura electrică 14
C. PARTEA A II-A Cale fărăjoante pe podurile metalice nebalastate, cu aparate de compensare 17
C.I. Generalităţi 17
C.II. Tehnologia de lucra 17
C.n.l. Condiţii generale. 17
C.II.2. Sudarea şinelor. 17
C.II.3. Confecţionarea şi montarea şinelor lungi sudate 18
CJ1.4. Fixarea şinelor pe pod 19
C.III. Supravegherea, întreţinerea şi reparaţiacăii fărăjoante 19
C.III.l. Supravegherea căii 19
C.III.2. întreţinerea curentă 19
C.I1I.3. Refacerea continuităţii prin sudura aluminotermică 20
C.III.4. Refacerea continuităţii prin sudura electrică 20
D. DISPOZIŢII FINALE 21
 Pag.
ANEXE

Anexa l.p. - Lungimile podurilor metalice nebalastate £ flrt aparate de compensare

pe care se poate realiza cale fSr& joante. 23
Anexa l.p.a. - Lungimile podurilor metalice nebalastate, cu aparate de compensare,
pe care se poate realiza cale fără joante. - 26
Anexa 2.p. - Cleşte prelucrat pentru prinderea K pe podurile metalice cu cale
fără joante şi fără aparate de compensare. 28
Anexa 3.p. - Placa intermediara pentru calea A r i joante pe podurile metalice nebalastate şi
fără aparate de compensare. 29
Anexa 4.p. - Ansamblu de prindere a şinei sudate pe podurile metalice nebalastate şi
făli aparate de compensare. 30
Anexa 4.p.a. - Adaos la cleştii prelucraţi 30
Anexa S.p. - Joantă blocată. 31
Anexa 6.p.a. - Lucrări la calea fă/ă joante pe podurile metalice nebalastate fi
fără aparate de compensare— 33
Anexa 6.p.a.l. - Lucrări la calea fără joante pe podurile metalice nebalastate şi
cu aparate de compensare. 36
 A. CONSIDERAŢII GENERALE

1. Prezentele reglementări se referi în special la modul şi regulile de alcătuire, întreţinere şi

reparaţie a căii fără joante pe podurile metalice nebalastate cu sau fâră aparate de compensare.
2. In partea I este tratată situaţia podurilor metalice nebalastate fără aparate de compensare, cu
lungimea de până la 60 m, cuprinzând şi podurile cu lungimea de până la 30 m inclusiv, tratate ta
Instrucţia 341 ediţia 1980.
In partea a H-a este tratată situaţia podurilor metalice nebalastate, cu aparate de compensare.
3. Prin lungimea Lp care se sudează pe pod se înţelege distanţa dintre două reazeme extreme ale
podului, stabilită pe anumite criterii (la podurile fără aparate de compensare) sau dintre două aparate
de compensare consecutive (la podurile cu aparate de compensare).
4. înainte de sudarea şinelor, pe podurile enumerate mai sus, se vor executa toate lucrările
necesare ca: înlocuiri de traverse, asigurarea prinderii traverselor de tablier, înlocuiri şi completări
de buloane, de plăci metalice etc., corectări ale geometriei căii (nivel, direcţie) astfel încât, ulterior
sudării şinelor să nu mai fie nevoie de secţionarea şinei lungi sudate pe pod.
5. In toate cazurile, sudurile trebuie să fie poziţionate între plăcile metalice suport, dar nu mai
aproape de 10 cm de marginile plăcilor.
6. Sudarea şinelor se execută cu aceleaşi procedee ca şi în cazul căii pe terasamente.
Toleranţele de prelucrare a sudurilor electrice sunt de +0,3 mm la feţele laterale şi faţa de sus a
ciupercii şi de +1 şi -0 mm la feţele inimii şi tălpii.
Toleranţa se măsoară cu o riglă metalică de 1 m aşezată cu mijlocul în dreptul sudurii.
La sudarea aluminotermică, prelucrarea se face numai la feţele laterale şi la faţa de sus a ciupercii,
cu toleranţele prescrise pentru sudarea electrică.
Distanţa dintre talpa şinei, în dreptul sudurii şi cea mai apropiată piesă metalică a podului va fi de
cel puţin 1,00 cm.
7. Prescripţiile nu tratează construcţia, montarea, întreţinerea sau reparaţia aparatelor de com-
pensare.
8. Şinele care se sudează pe poduri vor fi noi sau semibune cu un trafic suportat de cel mult 100
mil.tone brute, fără nici un defect in tem sau de suprafaţă.
In acest scop, înainte de introducerea în cale, şinele vor fi controlate ultrasonic pentru depistarea
acelora cu defecte interne, conform prevederilor din Instrucţia 341/1980.
9. Nu se admite nici un fel de gaură în şinele sudate pe poduri.
10. Noţiunea de "temperatură" este definită în Instrucţia 341/1980.
11. Prezentele prescripţii conţin şi prevederile generale din "Prescripţii tehnice pentru alcătuirea,
mtrefinereă'şi supravegherea căii fără joante pe podurile dunărene noi".

5
 B. PARTEA I
PODURI METALICE NEBALASTATE
FARA APARATE DE COMPENSARE

B.I. Generalităţi

a) Reglementările de mai jos tratează situaţia podurilor cu lungimea Lp până la 60 m, inclusiv

podurile cu lungimea Lp sub 30 m, pentru care există unele prevederi şi în Instrucţia 341.
b) Sudarea şinelor pe podurile menţionate mai sus, se poate face odată cu realizarea căii fără
joante între două puncte de secţionare între care se află şi podul, sau separat numai pe pod, când
acesta se află între două porţiuni de cale fără joante.
c) Temperatura de fixare definitivă a şinelor sudate pe pod, este cea prevăzută în Instrucţia 341
pentru calea pe terasament.
d) Prinderea şinelor pe pod (direct sau prin intermediul traverselor) se face cu cleşti rigizi "K"
sau cu cleme elastice, cu strângere de 3-4 daNm.
Pentru lungimi ale podului Lp prevăzute în Anexa lp, prinderea se va face conform Anexei 4p,
cu cleşti speciali conform Anexei 2p.
Cleştii speciali pot fi folosiţi şi pe podurile cu lungime maximă 30s Lp< 45 m, în locul cleştilor
nerabotaţi sau în locul clemelor elastice.
e) Plăcile metalice suport vor fi plăci de ghidare, cu reborduri laterale.
f) Plăcile intermediare vor fi confecţionate din polietilenă de înaltă densitate, calandrate, groase
de 5-7 mm, fără posibilitatea de a ieşi de pe placă în timpul mişcării podului, funcţie de tipul de
şină, conform Anexei 3p.
g) Podurile pe care se realizează calea fără joante, nu vor fi situate în zonele de respiraţie ale căii
fără joante (zone definite conform Instrucţiei 341/1980).
h) Prevederile de la capitolul A comune tuturor podurilor, sunt valabile şi pentru podurile de la
acest capitol.
i) Lungimea maximă a podurilor Lp pe care se poate realiza cale fără joante este de 60 m; pe
lungimi mai mari se poate realiza numai după montarea aparatelor de compensare.
j) De regulă temperatura de fixare este temperatura definitivă stabilită în Instrucţia 341/1980. In
cazuri excepţionale, regionala CF poate aproba şi altă temperatură de fixare, cu luarea măsurilor
ulterioare de siguranţă (refixare cu detensionare, uniformizare de eforturi etc.).

6
 B.II. Alcătuirea căii fără joante pe podurile fără aparate de compensare.
Tehnologia de lucru

B.II.l. Condiţii generale

a) Pregătirea podului pentru cale fără joante, se face înainte de sudarea şinelor şi constă, în
general, din următoarele lucrări principale:
- revizia generală;
- repararea şi completarea platelajului;
- înlocuirea traverselor rele şi a elementelor de prindere necorespunzătoare (plăci, tirfoane,
buloane, cleme, inele resort, plăcuţe intermediare);
- repararea defectelor de ecartament şi nivel, m toleranţe de RK;
- asanarea şi completarea prismei de piatră spartă de pe terasamentele de la capetele podului
pe câte o lungime de cel puţin 15 m, asigurarea platformei necesare menţinerii prismei, ciuruirea,
burarea, riparea, stabilizarea prismei.
b) Procurarea plăcuţelor intermediare din polietilenă de înaltă densitate, funcţie de tipul de şină
(conform Anexei 3p).
c) Prelucrarea cleştilor pentru podurile unde se prevede prindere cu moment de strângere de 3-4
daNm (Anexele 2p şi 4p).
d) Asigurarea şinei noi sau semibune (SB), care se va suda pe pod, cu îndeplinirea condiţiilor
de la pct. A.8.

B.II.2. Sudarea şinelor

a) Procedeul şi procesele tehnologice de sudare a şinelor pe poduri sunt cele aplicate la calea pe
terasament.
b) Şinele care se sudează pe poduri, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctul A.8.
de mai sus. Sortimentul oţelului din şină (caracteristicile mecanice şi chimice), lungimile de
laminare şi parametrii de sudare, sunt aceiaşi ca şi pentru şinele de pe terasament.
c) Locul de sudare (şantier, atelier fix etc.), temperatura de sudare şi modul de manipulare şi
transport, sunt cele prevăzute pentru realizarea căii pe terasament

B.II.3. Confecţionarea şi montarea şinelor lungi sudate pe pod

In general se întâlnesc pe teren următoarele situaţii de realizare a căii fără joante pe poduri:
a) Şinele pe pod se sudează odată cu zonele adiacente podului, adică cu montarea într-o singură
închidere de linie a unui tronson de şine mai lungi decât 1.8 Lp (fig.l).
b) Şinele de pod se sudează după ce şinele de pe zonele adiacente (pe terasament) au fost sudate
dincolo de punctele A si B (fig.2).

7
 Tronson c.f.j.

Ld
c f j . A' Al B B c.c.j.

Lp$60

Figura 1

«1 8 L p

- =0ALp|""— —-j—0.4Lp'
c.f.j A , B c.f.j.

Lp «60m

Figura 2

In ambele situaţii arătate mai sus, înainte de confecţionarea tronsoanelor A'-B' sau A-B (din
figurile 1 şi 2) se face releveul traverselor de pe pod, astfel ca la temperatura de fixare, sudurile de
pe pod să rămână între traverse (sau între suporţi) dar nu mai aproape de 10 cm de marginea plăcii
suport
c) Pentru situaţia de la pct B.n.3.a. fig. 1 se confecţionează (se sudează în bază) porţiunea A'-A
din tronsonul A'-B' în mod obişnuit ca în cazul sudării şinelor pe terasament, apoi se confecţionează
porţiunea A-B din tronsonul A'-B', conform releveului Scut, cu respectarea condiţiilor de
poziţionare a sudurilor pe pod şi cu respectarea condiţiilor de calitate a şinelor şi de prelucrare a
sudurilor pentru calea pe pod. Porţiunea A-B se realizează mai lungă cu circa 1 metru, urmând ca
în cale să se taie din capetele A' şi B' suplimentul de lungime, după poziţionarea sudurilor între
traverse.
bl continuare se confecţionează porţiunea B-B' în mod obişnuit ca pentru calea pe terasament
La montarea în cale, aşezarea şinelor pe plăci se face începând de la pod. Cu întreg tronsonul
suspendat în boghiurile speciale sau în caprele macara, se poziţionează sudurile pe pod. Se taie
capătul A' (dacă este necesar) pentru a putea fi sudat cu tronsonul c.f.j. montat anterior, iar după
terminarea sudurii, se lasă tronsonul pe plăci începând de la capătul A' spre B' unde se eclisează
cu calea cu joante. După lansarea pe plăci a întregului tronson A'-B', sudurile pe pod trebuie să fie
plasate la jumătatea distanţei dintre traverse, dar nu mai aproape de 10 cm de plăcile suport.
d) Pentru situaţia de la punctul B.II.3.b. - figura 2 se confecţionează tronsonul A-B pe baza
releveului traverselor de pe pod, mai lung cu cca. 1 metru, urmând a fi tăiat pe teren la lungimea
necesară, astfel încât după sudarea lui cu zonele adiacente, în punctele A şi B, sudurile de pe pod,
să rămână între traverse, dar nu mai aproape de 10 cm de marginea plăcilor metalice suport. *

8
 Porţiunea A-B trebuie să cuprindă toate panourile eclisate care ar putea să existe pe terasament,
la capetele podului şi să nu fie mai mică de 1.8 Lp conform fig. 2.
Si în acest caz, trebuie respectate condiţiile impuse şinelor şi toleranţelor de prelucrare a sudurilor
pe pod.
Sudura din A se realizează normal (cu şina suspendată în caprele macaralelor), iar sudarea în B
se face prin bucla (în £aţa punctului B) în cazul căii fără joante (c.f.j.) sau obişnuit când după punctul
B- există cale cu joante (c.c.j.).
NOTA: Relevarea traverselor pe pod se va face ta o temperatură cât mai apropiaţi de
temperatura de montare a şinelor sudate pe pod.
De regulă, aceasta trebuie făcută în ziua premergătoare confecţionării tronsoanelor şi la orele
acordate pentru închidere. La poziţionarea sudurilor pe pod, se va ţine seama şi de modificarea
poziţiei sudurii ca urmare a scurtării tronsonului la sudură în punctele A (fig. 1 şi fig.2).

B.ll.4. Prinderea şinei

a) Tipul plăcilor metalice suport cu prindere K este conform tipului de şină şi STAS 2952/2-1991.
b) Plăcuţa intermediară dintre şină şi placa suport, confecţionată din polietilenă calandrată, de
înaltă densitate, se stabileşte şi se comandă în funcţie de tipul de şină, conform tabelului din Anexa
3p, cu grosimea de 5 sau 7 mm.
c) Funcţie de lungimea podului Lp, prinderile şinei pe pod sunt:
CI - prinderi K sau agrafă elastică, cu apăsare pe talpa şinei;
C2 - prinderi K fără apăsare pe talpa şinei.
In cazul CI cleştele sau agrafa elastică apasă pe marginile tălpii datorită strângerii şuruburilor
verticale cu un moment de strângere de 3-4 daNm.
Strângerea se face controlat, numai cu maşini cu cuplu reglabil sau individual (fiecare şurub) cu
cheia dinamometrică.
La montare, verificarea şi urmărirea strângerii acestor prinderi la momentele arătate mai sus,
revin conducătorului de lucrare (maistru, şef district, şef atelier, şef şantier s.ajn.d.).
Cazul C2 se aplică numai pentru cleşte K prelucrat conform Anexei 2p.
Cleştele este astfel prelucrat încât, după strângerea şurubului vertical cu un moment de 20-24
daNm, între piciorul prelucrat (scurtat) al cleştelui şi talpa şinei, să rămână un spaţiu cuprins între
0,5 şi 1,5 mm, conform Anexei 4p.
Intre scurtarea piciorului cleştelui K (prin rabotare sau frezate) şi grosimea plăcuţei intermediare
de polietilenă, există legătura arătată în NOTA din Anexa 2p (cleştele se rabotează în funcţie de
grosimea plăcuţei aprovizionate sau plăcuţa se comandă la grosimea impusă de cleştele deja
prelucrat).
Controlul spaţiului dintre piciorul scurtat al cleştelui K şi talpa şinei, se face cu două lere (spioni)
din tablă, una groasă de 0,5 mm şi alta de 2 mm. Lera de 0,5 mm grosime trebuie să intre între

9
piciorul cleştelui (strâns cu moment de 20-24 daNm) şi talpa şinei, iar lera de 2 mm nu trebuie s&
intre.
In cazul cSnd spaţiul este mai mic de 0,5 mm, se aplică una din soluţiile de mai jos:
- se înlocuieşte cleştele cu altul cu piciorul scurtat mai mult;
- se înlocuieşte adaosul metalic din Anexa 4p.a. cu altul mai gros;
- adaosul metalic existent, se suplimentează cu un altul de grosime corespunzătoare.
In cazul când spaţiul este egal sau mai mare de 2 mm, se aplică una din soluţiile de mai jos:
- se înlocuieşte cleştele cu altul cu piciorul mai lung;
- se înlocuieşte adaosul metalic cu altul mai subţire.
Până la corectarea deficienţelor de mai sus (pregătirea altor cleşti sau adaosuri) se montează un
cleşte noimal (nerabotat) strâns cu un moment maxim de 3-4 daNm, urmând ca în termen de 5 zile
să se refacă prinderea la cotele reglementate.
La calea situată pe pod pe un fir nu se admit mai mult de 3 prinderi consecutive sau mai mult de
10% din prinderi, pentru care spaţiul dintre piciorul cleştelui şi talpa şinei este în afara intervalului
0,5 şi 1,5 mm.

B.IIL Supravegherea, întreţinerea şi reparaţia căii fără joante pe podurile metalice,

nebalastate şi fără aparate de compensare

B.lll.l. Supravegherea căii

Supravegherea căii fără joante pe poduri se face la fel ca şi pe terasamente, conform prevederilor
din Instrucţiile 305,341, precum şi a altor reglementări ce se referă la calea fără joante.

B.IH.2. întreţinerea curentă

întreţinerea curentă cuprinde lucrări pentru asigurarea elementelor de geometrie ale căii şi
capacităţii portante a liniei, inclusiv a podului
a) Asigurarea nivelului şi ecartamentului prescris de Instrucţia 314, se face prin lucrări cunoscute
pentru calea pe poduri şi anume: înlocuiri de plăci metalice, plăcuţe intermediare, traverse şi alte
elemente de prindere uzate sau de alte dimensiuni, pentru ca nivelul şi ecartamentul să se încadreze
în toleranţele admise de instrucţii.
b) Pentru evitarea deformaţiilor şinei în plan orizontal- transversal sau în plan vertical, lucrările
care slăbesc rezistenţele laterale şi verticale (desfacerea prinderilor, scoaterea plăcilor suport sau a
plăcuţelor intermediare, scoaterea traverselor ş.a.) se vor face numai cu luarea anumitor măsuri de
siguranţă, după cum temperatura şinei din timpul lucrului este mai mare sau mai mică decât
temperatura de fixare a şinelor sudate pe pod.

10
 La înlocuirea elementelor ce necesită ridicarea şinei (înlocuire de plăci, traverse, lucrări la pod
ş.a.) şina se va desface de prinderi, pe o anumită lungime L, pentru o anumită săgeată h, conform
tabelelor de mai jos:
Cazul 1: cu ridicarea şinei dintr-un singur punct

h(cm) 1-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 30-35 35-40

Lmin (m) £35 £41 £45 £47 £49 £51 £53 £55

Cazul 2: cu ridicarea şinei din două puncte

h / F 2>5m F
A ^ V B

L/2
L

h(cm) 1-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 30-35 35-40

Lmin (m) £38 £43 £47 £49 £51 £53 £55 £57
NOTA
1. Dacă în timpul ridicării h elementele elastice ale prinderilor din A ţi B se defonnează fi traversele pe
terasament au tendinţa de ridicare din balast, atunci lungimea de desfacere L se măreşte până ce prinderile şi
traversele din A ţiB revin la poziţia iniţială.
2. Lucrarea se execută numai tn intervalul de temperaturii cuprins între tffi ţf-10 °C unde ţfeste temperatura
de fixare a finelor pe pod.
3. Când se ridică cu două dispozitive, dacă distanţa dintre ele este sub 2 m, se foloseşte tabelul de la cazul 1.

In Anexa 6.a.p. sunt prezentate lucrările şi condiţiile în care se execută acestea pe calea fără
joante pe poduri metalice nebalastate şi fără aparate de compensare.

11
 B.III.3. Refacerea continuităţii căii fără joante pe podurile metalice nebalastate
şi fără aparate de compensare, prin sudură aluminotermică.

a) Reparaţia definitivă imediat după consolidare:

Când reparaţia definitivă se face imediat după consolidare provizorie (fără a se mai face reparaţie
provizorie) se procedează astfel:
- Se pregăteşte pe teren (la locul lucrării) un cupon de şină fără găuri, de lungime /at £ 4 m. La
stabilirea lungimii /at se va ţine seama de următoarele condiţii:
- sudurile (capetele cuponului de lungime /at să cadă la jumătatea distanţei dintre două traverse
consecutive;
Lungimea (at trebuie să satisfacă condiţiile impuse de figura de mai jos:

'AT

-if- c.f.j.
u U U
U «i J L *

Figura 3

UT=h+h + t-2A + 2 [mm]

unde.'
ll şi h sunt capetele care se taie la sudura aluminotermică pentru a introduce cuponu
1/ATâ 4m;
A este rostul ce se lasă la turnarea termitului;
r este rostul de dilataţie ce se găseşte înainte de tăierea capetelor h şi h,
2 mm este adaosul de contracţie termică la prima sudură.

b) Reparaţia definitivă după reparaţia provizorie:

Se pregăteşte o şină fără găuri, de lungime /ati £ 4 m astfel încât cele două suduri să cadă între
traverse.
Se introduce şina în cale, în închidere de linie, procedându-se ca în cazul de la punctul a.

12
 t- lAT
Reparaţie provizorie cu
C A. ( B
eclisaj în A şi B
r • U r
3 * t?
IAT1

Pregătit pentru reparaţia

definitiva cu suduri i n A '
si B '

Figura 4

Alinierea capetelor şinelor, pentru sudarea aluminotermică (AT) şi ridicarea lor pentru formarea
contrasăgeţii de contracţie şi montarea formei de turnare, se face cu pene din lemn între şină şi
longeron, după desfacerea prinderilor pe o lungime de circa 35 m (după necesităţi) într-o parte şi
alta a locului de sudare, conform figurii 5.
Pentru protejarea părţilor metalice ale podului şi şinei, între plăcile metalice suport, pe longeron,
se va monta o placă din oţel din cea folosită la platelajele podului, calată la capete, peste care se
pune o placă din azbest şi pământ de turnare, conform figurii 5.
Sudura se execută, de regulă în limitele temperaturii de fixare definitivă, cu observaţia de la
punctul B.I.j.
Intervalul de execuţie dintre cele două suduri din A şi B (fig. 4) este de circa o oră, cu prinderile
slăbite.
După debavurarea şi şlefuirea sudurii la ciupercă la toleranţele prescrise pentru sudurile pe pod,
se refac strângerile cu momentele stabilite, în funcţie de felul prinderii (cu cleşte normal, agrafe sau
cu cleşte rabotat).

NOTA. Ruperile de ţine pe podurile nebalastate ţi fără aparate de compensare se pot repara ţi prin
confecţionarea prin sudurii, tn afara căii, a unei ţine de lungime minima 1JS Lp introducerea ei in cale, pe pod, în
locul celei rupte ţi sudarea cu restul cănfără joante pe terasament se face la temperatura de fixare definitivă, sau
cu respectarea observaţiilor de tapet B.Ij.

13
 Oalâ de turnare termit

Figura 5

B. 111.4. Refacerea continuităţii căii pe podurile metalice nebalastate şi fără aparate de

compensare, prin sudură electrică prin topire şi presiune în capete.

In cazul folosirii acestui procedeu se aplică următoarele variante:

a) Sudarea unui cupon direct în cale, în locul ruperii, atunci când construcţia podului permite,
din punctul de vedere al gabaritului, folosirea "buclei".
înainte de închiderea liniei se pregăteşte o şină lungă de 10-30 m fără găuri de eclisare şi cu
traficul înmagazinat conform pct.A.8.
In închiderea liniei, pentru cazul a.l. din fig. 6 se taie din capetele A şi B ale căii fără joante,
câte o lungime l\ şi h astfel încât:
l\+h + r + 2\ + 2[ mm ] = / cupon [ mm ] unde:
l\ si h - lungimile care se taie din capetele căii fără joante:
r este rostul găsit în timpul tăierii;
2X este scurtarea pentru cele 2 suduri electrice;

14
 2 mm = scurtarea la răcirea celor două suduri;
- Se sudează în A', în mod obişnuit.
In închiderea liniei, pentru cazul a.2. din fig.6 se taie din capetele A şi B ale căii fără joante
câte o lungime l\ şi h astfel încât:
a.1 Consolidare
provizorie
A' A B c.f.i.
r

^eciisare provizorie

a.2 Reparaţie
cupon 10 r30m provizorie

c.f.i. A A r / r B B' c.f.j.

edisare normdla cu chituc sau

traverse joantive

Figura 6

Îl +h + 2r + 2X + 2 mm = l cupon cu semnificaţiile de mai sus.

- Se sudează în A' şi apoi după răcire, în B' (fig.7) aşa cum s-a arătat mai sus pentru cazul a.1.

c.fj. B' c.fj.

faza 1
A'

ci.J. B' c.f.j.

fdZQ 2
a 60 m

- bucla simplă

sau:

faza 3
Figura 7

15
 b) Confecţionarea în baza de lucru a unei şine de lungimea podului Lp plus câte o porţiune de
0,4 Lp într-o parte şi alta a podului (deci o şină lungă de 1,8 Lp).
Se confecţionează prin sudură electrică prin topire şi presiune în capete, o şină lungă de 1,8 Lp,
şina cu uzura asemănătoare cu uzura şinei de pe pod, solicitată de un trafic de cel mult 100 milioane
tone brute, unde Lp este lungimea podului între A' şi B' conform figurii 8.
- In închidere de linie, se taie din capetele căii fără joante din locul ruperii (indiferent dacă a fost
consolidare sau reparaţie provizorie) câte o lungime care să îndeplinească relaţia:
1,8 Lp = /l + h + r + 2X. + 2 mm (cu semnificaţia termenilor arătaţi m?i sus)
- Folosind procedeul buclă (simplă sau dublă, după caz) se sudează m A şi B ca în schiţa din
figura 8.

1.6 Lp

—-jOAlp

c.fj. A A1

TM"

Se taie şi se sudează în A şi B

Figura 8

16
 C. PARTEA A II-A
PODURI METALICE NEBALASTATE CU APARATE DE COMPENSARE

C.I. Generalităţi
a) Pe podurile metalice nebalastate a căror lungime dilatabilă Lp este mai mare de 60 m se poate
realiza cale fără joante, numai dacă la limita acestei lungimi există sau se montează aparate de
compensare conform Anexei lp.a.
b) Sudura şinelor se poate face iii condiţiile arătate la punctul A.6. din prezentele prescripţii.
c) Montarea şinelor pe pod se poate face la orice temperaturii.
d) Prinderea şinelor de traversele podului se face cu cleşti rigizi sau cleme elastice strânse cu
moment de strângere la valorile prevăzute pentru calea fără joante pe terasamente.
e) Plăcuţele intermediare vor fi cele reglementate pentru calea pe terasamente sau speciale,
funcţie de felul plăcilor suport.
f) Legarea şinelor sudate pe pod cu reperele aparatelor de compensare (ac sau contraac) se va
face fie prin sudură fie prin joantă blocată conform Anexei 5p.
g) Prevederile comune de la capitolul A sunt valabile şi pentru cazurile din acest capitol.
h) în cazul când după aparatul de compensare există terasamente, pe acestea poate exista cale cu
joante sau cale fără joante.
In cazul căii fără joante, la verificarea şi reglarea aparatului de compensare, se va ţine seama şi de
mişcarea capetelor de respiraţie a căii fără joante de pe terasamente.

C.II. Alcătuirea căii fără joante pe podurile cu aparate de compensare.

Tehnologie de lucru

C.II.l. Consideraţii generale

- Se vor respecta prevederile de la pct. B.II.l. anterior.

Aparatele de compensare de pe pod vor fi verificate din toate punctele de vedere (stare, geometrie,
tip etc.).

• Se va face releveul podului cu elementele necesare realizării căii fără joante.

C.ll.2. Sudarea şinelor

a) Se vor respecta prevederile de la pct. B.H.2., pct. â şi b.

17
 C.1I.3. Confecţionarea ţi montarea pe pod a şinelor lungi sudate

a) Se face releveul traverselor de pe pod, pe zona dintre cele două aparate de compensare astfel
încât după montarea şinelor, sudura să rămână între plăcile suport, dar nu mai aproape de 10 cm de
marginea plăcii.
b) Se va ţine seama de temperatura şinei la relevare şi temperatura probabilă la montarea în cale.

A
-IV

Lungimea relevată

Lp=L±Ai

Figura 9

M-aLM
unde:
L este lungimea măsurată;
A( este variaţia de temperatură ia relevare faţă de temperatura de montare a şinei sudate pe
pod. Lungimea L se măsoară cu ruleta panglică.
c) Distanţa dintre traverse se măsoară cu panglica lungă desfăşurată.
d) înainte de relevare, aparatele de compensare trebuie să fie reglate.
e) In situaţia când în cale rămân aparate de compensare la relevare se consideră că rosturile
acestora sunt închise.
f) Dacă aparatele de compensare se sudează cu tronsonul A-B din figura 9 , atunci la lungimea
L se adaugă 2X + 2 mm şi eventual l\ şi h când se taie din reperele aparatelor de compensare (pentru
îndepărtarea eventualelor găuri de eclisare). Valoarea este fixată prin programul de sudură.
Deci:

Lp - L + A/ + 2X + h + li + +ri + n +2 [ mm ]
(în cazul sudurii tronsonului cu aparatele de compensare aflate în cale (fig. 10).
g) Lungimile l\ şi h nu mai intră în calculul lungimii L dacă:
- aparatul de compensare este nou şi fără găuri de eclisare (deci nu se mai taie din reper);
- sunt folosite joante blocate conform Anexei 6p.

18
 Lp

AC AC
c-f j. U-» fl\ c.f.j.

52.
Suduri Sudura
(joonti blocată) (joantâ blocata)

Figura 10

C.II.4. Fixarea şinelor

Fixarea şinelor se face prin strângerea prinderilor cu momentul prevăzut pentru calea pe
terasament, pentru prindere rigidă sau elastică.

C . m . Supavegherea, întreţinerea şi reparaţia căii fără joante pe podurile metalice

nebalastate şi cu aparate de compensare

C.lll.l. Supravegherea căii

Se face conform prevederilor de la pcLB.III.l.

C.lll.2. întreţinerea curentă

Lucrările de întreţinere curentă pentru asigurarea integrităţii liniei şi geometriei căii se fac
conform celor arătate la punctul B.III.2.pct.a.
La înlocuirea elementelor ce necesită ridicarea şinei (înlocuire de plăci, traverse, lucrări la pod
ş.a.) şina se va desface de prinderi pe o anumită lungime L pentru o anumită săgeată h conform
tabelelor de mai jos.
Dacă în timpul ridicării se observă tendinţa de deformare a elementelor elastice ale prinderilor
din punctele A şi B (fig. 11 şi fig. 12), atunci se măreşte lungimea L până ce prinderile din A şi B
rămân în poziţia iniţială.
Când se ridică cu două dispozitive de ridicare, dacă distanţa dintre ele este sub 2 m, se foloseşte
tabelul 1.
Ridicări mai mari de 20 cm se fac cu totul excepţional.

19
 h
F ^
A B

L/2

Figura 11 Figura 12

TABELUL 1 TABELUL 2
h Lmin h Lmin
(cm) (m) (cm) (m)
1-5 £30 1-5 £33
5-10 £36 5-10 £38
10-15 £40 10-15 £42
15-20 £42 15-20 £44
20-25 £44 20-25 £46
25-30 £46 25-30 £48
30-35 £48 30-35 £50
35-40 £50 35-40 £52

Toate lucrările se pot face la orice temperatură, cu sau fără închidere de linie, cu sau fără restricţie
de viteză, în funcţie de gradul de diminuare a integrităţii căii, conform Anexei 6.a.p.l.

C.II1.3. Refacerea continuităţii căii fără joante pe podurile metalice nebalastate, cu aparate
de compensare prin sudură aluminotermică:

Se aplică prevederile de la punctul B.III.3. a şi b la orice temperatură.

C.lll.4. Refacerea continuităţii căii fără joante pe podurile metalice nebalastate şi cu aparate
de compensare prin sudură electrică.
- Se aplică prevederile de la punctul B.III.4.,a şi b.

20
 D. DISPOZIŢII FINALE

In prezentele prescripţii sunt prezentate elementele necesare alcătuirii, întreţinerii şi reparaţiei

căii fără joante, pe podurile metalice nebalastate, cu şi fără aparate de compensare, cu structuri şi
aşezare diferită a reazemelor.
In Anexele lp şi lp.a. sunt prezentate cazurile ce pot fi întâlnite în exploatare la SNCFR.
Orice altă dispoziţie a reazemelor, lungime dintre acestea, lungime totală şi mod de prindere a
şinei, va fi tratat şi reglementat separat
O atenţie deosebită trebuie acordată atât menţinerii strângerii verticale la momentele prescrise
şi respectării condiţiilor de ridicare a şinei pentru lucrări, cât şi faptului că la temperaturi mai mari
decât temperatura de fixare, la podurile fără aparate de compensare, se poate produce deformarea
şinei.

21
 ANEXA lp

LUNGIMILE PODURILOR METALICE NEBALASTATE SI FARA APARATE DE COMPENSARE,

PE CARE LE POATE REALIZA C.F.J.
Valoarea lungimii Lp (m)
Cazul Dispoziţia reazemelor, lungimea totală a podului Lp pe care se
posibil face calea fără joante Ir = lungime de respiraţie conform Instrucţiei 341 Prindere K şi Prindere K fără
elastică cu moment apăsare pe şină Observaţii
str. 3...4 daN cleşte prelucrat

Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

(inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
poate folosi şi la podurile cu Lp =
30...45 m.

Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45 ...60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

(inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
poate folosi şi la podurile cu Lp =
30...45 m.

"Ir salr Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

(inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
i O . ţ f 1 <f< r - r J poate folosi şi la podurile cu Lp =
L
P 30...45 m.
 Valoarea lungimii Lp (m)
Cazul Dispoziţia reazemelor, lungimea totală a podului Lp pe care se
posibil face calea fără joante Ir = lungime de respiraţie conform Instrucţiei 341 Prindere K şi Prindere K fără
elastică cu moment apăsare pe şină Observaţii
3tr. 3...4 daN cleşte prelucrat

Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr -

(inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
poate folosi şi la podurile cu Lp =
30...45 m.

Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

(inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
> O "TJ- 1 poate folosi şi la podurile cu Lp =
30...45 m.

Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

(inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
i' i ţ i <!i poate folosi şi la podurile cu Lp =

l'p 30...45 m.

Valoarea lungimii Lp (m)

Cazul Dispoziţia reazemelor, lungimea totală a podului Lp pe care se
posibil face calea fără joante Ir = lungime de respiraţie conform Instrucţiei 341 Prindere K şi Prindere K fără
elastică cu moment apăsare pe şină Observaţii
slr. 3—4 daN cleşte prelucrat

J»lr >lr
Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

<J i — l J O (inclusiv)
20... 24 daNm. Această prindere se
\ l l
poate folosi şi la podurile cu Lp =
Lp 30...45 m.

Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mr =

(inclusiv)
1 ; 1> - 1i
20... 24 daNm. Această prindere se

i l poate folosi şi la podurile cu Lp =

Lp 30...45 m.

>lr >tr
Prinderea K fără apăsare pe şină

max. 45 45... 60 (cleşte prelucrat) se face cu Mi =

(inclusiv)
^ >
9 4 20... 24 daNm. Această prindere se
l poate folosi şi la podurile cu Lp =
L 30...45 m.
 ANEXA 1 pa

LUNGIMILE PODURILOR METALICE NEBALASTATE CU APARTE DE COMPENSARE,

PE CARE SE POATE REALIZA C.FJ.

Cazul Dispoziţia reazemelor, lungimea totali a podului Lp pe care se face Valoarea lungimii Observaţii
cale fără joante Lp

C.f.j (cc.j.) c.f.j (c.cj.)

i \ AC \ AC \ AC AC \
77
ti o a(|) a o a Lp = ixl
lH40m

Lp _tE_ - Prinderea indirectă K sau elastică.

£ - Momentul de strângere a prinderilor similar cu cel de

c.f.j (c.cj.) c.f.j (c.cj)
pe terasamente.
„ \ A L - înainte de sudarea şinelor aparatele de compensare (AC)
M « W / 7 7 Lp = 3x1 se verifică şi se reglează în funcţie de temperatură.
/£40m
Temperatura de fixare a şinei poate fi oarecare.

- Alte cazuri decât cele din coloana 1 se tratează separat

- Aparatele de compensare se sudează sau se eclisează

c.f.j (c.c.j.) c.f j (c c.j.) blocat cu restul căii fără joante.

—

Lp = li 60 m
7
S77/77 m ?

Cazul Dispoziţia reazemelor, lungimea totală a podului Lp pe care se face Valoarea lungimii Observaţii
cale fără joante Lp

Prinderea indirectă K sau elastică.

- Momentul de strângere a prinderilor similar cu cel de

\ AC \AC pe terasamente.

- înainte de sudarea şinelor aparatele de compensare (AC)

7 7 = = =
W J T T W
Lp = I1+I2+I3
h ... h i 40 m se verifică şi se reglează în funcţie de temperatură.

Temperatura de fixare a şinei poate fi oarecare.

ip
- Alte cazuri decât cele din coloana 1 se tratează separat

- Aparatele de compensare se sudează sau se eclisează

blocat cu restul căii fără joante.

\ AC PT „ PT ,, C.FJ.

Lp mm £ 60 m Panourile tampon apar numai la necesitate (lucrări la

terasamente, la niveletă ete.)

Lp
ANEXA 2p.

CLEŞTE SPECIAL TIP K PENTRU C.FJ. PE PODURILE METALICE

NEBALASTATE FARA APARATE DE COMPENSARE

NOTA
- Cleştele este acelaşi pentra toate tipu-
rile de şină cu prindere K.
- Cantitatea care se rabotează din pi-
ciorul scurt depinde de grosimea plăcii de
polietilenă şi de tipul de şină, astfel ca jocul
dintre piciorul scurt şi talpa şinei să fie
cuprins între 0,5 mm şi 1,5 mm.
- Cleştele se strânge cu 20-24 daNm,
după care se măsoară jocul cu spion,
- Cotele a şi b trebuie să fie:
a = 8 + g + lmm
b = 8 + gl + 1 mm
unde
8 este grosimea plăcii de polietilenă;
g este grosimea tălpii şinei la mar-
gine;
gl este grosimea tălpii şinei la 18-20
mm de la margine;
1 mm este jocul mediu ce trebuie să
rămână între cleşte şi talpa şinei.

31
 ANEXA 3p.

PLACA INTERMEDIARA PENTRU C.FJ. PE PODURI METALICE

NEBALASTATE, FARA APARATE DE COMPENSARE
b

A-A

5»7t0.2

Dimensiunile pe tipuri de şină

NOTA Cota
Tip 49 Tip 54 Tip 60 Tip 65
a 18S 185 210 210
- Grosimea plăcii poate varia între 5 şi 7 mm.
b 190 210 210 215
- Lungimea şi lăţimea se determină în funcţie de
dimensiunile plăcii metalice pe care se aşează. c 120 120 150 150

31
ANEXA 4p.

PRINDEREA ŞINEI SUDATE PE PODURI METALICE NEBALASTATE,

FARA APARATE DE COMPENSARE

ANEXA 4p.a.

ADAOS LA CLEŞTII SPECIALI TIP K DE LA C.F.J. PE PODURI

METALICE NEBALASTATE, FARA APARATE DE COMPENSARE

31
 ANEXA 5p.

JOANTA BLOCATA

a. Joanta blocată este joanta eclisată la care rostul dintre capetele şinelor nu variază cu mai mult
de 0,5 mm, oricare ar fi mişcarea şinelor eclisate.
b. Joanta blocată se foloseşte la extremităţile aparatelor de compensare atunci când acestea nu se
sudează cu şinele.
c. Joanta blocată se realizează cu elemente standardizate existente în cale (diametrul găurii
şinei 4>s , diametrul găurii eclisei ®e, diametrul bulonului ®b, distanţa de la capătul şinei la
marginea exterioară a găurii eclisei AB/2, distanţa de la capătul şinei la marginea interioară a găurii
şinei CD/2, respectiv distanţa de la capătul şinei la axa găurii eclisei).
In Anexa 5 se arată modul de realizare a unei joante blocate.
d. Joanta blocată se realizează şi cu elemente nestandardizate (alte valori pentru AB, CD, ®s,
4>E, ®B, lungime eclisă etc.) respectând relaţiile de bază dintre aceste elemente şi anume:

3>S= AB - CD; CD = AB - 2 <E>B = XI + X2 - 4>s

e. Folosirea joantei blocate la aparatele de compensare se face numai după verificarea şi reglarea
acestora funcţie de temperatură.
La temperatura de+10 °C vârful fizic al acului aparatului de compensare trebuie să fie la punctul
neutral. Deplasările acestuia faţă de punctul neutral se prezintă în figurile de mai jos.

,punct neutral punct neutral

vîrf ac
_| tl»+10-C • varf ac
D
D1 " tl «10"C
sudura sau joanta blocata
punct neutral

11 = • 10 'C sudura sau joanta blocată

Distanţai) = aLpAt unde a este coeficientul de dilatare liniară a podului; Lp lungimea tablierului
a cărei variaţie de lungime este preluată de aparatul de compensare şi A t este variaţia temperaturii
faţă de temperatura de +10 °C la care se presupune că s-au calculat lungimile respective.

31
 H ?§ 8 §
© e
ta co
u ii §II
& St
>II
i 9 s
1 8 I +
tro OQ i î M W
g #
s « +sj
*
II
•9
8 ' ... .O X
+
Bt
f

n o o uj m
§, -s R i P> s f
C» 2 C<5 & "" ""
> > •• ? 3 *
so "J> u> p u> 2 §•
w
iS § io s*
w S u »~ i«
S.

1 1 S V£
j? fi :JŢ
• i - s - i ~
f f r
8
Bî
s.
0»
§
§'
e
g' |
•a
s & 3- I
Bl » "
« c*
1
**
5' N3- °
Z •a
2
S
2 o
2 B. 2
£ £L
5 <r »
S 2 3
8 o
S. 5 5 B

ANEXA 6pa

LUCRĂRI LA CALEA FARA JOANTE PE PODURILE METALICE, NEBALASTATE SI FARA APARATE DE

COMPENSARE CU LUNGIMI DE PANA LA 60 METRI

Condiţii de lucru ce trebuie Organul care

Nrxrt. Lucrarea îndeplinite simultan Condiţii de circulaţie conduce lucrarea Observaţii
în timpul după teinii-
n«nw Inrmliti
0 1 2 3 4 5 6

a) Temperatura de lucru (a) mai - (f este temperatura la care au fost

Viteza Viteza Sef echipăL fixate iniţial şinele pe pod.
mare decât temperatura de fixare
J normală normală - li este temperatura din timpul
flâtt
- Se lucrează numai la o singură lucrului.
traversă La trecerea trenului să nu existe
! - Distanfa dintre două puncte de desfăcut mai mult de un capăt de
1. înlocuirea izolaţi de elemente lucru mai mare sau egală cu 15 m. traversă pe fir şi pe o lungime de
de prindere (cleşti, cleme. 15m.
inele resort)
b) Temperatura de lucru mai mică - La trecerea trenului să nu rămână
Viteza Viteza Sef echipă L
sau cel mult egală cu temperatura desfăcute mai mult de 2 capete de
normală normală
de fixare « S tt traversă consecutive pe un fir şi pe
- Se lucrează la grupuri de cel o lungime de 30 m.
mult 3 capete de traversă conse- - Dacă în timpul lucrului la ti > tt
cutive pe un fir. continuă lucrarea în condiţiile de la
- Distanta dintre două grupuri numărul curent 1.
egală sau mai mare de 30 m.

înlocuirea la rând a
2. elementelor de prindere t|£tf închidere de Viteza Sef district La trecerea trenului lucrarea trebuie
(cleşti, agrafe, inele resort) linie normală să fie terminată.
- Dacă în timpul lucrului ti > tt se
refac prinderile şi se lucrează în
condiţiile de la nr.crL l.a
 0 1 2 3 4 5 6

a) (ff-10°) S ti &tf - La trecerea trenului lucrarea

închidere de
- se desfac şi se scot prinderile pe
o anumită lungime L, funcţie de linie
înălţimea de ridicare a şinei
- se ridică şina cu vinciuri sau cu
macarale capră la înălţimea h
necesară
- la ridicare nu trebuie să se de-
formeze elementele elastice ale
prinderilor rămase nedesfăcute.
3. înlocuirea plăcilor suport,
plăcutelor intermediare şi
traverselor din lemn pe pod b) m u
închidere de
- Se taie şina la unul din capetele
podului pe terasament, la distanţa linie
de 0,4 Lp de capătul podului.
- Se detensionează şina de pe pod
şi de pe câte 0,4 Lp la capete.
IO - Se execută lucrarea prin
ridicarea şinei.
Viteza Sef district
trebuie să fie terminată.
normală
- Dispozitivul de ridicare a şinelor să
poată dezvolta o forţă de minim
5000 daN.
-Dacă în timpul lucrului n > tţ
lucrarea se opreşte şi se refac
prindrile.
- Modul de ridicare a şinei şi relaţia
dintre lungimea L şi înălţimea de
ridicare h este prezentat îh text
- La terminarea lucrării prinderile
vor fi refăcute la starea prescrisă.
Se taie şina lungă la unul din
Viteza Sef district
capetele podului, pe terasament, la
noimală
distanţa minimă de 0,4 Lp de capătul
podului, se detensionează şina de pe
pod şi de pe terasament pe o lungime
minimă de 1,8 Lp şi apoi se continuă
lucrarea.
- La terminarea lucrului prinderile
vor fi refăcute la starea prescrisă;
- Refacerea continuităţii se face le
temperaturile de fixare prescrise
(pct. B.I.j.)

Rectificarea manuală a - Prinderile şinei pe pod rămân

4.
nivelului şi direcţiei pe
terasamentele de la capetele
podului, prin buraj şi iipaj pe
o lungime de câte 30 m.
nedesfăcute. Conform Instrucţiei 341 Anexa 6 a, capitolele 1 şi 2
- Se respectă prevederile
Instrucţiei 341 Anexa 6a,
capitolele 1 şi 2, integral

Idem cu maşinile grele de cale - Prinderile şinei pe pod rămân

5.
nedesfăcute. Conform Instrucţiei 341 Anexa 6a, capitolul 3.
- Se respectă prevederile
Instrucţiei 341, Anexa 6a,
capitolul 3 integral.

0 1 2 3 4 5 6
6. Ciuruirea balastului cu maşini - Prinderile pe pod rămân
grele de cale, pe terasamentele nedesfăcute. Conform Instrucţiei 341 Anexa 6 a, capitolul 4.
de la capătul podului - Se respectă prevederile
Instrucţiei 341, Anexa 6a, cap.4
integral

înlocuirea şi manevrarea - Prinderile pe pod rămân

7. traverselor pe terasamentele nedesfăcute. Conform Instrucţiei 341 Anexa 6a, capitolul 5
de la capătul podului - Se respectă integral Instrucţia
341, Anexa 6a, cap.6 integral

NOTA 1. In perioada cu temperaturi scăzute, între 15.X şi 15.IV. se aplică prevederile Instrucţiei 341, Anexa 6b pentru lucrările prevăzute în această anexă.
8. Repararea şinei rupte pe pod.

NOTA. Tratarea întreruperilor şi reparaţia defectelor la şina sudată pe podurile metalice nebalastate şi fără aparate de compensare se face, de regulă, aşa cum se prevede
îh Instrucţia 341, Anexa 7, cu particularităţile arătate mai jos şi cu explicaţiile de la pct.B.III.3 din actualele prescripţii tehnice.

Consolidarea provizorie, - Prinderile verticale rămân în

8.1 definitivă, ca în Instrucţia 341, starea dinaintea ruperii. Conform prevederilor Instrucţiei 341, Anexa 7, cap. 1, lucrarea 1.1. col. 4 şi 5
Anexa 7, cap.l, col.l, pcLl.l. - Se execută lucrările prevăzute în
Instrucţia 341, Anexa 7, cap.l,
lucrarea 1.1., col.l, al.2 şi 3.

Reparaţia provizorie, defini- Prinderile verticale rămân în

8.2 tivăcaîn Instrucţia 341, Anexa starea dinaintea lucrării. Conform prevederilor Instrucţiei 341, Anexa 7, cap. 1, lucrarea 1.2. col. 4 şi 5
7, cap.l, col.l, pct. 1.2. - Restul lucrărilor sunt cele din
Instrucţia 341, cap.l, lucrarea
1.2, col.3, al.2,3 şi 4.

Reparaţia definitivă ca în - Se montează pe longeron între

8.3 Instrucţia 341, Anexa 7, cap. 1, traversele vecine rostului ce se Conform prevederilor Instrucţiei 341, Anexa 7, cap. 1, lucrarea 1.3., col. 4 şi 5
col. 1, pct. 1.3. sudează, o tablă de protecţie (la
sudură AT).
- Se execută apoi lucrările arătate
în Instrucţia 341, Anexa 7, cap.l,
lucrarea 1.3., col.3 şi conform
prescripţiilor tehnice.

NOTA 2. Se respectă NOTA de la finele Anexei 7 din Instrucţia 341 ediţia 1980
 ANEXA 6 pa

LUCRĂRI LA CALEA FARA JOANTE PE PODURILE METALICE NEBALASTATE

SI CU APARATE DE COMPENSARE

Condiţii de circulaţie Organul care

Nr.crt Lucrarea Condiţii de lucru ce trebuie conduce Observaţii
în timpul după
îndeplinite simultan lucrarea
lucrului terminarea
lucrului
0 1 2 3 4 5 6

1. înlocuirea izolată a elementelor de Se lucrează la grupuri de cel mult Sef echipă L La orice temperaturi
Viteză Viteză
prindere pe pod (cleşti, agrafe, 3 prinderi consecutive pe un fir,
normală normali
inele resort), rectificare de nivel şi distanţa dintre două puncte de
ecartament. lucru, minim 30 m.

2. înlocuirea la rând a elementelor de
prindere şi suport (plăci, prinderi
etc.) pe pod. Intre aparatele de
compensare
- Conform tehnologiei de lucru; Viteză normală Sef district L La orice temperatură
închidere de sau redusă conf.
- cu ridicarea şinei lungi sudate
linie Instr. 317
(dacă este necesar) aşa cum este
arătat în prescripţiile tehnice.

3. înlocuirea izolată sau la rl'S a - Cu desfacerea prinderilor şi Viteză normală Sef district L La orice temperatură
închidere de sau redusă conf.
traverselor pe pod sat lucrări ia , ridicarea şinei conform expli-
pod care necesită ridicarea şinei. caţiilor din prescripţiile tehnice. linie Instr. 317

4. înlocuirea aparatelor de - Montarea pe poziţie şi reglajul îh Viteză normală Sef secţie linii Aparatele care se leagă de şina
închidere de lungă pe terasament se vor înlocui
compensare ec lisate funcţie de temperatură; sau redusă conf. sau poduri
linie Instr. 317 numai la temperatura de fixare
- sudarea sau eclisarea cu joante
blocate a reperelor aparatului cu definitivă cuprinsă între +17 °C -
şinele adiacente şi 27 °C

5. Reparaţia şinei rupte pe pod NOTA 1. Tratarea întreruperilor şi reparaţia defectelor la şina lungă sudată pe podurile metalice nebalastate şi cu aparate de
compensare, se face de regulă aşa cum se prevede în Instrucţia 341 Anexa 7 cu particularităţile arătate mai jos, arătate şi în
Prescripţiile Tehnice la punctul B.III.3, respectiv C.m.3

0 1 2 3 4 5 6

5.1. Consolidarea provizorie definită - Se execută lucrările prevăzute în Conform prevederilor din Instrucţia 341 Anexa 7, cap.l, lucrarea 1.1, coloanele 4 şi 5.
caîn Instrucţia 341 Anexa 7, cap.l Instrucţia 341, Anexa 7, cap.l Joantele se realizează între traverse (sau plăcile suport consecutive), cu rosturi închise.
coloana l ( p c t l . l . lucrarea 1.1. col.3, al.2 şi 3
- Prinderile verticale rămân în
starea dinaintea ruperii

5.2. Reparaţia provizorie definitivă ca - Se execută lucrările prevăzute îb Conform prevederilor din Instrucţia 341 Anexa 7, cap.l, lucrarea 1.2, coloanele 4 şi 5
în Instrucţia 341 Anexa 7, cap.l Instrucţia 341, Anexa 7, cap.l fără condiţii de temperatură şi fără detensionări.
coloana 1, pct 1.2. lucrarea 1.2. col.3, al.2,3 şi 4 Joantele se realizează între traverse (sau plăcile suport consecutive), cu rosturi închise.
- Prinderile verticale rămân îd
starea dinaintea ruperii

53. Reparaţia definitivă ca în - Intre traversele (suporţii Confoim prevederilor din Instrucţia 341 Anexa 7, cap.l, lucrarea 1.3, coloanele 4 şi 5
Instrucţia 341, Anexa 7, cap.l, adiacenţi rostului de turnare fără detensionare sau uniformizare de eforturi şi f i r i condiţii de temperatură.
coloana 1, pcL 1.3. aluminotermică.
- Se execută apoi lucrările conf.
Prescripţiilor tehnice.

NOTA 2. Se respectă punctele 1 şi 2 din NOTA de la finele Anexei 7 din Instrucţia 341.
- Lucrările pe calea f i r i joante dintre două aparate de compensare sau dintre un reazem fix şi un aparat de compensare, se
pot executa la orice temperatură.
- Lucrările pe calea situată pe terasamente la capetele podurilor se vor executa conform prevederilor din Anexele 6 şi 7 din
Instrucţia 341, ediţia 1980.