1.

Molul este:

e) a+c

2.Molul contine:

e) c+d

3.Atomul este:

d) cea mai mică particulă dintr-o substanţă, indivizibilă prin procedee chimice, dar divizibilă prin
procedee fizice;

4.Molecula este:

c) cea mai mică particulă dintr-o substanţă care poate exista în stare liberă şi care păstrează toate
proprietăţile chimice ale substanţei respective;

5. Volumul molar al unui gaz, la 00C si 1 atm.:

a) este de 22,4 L/mol

6. Masa atomica a unui element   

e) b+d

7. Pentru    caracterizarea    mişcării    electronului se utilizeaza:   

c) 4 numerele cuantice(n.l,m,s)

8. Rotaţia electronului în jurul propriei axei se numeşte:

b) mişcare de spin

9. Numarul cuantic m poate lua urmatoarele valori:

a) (-l, 0, +l)

10 Numarul cuantic s poate lua urmatoarele valori:

d) -1/2, +1/2

11. Numarul cuantic l poate lua valori cuprinse in intervalul:

c) 0 ≤ l ≤ n-1

12. Numarul cuantic n poate lua valori cuprinse in intervalul:

e) 1 ≤ n ≤ ∞
13. Configuratia electronica a elementului cu Z = 57 este: 1s22s22p63s23p64s23d104p65s24d105p6
6s25d1

14. Configuratia electronica a elementului cu Z = 47 este: 1s22s22p63s23p64s23d104p65s14d10

15. Configuratia electronica a elementului cu Z = 89 este: 1s22s22p63s23p64s23d104p65s24d105p6

6s24f14 5d106p67s26d1

16. Forma orbitalilor este data de:

b) numarul cuantic secundar l

17. Orbitalii de tip s

a) corespund numarului cuantic secundar l = 0

18. Orbitalii de tip p

e) apar din al doilea strat electronic, sunt cate 3 si au simetrie bilobara

19. Orbitalii de tip d

c) apar din al treilea strat electronic, sunt in numar de 5 si au simetrie tetralobara

20. Orbitalii de tip f

c) apar din al patrulea strat electronic, sunt in numar de 7 si au simetrie complexa

21. Între protoni şi neutroni se manifestă:

c) forţe nucleare

22. Izotopii instabili se mai numesc şi:

b) radioizotopi   

23. Izotopii diferă între ei prin:

d) b şi c   
24. Razele (particulele) α sunt:

e) c + d

25. Câţi neutroni are hidrogenul supragreu (tritiu):

b) 2   

26. Elementele aflate in aceeasi grupa a sistemului periodic:

d) au electronul distinctiv pe acelasi tip de orbital   

27. Numarul perioadei indica:

b) numărul de nivele energetice (straturi) ocupate cu electroni

28. Grupele sistemului periodic:

a) sunt notate cu cifre arabe de la 1-18   

29. Grupele principale ale sistemului periodic:

d) sunt notate cu cifre romane de la 1-VIII    si litera A

30. Fiecare perioada a sistemului periodic:

a) începe cu un metal alcalin şi se termină cu un gaz rar

31. Fiecare perioada

a)incepe cu un metal alcalin si se termina cu un gaz rar

32. Gazele rare au pe ultimul strat

a) 2 sau 8 electroni

33. Elementele care fac exceptie de la regula octetului sunt:

b) H si He
34. Elementele din grupele principale au electronul distinctiv pe un orbital:

e) a+b

35. Metalele tranzitionale formeaza blocul d si:

e) sunt grupate in trei serii, incepand din grupa a 3-a, pana in grupa a 12-a   

36. Blocul d al sistemului periodic este format din:

a)    trei serii de elemente (metale trenzitionale)

37. Blocul f din sistemul periodic este format din:

b) lantanide si actinide

             

38. Metalele tranzitionale au electronul distinctiv pe un orbital:

c) d

39. Lantanidele si actinidele au electronul distinctiv pe un orbital:

d) f

40. Metalele tranzitionale se intalnesc in:

d)grupele 3-12

41. Toate lantanidele au valenta:

c)+3

42. Actinidele au:

d)valenta variabila

43. Mercurul (Hg) este:

d) singurul metal aflat in stare lichida

44. Masa atomică este o proprietate:

c) fizică neperiodică   

45. Afinitatea pentru electroni variaza astfel:

e) a şi b

46. Nemetalele:

b) accepta electroni cand reactioneaza cu metalele

47 Nemetalele:

c) accepta electroni in reactiile cu metale, dar in reactiile cu alte nemetale pun in comun electroni

48. Metaloidele;

a)au proprietati de semiconductor

49. Volumul atomic

e)b+c

50. Raza atomica se defineste ca:

e)b+c

51.Razele atomice cresc în grupă:

b) de sus în jos   

52. In grupele principale dintr-perioada

e)variaza direct proprotional cu Z

53. Ionii izoelectronici sunt:

e) c+d
54. Energia de ionizare este

a)energia consumata pentru formarea unui anion

55. Energia de ionizare

C)variaza direct proportional cu Z in perioada si invers proportional cu Z in grupa

56. Afinitatea pentru electroni este

c)energia degajata pentru formarea unui cation

57. Punctele de topire si fierbere

e)b + d

58. Punctele de topire

e)in perioada, cresc până la grupa a IV-a A (14), apoi scad

59.Caracterul electropozitiv reprezinta

b)proprietatea atomilor de a ceda electroni şi de a forma ioni pozitivi

60.Caracterul electropozitiv

e)c +d

61. In grupe, caracterul electropozitiv variaza:

e)c+d

62. In sistemul periodic, caracterul electropozitiv variaza

d)a+b +c

63. Usurinta de a ceda electroni conform relatiei:

c) electropozitive   
64. Caracterul electronegativ reprezinta

c)proprietatea atomilor de a accepta electroni şi de a forma ioni negativi

65 Elementele cu caracter electronegativ

a)sunt nemetale

66. In sistemul periodic, caracterul electronegativ variaza

d)a+b

67. Cel mai electronegativ element este:

b)F

68. Elementele electropozitive

e) a + d

69. Elementele electronegative

e) b + c

70. Electrovalenta (valenta) elementelor cu caracter electropozitiv

c)a+b

71. Electrovalenta (valenta) elementelor cu caracter electronegativ

d)a+c

72. Covalenta elementelor

d)este egala cu nr. de electroni pusi in comun cu un alt element

73. Stările de oxidare maxime ale elementelor sunt pozitive şi egale cu numărul grupei principale din
sistemul periodic:

a)in combinatiile cu elemente mai electronegative

74. Stările de oxidare sunt negative şi egale cu n-8, unde n = numărul grupei principale în care se
găseşte elementul:

b)in combinatiile cu elemente mai electropozitive

75. Legãtura ionicã este:

b)o forțã de atracție de naturã electrostaticã ce apare intre un ion pozitiv si un ion negativ

76. Reactia dintre un metal alcalin si un halogen are loc prin:

c)transfer de electroni de la elementul electropozitiv (metalul alcalin) spre cel electronegativ

( halogenul)

77. Metalele:

c) cedeaza electroni cand reactioneaza cu nemetalele

78. Stabilitatea ionilor

b)este invers proportionala cu sarcina electrica a acestora

79. Raza cationului este

c) intotdeauna mai mică decât raza atomului din care provine

80. Raza anionului este

d) intotdeauna mai mare decat raza atomului din care provine

81. Combinatiile ionice

e)b+d

82. Substantele ionice conduc curentul electric

d)b+c

83. Temperatura de topire a combinatii;lor ionice este cu atat mai mare

c)a + b
84. Indicaţi răspunsul greşit referitor la substanţele cu legături ionice:

d) sunt solubile în solvenţi nepolari

85. Reţea ionică prezintă:

c) NaCl   

86. Legatura ionica se formeaza prin:

d) a şi c     

87. Legatura covalenta nepolara se stabileste

d)intre atomi de acelasi fel

88. Legatura covalenta polara se stabileste

a)intre atomi cu caracter electrochimic diferit

89. Perechea de electroni care formeaza o legatura covalent coordinativa

b)provine de la unul din cei 2 atomi (atom donor)

90. In cazul legaturilor covalente simple

e)b + d

91. Legaturi simple (σ) se formează atunci când se întrepãtrund:

c)orbitalii de tip s intre ei

92. Legaturi simple (σ) se formează atunci când se întrepãtrund:

e)c + d

93. Legaturi multiple (π, δ) se formează atunci când se întrepãtrund   

e)orbitali de tip p, d sau f, pe directia axelor lor paralele

94. Molecula H2 contine o legatura covalenta

e)a + b

95. Moleculele halogenilor contin o legatura covalenta

d)formata prin intrepatrunderea a 2 orbitali atomici p

96. Moleculele hidracizilor (HX), ca de ex. acidul clorhidric, contin o legatura covalenta

c)formata prin intrepatrunderea unui orbital atomic s cu un orbital atomic p

97. Legaturile covalente π

a)apar in legaturile multiple, sunt rigide si mai slabe decat legaturile σ

98. Legaturile covalente duble sunt formate

a)dintr-o legatura σ si o legatura π

99. Legaturile triple sunt formate

c)dintr-o legatura σ si 2 legaturi π

100. Lungimea legaturilor covalente variaza

d)in ordinea σ > σ,π > σ,2π

101. Hibridizarea orbitalilor implica

e)a + c + d   

102. Hibridizarea digonala:

d)a+ b + c

103. Hibridizarea trigonala se realizeaza prin combinarea

b) unui orbital s cu doi orbitali p, rezultand trei orbitali hibrizi sp2, ca in BF3
104. Hibridizarea tetragonala

e)b + c + d

105. In compusii CO2, CS2,    atomul de C este hibridizat:

a) sp   

106. In metan (CH4), atomul de carbon este hibridizat:

c) sp3

107. Intre bazele azotate guanina si citozina se pot forma:

a) legaturi de hidrogen

108. Interacţiuni de hidrogen se întâlnesc în:

b) HBr   

109. Legatura de hidrogen

c)apare intre moleculele ca contin atomi de H implicati in legaturi covalente puternic polare

110. Între moleculele de HI se exercită:

b) forţe dipol-dipol   

111. Interactii de tip Van der Waals pot sa apara

b)între molecule perfect simetrice, nepolare ( H 2 , N2 , He, O2 )

112. Atomii de metale formeaza cristale metalice prin:

c) contopirea orbitalilor de pe ultimul strat   

113. Indicaţi răspunsul incorect referitor la metale:

d) lichide

                                  
    

114. Legea Boyle-Mariotte (la temperatură constantă, volumul unei mase determinată de gaz, este
invers proporţional cu presiunea sa) se exprima matematic prin relatia:

b) V1/V2 = P2/P1

115. Legea lui Charles (la volum constant, presiunea unei mase date de gaz variază proporţional cu   
temperatura) se exprima matematic prin relatia:

c) P1/T1=P2/T2

116. Legea Gay-Lussac (la presiunea constantă, volumul unei mase determinate de gaz variază linear
cu temperatura) se exprima matematic prin relatia:

a) V1/T1 = V2/T2

117. Transformarea izoterma

b)are loc la temperatura constanta

118. Transformarea izobara

d)are loc la presiune constanta si se exprima prin relatia

V
 const
T

119. Transformarea izocora

a) are loc la volum constant si se exprima prin relatia

P
 const
T

120. Ecuatia de stare a gazului ideal este:

b)PV = νRT

121 Oxizii cu proprietati bazice

d) sunt oxizi nemetalici, care cu apa formează acizi

122. Oxidul de aluminiu Al2O3

c) are caracter amfoter;

123. Bazele sunt:

e) a+b+c+d

124. Oxizii cu proprietati acide

d) sunt oxizi nemetalici, care cu apa formează acizi

125. Acizii sunt:

e) a+b+c+d

126. Sarurile sunt:

b) compusi chimici ce contin ioni metalici sau ioni de amoniu cu sarcină pozitivă (cationi) şi ioni radical
acid cu sarcină negativă (anioni).

127. Relatia E = mc2 exprima:

d) legea echivalentei dintre masa si energie   

128. In cazul in care un element se poate combina cu oxigenul formand mai multi oxizi, legea
proportiilor multiple exprima:

e) rapoartele dintre masele de O care se combina cu aceeasi masa din celalalt element

129. Conform legii proportiilor definite, raportul de masa Fe:S al atomilor din FeS, indiferent de calea
prin care se obtine aceasta substanta, este de (MFe=56; MS=32)

a) 7:4

130. In urma reactiei N2 + 3H2 = 2NH3,

volumul total al gazelor:

e)    b + d
131. Conform legi proportiilor definite, in apa, raportul de masa H:O este:

c)1:8

132. Echivalentul chimic al unui element se calculeaza cu formula

            se indica literele a-e, de sus in jos pentru formula corecta

a)

133. Echivalentul chimic al unui acid se calculeaza cu formula B

134. Echivalentul chimic al unei baze se calculeaza cu formula C

135. Echivalentul chimic al unui oxid se calculeaza cu formula D

136. Echivalentul chimic al sarurilor se calculeaza cu formula D

137.    Indicati cu + sau - forma sub care se realizeaza interactiunile cu mediul in cazul sistemelor
termodinamice

138. Presiunea, volumul, temperatura sunt

b) parametrii (variabile de stare)     

139. Energia interna si entalpia sunt:

a) functii de stare   

140. Volumul este o marime termodinamica

e) b + d

141. Presiunea este o marime termodinamica

d) a + c   

142. Lucrul mecanic si caldura sunt

c) forme ale schimbului de energie

143. Caldura este

b) o formă a schimbului de energie dintre sistemele termodinamice fără variaţia    parametrilor de

poziţie (externi).

144. Capacitatea calorica este

a) caldura primita/cedata pentru a varia temperatura unui corp cu un grad

145. Caldura specifica este

b) caldura primita/cedata pentru a creste/micsora temperatura unitatii de masa dintr-un corp cu un

grad
146. Conform legii lui Hess, caldura de reactie

a) este constanta si este determinata de starea initiala si starea finala a sistemului, indiferent de calea
urmata de sistem intre cele doua stari

147. Intr-un proves ireversibil

d) ΔS >Q/T

148. Intr-un proces reversibil

d) ΔS = 0

149 Variaţia de entalpie în reacţiile exoterme este:

c) ΔH <0     

150. Variaţia de energie liberă se calculează după relaţia:

 a) ΔG = ΔH - TΔS       

151. O ciocnire între două molecule reactante este eficace în următoarele condiţii:

e) a şi c                                                                                                                                                                               

152. Reactia    H2 + CuO → Cu + H2O este o reactie:

d) a+b   

153. Reactia 4 Al + 3 O2 → 2 Al2O3

a) este o reactie de combinare redox

154. Reactia SO3 + H2O → H2SO4

b)este o reactie de combinare nonredox

155. Reactia H2 + CuO → Cu + H2O

e) ca + c

156. Reactia AgNO3(aq) + HCl(aq)  AgCl(s) + HNO3(aq)

d)este o reactie non redox, de dubla inlocuire

157. Intr-o reactie redox

e) b + c

158. Intr-o reactie redox

c)a + b

159. Reactia 2 H2O2 → 2 H2O + O2

a) este o reactie de descompunere redox

160. Reactiile acido-bazice sunt

b)reactii cu schimb de protoni (de protoliza)

161. Reactiile de eliminare acido-bazica sunt

b)reactii cu schimb de protoni (de protoliza)

162. Reactiile de neutralizare sunt

b)reactii cu schimb de protoni (de protoliza)

163. Intr-o reactie acido-bazica

e) c + d

164. Reactia CH3COONa + HCl → CH3COOH +NaCl

e)a + d
165. Constanta de viteza a unei reactii chimice

c) este dependenta si de concentratie si de temperature

166. Reactiile monomoleculare sunt reactii

c)in care o singura specie de molecule se transforma intr-una sau mai multe alte specii de molecule

167.    Reactiile de hidroliza sunt reactii

b) dimoleculare

168. Ordinul de reactie

c) reprezinta numarul de specii chimice ale caror concentratii determina viteza unei reactii chimice

169.    Relatia v = k1·CA    reprezinta

d) formula vitezei reactiilor de ordinul 1

170. Relatiile v= k2·CA2 si v= k2·CA2 reprezinta

a)formula vitezei reactiilor de ordinul 2

171.    Relatia -dC/dt = const.    reprezinta

b)formula vitezei reactiilor de ordinul 0

172. Viteza reactiilor de ordinul I

a) este influentata de concentratia unui singur reactant

173. Viteza reactiilor de ordinul II

b) este influentata de concentratia a 2 reactanti

174.    Ecuatia lui Arrhenius k = A· e-Ea/RT exprima:

b) influenta temperaturii asupra vitezei de reactie   

175. O reactie chimica se produce daca

c)energia de activare este mai mare decat energia de legatura dintre atomii compusilor chimici aflati
in contact

176.    Relatia intre viteza de reactie si concentratia reactantilor este urmatoarea:

e)este cu atat mai mare cu cat concentratia reactantilor este mai mare

177.    Relatia k = A· e-Ea/RT

a) indica dependenta de temperatura a constantei de viteza a unei reactii

178. Presiunea

c)influenteaza favorabil viteza reactiilor dimoleculare

179. Viteza reactiilor chimice

d)este influentata favorabil de solventii polari in cazul reactiilor care conduc la formarea de produsi
polari

180. Catalizatorii a)modifica mecanismul reactiilor chimice

181. O reacti reversibila se afla in stare de echilibru    chimic

b)cand concentratiile reactantilor si ale produsilor de reactie se mentin constante in timp

182. Relatia

reprezinta formula de calcul a constantei de echilibru

183. Formula Keq = [C]c·[D]d / [A]a·[B]b

c)reprezinta legea actiunii maselor pentru o reactie reversibila, de tipul aA + bB ↔ cC + dD

184. Formula reprezinta

c)constanta de echilibru a procesului de disociere a apei

185. Formula reprezinta

d)produsul ionic al apei

186. Apa are caracter:

e) amfoter

187 Formula este formula de calcul a

pHului unei solutii alcaline

188. Formula reprezinta

a)constanta de aciditate pentru acidul HA, dedusa din reactia    HA + H2O ↔ A- + H3O+

189. Formula reprezinta

d)constanta de bazicitate pentru baza B, dedusa din reactia     B + H2O    ↔     A + HO-

190. Solutia tampon acid acetic - acetat de sodiu mentine un pH

c)acid (3,7 – 5,7)

191. Solutia tampon fosfat monosodic – fosfat disodic

mentine un pH

a)in jurul pHului neutru (5,8 – 8,0)

192. O sare provenita dintr-un acid slab si o baza tare va avea, in solutie apoasa, un pH
b)slab alcalin

193. O sare provenita dintr-un acid tare si o baza slaba va avea, in solutie apoasa, un pH

c)slab acid

194. O sare provenita dintr-un acid slab si o baza slaba va vea, in solutie apoasa, un pH

d)neutru, slab alcalin sau slab bazic, in functie de valorile Ka si Kb

195. In reactia de mai jos,

                          Ba +2 (aq) + SO4-2 (aq)                    BaSO4 (s)

se instaleaza un echilibru de                                                                           

e)de precipitare

196. In reactia de mai jos,

Br20 + 2NaOH ↔    NaBr+1O + NaBr-1 + H2O

se instaleaza un echilibru de

a)oxido-reducere

197. O susbtanta cu caracter acid se aseamana cu o substanta cu caracter reducator prin faptul ca:

b)ambele sunt donori de particule cu sarcina electrica

198. O susbtanta cu caracter bazic se aseamana cu o substanta cu caracter reducator prin faptul ca:

b)ambele sunt acceptori de particule cu sarcina electrica

199. Principiul Le Chatelier-Braun se refera la

d)reactii de eliminare

e) reactii de aditie

200. In cazul in care unul din reactanti este in exces, echilibrul de reactie

e)se va deplasa in sensul consumarii reactantului, adica in sensul de formare a produsilor de reactie
201. Reactiile in faza gazoasa care au loc cu scaderea volumului sunt favorizate de:

e)cresterea presiunii

202. Sistemele disperse cu diametrul particulelor componentei interne (disperse) între 1-100 nm
sunt:

c) ultramicroheterogene

203. Care dintre următorii factori NU influenţeză viteza unei reacţii chimice:                                                     
e) dimensiunea vasului de reacţie

204 Sistemele disperse cu diametrul particulelor componentei interne (disperse) între 1-100 nm sunt:

c) ultramicroheterogene(coloid)

205. Sistemele disperse liofobe

e) niciun raspuns nu este correct

206. Solubilitatea unui gaz intr-un lichid

e) b + c

207. Formula C= masa solvit (g) /100 mL solutie exprima:

c) concentratia procentuala g/V

208. Formula C= nr. echivalenti solvit / vol. solutie exprima:

d) concentratia normala

209. Formula C= nr. moli solvit/vol. solutie exprima:

a) concentratia molara

210. Conform legii lui Raoult

e) a + b
211. Transportul solventului in cazul solutiilor se realizeaza prin

b) osmoza

e) nici un raspuns nu este valabil

212. Transportul de substanţă în cazul soluţiilor se poate face prin

a) difuzie

213. Taria ionica a unei solutii:

    e) a + b

214. Disocierea electrolitilor in solutii

b) mareste conductivitatea solutiilor

215. Indicele de refractie al unei solutii

a) depinde de concentratia acesteia

216 Sistemele coloidale sun format din particule care au cel putin o dimensiune cuprinsa in intervalul
e) 1 nm - 1μm

217. Coloizii de asociatie

b) contin molecule amfifile

218. Solii sunt formati din

a) mediu de dispersie lichid si faza dispersa solida

219. Gelurile sunt formate din

b) mediu de dispersie solid si faza dispersa lichida

220. Electroforeza presupune

d) transportul fazei disperse a unui sistem coloidal spre anod sau spre catod sub actiunea unui camp
electric, in timp ce mediul de dispersie ramane imobil.

221. Dializa presupune utilizarea unor membrane semipermeabile care permite

c) separarea coloizilor de diferite tipuri

d) separare a unei substante dispersata coloidal de o substanta dispersata molecular sau ionic

222. Ultrafiltrarea este un proces de separare prin membrane pe baza

b) unei diferente de presiune

223. Tixotropia este procesul de transformare

a )unui gel in sol, prin agitare

224. Sinereza este procesul de

C)transformare a unui gel in precipitat

225. Soluţie izotonică cu conţinutul eritrocitar este:

    e) NaCl 0,95% (9,5%0)

226. Indicaţi răspunsul greşit:

Solubilitatea substanţelor este influenţată de:

b)      catalizatori     

227. Dipolul este

e)un sistem format din 2 sarcini electrice punctiforme, egale şi de semn contrar, aflate la o anumită
distanţă
228. Momentul de dipol este expresia

a) polaritatii legaturii covalente

229. Efectul inductiv

    e) b+c+d

230. Efectul inductiv pozitiv este provocat de

a) substituenţi atragatori de electroni

231. Efectul inductiv negativ este provocat de

b) substituenţi respingători de electroni

232. Efectul electromer

d) este determinat de prezenta electronilor π ai legaturilor multiple

233. Izomerii de poziţie diferă între ei prin:

d) a şi b     

234. CH3 − CH2 − OH si H3C − O − CH3 sunt izomeri

e) de functiune

235. Izomeria de conformatie este un tip de

a) stereoizomerie       

236. Izomeria de conformatie

b) rezulta din rotatia libera în jurul legăturii simple C-C

237. Formule de perspectivă sau “formulele de proiecţie Newmann“ sunt specifice

c) izomerilor de conformatie
238. Izomerii geometrici diferă prin

d) orientarea substituenţilor faţă de planul dublei legături sau faţă de planul unui ciclu

239. Enantiomerii (izomerii optici)

e) a+b+c+d

240. Izomeria optica se mai numeste si

d) chirala   

241. Compusii cu formula R-CH3 unde R = radical hidrocarbonat saturat liniar, sunt

a) alcani       

242. Compusii cu formula unde R = radical hidrocarbonat saturat liniar, sunt

b) izoalcani

243. Cicloalcanii au formula generala

c) CnH2n

244. Radicalul CH3-CH-CH3

d) b+c

245. Compusul cu formula H2C = CH – CH3

e) c+d

246. Benzenul este

a) o arena     

247. Formula R – X este specifica

b) derivatilor halogenati

248. Cloroformul are formula

e) CFCl3

249. Fenolul are formula

d) C6H5-OH

250. R – NH2 este formula generala a

e) aminelor

251. R-COOH este formula generala a

a) acizilor carboxilici     

252. Grupa R – CO - este

b) radicalul acil

253. Compusii cu formula generala R – OH sunt:

a) alcooli   

254. Reactia de aldolizare are loc intre: ( de fapt 2 carbonili)

a) 2 molecule de aldehide   

255. Compusii cu formula generala CnH2n+2 sunt:

d) a şi b     

256. Reactia de eterificare are loc intre:

a) doi alcooli

257. Compusii cu formula generala sunt:

b) aldehide
258. Compusii cu formula generala R – COOR in aceasta reprezentare este ester

sunt:

a) alcooli   

b) aldehide

c) acizi    cu H RCOOH

d) cetone      cu un sg O: RCOR

                          e) dioli

259. Reactia dintre o amina (R-NH2) si o clorura acida

(R-COCl) poarta numele de reactie de:

a) acilare   

260. Reactia R – CH2 – COOH →    R – CH3 + CO2 este o reactie de:

c) decarboxilare

261. Reactia de saponificare a grasimilor are loc in prezenta:

c) NaOH

262. Reactia de esterificare are loc intre:

c) un acid si un alcool