Marcelina 

Popa  –  Vectori într‐un reper cartezian 
 
 
 
 

Geometrie analitică ­ clasa a X­a şi a 
XI­a  (fără vectori)  
 

     • Formula distanței dintre două puncte.  

Fie punctele  A( x A , y A ) şi  B( xB , yB ) . Atunci   AB = ( xB − xA ) 2 + ( yB − y A )2 . 

     • Coordonatele punctului care împarte un segment într‐un raport dat. Fie numărul  k ∈ \ şi punctele 
JJJJG
AM
A( x A , y A ) şi  B ( xB , yB ) . Fie M ( xM , yM ) punctul  M ∈ AB cu proprietatea  JJJG = k . Atunci  
MB

1 k 1 k
                           xM = xA + xB             yM = yA + yB . 
k +1 k +1 k +1 k +1

     In particular, dacă M este mijlocul segmentului [AB], avem 

x A + xB y +y
                          xM =                              yM = A B   
2 2

     • Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi: 

x A + xB + xC y +y +y
                         xG =                        yG = A B C  
3 3

     • Panta unei drepte oblice sau orizontale.  Panta unei drepte oblice sau orizontale d este egală, prin 
definiție, cu tangenta unghiului θ ∈ [ 0, π ) \{ π2 } , format de acea dreaptă cu direcția pozitivă a axei Ox. Panta 
π
dreptei d se notează cu md. Dreptele verticale nu au pantă, pentru ca tangenta nu este definită în  .  
2

     • Ecuația unei drepte. Este o relație verificată de coordonatele oricărui punct M(x,y) de pe acea 
dreaptă (şi numai de ele).  

1 
 
Marcelina Popa  –  Vectori într‐un reper cartezian 
 
 
      Ecuația oricărei drepte se poate pune sub forma  ax + by + c = 0  (ecuația carteziană generala a 
dreptei), cu  a ≠ 0 sau  b ≠ 0 .  

      Cazuri particulare: 

      1). Ecuația unei drepte oblice:  y = mx + n , cu  m ≠ 0 . In acest caz, m este panta dreptei, iar  n  

ordonata punctului de intersecție dintre dreaptă şi axa Oy. 

      2). Ecuația unei drepte orizontale:  y = n  (sau forma de mai sus, cu m=0). In acest caz, panta 
dreptei este 0, iar  n reprezintă, ca şi in cazul anterior, ordonata punctului de intersecție dintre dreaptă si 
axa Oy. 

      3). Ecuația unei drepte verticale:  x = α  , unde  α este abscisa punctului de intersecție dintre 

dreaptă si axa Ox. 

      Ecuația dreptei care trece printr‐un punct dat , M 0 ( x0 , y0 ) , şi are o panta data, m:    

                                           y − y0 = m( x − x0 )      

      Ecuația dreptei care trece prin două puncte diferite  A( xA , y A ), B( xB , yB )  : 

x − xA y − yA
                                          = ,  
xB − x A y B − y A

dacă. numitorii sunt nenuli. 

      Ecuația primei bisectoare:  y = x  (panta fiind egală cu 1). Ecuația  celei de‐a doua 
bisectoare:  y = − x  (panta find egală cu ‐1).  

      

     • Aflarea pantei unei drepte. Când nu cunoaştem unghiul dintre dreaptă şi Ox, panta se poate afla 
astfel: 

yB − y A
      1). Panta dreptei ce trece prin punctele  A( x A , y A ) şi  B( xB ; yB ) este  mAB = , daca  xA ≠ xB . 
xB − x A

      2). Panta dreptei de ecuație  y = mx + n este m (coeficientul lui x). 

a
      3). Panta dreptei de ecuație  ax + by + c = 0 este  m = − (daca  b ≠ 0 ). Panta se poate obține şi 
b 
exprimându‐l pe y în funcție de x, apoi considerând coeficientul lui x din membrul drept.  

                                             

2 
 
Marcelina Popa  –  Vectori într‐un reper cartezian 
 
 
     • Condiții de paralelism şi perpendicularitate. 

      Fie dreptele d: y=mx+n şi d’: y=m’x+n’. Avem: 

•  d & d ′ ⇔ m = m′ si n ≠ n′  

•  d = d ′ ⇔ m = m′ si n = n′  

•  d ⊥ d ′ ⇔ mm′ = −1  (produsul pantelor este ‐1) 

        

     • Intersecția a doua drepte. Două drepte sunt concurente dacă şi numai dacă sistemul format din 
ecuațiile lor are soluție unică. In acest caz, coordonatele punctului de intersecție se obțin rezolvand 
sistemul.         

     • Distanța de la un punct la o dreaptă. Distanța de la punctul  M 0 ( x0 , y0 )  la dreapta  d : ax + by + c = 0  
| ax0 + by0 + c |
este  dată de formula:     d ( M 0 , d ) =  
a2 + b2

     • Aplicații ale determinanților în geometrie (clasa a XI‐a) 

     Punctele  A( x A , y A ), B( xB , yB ), C ( xC , yC ) sunt coliniare dacă şi numai dacă 

xA yA 1
xB yB 1 = 0 . 
xC yC 1
                                                              

x y 1
     Ecuația dreptei care trece prin două puncte diferite  A( x A , y A ), B( xB , yB )  este  x A yA 1 = 0  
xB yB 1

     Aria triunghiului cu vârfurile în  A( x A , y A ), B( xB , yB ), C ( xC , yC )  este: 

xA yA 1
1
                              A[ ABC ] = | Δ | , cu  Δ = xB yB 1 . 
2
xC yC 1

3 
 
Marcelina Popa  –  Vectori într‐un reper cartezian 
 
 
     Fie dreptele de ecuații  a1 x + b1 y + c1 = 0 ,  a2 x + b2 y + c2 = 0 ,  a3 x + b3 y + c3 = 0 , concurente două cate 
două. Dreptele sunt toate trei concurente (adică au toate trei un punct comun) dacă şi numai dacă 
a1 b1 c1
a2 b2 c2 = 0 . 
a3 b3 c3

4