Materialele prezentate au scop didactic.

Folosirea lor în
alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ,
este sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.
ISTORIA UNIVERSALĂ
A ARHITECTURII ŞI ARTELOR
ANTICHITATEA
ŞI ROMANITATEA ORIENTALĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
curs 5 / semestrul II

Lector drd.arh. Corina LUCESCU

 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Etruria Padana / Padovana
Tuscia / Etruria propriu-zisa
Etruria Campana ETRURIA
din grecescul
ETERA ORIA = alte hotare
(dincolo de Tibru)
TUSCIA

ETRUSCI
TUSCI
TIRRENI, tirrenieni
Tyrria = cetate în Lidia
TIRSENI
RASENA
Tyrseni
Tyr-Seni
Ty-Raseni
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Sec. X-VIII î.Chr.
- apariţia centrelor urbane
- realizarea de canale de irigaţie
- agricultura intensivă
- extragerea metalelor
- creşterea populaţiei
- comerţ şi navigaţie

Sec. VIII-VII î.Chr.

Perioada orientală

Sec. VI î.Chr.
Perioada de glorie a civilizaţiei etrusce
- formarea thalasocraţiei
- stăpânii Mării Tyrheniane
- expansiune teritorială
- depozitele metalifere extrem de preţuite
de către greci şi fenicieni
- alianţă cu cartaginezii împotriva grecilor

Sec. V-III î.Chr.

Declinul civilizaţiei etrusce
- Invazia triburilor celte în nord
- 498-264 î.Chr. – cucerirea romană
(234 de ani de războaie)
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
LIMBA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Pyrgi LIMBA ETRUSCĂ

etrusc punic Tabula Cortonensis – 1992/1999

Perrugia

Mumia din Zagabria Capua

 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
În sec. VII î.Chr.: Preluarea prin
RELIGIA
asimilarea zeităţilor greceşti: etruscizare
Tinia (Tin) Zeus / Juppiter / Giove a zeităţilor greceşti:
Cupra / Uni / Thama Hera / Iuno / Giunone Artemis / Diana
Menerva Athena / Minerva Aritimi
Turan Afrodita / Venus / Venera Apollon / Apollo)
Maris Ares / Marte Apulu / Aplu
Nethuns Poseidon / Nettuno Heracles / Ercole
Turms Hermes / Mercurio Hercle
Fufluns Dionisio / Bacco
Sethlans Hephaistos / Vulcan

Zeităţi etrusce:
Tarconte
Velka
Velthune
(Vertumnus / Voltumna)
Selvans
(Silvano)
Ani
(Giano)
Northia
RELIGIA CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Zeul Tinia era asistat de 12 zei – PENAŢII

Sistemul etrusc al divinaţiei = DISCIPLINA ETRUSCĂ

Ansamblu de reguli rituale care aveau ca scop obsesiv anticiparea dorinţei zeilor
prin interpretarea de către preoţi – haruspicii – a semnelor divine
Tages – tânăr ieşit dintr-o brazdă de pământ
Fiecare individ, fiecare familie, fiecare cetate era asistată, condusă în diferite
împrejurări ale vieţii de către un zeu anume numit GENIU.

Divinităţile care supravegează casa, fericirea şi prosperitatea locuitorilor săi

erau LARII şi PENAŢII.

Ritualurile religioase guvernate de reguli stricte:

LIBRI ETRUSCHI
CHARTAE ETRUSCAE
SCRIPTA ETRUSCA
TUSCI LIBBELI
LIBRI ETRUSCAE DISCIPLINE
LIBRI FATALES
RITUALES HARUSPICINI
FULGURALES
TAGETICI
SACRA ACHERONTICI
RELIGIA CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
HARUSPÍCIU - Preot care prezicea viitorul:
- După măruntaiele
animalelor sacrificate
- Din tunete şi fulgere
- Din zborul păsărilor
NAVIGAŢIA CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Pyrgi
STATUL CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
GUVERNAREA
Confederaţie de cetăţi-state
Regim de conducere absolutist, temperat de un caracter patriarhal
Monarhul absolut – LUCUMON
- puterea civilă, penală, militară, religioasă
- proiecta bolţile şi arcurile, ale căror calcule erau secrete
Liga celor 12 oraşe
Confederaţia era
condusă de un guvern
federal având în frunte
un PONTIFEX MAXIMUS

Fanum Voltumna – loc

sacru, de întâlnire
anuală

Zeiţa Nortia
Ceremonia anuală –
baterea unui cui în zidul
templului
ARMATA
Atacau manevrând falanga
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

CARACTERISTICI:

Caracter urban al civilizaţiei

Remarcabil simţ practic +

tehnică de construcţie evoluată şi inovatoare

Disciplina etruscă:
orice activitate umană este un act ritual

Supravieţuire a sufletului – cultul funerar în centrul

preocupărilor

Contacte frecvente cu alte civilizaţii

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

CARDO
axa nord-sud

DECUMANUS
axa est-vest
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
ORAŞELE
Amplasament

Cardo
Decumas
Mundus

Contur general al aşezării

Zonă non edificandi

Oraşele sunt fortificate: ziduri + turnuri +

porţi duble de acces

Spaţiu public de tip agora

Dotări edilitare complexe: aducţiuni de apă,

canalizare, străzi pavate cu trotuare înalte
şi borduri de piatră
C – cardo
D – decumanus Necropolele – întotdeauna în afara oraşului,
F – piaţa publică (agora / for) pe traseul principalelor drumuri de acces
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
ROMA ETRUSCĂ

Romulus 753-717 î.Chr.

Numa Pompilius 717-673 î.Chr.
Tullus Hostilius 672-641 î.Chr.
Ancus Marcius 639-616 î.Chr.
Lucius Tarquinius 616-534 î.Chr.
Servius Tullius 579-534 î.Chr.
Tarquinius Superbus 534-509 î.Chr.
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

PROGRAME:

LOCUINŢE

CONSTRUCŢII RELIGIOASE

CONSTRUCŢII FUNERARE
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

DOMUS ITALIC: Ocupare intensivă a terenului

a - atrium
b - alae
c - tablinum
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

TEMPLU

Cella tripartită

Divizarea în 2 zone:
a- Pars postica – sanctuarul zeităţii
b- Pars antica – desfăşurarea
ritualului

Principiul frontalităţii
Faţadă principală

Înălţarea pe un podium
Acces printr-o scară monumentală
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Portonacci
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Pyrgi – templul B

Pyrgi – templul A
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Reconstituirea unui templu

 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Construcţii funerare

T – tumulus

F – morminte
amenajate prin
săpătură în faleză

S – stradă alcătuită
dintr-o înşiruire de
capele funerare
(morminte edicul)
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Mormânte tumulus
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Morminte amenajate prin săpătură

(rupestre):
A – mormântul reliefurilor
B – mormântul scuturilor şi jilţurilor

T – tumulus C - Morminte săpate în faleză

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Mormânt edicul - Perugia

 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Cerveteri – Necropola de la Banditaccia

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
INOVAŢII CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
INOVAŢIA ETRUSCĂ INOVAŢIA ETRUSCĂ
ORDINUL TUSCANIC BOLTA CU BOLŢARI RADIALI

Prin reelaborarea
ordinului doric
CONSTRUCŢII CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Materiale şi tehnici

-lemn, cărămida nearsă, piatra brută sau prelucrată, teracota

ZIDURILE
-locuinţe: pe un soclu de piatră se ridica zidăria din cărămidă nearsă
-Temple: la fel, dar erau placate cu ceramică
-Fortificaţii:
- blocuri de mari dimensiuni, ciclopice, nelegate cu mortar
- blocuri poligonale
- lespezi prismatice

PUNCTUL DE SPRIJIN
-Din lemn : portice ale caselor şi templelor
-Din piatră: secţiune pătrată sau circulară

ACOPERIREA SPAŢIILOR
-Şarpantă din lemn cu grinzi aparente
-Planşeu cu grinzi principale şi secundare
-Acoperire cu piatră – bolta cu bolţari radiali
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Canale colectoare

Pod
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
VULCI

Drum pavat
Drum
peste
Pod

Pod roman cu fundaţie etruscă

 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Porta all'Arco Zidul – sec. V-III î.Chr.
Poarta Dianei Lungimea zidului = 7,3 km
VOLTERRA Suprafaţa oraşului = 116 ha
Populaţia = 25 000 persoane

Trinitatea etruscă:
Tinia, Uni şi Menrva
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Ansamblu termal - Aquae Caeretane

ARTA CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Himera din Arezzo

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
 CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Mormântul leoparzilor
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ