Grile Prot Internat A DR Omului

Grile la disciplina: Protecţia internaţională a drepturilor omului
Drept, Anul 4
1. Când a fost afirmat pentru prima dată în plan ideatic faptul că fiinţa umană are anumite drepturi
fundamentale ce nu pot fi ignorate?
a. în Antichitate;
b. în Epoca Feudală;
c. în Evul
Mediu. Răspuns:
a
2. Ce filosof şi jurist englez din secolul al XVII-lea a contribuit la afirmarea şi dezvoltarea drepturilor
omului în plan doctrinar?
a. Friedrich Hegel;
b. Arthur Schopenhauer;
c. John Locke.
Răspuns: c
3. Cine a fost inventatorul principiului separaţiei puterilor în stat ca principiu de organizare democratică
a statului?
a. Montesquieu;
b. John Locke;
c. Jean-Jacques
Rousseau. Răspuns: b
4. Care este primul document european atestat prin intermediul căruia au fost garantate anumite drepturi
şi libertăţi fundamentale ale omului?
a. Habeas Corpus Act;
b. Magna Charta Libertatum;
c. Bill of Rights.
Răspuns: b
5. Care a fost primul document normativ ce a consacrat principiul separaţiei puterilor în stat, principiu
fundamental pentru garantarea drepturilor omului?
a. Constituţia Statelor Unite ale Americii din 1787;
b. Constituţia franceză din 1791;
c. Constituţia Spaniei din 1812.
Răspuns: a
6. Ce document politic este considerat actul prin care a luat naştere universalizarea drepturilor omului?
a. Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii;
b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
c. Declaraţia Drepturilor Omului şi
Cetăţeanului. Răspuns: c
7. Ce semnificaţie are caracterul universal al drepturilor omului?

a. drepturile omului privesc toate fiinţele umane, în toate timpurile şi locurile, independent de condiţiile
geografice, de sex, rasă, religie, vârstă şi comunitate socială sau de orice alte trăsături care i-ar putea deosebi pe
cei ce compun marea familie umană;
b. drepturile omului sunt drepturi relative din punct de vedere cultural, existenţa, exercitarea şi protecţia
lor fiind strict legate de sistemul politic, economic, cultural, social şi moral existent într-o societate determinată;
c. drepturile omului sunt drepturi a căror existenţă este condiţionată de spaţiu şi timp, precum şi de alte
calităţi subiective ale individului uman.
Răspuns: a
8. Ce semnificaţie are caracterul indivizibil al drepturilor omului?

a. indiferent de clasa sau generaţia din care fac parte, drepturile omului se află într-o relaţie de
interdependenţă, iar dreptul internaţional contemporan le tratează ca pe un tot unitar, atât din punct de vedere al
conţinutului lor, cât şi al nivelului de protecţie ce le este acordată;
b. cele trei clase sau generaţii de drepturi ale omului sunt independente unele faţă de celelalte, iar dreptul
internaţional contemporan le acordă o protecţie diferită, proporţională cu importanţa pe care o are fiecare în
parte;
c. în dreptul internaţional contemporan există o ierarhizare formală a drepturilor omului, protecţia
drepturilor civile şi politice fiind superioară protecţiei drepturilor economice, sociale şi culturale sau drepturilor
de solidaritate.
Răspuns: a
9. Ce semnificaţie are imprescriptibilitatea drepturilor omului?

a. drepturile omului sunt limitate în timp, exercitarea lor fiind supusă unui anumit termen;
b. drepturile omului sunt integrate esenţei fiinţei umane şi nu pot face obiectul unui transfer sau al unei
tranzacţii;
c. drepturile omului sunt intangibile în timp, exercitarea lor nefiind supusă niciunui
termen. Răspuns: c
10. Ce semnificaţie are inalienabilitatea drepturilor omului?

a. drepturile omului nu pot fi transferate şi nu pot face obiectul unei tranzacţii, deoarece sunt integrate
esenţei fiinţei umane.
b. drepturile omului sunt negociabile, iar titularii lor pot oricând să renunţe la ele;
c. drepturile omului pot fi oricând transferate sau
tranzacţionate. Răspuns: a
11. Cui îi poate aparţine calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor omului?
a. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine numai statelor, care sunt obligate să garanteze
acordarea lor;
b. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine statelor, organizaţiilor internaţionale care
intervin în proclamarea şi apărarea lor şi, nu în ultimul rând, indivizilor, care trebuie să se bucure de exerciţiul
deplin al drepturilor şi libertăţilor conferite;
c. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine în principal statelor, dar şi organizaţiilor
internaţionale care intervin în proclamarea şi apărarea lor.
Răspuns: b
12. Care este cel mai important izvor formal al drepturilor omului?
a. cutuma internaţională;
b. jurisprudenţa instanţelor internaţionale abilitate să vegheze la respectarea drepturilor omului;
c. tratatul
internaţional. Răspuns:
c
13. Cum au fost clasificate drepturile omului în funcţie de evoluţia lor istorică?
a. în drepturi individuale şi drepturi colective;
b. în drepturi relative şi drepturi absolute;
c. în drepturi civile şi politice, drepturi economice, sociale şi culturale şi drepturi de
solidaritate. Răspuns: c
14. Care este trăsătura comună a drepturilor civile şi politice proclamate în perioada de glorie a filosofiei
iluministe şi a liberalismului clasic?
a. aceste drepturi au fost recunoscute şi nu create de puterea politică, statul având obligaţia generală şi
negativă de a nu le suprima existenţa;
b. aceste drepturi au fost create de puterea politică, statul fiind obligat să adopte măsuri pozitive pentru a
asigura exercitarea lor;
c. aceste drepturi nu sunt susceptibile de a suferi limitări, chiar dacă exerciţiul lor ar deveni unul
discreţionar.
Răspuns: a
15. Care este trăsătura comună a drepturilor economice, sociale şi culturale apărute pe fondul ascensiunii
socialismului şi declinului statului liberal?
a. aceste drepturi au fost recunoscute şi nu create de puterea politică, statul având obligaţia generală şi
negativă de a nu le suprima existenţa;
b. aceste drepturi au o dimensiune strict colectivă, neputând fi exercitate decât în comun de membrii
diferitelor grupuri sociale;
c. aceste drepturi au fost create de puterea politică, statul fiind obligat să adopte măsuri pozitive în
scopul asigurării lor.
Răspuns: c
16. Cum au fost clasificate drepturile omului în funcţie de criteriul numărului persoanelor care le pot
exercita?
a. în drepturi civile şi politice, drepturi economice, sociale şi culturale şi drepturi de solidaritate;
b. în drepturi individuale şi drepturi colective;
c. în drepturi de solidaritate şi drepturi de
autodeterminare. Răspuns: b
17. Care este primul document internaţional cu caracter multilateral ce face referire la drepturile
fundamentale ale omului?
a. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;
c. Pactul internaţional privind drepturile civile şi
politice. Răspuns: a
18. Ce fel de organizaţie este Organizaţia Naţiunilor Unite din punct de vedere al implicării ei în
protecţia drepturilor omului?
a. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională cu vocaţie universală în protecţia
drepturilor omului;
b. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională cu vocaţie regională în protecţia
drepturilor omului;
c. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie neguvernamentală cu vocaţie în protecţia drepturilor
omului.
Răspuns: a
19. Care este primul document internaţional care a proclamat principiul colaborării statelor pentru
promovarea şi încurajarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale faţă de toate persoanele, fără
deosebire de rasă, sex, limbă sau religie?
a. Pactul privind drepturile civile şi politice;
b. Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale;
c. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Răspuns: c
20. Care este anul adoptării Declaraţiei Universale a Drepturilor

Omului? a. 1938;
b. 1948;
c. 1959.
Răspuns: b
21. În ce an a fost adoptat Pactul privind drepturile civile şi politice de către Adunarea Generală a
Organizaţiei Naţiunilor Unite?
a. în 1966;
b. în 1974;
c. în 1958.
Răspuns: a
22. În ce an a fost adoptat Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale de către Adunarea
Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite?
a. în 1966;
b. în 1974;
c. în 1976.
Răspuns: a
23. În ce an a ratificat statul român cele două Pacte internaţionale ale drepturilor
omului? a. în 1993;
b. în 1967;
c. în 1974.
Răspuns: c
24. Care dintre următoarele drepturi, enunţate în Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice,
nu poate fi limitat sau suspendat nici măcar ,,în timp de pericol public, ameninţând existenţa naţiunii”?
a. dreptul la proprietate;
b. dreptul la viaţă;
c. dreptul de a participa la viaţa
politică. Răspuns: b
25. Ce caracter au soluţiile date de Comitetul Drepturilor Omului?

a. imperativ;
b. de recomandare;
c. punitiv.
Răspuns: b
26. Ce deosebire de conţinut există între Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice şi Pactul
internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale?
a. spre deosebire de Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, Pactul privind drepturile
economice, sociale şi culturale nu numai că enunţă categoriile de drepturi specifice, ci le descrie amănunţit,
arătând totodată măsurile ce se impun pentru a se realiza respectarea lor;
b. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul internaţional privind
drepturile civile şi politice nu numai că enunţă categoriile de drepturi specifice, ci le descrie amănunţit, arătând
totodată măsurile ce se impun pentru a se realiza respectarea lor;
c. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul internaţional privind
drepturile civile şi politice conţine un catalog al tuturor drepturilor omului din această categorie, definindu-le pe
fiecare în parte.
Răspuns: a
27. Care este organul abilitat să supravegheze respectarea prevederilor Pactului internaţional privind
drepturile economice, sociale şi culturale?
a. Comitetul Drepturilor Omului;
b. Comitetul Drepturilor Economice, Sociale şi Cuturale;
c. Consiliul Economic şi Social al
O.N.U.. Răspuns: b
28. Câte categorii de mecanisme de protecţie a drepturilor omului există în cadrul Organizaţiei
Naţiunilor Unite?
a. o singură categorie: mecanismele convenţionale;
b. două categorii: mecanismele convenţionale şi mecanismele extraconvenţionale;
c. o singură categorie: mecanismele
extraconvenţionale. Răspuns: b
29. Unde se află sediul Curţii Penale Internaţionale?

a. la Madrid;
b. la Geneva;
c. la Haga.
Răspuns: c
30. Cum sunt infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii Penale Internaţionale din punct de vedere al
prescriptibilităţii sau imprescriptibilităţii lor?
a. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt prescriptibile în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor;
b. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt imprescriptibile;
c. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt prescriptibile în termen de 10 ani de la data săvârşirii
lor.
Răspuns: b
31. Ce semnificaţie are principiul nullum crimen sine lege ca principiu general ce stă la baza acţiunii
Curţii Penale Internaţionale?
a. nimeni nu poate fi pedepsit pentru o crimă care nu este prevăzută de lege;
b. nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii;
c. nicio pedeapsă nu poate fi aplicată în afara
legii. Răspuns: a
32. Care dintre următoarele crime sunt de natură a antrena competenţa jurisdicţională a Curţii Penale
Internaţionale?
a. omuciderea;
b. omorul deosebit de grav;
c. genocidul.
Răspuns: c
33. Care a fost principala sursă de inspiraţie a sistemului interamerican de protecţie a drepturilor omului?
a. sistemul african de protecţie a drepturilor omului;
b. sistemul european de protecţie a drepturilor omului;
c. sistemul asiatic de protecţie a drepturilor
omului. Răspuns: b
34. Care sunt cele două documente internaţionale cu vocaţie regională pe care se fundamentează, din
punct de vedere juridic, sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului?
a. Carta Organizaţiei Statelor Americane şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului;
c. Carta Organizaţiei Statelor Americane şi Convenţia Americană a Drepturilor
Omului. Răspuns: c
35. Care au fost singurele state excluse vreodată din Organizaţia Statelor Americane?
a. Canada şi Panama;
b. Cuba şi Honduras;
c. Nicaragua şi
Uruguay. Răspuns: b
36. Când a intrat în vigoare Convenţia Americană a Drepturilor

Omului? a. în 1969;
b. în 1973;
c. în 1978.
Răspuns: c
37. Care este sfera de opozabilitate a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului?

a. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă tuturor celor 35 de state membre ale
Organizaţiei Statelor Americane;
b. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă tuturor statelor din America de Sud,
America Centrală şi America de Nord;
c. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă numai statelor-părţi la această
convenţie. Răspuns: c
38. Care este principalul motiv pentru care Statele Unite şi Canada nu au devenit părţi la Convenţia
Americană a Drepturilor Omului?
a. Statele Unite şi Canada (în provinciile vorbitoare de limba engleză) au sisteme de drept ,,common
law”;
b. Statele Unite şi Canada ar fi suferit prejudicii economice prin ratificarea Convenţiei;
c. Statele Unite şi Canada nu s-ar mai fi putut prevala de dreptul de intervenţie umanitară pentru a
justifica acţiunile militare din Panama.
Răspuns: a
39. Ce fel de convenţie este Convenţia Americană a Drepturilor Omului din punct de vedere al sferei
sale de aplicare geografică?
a. o convenţie universală;
b. o convenţie regională;
c. o convenţie specială.
Răspuns: b
40. Unde se află sediul Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

a. la Washington (S.U.A.);
b. la Buenos Aires (Argentina);
c. la Montevideo
(Uruguay). Răspuns: a
41. Câţi membri are în componenţa sa Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului?
a. 10 membri;
b. 7 membri;
c. 15
membri.
Răspuns: b
42. În ce an a devenit abilitată Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului să soluţioneze petiţii
individuale?
a. 1965;
b. 1959;
c. 1973.
Răspuns: a
43. Care este termenul pe care trebuie să îl respecte prezentarea unei petiţii individuale pentru a fi
admisă de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului?
a. 6 luni de la data la care persoana lezată în drepturi a fost înştiinţată cu privire la sentinţa internă
definitivă;
b. 9 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa competentă din ţara reclamantului;
c. 6 luni de la momentul în care a avut loc încălcarea dreptului
reclamantului. Răspuns: a
44. Ce soluţie va adopta Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului în situaţia în care este
sesizată cu o plângere de către o persoană căreia i-a fost refuzat pe plan intern accesul la recurs, dar care respectă
toate celelalte condiţii de admisibilitate prevăzute de Carta Americană a Drepturilor Omului?
a. Comisia nu admite plângerea respectivă, deoarece nu a fost îndeplinită condiţia epuizării tuturor
căilor de atac şi de recurs interne;
b. Comisia admite plângerea respectivă, deoarece într-o asemenea situaţie condiţia epuizării tuturor
căilor de atac şi de recurs interne nu a putut fi îndeplinită din motive obiective, neimputabile reclamantului;
c. Comisia nu admite plângerea respectivă, deoarece într-o astfel de situaţie reclamantul ar fi trebuit să
introducă plângerea la Curtea Americană a Drepturilor Omului.
Răspuns: b
45. Cum se va pronunţa Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului asupra admisibilităţii petiţiei
unei persoane fizice care nu a mai aşteptat decizia finală cu privire la recursul formulat în ţara sa datorită unor
întârzieri nejustificate?
a. Comisia admite plângerea respectivă;
b. Comisia respinge plângerea respectivă;
c. Comisia îşi declină competenţa în favoarea Curţii Americane a Drepturilor
Omului. Răspuns: a
46. Care este sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei Interamericane pentru Drepturile
Omului?
a. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează numai la drepturile prevăzute în
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
b. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează numai la drepturile prevăzute în
Convenţia Americană a Drepturilor Omului;
c. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează la drepturile prevăzute în Convenţia
Americană a Drepturilor Omului, dar şi la drepturile prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Răspuns: c
47. Care sunt competenţele Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?
48. În care dintre următoarele oraşe se află sediul Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. Washington D.C. (S.U.A.);
b. San José (Costa Rica);
c. Toronto (Canada).
Răspuns: b
49. Care este numărul de judecători ce formează Curtea Americană a Drepturilor Omului?
a. 7 judecători;
b. 15 judecători;
c. 24 de judecători.
Răspuns: a
50. În ce calitate îşi exercită funcţia judecătorii Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care fac parte;
b. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statului Costa Rica, deoarece sediul
Curţii se află în capitala acestuia;
c. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în nume personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai vreunui
stat. Răspuns: c
51. Ce tip de competenţă are Curtea Americană a Drepturilor Omului?

a. Curtea are competenţă contencioasă, competenţă consultativă şi competenţă de adoptare a unor
măsuri conservatorii privind protecţia drepturilor omului;
b. Curtea are numai competenţă contencioasă;
c. Curtea are numai competenţa de a emite avize consultative privind interpretarea Convenţiei
Americane a Drepturilor Omului.
Răspuns: a
52. Cum poate fi angajată competenţa jurisdicţională a Curţii Americane a Drepturilor Omului pentru o
perioadă nedeterminată?
a. prin simpla ratificare a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului de către un anumit stat;
b. prin sesizarea din oficiu a Curţii atunci când aceasta descoperă existenţa unor cazuri de încălcare
masivă a drepturilor omului;
c. printr-o declaraţie generală de recunoaştere a jurisdicţiei
acesteia. Răspuns: c
53. Cum poate fi angajată competenţa jurisdicţională a Curţii Americane a Drepturilor Omului pentru o
perioadă determinată?
a. prin înaintarea unui memoriu de către un stat care a ratificat Convenţia Americană a Drepturilor
Omului;
b. printr-o convenţie specială, sub condiţia reciprocităţii, prin care se recunoaşte jurisdicţia Curţii numai
pentru o anumită cauză sau numai pentru anumite cauze;
c. prin autosesizarea Curţii atunci când există situaţii de încălcare masivă a drepturilor
omului. Răspuns: b
54. Cum se execută hotărârile definitive ale Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. în mod arbitrar;
b. în mod volitiv;
c. în mod coercitiv sau
forţat. Răspuns: b
55. Când poate fi atacată cu recurs o hotărâre a Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. când reclamantul consideră că nu i-a fost acordată o satisfacţie echitabilă cu prejudiciul material sau
moral pe care l-a suferit;
b. hotărârile Curţii sunt definitive şi nerecurabile şi nu pot fi atacate în nicio situaţie;
c. în situaţia excepţională în care, după pronunţarea hotărârii, au apărut elemente noi, de drept şi de fapt,
cu relevanţă deosebită pentru cauza respectivă şi care ar putea schimba radical decizia iniţială a Curţii.
Răspuns: b
56. Cum se va pronunţa Curtea Americană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii petiţiei unei
persoane fizice care anterior a înaintat plângerea respectivă Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?
a. Curtea va admite în totalitate petiţia respectivă;
b. Curtea va admite parţial petiţia respectivă, urmând să judece numai acele capete de cerere asupra
cărora Comisia nu s-a pronunţat;
c. Curtea va respinge petiţia
respectivă. Răspuns: c
57. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o petiţie adresată Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. calitatea de reclamant poate aparţine oricărei persoane fizice care consideră că este victima încălcării
unui drept al său;
b. calitatea de reclamant poate aparţine oricărei persoane juridice care consideră că este victima
încălcării unui drept al său;
c. calitatea de reclamant poate aparţine numai Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului sau
unui stat-parte la Convenţia Americană a Drepturilor Omului.
Răspuns: c
58. Care este principala trăsătură ce particularizează sistemul african de protecţie a drepturilor omului în
raport cu celelalte sisteme regionale de acest gen?
a. sistemul african ocroteşte, pe lângă drepturile individuale, şi o serie de drepturi colective aplicabile
naţiunilor;
b. sistemul african este singurul sistem care nu dispune de o organizaţie internaţională
interguvernamentală specializată în domeniul protecţiei drepturilor omului;
c. sistemul african nu are ca fundament juridic niciun document internaţional cu vocaţie regională sau
universală, ci numai cutume izvorâte din tradiţiile şi practicile popoarelor africane.
Răspuns: a
59. Când a fost adoptată Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor de către Organizaţia Unităţii
Africane?
a. în 1948;
b. în 1975;
c. în 1981.
Răspuns: c
60. Când a intrat în vigoare Carta Africană a Drepturilor Omului şi

Popoarelor? a. în 1975;
b. în 1981;
c. în 1986.
Răspuns: c
61. Câţi membri are în componenţa sa Comisia Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. 7 membri;
b. 9 membri;
c. 11
membri.
Răspuns: c
62. Care este obiectivul specific al Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. înlăturarea unor încălcări izolate ale drepturilor omului;
b. înlăturarea unor încălcări repetate ale drepturilor omului;
c. înlăturarea unor încălcări grave sau masive ale drepturilor omului şi
popoarelor. Răspuns: c
63. Ce desemnează competenţa quasi-legislativă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi

Popoarelor?
a. competenţa de a examina şi soluţiona plângerile formulate împotriva violării drepturilor omului pe
continentul african;
b. competenţa de a stabili principii şi norme referitoare la soluţionarea problemelor juridice din
domeniul drepturilor omului, precum şi de a formula proiecte legislative;
c. competenţa de a interpreta dispoziţiile Cartei Africane a Drepturilor Omului şi
Popoarelor. Răspuns: b
64. Cum pot fi plângerile adresate Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. plângerile pot fi numai interstatale;
b. plângerile pot fi numai individuale;
c. plângerile pot fi atât individuale cât şi
interstatale. Răspuns: c
65. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o plângere individuală să fie admisă de Comisia
Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. epuizarea de către reclamant a căilor interne de recurs, iar reclamaţia să nu se bazeze exclusiv pe
informaţii difuzate prin mass-media;
b. plângerea să se refere la încălcarea unuia dintre drepturile prevăzute de Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului;
c. plângerea să se refere la încălcarea unuia dintre drepturile prevăzute de Carta Africană a Drepturilor
Omului şi Popoarelor.
Răspuns: a
66. Cum poate avea loc sesizarea Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor în cazul
plângerilor inter-state?
a. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singură modalitate: prin înaintarea unui memoriu Comisiei
Africane de către statul reclamant;
b. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singură modalitate: prin intermediul unei plângeri inter-
state adresată direct Comisiei Africane;
c. sesizarea Comisiei poate avea loc prin două modalităţi: fie prin înaintarea unui memoriu Comisiei
Africane de către statul reclamant, fie printr-o plângere inter-state adresată direct Comisiei, fără înaintarea în
prealabil a unui memoriu.
Răspuns: c
67. Ce semnificaţie are competenţa contencioasă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi

Popoarelor?
a. Comisia este abilitată să propună iniţiative care au ca scop aplicarea unitară a surselor juridice pe care
îşi fundamentează activitatea;
b. Comisia este abilitată să examineze şi să soluţioneze plângerile individuale sau interstatale formulate
împotriva violării drepturilor omului;
c. Comisia este abilitată să interpreteze dispoziţiile Cartei Africane a Drepturilor Omului şi
Popoarelor. Răspuns: b
68. În ce calitate îşi exercită funcţia membrii Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în nume personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai vreunui
stat;
b. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statului Kenya, deoarece sediul
Comisiei se află în capitala acestuia;
c. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care fac
parte. Răspuns: a
69. În ce an a fost adoptată Carta Asiatică a Drepturilor

Omului? a. 1998;
b. 1989;
c. 1886.
Răspuns: a
70. Unde se află sediul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?

a. Kuala Lumpur;
b. Tokyo;
c. Hong Kong.
Răspuns: c
71. Ce fel de organizaţie este Comisia Asiatică a Drepturilor Omului?

a. este o organizaţie interguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor
omului;
b. este o organizaţie neguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor
omului;
c. este un tribunal ad-hoc, care judecă ori de câte ori este sesizat cu o plângere referitoare la încălcarea
vreunui drept enunţat în Carta Asiatică a Drepturilor Omului.
Răspuns: b
72. Care este condiţia esenţială pe care trebuie să o îndeplinească cei 3 membri ai Comisiei de
Investigaţii ce funcţionează în cadrul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?
a. membrii Comisiei de Investigaţii trebuie să fie în mod obligatoriu cetăţeni ai unor state care au
ratificat Carta Asiatică a Drepturilor Omului;
b. membrii Comisiei de Investigaţii nu trebuie să aibă vreo legătură subiectivă cu statul în care urmează
să se desfăşoare ancheta referitoare la încălcarea drepturilor omului;
c. membrii Comisiei de Investigaţii trebuie să fie în mod obligatoriu reprezentanţi ai Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
Răspuns: b
73. Care a fost principalul factor de ordin politic ce a obstrucţionat crearea unui sistem coerent şi
eficient de protecţie a drepturilor omului pe continentul asiatic?
a. intervenţiile militare ale Statelor Unite în Coreea şi Vietnam;
b. regimurile totalitare comuniste care s-au aflat la conducerea unor state importante din această regiune;
c. reticenţa asiatică la influenţele culturii occidental-europene sau
nordamericane. Răspuns: b
74. Când a intrat în vigoare Carta Arabă a Drepturilor

b. în 2004;
c. în 1994.
Răspuns: a
75. Care sunt cele două documente internaţionale cu vocaţie regională pe care se fundamentează, din
punct de vedere juridic, sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului?
a. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor Omului;
b. Declaraţia Universală Islamică a Drepturilor Omului şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului;
c. Declaraţia Universală Islamică a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor
Omului. Răspuns: c
76. Care dintre următoarele sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului nu dispune de o
organizaţie interguvernamentală specializată în acest domeniu de activitate?
a. sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului;
b. sistemul african de protecţie a drepturilor omului;
c. sistemul american de protecţie a drepturilor
omului. Răspuns: a
77. Care este cel mai important şi mai eficient sistem regional de protecţie a drepturilor omului?
a. sistemul american de protecţie a drepturilor omului;
b. sistemul european de protecţie a drepturilor omului;
c. sistemul african de protecţie a drepturilor
omului. Răspuns: b
78. Care este organul decizional al Consiliului Europei?

a. Comitetul Miniştrilor;
b. Adunarea Parlamentară;
c. Comisarul pentru drepturile
omului. Răspuns: a
79. Ce rol are Comisarul pentru drepturile omului, ca instituţie independentă a Consiliului Europei?
a. Comisarul pentru drepturile omului are un rol de îndrumare şi de informare în materia practicii
drepturilor omului şi a prevenirii încălcării lor;
b. Comisarul pentru drepturile omului are veritabile atribuţii jurisdicţionale, putând accepta cererile de
prezentare a plângerilor individuale către tribunalele naţionale sau internaţionale;
c. Comisarul pentru drepturile omului are rolul de mediator în cauzele care au ca obiect încălcarea unor
drepturi prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: a
80. Ce fel de organizaţie este Consiliul Europei?

a. este o organizaţie interguvernamentală închisă, limitată din punct de vedere geografic la spaţiul
european;
b. este o organizaţie interguvernamentală deschisă, deoarece unor state din afara bătrânului continent le-
a fost acordată calitatea de observator pe lângă Consiliu;
c. este o organizaţie neguvernamentală închisă, limitată din punct de vedere geografic la spaţiul
european.
Răspuns: a
81. Când a fost adoptată de către Consiliul Europei Convenţia Europeană a Drepturilor
b. în 1950;
c. în 1952.
Răspuns: b
82. Care este anul intrării în vigoare a Convenţiei Europeane a Drepturilor

Omului? a. 1953;
b. 1950;
c. 1961.
Răspuns: a
83. Ce semnificaţie are caracterul obiectiv al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

a. caracterul obiectiv semnifică faptul că aplicarea normelor sale este supusă îndeplinirii condiţiilor de
reciprocitate între statele-părţi la Conventie;
b. caracterul obiectiv semnifică faptul că aplicarea normelor sale nu este supusă îndeplinirii condiţiilor
de reciprocitate între statele-părţi la Conventie;
c. caracterul obiectiv semnifică faptul că un stat-parte la Convenţie va putea să refuze aplicarea
normelor sale, invocând neîndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din Convenţie de către alte state-părţi.
Răspuns: b
84. Care este primul document internaţional ce a recunoscut individului posibilitatea de a se adresa
direct unei instanţe internaţionale împotriva unui stat atunci când i-a fost încălcat un drept fundamental?
a. Convenţia Americană a Drepturilor Omului;
c. Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului. Răspuns: c
85. Care este cel mai eficient mijloc de apărare a drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului şi de Protocoalele adiţionale ale acesteia?
a. dreptul oricărui stat-parte la Convenţie de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra
oricărei pretinse încălcări a prevederilor Convenţiei şi a Protocoalelor sale adiţionale de către un alt stat
membru;
b. dreptul de recurs individual, în virtutea căruia orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau
grup de particulari ce se pretinde a fi victima încălcării unui drept recunoscut de Convenţie sau de Protocoalele
sale adiţionale poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o plângere;
c. dreptul de intervenţie umanitară, în virtutea căruia orice stat-parte la Convenţie poate folosi forţa
armată împotriva unui alt stat-parte pentru a sancţiona o eventuală încălcare masivă a drepturilor omului.
Răspuns: b
86. Ce fel de convenţie este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din punct de vedere al
categoriilor de drepturi pe care le reglementează?
a. o convenţie specială, care reglementează numai anumite categorii de drepturi ale omului;
b. o convenţie universală, care este aplicabilă în orice regiune a globului;
c. o convenţie generală, care reglementează drepturile omului privite în ansamblul
lor. Răspuns: c
87. Ce fel de tratat este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional deschis, la care pot adera toate
statele din spaţiul european;
b. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional închis, la care pot adera numai
statele membre ale Consiliului Europei;
c. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional deschis, la care poate adera
orice stat al lumii.
Răspuns: b
88. Ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

a. un substitut al instanţelor naţionale;
b. o prelungire a instanţelor naţionale pe plan internaţional;
c. o instanţă independentă, instituită pentru a asigura controlul aplicării Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului.
Răspuns: c
89. În ce an a fost instituită Curtea Europeană a Drepturilor

b. în 1953;
c. în 1950.
Răspuns: a
90. În ce oraş se află sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. Bruxelles;
b. Haga;
c. Strasbourg.
Răspuns: c
91. Care erau organele cu competenţă jurisdicţională în materia încălcării drepturilor omului până la
intrarea în vigoare a Protocolului adiţional nr. 11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
a. Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
b. Comisia Europeană a Drepturilor Omului şi Consiliul Europei;
c. Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Comitetul
Miniştrilor.
Răspuns: c
92. Cum îşi exercită funcţia judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care provin;
b. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia cu titlu individual şi nu în calitate de reprezentanţi ai statelor din
care provin;
c. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor care, deşi nu au ratificat
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, au acceptat jurisdicţia obligatorie a Curţii.
Răspuns: b
93. Care este durata mandatului judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. 6 ani;
b. 4 ani;
c. 5 ani.
Răspuns: a
94. Câte tipuri de competenţă are Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

a. Curtea are un singur tip de competenţă: competenţă materială, adică aceea de a soluţiona cauzele cu
care este învestită;
b. Curtea are un singur tip de competenţă: competenţă consultativă, constând în acordarea de avize
privind problemele juridice referitoare la interpretarea clauzelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau
a Protocoalelor sale adiţionale;
c. Curtea are două tipuri de competenţă: competenţă materială şi competenţă
consultativă. Răspuns: c
95. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o plângere adresată Curţii Europene a Drepturilor
Omului?
a. această calitate o pot avea numai persoanele fizice ale căror drepturi au fost încălcate;
b. această calitate o pot avea numai statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. această calitate o pot avea persoanele fizice, grupurile de particulari, organizaţiile neguvernamentale,
precum şi statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: c
96. Cine poate avea calitatea de pârât într-o plângere adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. această calitate o pot avea numai persoanele fizice vinovate de încălcarea unui drept prevăzut de
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
b. această calitate o poate avea numai un stat-parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, stat
care nu a îndreptat o eventuală încălcare a drepturilor omului pe teritoriul său;
c. această calitate o poate avea orice stat din spaţiul european, indiferent că este sau nu parte la
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: b
97. Câte stadii parcurge procedura de soluţionare a plângerilor individuale adresate Curţii Europene a
Drepturilor Omului?
a. un singur stadiu: stadiul examinării admisibilităţii plângerilor;
b. două stadii: stadiul examinării admisibilităţii plângerilor şi stadiul examinării lor pe fond;
c. un singur stadiu: stadiul examinării pe fond a
plângerilor. Răspuns: b
98. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă este sesizată cu o plângere
individuală care are ca obiect încălcarea unui drept fundamental prevăzut în Carta Socială Europeană, dar care
nu se numără printre drepturile apărate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului sau de Protocoalele
Adiţionale ale acesteia?
a.Curtea admite plângerea reclamantului şi trece la examinarea pe fond a acesteia;
b.Curtea admite plângerea reclamantului şi propune părţilor soluţionarea litigiului pe calea medierii;
c.Curtea nu admite plângerea reclamantului, deoarece obiectul ei este incompatibil cu prevederile
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Răspuns: c
99. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când este sesizată cu o plângere
anonimă?
a. Curtea admite plângerea respectivă, dar numai în situaţia în care constată că ea se referă la un caz de
încălcare masivă a drepturilor omului;
b. Curtea admite plângerea respectivă, dar numai dacă aceasta a fost introdusă cu respectarea termenului
de prescripţie prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. Curtea respinge plângerea
respectivă. Răspuns: c
100. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă este sesizată cu o plângere
individuală examinată în trecut de o altă instanţă internaţională şi care nu conţine fapte noi?
a. Curtea nu admite plângerea respectivă;
b. Curtea admite parţial plângerea respectivă;
c. Curtea admite în totalitate plângerea
respectivă. Răspuns: a
101. Care este termenul în care trebuie introdusă o plângere individuală pentru a fi admisă de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului?
a. 6 luni de la data la care s-a produs încălcarea dreptului reclamantului;
b. 6 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa internă competentă;
c. 6 luni de la data la care s-a pronunţat decizia internă definitivă şi
irevocabilă. Răspuns: c
102. Ce principiu al dreptului comunitar european stă la baza regulii potrivit căreia reclamantul trebuie
să epuizeze toate căile de atac interne înainte de a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. principiul subsidiarităţii;
b. principiul autodeterminării;
c. principiul integrităţii teritoriale a
statelor. Răspuns: a
103. Cum se va pronunţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii unei plângeri
individuale al cărei obiect şi ai cărei subiecţi sunt identici cu cei ai altei plângeri aflate în curs de soluţionare pe
rolul unei instanţe internaţionale?
a. Curtea va admite plângerea respectivă dacă petentul a epuizat toate căile de atac ale hotărârii
pronunţate pe plan intern;
b. Curtea va respinge plângerea respectivă;
c. Curtea va admite plângerea respectivă dacă petentul nu a depus-o după mai mult de 6 luni de la data
rămânerii definitive a hotărârii interne recurate.
Răspuns: b
104. În ce stadiu al procedurii de soluţionare a litigiilor poate Curtea Europeană a Drepturilor Omului să
respingă ca inadmisibilă o plângere individuală cu care a fost sesizată?
a. numai în stadiul examinării pe fond a plângerii;
b. numai în stadiul examinării admisibilităţii plângerii;
c. în oricare dintre cele două stadii ale
procedurii. Răspuns: c
105. Ce soluţie poate adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când o persoană particulară
hotărăşte să nu îşi mai menţină plângerea cu care a sesizat-o?
a. Curtea este obligată să judece în continuare cauza respectivă şi să pronunţe o hotărâre definitivă;
b. Curtea poate să scoată de pe rol cauza respectivă;
c. Curtea este obligată să propună părţilor aflate în litigiu alternativa unei soluţionări amiabile a cauzei,
pe calea medierii.
Răspuns: b
106. Ce organ al Curţii Europene a Drepturilor Omului are competenţa de a soluţiona plângerile
interstatale?
a. Camera Curţii Europene a Drepturilor Omului;
b. Comitetul Miniştrilor;
c. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor
Omului. Răspuns: c
107. Cum sunt executate hotărârile definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de către partea
care a pierdut procesul?
a. în mod forţat;
b. în mod volitiv;
c. în mod arbitrar.
Răspuns: b
108. Ce caracter au hotărârile definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru statele-părţi la
Convenţie?
a. hotărârile definitive ale Curţii au caracter facultativ pentru toate statele-părţi la Convenţia Europeană
a Drepturilor Omului;
b. hotărârile definitive ale Curţii au caracter obligatoriu pentru toate statele-părţi la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului;
c. hotărârile definitive ale Curţii au caracter obligatoriu numai pentru anumite state-părţi la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, respectiv pentru statele care sunt şi membre ale Uniunii Europene.
Răspuns: b
109. Care este organul abilitat să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curţii Europene a
Drepturilor Omului?
a. Comisarul pentru drepturile omului;
b. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
c. Comitetul de Miniştri al Consiliului
Europei. Răspuns: c
110. Ce măsuri directe pot fi luate împotriva unui stat care refuză să execute o hotărâre definitivă a
Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. sancţiuni cu caracter juridic;
b. sancţiuni cu caracter politic;
c. sancţiuni cu caracter
administrativ. Răspuns: b
111. Care este cea mai severă sancţiune politică ce ar putea fi luată împotriva unui stat care refuză să
pună în aplicare o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. excluderea statului respectiv din Consiliul Europei;
b. instituirea unui embargou împotriva statului respectiv;
c. declanşarea unui război de agresiune împotriva statului
respectiv. Răspuns: a
112. Care este termenul în care poate fi solicitată retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii
Europene a Drepturilor Omului?
a. 6 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre;
b. 1 an de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre;
c. 3 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o
hotărâre. Răspuns: c
113. În care dintre următoarele situaţii devine definitivă şi irevocabilă hotărârea unei Camere a Curţii
a. când părţile declară că nu vor cere retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii;
b. când una dintre părţi a solicitat retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii după 2 luni de la data
hotărârii Camerei ce a judecat litigiul;
c. când Colegiul Marii Camere a Curţii acceptă cererea de retrimitere a cauzei formulată de una dintre
părţi.
Răspuns: a
114. În care dintre următoarele situaţii excepţionale poate una dintre Camerele Curţii Europene a
Drepturilor Omului să se desesizeze în favoarea Marii Camere?
a. când cauza respectivă a fost supusă în trecut atenţiei unei alte instanţe internaţionale cu atribuţii
jurisdicţionale în domeniul protecţiei drepturilor omului;
b. când soluţionarea cauzei ar putea aduce grave prejudicii de imagine statului împotriva căruia a fost
formulată plângerea;
c. când cauza cu care a fost învestită Camera ridică o problemă gravă referitoare la interpretarea
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale adiţionale.
Răspuns: c
115. În care dintre următoarele situaţii excepţionale poate una dintre Camerele Curţii Europene a
Drepturilor Omului să se desesizeze în favoarea Marii Camere?
a. când soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie cu o hotărâre pronunţată anterior de Curte;
b. când cauza cu care a fost învestită Camera este vădit nefondată;
c. când violarea dreptului reclamantului a avut loc într-o perioadă în care Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului nu era obligatorie pentru statul împotriva căruia şi-a îndreptat plângerea.
Răspuns: a
116. Care este singurul mijloc de cenzură pe care îl are la îndemână Curtea Americană a Drepturilor
Omului împotriva statelor care refuză să execute hotărârile sale?
a. înaintarea către Adunarea Generală a Organizaţiei Statelor Americane a unui raport anual referitor la
activitatea Curţii, raport în care vor fi menţionate cu precădere aceste abuzuri;
b. excluderea statelor respective din Organizaţia Statelor Americane;
c. intervenţia armată în statele
respective. Răspuns: a
117. Care dintre Constituţiile României, anterioare regimului totalitar comunist, a restrâns drepturile şi
libertăţile fundamentale ale individului?
a. Constituţia din 1938, adoptată în timpul domniei lui Carol al II-lea;
b. Constituţia din 1923, adoptată în timpul domniei regelui Ferdinand;
c. Constituţia din 1866, adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan
Cuza. Răspuns: a
118. Care a fost unul dintre obiectivele primordiale ale celor trei Constituţii ale României din perioada
socialistă (1948, 1952 şi 1965)?
a. consolidarea libertăţii de exprimare;
b. înlocuirea drepturilor individuale cu drepturile colective;
c. protejarea proprietăţii
private. Răspuns: b
119. Ce instituţie are rolul de avocat permanent al statului român în faţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului?
a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constituţională;
c. Agentul
guvernamental. Răspuns:
c
120. Ce denumire poartă instituţia Avocatului Poporului în legislaţiile ţărilor scandinave?

a. mediator european;
b. apărătorul poporului;
c. ombudsman.
Răspuns: c
121. Ce deficienţă majoră are instituţia Avocatului Poporului pentru asigurarea apărării şi respectării
drepturilor omului pe plan intern?
a. lipsa personalului specializat;
b. lipsa unei legi speciale de funcţionare a instituţiei;
c. lipsa posibilităţii de a lua măsuri
coercitive. Răspuns: c
122. Ce obligaţii de informare are Avocatul Poporului?

a. de a prezenta anual rapoarte Parlamentului;
b. de a prezenta anual rapoarte Preşedintelui României;
c. de a prezenta anual rapoarte
Guvernului. Răspuns: a
123. Ce durată are mandatul Avocatului Poporului?

a. 4 ani;
b. 5 ani;
c. 9 ani.
Răspuns: b
124. Cine poate încuviinţa reţinerea, percheziţionarea sau arestarea Avocatului Poporului?
a. Camera Deputaţilor;
b. Senatul;
c. Guvernul.
Răspuns: b
125. Care este modalitatea de sesizare a Avocatului Poporului în cazul încălcării unui drept sau a unei
libertăţi fundamentale?
a. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai la cererea persoanelor care au fost lezate în drepturile sau
libertăţile lor fundamentale;
b. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai din oficiu;
c. Avocatul Poporului poate fi sesizat atât din oficiu, cât şi la cererea persoanelor care au fost lezate în
drepturile sau libertăţile lor fundamentale.
Răspuns: c
126. Căror persoane le este recunoscută posibilitatea de a sesiza instituţia Avocatului Poporului în cazul
în care drepturile sau libertăţile lor fundamentale au fost lezate pe teritoriul României?
a. această posibilitate le este recunoscută numai cetăţenilor români;
b. această posibilitate le este recunoscută cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi chiar apatrizilor;
c. această posibilitate le este recunoscută numai cetăţenilor străini resortisanţi ai statului
român. Răspuns: b
127. Ce aspecte vizează acţiunea în contencios administrativ introdusă de o persoană particulară care a
fost lezată într-un drept sau libertate fundamentală printr-un act administrativ emis în mod abuziv?
a. pedepsirea funcţionarului vinovat;
b. anularea pe cale judecătorească a actului respectiv şi repararea pagubei suferite de persoana lezată;
c. nepedepsirea funcţionarului
vinovat. Răspuns: b
128. Cine are competenţa de a soluţiona litigiile dintre administraţia publică şi cei administraţi?
a. puterea judecătorească;
b. Avocatul Poporului;
c. Curtea
Constituţională.
Răspuns: a
129. Cine încalcă un drept sau o libertate fundamentală atunci când vorbim de instituţia contenciosului
administrativ?
a. o persoană particulară;
b. un funcţionar al Ministerului de Interne;
c. o autoritate
administrativă. Răspuns: c
130. Care este organul abilitat să efectueze controlul modului în care legile ordinare respectă Constituţia
României?
a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Supremă de Justiţie;
c. Curtea Constituţională.
Răspuns: c
131. În cazul cărui tip de constituţii poate fi viabil controlul constituţionalităţii legilor, ca mijloc intern
pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale?
a. în cazul constituţiilor scrise şi rigide;
b. în cazul oricărui tip de constituţii, chiar şi al celor cutumiare;
c. în cazul constituţiilor flexibile, ale căror norme pot fi oricând modificate prin legi
ordinare. Răspuns: a
132. Ce acte juridice pot forma obiectul controlului de constituţionalitate?

a. legile şi ordonanţele Guvernului;
b. legile şi tratatele sau acordurile internaţionale;
c. legile, regulamentele Parlamentului, ordonanţele Guvernului şi tratatele sau acordurile
internaţionale. Răspuns: c
133. În ce situaţie poate fi declanşat controlul de constituţionalitate prin sesizarea din oficiu a Curţii
Constituţionale?
a. în situaţia în care Curtea observă încălcarea unei dispoziţii constituţionale printr-un act cu putere de
lege;
b. în situaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale printr-o lege emisă de
Parlamentul României;
c. în situaţia în care există un proiect legislativ de revizuire a
Constituţiei. Răspuns: c
134. Cum poate fi declanşat controlul constituţionalităţii unei legi care, deşi a fost promulgată, încalcă
prin anumite dispoziţii ale sale un drept sau o libertate fundamentală prevăzută în Constituţia României?
a. prin sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele României, de unul dintre preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Avocatul Poporului sau de
un număr de cel puţin 50 de deputaţi ori 25 de senatori;
b. prin sesizarea Curţii Constituţionale de către o instanţă internaţională abilitată să asigure respectarea
drepturilor omului pe plan global;
c. prin ridicarea de către o persoană sau un grup de persoane particulare a unei excepţii de
neconstituţionalitate referitoare la legea respectivă, în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe, instanţă
care, admiţând excepţia şi constatând justeţea ei, va sesiza Curtea Constituţională, aceasta urmând să efectueze
controlul constituţionalităţii legii respective.
Răspuns: c
135. Care sunt cazurile limitativ prevăzute de Constituţia României când statul poate să restrângă
exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale?
a. apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice şi desfăşurarea instrucţiei
penale;
b. apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor
cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru
ori ale unui sinistru deosebit de grav;
c. desfăşurarea instrucţiei penale şi prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru
ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Răspuns: b
136. Ce accepţiune are termenul de ,,lege”, ca unic mijloc prin intermediul căruia poate fi limitat
exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale în România?
a. termenul de ,,lege” are un sens material, în sfera acestei noţiuni fiind inclusă, pe lângă actele cu
caracter legislativ, şi jurisprudenţa;
b. termenul de ,,lege” include în sfera sa şi normele internaţionale, în măsura în care dreptul intern face
trimitere expresă la ele;
c. termenul de ,,lege” are un sens formal, adică de act edictat de către organul legislativ,
Parlamentul. Răspuns: c
137. În ce situaţii poate statul român să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale?
a. statul român poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale în orice situaţie;
b. statul român poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale numai în situaţiile
prevăzute în mod expres de articolul 53 din Constituţie, intitulat ,,Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi”;
c. statul român nu poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale în nicio
situaţie, ci numai exerciţiul acestora, cu respectarea condiţiilor impuse de articolul 53 din Constituţie,
intitulat ,,Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”.
Răspuns: c
138. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca statul român să poată limita exerciţiul unor
drepturi sau al unor libertăţi fundamentale?
a. limitarea trebuie să vizeze în mod obligatoriu unul dintre drepturile sau libertăţile fundamentale
prevăzute în Constituţia României;
b. limitarea trebuie să fie necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică, să fie proporţională
cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu în raport cu subiecţii de drept şi să nu
afecteze existenţa dreptului sau a libertăţii în sine;
c. limitarea trebuie să fie necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică, să fie proporţională
şi să fie aplicată în mod nediscriminatoriu în raport cu subiecţii de drept.
Răspuns: b
139. În ce măsură ar putea fi limitat exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale, consacrată
de Constituţia României, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă?
a. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale nu ar putea fi limitat prin intermediul unei
ordonanţe de urgenţă, deoarece un asemenea act este neconstituţional;
b. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale ar putea fi limitat prin intermediul unei
ordonanţe de urgenţă numai dacă o astfel de măsură este necesară în cadrul reprezentat de o societate
democratică;
c. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale ar putea fi limitat prin intermediul unei
ordonanţe de urgenţă numai dacă o astfel de măsură nu afectează existenţa dreptului sau a libertăţii în sine.
Răspuns: a
140. Ce poate face o persoană căreia i-a fost încălcat un drept fundamental printr-un act legislativ, în
măsura în care dreptul respectiv este apărat atât de Constituţia României, cât şi de Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului?
a. singura posibilitate pe care o are la îndemână persoana lezată este să invoce excepţia de
neconstituţionalitate a textului de lege respectiv în faţa judecătorului de la instanţele ordinare;
b. singura posibilitate pe care o are la îndemână persoana lezată este să invoce neconvenţionalitatea
textului de lege respectiv cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;
c. persoana lezată are la îndemână două variante, putând opta între invocarea excepţiei de
neconstituţionalitate sau invocarea neconvenţionalităţii textului respectiv.
Răspuns: c
141. Ce se întâmplă în situaţia în care, deşi există o neconcordanţă evidentă între normele Constituţiei
României şi normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, legea noastră fundamentală conţine dispoziţii
mai favorabile pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului?
a. într-o astfel de situaţie, normele Convenţiei vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele
constituţionale;
b. într-o astfel de situaţie, normele constituţionale vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele
Convenţiei;
c. într-o astfel de situaţie, atât normele Convenţiei, cât şi normele constituţionale, vor deveni
inaplicabile.
Răspuns: b
142. Ce se întâmplă în situaţia în care, deşi există o neconcordanţă evidentă între normele Constituţiei
României şi cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, normele europene conţin dispoziţii mai
favorabile pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului?
a. într-o astfel de situaţie, normele constituţionale vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele
Convenţiei;
b. într-o astfel de situaţie, atât normele Convenţiei, cât şi normele constituţionale, vor deveni
inaplicabile;
c. într-o astfel de situaţie, normele Convenţiei vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele
constituţionale.
Răspuns: c
143. Cum trebuie să interpreteze instanţele noastre naţionale normele Convenţiei Europene a Drepturilor
Omului?
a. instanţele naţionale au facultatea de a interpreta aceste norme într-o manieră proprie;
b. instanţele naţionale trebuie să interpreteze ad litteram aceste norme, exact aşa cum sunt prevăzute în
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. instanţele naţionale trebuie să interpreteze aceste norme ţinând seama de modul în care au fost
interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile sale.
Răspuns: c
144. Care este termenul în care poate un cetăţean român să introducă o plângere la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului pentru ca plângerea respectivă să fie admisibilă?
a. 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii interne recurate;
b. 6 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa internă competentă;
c. 6 luni de la data la care s-a produs încălcarea dreptului sau drepturilor a căror restabilire o solicită
Curţii.
Răspuns: a
145. Cum se va pronunţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii plângerii unui
cetăţean român care nu a epuizat toate mijloacele interne utile pentru restabilirea drepturilor sale?
a. Curtea va declara inadmisibilă plângerea respectivă;
b. Curtea va declara admisibilă plângerea respectivă dacă obiectul ei este compatibil cu prevederile
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;
c. Curtea va declara admisibilă plângerea respectivă dacă reclamantul a respectat termenul de
prescripţie prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: a
146. În ce an a ratificat statul român Convenţia Europeană a Drepturilor

b. în 1994;
c. în 1987.
Răspuns: b
147. Din ce generaţie de drepturi ale omului face parte dreptul la viaţă?
a. drepturi civile şi politice;
b. drepturi economice, sociale şi culturale;
c. drepturi de
solidaritate. Răspuns: a
148. Care dintre următoarele situaţii constituie o derogare prevăzută expres de Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului de la caracterul inviolabil al dreptului la viaţă?
a. legitima apărare;
b. operarea unei arestări ilegale;
c. uciderea din
culpă. Răspuns: a
149. În care dintre următoarele circumstanţe poate fi limitat dreptul la viaţă potrivit Convenţiei
a. în cazul eutanasiei involuntare;
b. în cazul reprimării, conform legii, a unei insurecţii;
c. în cazul
pruncuciderii. Răspuns:
b
150. Cum este reglementată la momentul actual aplicarea pedepsei cu moartea în Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului?
a. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată în nicio circumstanţă, nici măcar în timp de război;
b. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată decât în caz de război;
c. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată decât pentru a reprima o revoltă
populară. Răspuns: a
151. Ce obligaţie negativă generală a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sarcina
statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?
a. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor;
b. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei dreptului
la viaţă;
c. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul întrebării
încălcarea sa în dreptul intern.
Răspuns: a
152. Ce obligaţie pozitivă substanţială a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sarcina
a. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul întrebării
încălcarea sa în dreptul intern;
b. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor;
c. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei dreptului la
viaţă.
Răspuns: c
153. Ce obligaţie pozitivă procedurală a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sarcina
a. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul întrebării
încălcarea sa în dreptul intern;
b. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei dreptului
la viaţă;
c. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii
persoanelor. Răspuns: a
154. În care dintre următoarele cazuri este inaplicabilă pedeapsa cu moartea potrivit Convenţiei
Americane a Drepturilor Omului?
a. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave este femeie;
b. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave avea peste 70 de ani la momentul
săvârşirii ei;
c. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave avea 25 de ani la momentul
săvârşirii ei.
Răspuns: b
155. În ce situaţie prevăzută de Convenţia Americană a Drepturilor Omului va putea fi restabilită

aplicarea pedepsei cu moartea de către un stat-parte care a desfiinţat această pedeapsă?
a. în situaţia în care pedeapsa capitală se impune a fi aplicată pentru delicte politice;
b. în situaţia în care pedeapsa capitală se impune a fi aplicată pentru crime de drept comun conexe celor
politice;
c. aplicarea pedepsei cu moartea nu poate fi restabilită de către un stat-parte care a desfiinţat această
pedeapsă în nicio situaţie.
Răspuns: c
156. Care este poziţia Constituţiei României cu privire la aplicarea pedepsei capitale?
a. pedeapsa capitală nu poate fi aplicată decât în timp de război;
b. aplicarea pedepsei capitale este interzisă în mod absolut, nefiind permise derogări de la aceasta;
c. pedeapsa capitală nu poate fi aplicată decât pentru delicte politice
grave. Răspuns: b
157. Ce semnificaţie are politica de apartheid ca formă extremă de discriminare?

a. segregaţia socială, economică, politică şi teritorială a comunităţilor etnice sau rasiale diferite;
b.
158. Ce regim antidemocratic de pe continentul african a devenit un sinonim universal al încălcării

drepturilor omului?
a. regimul apartheid din Africa de Sud;
b. regimul nazist din Eritreea;
c. regimul dictatorial al lui Charles Taylor din
Liberia. Răspuns: a
159. Care dintre următoarele situaţii constituie un caz de discriminare rasială directă?
a. situaţia în care o persoană este tratată, din cauza originii sale rasiale sau etnice, mai puţin favorabil
decât a fost tratată sau ar fi tratată altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă;
b. situaţia în care o persoană este tratată, din cauza originii sale rasiale sau etnice, la fel cum a fost
tratată sau ar fi tratată altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă;
c. situaţia în care unei persoane îi sunt conferite, datorită originii sale rasiale sau etnice, un plus de
drepturi faţă de alte persoane aflate într-o situaţie comparabilă.
Răspuns: a
160. În care dintre următoarele situaţii apare discriminarea rasială indirectă?

a. când se întemeiază pe o prevedere, un criteriu sau o practică care îi conferă unei persoane un plus de
drepturi în raport cu alte persoane;
b. când se întemeiază pe o prevedere, pe un criteriu sau pe o practică aparent neutră, dar care creează
persoanelor de o anumită origine rasială sau etnică un dezavantaj în comparaţie cu alte persoane;
c. când se întemeiază pe o prevedere, un criteriu sau o practică
intenţionată. Răspuns: b
161. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la căsătorie?

a. drepturilor civile şi politice;
b. drepturilor economice, sociale şi culturale;
c. drepturilor de
162. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul de a rezista contra opresiunii?
a. drepturilor de solidaritate;
c. drepturilor civile şi
politice. Răspuns: c
163. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la libertate de exprimare?
a. drepturilor economice, sociale şi culturale;
b. drepturilor de solidaritate;
politice. Răspuns: c
164. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la muncă?

politice. Răspuns: a
165. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la securitate socială?
c. drepturilor de
solidaritate. Răspuns: b
166. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la educaţie?

c. drepturilor economice, sociale şi
culturale. Răspuns: c
167. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la un nivel de viaţă decent?
b. drepturilor civile şi politice;
c. drepturilor de
168. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la sănătate?

culturale. Răspuns: c
169. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul popoarelor la dezvoltare?
culturale. Răspuns: a
170. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la pace?

c. drepturilor de
171. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la proprietate?

c. drepturilor de
172. Cărei categorii sau clase de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la un mediu sănătos?
b. drepturilor colective sau de solidaritate;
politice. Răspuns: b
173. Cum este consacrat dreptul la un mediu sănătos în documentele internaţionale?

a. acest drept este consacrat numai ca drept colectiv;
b. acest drept este consacrat numai ca drept individual;
c. acest drept este consacrat atât ca drept colectiv, cât şi ca drept
individual. Răspuns: c
174. Care este unicul document juridic internaţional privind drepturile omului ce recunoaşte în mod
expres dreptul la dezvoltare?
a. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor;
b. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. Convenţia Americană a Drepturilor
Omului. Răspuns: a
175. Care dintre cele trei generaţii de drepturi ale omului au cea mai pronunţată dimensiune colectivă?
a. drepturile civile şi politice;
b. drepturile economice, sociale şi culturale;
c. drepturile de
176. Care dintre următoarele documente juridice internaţionale privind drepturile omului recunoaşte în
mod expres dreptul la pace?
a. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
b. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor;
c. Carta Asiatică a Drepturilor
Omului. Răspuns: b
177. În care dintre următoarele situaţii poate libertatea de exprimare să sufere anumite limitări?
a. când o persoană incită la manifestări obscene;
b. când aduce atingere dreptului de proprietate;
c. când aduce atingere dreptului de a beneficia de asigurări
sociale.
Răspuns: a
1.Cine a scris „L’esprit des lois”?”

a) Montesquieu
2. Magna Carta Libertatum a fost dată de loan fără de

Ţară la:
a) 15 iunie 1215
3. Memoriul „Cărvunarilor”, cunoscut în istorie sub
denumirea de Constituţia „Cărvunarilor” a fost formulat în anul:
a) 1822
4. „Moţiunea de la Blaj” a fost adoptată de Adunarea

Populară în anul:
a) 1848
5. Constituţia din 28 iunie 1866 a fost inspirată din:

a) Constituţia belgiană din 1831
1. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost adoptată la:

a) 26 iunie 1945
2. Procesul elaborării drepturilor omului s-a afirmat la

început:
a) în domeniul civil şi politic
3. Primul instrument juridic destinat protecţiei drepturilor

omului este:
a) Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea
crimei de genocid din 9 decembrie 1948
4. Sistemul drepturilor omului al Consiliului Europei are

izvorul juridic în:
a) Convenţia Europeană a Drepturilor omului şi Carta
Socială
5.Noua Curte Europeană a Drepturilor Omului a început

să funcţioneze la:
a) 1 noiembrie 1998
1. Carta Socială Europeană a intrat în vigoare la:

a) 26 februarie 1965
2. Actul final de la Helsinki a fost conceput ca un

instrument conţinând:
a) declaraţiile de angajare politică
3. Instituţia înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale

a fost înfiinţată de O.S.C.E. în anul:
a) 1992
4. Declaraţia americană a Drepturilor şi îndatoririlor

Omului a fost adoptată la:
a) 2 mai 1948
5. Carta Africană privind Drepturile Omului şi Popoarelor

a intrat în vigoare la:
a) 21 octombrie 1986
1. Articolul 20 din Constituţia României consacră:

a) supremaţia dreptului internaţional
2. Potrivit art. 146 şi 147 din Constituţia României,

controlul constituţionalităţii legilor este:
a) atât un control anterior cât şi unul posterior
3. Curtea Constituţională este:
a) unica autoritate de jurisdicţie constituţională
4. Practica Curţii Constituţionale reprezintă:

a) un important element de evaluare şi interpretare a
prevederilor legislative cu privire la drepturile omului
5. Legea prevede că sentinţa dată poate fi atacată cu recurs

la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a) în termen de 15 zile de la comunicare,
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a fost

adoptată la data de
C. 10 decembrie 1948
2. Magna Carta Libertatum a fost dată de Ioan fără de

Ţară la
C. 15 iunie 1215
3. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este alcătuită

dintr-un număr de judecători
B. egal cu cel al statelor contractante
4. Articolul 20 din Constituţia României consacră

C. supremaţia dreptului internaţional
5. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

B. are valoare mai mult morală
6. Proclamaţia de la Izlaz a fost dată în anul

A. 9/21 iunie 1848
7. Noua Curte Europeană a Drepturilor Omului a început

să funcţioneze la
B. 1 noiembrie 1998
8. Textul Constituţiei a fost votat în întregime în ziua de

B. 21 noiembrie 1991
9. Consiliul Europei (creat la 5 mai 1949 ) a desfăşurat o

activitate importantă, mai ales pe linia
C. adoptării unor documente cu privire la drepturile omului
10. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost

adoptată la
C. 4 noiembrie 1950
1. Care este primul document international care proclama

principiul colaborarii pentru promovarea si incurajarea respectarii
drepturilor si libertatilor fundamentale fata de toate persoanele,
fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie
- Carta Organizatiei Natiunilor Unite
2. Ce drept al omului nu revine strainilor

c. Dreptul de a intra intr-o alta tara
3.
Ce obligatii au statele pentru a asigura dreptul la educatie
d. Asigurarea gratuitatii in invatamantul elementar, a
accesului pe baza de egalitate si treptat a gratuitatii in
invatamantul secundar si asigurarea accesului pe baza
de egalitate in invatamantul superior
4. Ce document international se refera pe larg la drepturile

copiilor si tinerilor in legatura cu procesul muncii
- Carta Sociala Europeana Revizuita
5. Ce atributie are Curtea Constitutionala in legatura cu adoptarea

unei legi
- se pronunta asupra constitutionalitatii
legilor, inainte de promulgarea acestora
6. Ce atributie nu are Curtea Constitutionala in

legatura cu alegerea Presedintelui Romaniei
d. Sa decida organizarea unor noi alegeri pentru
functia de Presedinte
7. Ce obligatii are un stat cu privire la drepturile

economice, sociale si culturale
a. Obligatia de a le respecta el insusi
b. Obligatia de a le proteja impotriva oricaror incalcari
c. Obligatia de a asigura exercitarea lor prin masuri
practice
d. Toate aceste obligatii, in masura necesara, in functie
de natura dreptului in cauza
8. Un cetatean roman se plange ca este discriminat in ce

priveste angajarea in munca, pe motiv de origine etnica; cine
poate lua o hotarare in favoarea sa?
a. Consiliul National pentru Combaterea
Discriminariib. Institutia sau organizatia care l-a
discriminatc. Judecatoria din zona in care locuieste
9. Ce poate face un stat cand considera ca un alt stat a

incalcat drepturile omului ale unor cetateni ai sai
d. Sa recurga la proceduri internationale disponibile,
pentru a se constata incalcarile si a determina o actiune
in plan international impotriva statului in cauza
10. Ce obligatii corespund drepturilor culturale ale omului

d. Sa sprijine si sa asigure, prin crearea de conditii
materiale, exercitarea drepturilor culturale
11. Ce bunuri trebuie protejate in timpul conflictelor

armate
d. Bunurile civile
12. In ce consta dreptul la munca

d. A asigura fiecaruia dreptul de acces la locuri de
munca fara discriminare, potrivit pregatirii si aptitudinilor
sale
13. Ce obligatii au statele in ce priveste studierea limbilor
minoritare in scoala
c. Sa asigure, in functie de cereri si de numarul de
elevi, studierea limbii materne sau instruirea in limba
materna, fara a prejudicia studierea limbii oficiale
14. Cine sunt beneficiarii dreptului la dezvoltare

d. Vizeaza omul luat individual, dar si comunitatile pe
care le formeaza si ansamblul drepturilor omului
15. Care este raportul dintre descoperirile biologice si

drepturile omului
c. Descoperirile biologice pot fi utile omului, deci sunt
justificate, daca nu incalca drepturile unor persoane la viata,
la integritate corporala, la sanatate
16. Cum poate fi asigurata compatibilitatea culturilor si

traditiilor locale cu drepturile fundamentale la viata, la integritate
si demnitate, acolo unde este cazul
c. Prin reglementari, insotite de masuri de educatie si
implicarea societatii civile-asociatiile religioase, medicale,
profesionale si altele
17. Dreptul la sanatate inseamna

c. Asigurarea dreptului fiecarei persoane de a
beneficia de cel mai inalt nivel de sanatate fizica si mentala
pe care il poate atinge, prin asigurarea de servicii
medicale si asistenta in caz de boala pentru toti
18. In ce constau obligatiile statului in domeniul

drepturilor economice si sociale
a. De a respecta libertatea persoanei de a-si alege un
loc de munca si de a-si folosi resursele
b. De a proteja drepturile persoanelor impotriva unor
interese economice mai puternice
c. De a asigura exercitarea unor drepturi prin masuri
speciale
19. Ce drepturi nu are o persoana detinuta sau arestata

c. Dreptul de a cere sa fie judecata in alta tara
20. Ce obligatii are un stat cu privire la cetateni ai altor

state aflati legal pe teritoriul sau
a. Sa extradeze strainii in cauza in statele in care au comis
incalcarileb. Sa judece el insusi pe proprii cetateni sau pe strainii
in cauza
c. Sa le predea tribunalelor internationale competente
d. Oricare din aceste obligatii, in functie de gravitatea incalcarii si
de angajamentele asumate fata de alte state
21. Prin ce conventie este protejata insasi existenta

grupurilor etnice sau rasiale minoritare
b. Conventia privind prevenirea si pedepsirea
genocidului
22. Care
din drepturile urmatoare poate face obiectul restrictiilor prin lege
d. Dreptul de a manifesta propria religie (exprimare,
procesiuni, publicatii)
23. Pentru ca un organism international sa admita o

plangere privind incalcarea drepturilor omului, este necesar
d. Sa fi fost epuizate recursurile interne disponibile
24. Cand nu se aplica potrivit Constitutiei Romaniei

primatul tratatelor internationale fata de legile interne, in
domeniul drepturilor omului
d. Cand legea interna prevede drepturi mai extinse
decat tratatul international
25. Pentru ce motiv nu pot fi aplicate restrictii cu privire

la dreptul cetatenilor Uniunii Europene de a vota si de a fi ales
in alegerile municipale intr-un alt stat membru
d. Pentru ca un cetatean nu stie carte
26. Ce indatoriri nu revin cetatenilor romani

d. Promovarea traditiilor culturale
27. Ce persoane trebuie protejate in timpul conflictelor

armate
a. Combatantii si ranitii
b. Femeile si copii
c. Personalul sanitar
28. De la ce drepturi din cele enumerate mai jos un stat nu

poate deroga nici in caz de pericol pentru existenta natiunii
d. Dreptul de a nu fi supus torturii
29. In legatura cu difuzarea in presa de idei si conceptii

privind raporturile inter-rasiale si inter-etnice, un stat are obligatia
c. De a asigura un echilibru intre libertatea de
expresie, cuprinzand o abordare rationala si obiectiva a
temelor inter-etnice, pe de o parte, si interzicerea
manifestarilor si abordarilor rasiste pe de alta parte
30. Ce obligatii au statele in ce priveste dreptul la cultura

proprie a persoanelor care fac parte din minoritati
c. Sa protejeze cultura minoritatilor, sa asigure accesul
lor la valorile culturale, sa permita manifestarile culturale si
contactele cu persoane de aceeasi cultura
31. Este respectarea drepturilor omului

c. Atat o problema de drept intern, cat si una de drept
international
32. Care este relatia dintre drepturile omului si traditiile

culturale
c. Exista un nucleu dur al drepturilor omului-dreptul
la viata, la integritate corporala, la demnitate-care au
prioritate fata de orice traditii culturale locale contrare
33. Cum se poate asigura ca globalizarea sa nu afecteze

drepturile omului
c. Prin reglementari internationale care sa interzica
activitatile incompatibile cu drepturile omului si urmarirea
respectarii acestora
34. Identitatea persoanelor care fac parte din

minoritati nu include
d. Drepturi la forme de organizare statala
35. Exercitarea drepturilor politice se realizeaza

a. Direct, prin participarea la alegeri si la dezbateri
publice sau prin reprezentanti liber alesi
36. In cazul unor incalcari grave ale drepturilor omului

c. Se poate recurge la masuri de constrangere
impotriva statului numai daca actele sale reprezinta o
amenintare a pacii si securitatii internationale si pe baza unei
autorizari a Consiliului de Securitate al ONU
37. Cum se prevede asigurarea coerentei intre aplicarea

Cartei drepturilor fundamentale a drepturilor omului adoptata in
cadrul Uniunii Europene si cea a Conventiei din 1950 a
Consiliului Europei privind drepturile si libertatile fundamentale
ale omului
a. Prin interpretarea prevederilor Cartei in acelasi
sens cu prevederile Conventiei din 1950
b. Prin aplicarea acelorasi restrictii la exercitarea unor
drepturi ca si in cadrul Conventiei din 1950
c. Prin asigurarea unui nivel de protectie cel putin egal
cu cel asigurat conform Conventiei din 1950
38. Ce atributii din cele enumerate mai jos nu revin

Avocatului Poporului
b. Sa decida repunerea in drepturi a petitionarilor
39. Ce poate face Avocatul Poporului cand apreciaza ca o

lege poate duce la incalcari ale drepturilor omului?
- poate sa sesizeze autoritatilor ilegalitatile,
- poate sa faca recomandari privind modificarea
legislatiei si alte masuri pe care le considera necesare pentru
ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
40. Care este raportul dintre legile interne si tratatele

internationale in domeniul drepturilor omului, conform
Constitutiei Romaniei?
- este consacrat primatul normelor de drept
international referitoare la drepturile omului fata de legile
interne,
- dispozitiile constitutionale vor fi interpretate si
aplicate in concordanta cu Declaratia Universala
a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la
care Romania este parte.
41. Ce document european prevede in mod detaliat

drepturile persoanelor care fac parte din minoritati
d. Conventia cadru privind protectia minoritatilor
42. Care din drepturile omului enumerate mai

jos nu decurg din cetatenia europeana
d. Dreptul de a ocupa functii publice
43. Ce masuri trebuie sa ia un stat pentru a se achita de

obligatiile sale privind dreptul la educatie
d. Sa asigure conditii pentru ca toti elevii sa poata sa
urmeze toate ciclurile de invatamant
44. Pentru ca o persoana sa faca parte dintr-o minoritate

este necesar
c. Sa aiba trasaturi de limba, cultura, religie comune
cu ale celorlalti membri ai minoritatii
45. Cum se poate asigura ca noile tehnologii din domeniul

informatiei nu sunt folosite cu incalcarea drepturilor omului
c. Prin reglementarea folosirii mijloacelor de
comunicare si interzicerea acelor actiuni si emisiuni care
incalca drepturile omului
46. Ce obligatii au statele cu privire la dreptul persoanelor

care fac parte din minoritati de a practica si profesa propria religie
c. De a proteja libertatile religioase, a permite
manifestarile religioase, a respecta cerintele cultelor, in
conformitate cu legea in vigoare si a permite contacte cu
persoane de aceeasi religie
47. In ce directii actioneaza omenirea pentru a proteja

drepturile omului in timpul conflictelor armate
a. Protectia persoanelor civile
b. Protectia bunurilor civile si a mediului
c. Prevenirea si eliminarea cauzelor conflictelor
armate
d. Interzicerea folosirii unor tipuri de arme
48. Ce drepturi nu are o persoana detinuta sau arestata

c. Dreptul de a cere sa fie judecata in alta tara
49. O persoana care considera ca i-au fost incalcate

drepturi se poate adresa
c. Mai intai instantelor judecatoresti interne si apoi
organismelor internationale competente
50. Egalitatea in drepturi inseamna

c. Tratament nediscriminatoriu, plus masuri practice
menite sa elimine inegalitatile, acolo unde exista, sau sa tina
seama de situatia specifica a unor categorii de persoane
51. Care din principiile aplicate de Curtea Europeana de

Justitie vizeaza in mod direct protectia drepturilor omului
c. Nediscriminarea pe motiv de sex, cetatenie, rasa,
origine etnica, varsta
52. De la cine pot proveni plangeri adresate Curtii

Europene a Drepturilor Omului pentru incalcari ale Conventiei din
1950 privind drepturile si libertatile fundamentale
a. De la state membre
b. De la persoane individuale
c. De la asociatii si organizatii neguvernamentale ai
caror membri sunt victime ale incalcarii
53. In efectuarea anchetelor judiciare procurorii din

Romania sunt subordonati
d. Sefilor lor ierarhici
54. Pentru ce fapte este admisa in Conventia europeana

din 1950 adoptarea de legi privind aplicarea pedepsei cu moartea
b. Pentru crime de natura militara, comise in timp de
razboi
55. Cum se realizeaza participarea cetatenilor la viata

publica
b. Prin participarea directa la adunari populare,
referendumuri, alegeri, sau prin reprezentanti alesi
56. Ce principiu specific se aplica in ce priveste drepturile

copilului
d. Interesele copilului
57. Care este relatia dintre dreptul la un mediu natural

sanatos si drepturile omului
b. Se intrepatrund, sunt interdependente
58. Pentru ce motive nu se pot aplica restrictii fata de

libertatea de expresie
b. Pentru a sprijini programe de dezvoltare economica
59. Ce organ de stat roman poate aplica amenzi pentru

acte de discriminare rasiala
c. Instantele judecatoresti si Consiliul pentru
Combaterea Discriminarii
60. Ce drepturi specifice revin popoarelor autohtone,

importante pentru pastrarea identitatii lor?
- dreptul de de a-si organiza existenta in diferite forme
autohtone;
- dreptul de a participa la adoptarea deciziilor care le
afecteaza;
- dreptul de a decide asupra prioritatilor dezvoltarii lor, in
masura in care acestea afecteaza viata, credintele, institutiile,
pamantul pe care-l ocupa sau il folosesc.
61. Care din tratatele Uniunii Europene a prevazut pentru

prima data ca Uniunea va respecta drepturile omului
a. Tratatul de la Maastricht, 1992
62. Ce procedura trebuie sa urmeze un cetatean roman

pentru a ataca in contencios administrativ un act sau o omisiune a
unui organ administrativ
c. Sa se adreseze mai intai organului administrativ in
cauza si sa-i ceara anularea sau efectuarea actului
administrativ
63. Ce drepturi ale omului intra sub jurisdictia Curtii

Europene a Drepturilor Omului
a. Drepturile civile si politice
64. Ce documente adopta comitetele create prin tratate

privind drepturile omului, pentru supravegherea aplicarii tratatelor
b. Opinii, cu titlu de recomandare
65. Ce principii specifice guverneaza drepturile copilului

c. Primatul intereselor copilului
66. De la ce drepturi ale omului nu se poate deroga nici in

timp de razboi
a. Dreptul la viata si dreptul de a nu fi supus torturii
67. Care din libertatile religioase enumerate poate face

obiectul restrictiilor prin lege
d. Manifestarile religioase in locuri publice
(procesiuni, adunari, demonstratii)
68. De ce depinde exercitarea dreptului unei persoane de a

reveni in tara sa
c. De dorinta sa
69. Pentru a asigura dreptul la un nivel de viata adecvat

un stat trebuie
a. Sa respecte dreptul de proprietate
b. Sa ia masuri pentru dezvoltarea economica a tarii
c. Sa adopte masuri de securitate sociala
** Asigurarea unui nivel de viata adecvat poate fi

realizata
a. Pe baza dreptului de proprietate
b. Printr-o munca liber aleasa
c. Pe baza drepturilor de securitate sociala
d. Prin oricare din aceste mijloace, in functie de
situatia persoanei in cauza
70. Dreptul la un proces echitabil presupune

a. Judecarea cauzei la domiciliul inculpatului
71. Care din motivele enumerate mai jos nu poate fi

invocat pentru a aplica restrictii la exercitarea anumitor drepturi
ale omului
c. Situatia de inapoiere economica
72. Care este conditia esentiala prevazuta de documentele

internationale pentru incheierea unei casatorii?
- Varsta nubila,
- Consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti.
73. Cum poate fi rezolvata problema minoritatilor, in vederea
convietuirii pe acelasi teritoriu
c. Prin integrare economica si sociala, cu respectarea
diferentelor de limba, cultura si religie
74. In ce consta dreptul muncitorilor de a se organiza

- de a constitui organizatii stabilite de ei insisi, fara
autorizarie prealabila,
- de a se afilia la aceste organizatii, cu singura conditie de a se
conforma statutelor acestora.
75. Ce masuri poate lua statul pentru a impiedica folosirea

noilor tehnologii din domeniul informatiilor impotriva drepturilor
omului
c. Sa reglementeze cat mai strict, sa supravegheze
folosirea lor si sa sanctioneze incalcarile
76. Dreptul de a parasi liber orice tara si de a reveni in

tara sa nu inseamna (bifati ce nu se aplica)
b. Dreptul de a intra pe teritoriul altui stat
77. Este un drept specific al persoanelor care fac parte din

minoritati, care se exercita in functie de locuirea lor in mod
substantial pe un teritoriu
- folosirea limbii materne in relatiile dintre persoanele
care fac parte din minoritati si autoritati,
- invatamantul in limba materna.
78. Drepturile si libertatile de expresie, asociere si
intrunire
c. Pot face obiectul restrictiilor prin lege pentru
ratiuni de ordine publica, securitate, moralitate ori sanatate
publica
sau pentru protectia drepturilor altor persoane
79. Prin ce se deosebeste substantial abordarea drepturilor

omului in Carta drepturilor fundamentale adoptata de Uniunea
Europeana, fata de Conventia din 1950 adoptata in cadrul
Consiliului Europei
c. Prin includerea, alaturi de drepturile civile si
politice, cuprinse in Conventia din 1950, a unor drepturi
economice
si sociale si a unor drepturi de solidaritate
80. Ce organisme ale Organizatiei pentru securitate in

Europa se ocupa in mod direct de promovarea drepturilor omului
- Inaltul Comisariat pentru Minoritati,
- Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului.
81. Pactele drepturilor omului acopera intreaga gama de

drepturi si libertati. De ce credeti ca au mai fost adoptate
conventiile pentru eliminarea discriminarii rasiale, a discriminarii
fata de femei, pentru drepturile copilului si impotriva torturii
b. Pentru a acorda persoanelor in cauza drepturi
specifice, tinand seama de situatia lor specifica
82. Potrivit Constitutiei Romaniei, actele normative

declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala isi inceteaza
efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii. Ce efecte au
actele normative respective in perioada celor 45 de zile
b. Actul normativ este suspendat de drept
83. Ce decizii poate adopta justitia in contencios

administrativ
a. Anularea actului administrativ
b. Obligarea organului administrativ sa emita actul pe
care trebuia sa-l emita
c. Acordarea de daune pentru paguba produsa
84. In Romania au avut loc in 2007 alegeri pentru

Parlamentul European. Ce personae puteau candida pentru a fi
alese euro-parlamentari pe locurile Romaniei
a. Cetatenii romani
b. Persoanele cu dubla cetatenie- romana si a altui stat
membru al Uniunii Europene
c. Cetatenii oricarui stat membru al Uniunii
85. Pentru ce motive nu se pot aplica restrictii la

exercitarea libertatii de expresie
d. Pentru a sprijini programe de dezvoltare economica
86. De la ce drepturi nu pot statele sa deroge nici in caz de

pericol pentru existenta natiunii
c. Dreptul de a nu fi supus torturii
87. Pentru ce motive nu se pot aplica restrictii la

exercitarea drepturilor la reuniune si asociere
c. Pentru a tine seama de interesele altor state
88. Ce masura speciala in favoarea unor femei ar constitui

discriminare
d. Acordarea dreptului la alocatie de somaj numai
femeii necasatorite
89. Drepturile omului se raporteaza

- protectia fata de actele ilegale ale statului (raport
exclusiv intre persoana omului si stat)
- protejarea drepturilor fata de actiunea sau
omisiunea altor persoane sau a persoanelor juridice.
90. Un strain care intra pe teritoriul unui stat si cere

statutul de refugiat
d. Are dreptul sa prezinte unei autoritati competente
motivele pentru care cere statutul de refugiat
91. Daca exista deosebiri intre nediscriminare si egalitatea

in drepturi
c. Egalitatea presupune nediscriminarea, dar si acolo
unde este necesar adauga masuri speciale pentru a corecta
situatii de dezavantaj pana la eliminarea acestora
92. In ce consta dreptul la munca

d. A asigura dreptul de acces fara discriminare la
locuri de munca potrivit pregatirii profesionale si
aptitudinilor fiecaruia
93. Cum se poate asigura compatibilitatea intre

descoperirile stiintei si tehnologiei si respectarea drepturilor
omului
c. Prin reglementari si masuri care sa previna folosirea
descoperirilor in mod contrar drepturilor omului si sa
sanctioneze faptele care incalca aceste reglementari
94. Ce actiuni trebuie sa declare statele infractiuni si sa le

pedepseasca in domeniul discriminarii rasiale
- orice difuzare de idei fondate pe superioritate sau
ura rasiala,
- orice incitare la discriminare rasiala,
- orice acte de violenta sau provocare a unor asemenea
acte, indreptate impotriva oricarei rase sau oricarui grup de
persoane de alta culoare sau de alta origine etnica,
- orice asistenta acordata activitatilor rasiste, inclusiv
finantarea lor;
95. Libertatea de gandire, constiinta sau religie nu inseamna
d. Dreptul de a se opune oricarei alte religii sau
credinte
96. Ce obligatii are un stat fata de alte state in domeniul

drepturilor omului
c. Sa respecte drepturile si libertatile tuturor
persoanelor aflate sub jurisdictia sa
97. Cum se asigura respectarea drepturilor omului in plan

intern
a. Prin adoptarea de legi adecvate
b. Prin infiintarea institutiilor care sa urmareasca
respectarea lor
c. Prin asigurarea recursurilor impotriva incalcarilor
d. Prin crearea conditiilor care sa asigure exercitarea
lor
98. Dreptul la educatie este in stransa legatura cu

d. Toate aceste categorii de drepturi
99. Care din urmatoarele indatoriri nu revine cetatenilor

romani
d. Promovarea traditiilor culturale
100. In ce caz, potrivit Constitutiei, se aplica legile

romane care nu sunt in concordanta cu tratatele internationale
privind drepturile omului
c. In cazul in care contin dispozitii mai favorabile
decat tratatul
2. Abolirea pedepsei cu moartea in orice circumstante este prevazuta de ?

c. Protocolul nr. 13 la Conventie
3. Comisarul pentru drepturile omului are ca atributii?

a. promovarea educatiei si a cunoasterii drepturilor omului in statele membre
4. Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata cu ce numar de voturi?

c. 8 abtineri
5. Conventia asupra eliminarii oricarei forme de discriminare fata de femei a fost ratificata de Romania in anul ?

b. 1982
6. Durata mandatului judecatorilor Curtii se incheie la varsta de?
b 70 de ani
.
8.Din categoria drepturilor economice, sociale si culturale fac parte ?
a. dreptul persoanei la asigurari sociale, dreptul la odihna, dreptul la educatie
9. Cauza Pretty c. Regatului Unit se refera la ?

a. dreptul la viata
10. Care dintre aceste documente nu are caracter obligatoriu?

b. Declaratia universala a drepturilor omului
11. Dupa ramanerea definitivea a deciziei la nivel national Curtea Europeana a Drepturilor Omului

trebuie sesizata intr-un termen de ?
b. 6 luni
12. La executarea hotararii Curtii trebuie avut in vedere principiul ?

a. restitutio in integrum
13. Cauza Bursuc c. Romaniei se refera la ?

a. dreptul de a nu fi supus torturii
14.Protocolul nr. 4 la Conventie prevede?

a. dreptul la libera circulatie
15. Constituie cazuri permise de privare de libertate in sensul Conventiei ?

a. detinerea dupa judecata si condamnare si detentia preventiva
16. Conventia pentru drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a ONU a intrat in vigoare

in ?
c. 1990
17. Bill of Rights a fost adoptata in anul ?

b. 1689
18. Celebra idee „ oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi”, a fost inscrisa pentru prima
data in ?
b. Declaratia drepturilor omului si cetateanului, document elaborat si promovat
de revolutia franceza
19. Protocolul 1 la Conventie se refera la ?

a. dreptul la educatie
20.Cauza Demetriu c. Romaniei se refera la ?
a. protectia proprietatii
21. Conventia americana a drepturilor omului dispune ca dreptul la viata este protejat din

momentul?
b. conceptiei copilului
22. Cauza Costelo – Roberts c. Regatului Unit se refera la ?

b. dreptul persoanei de a nu fi supusa tratamentelor inumane sau degradante
24. Curtea a retinut ca fapta de a distruige casele si bunurile unor persoane precum si obligarea
acestora sa asiste la distrugerea bunurilor lor poate fi calificata drept ?
b. tratamente inumane in sensul art. 3 din Conventie
25. Conventia privind sclavia a intrat in vigoare in ?

c. 1927
27. Cauza Litwa c. Poloniei se refera la ?

c. dreptul la libertatea si siguranta persoanei
28. Reprezinta situatii de privare de libertate in sensul art. 5 din Conventie?

b. mentinerea fortata a unei persoane intr-un spital psihiatric, chiar daca era tinuta intr-o
celula descuiata si i se permitea sa paraseasca spitalul neinsotita
29. Cauza Vasileva c.Danemarcei se refera la ?

c. dreptul la libertatea si siguranta persoanei
30. Cazurile licite de privare de libertate sunt ?

a. detinerea dupa judecata si condamnare si detentia preventiva
31.Garanteaza dreptul la un dublu grad de jurisdictie in materie penala ?

a. Protocolul nr. 7 la Conventie
32. Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata de ?

a. Adunarea Generala a ONU
33. Fac parte din Carta internationala a drepturilor omului urmatoarele documente ?

a. Declaratia Universala a Drepturilor Omului
34. Conventia europeana a drepturilor omului a fost adoptata in anul ?

b. 1950
35. Sunt considerati martori in sensul art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventie ?
a. expertii si persoana ale carei declaratii scrise sunt constituite ca probe in fata instantei
36. Romania a aderat la Conventia europeana a drepturilor omului prin ?

c. L nr. 30 /1994
37. In prezent instanta europeana are in componenta sa un numar de?

b. 47 de judecatori
38. Cauza Pantea c. Romaniei se refera la ?

b. dreptul la libertatea si siguranta persoanei
39. Fac parte din ansamblul drepturilor ce semnifica respectul social datorat individului ?
c. respectarea vietii private si de familie
40. In cauza Rees c. Regatului Unit Curtea Europeana a recunoscut ?

c. dreptul persoanei de a-si schimba identitatea sexuala
43. Cauza Karner c. Austriei se refera la?

a. dreptul persoanei de a nu suferi nici o discriminare
44. Dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara este prevazut de?

b. Protocolul aditional 7
45. Curtea de la Strasbourg solutioneaza litigii intre?

b. intre persoane particulare
47.Durata mandatului judecatorilor Curtii este de ?
b. 6 ani
48. Se vor incheia la implinirea a trei ani mandatele unei jumatati din judecatorii Curtii desemnati la

prima alegere,
iar acestia vor fi stabiliti prin ?
a. tragere la sorti
49.Un judecator al Curtii poate fi revocat din functie daca?

b. daca ceilalti judecatori decid, cu majoritate de doua treimi, ca el a incetat sa
corespunda conditiilor necesare
50. Fac parte din Marea Camera?

a. presedintele Curtii, vicepresedintii, presedintii Camerelor
si alti judecatori desemnati conform regulamentului Curtii
51. Un comitet poate, sa declare inadmisibila sau sa scoata de pe rol o cerere individuala, introdusa
in virtutea
art. 34, atunci cand o astfel de decizie poate fi luata fara o examinare complementara prin?
a. vot unanim
52. Cheltuielile de functionare ale Curtii sunt in sarcina ?

a. Consiliului Europei
53. Cauza Brumarescu c. Romaniei se refera la ?

a. dreptul la un proces echitabil si dreptul de proprietate
54. Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 12 la Conventie privitor la

interdictia generala a oricarei forme de discriminare la ?
c. 26 iunie 2000
55. Sedintele plenare ale Curtii sunt convocate de ?

b. presedintele Curtii ori de cate ori o impune exercitarea atributiilor sale conform Conventiei
56.La deliberarile Curtii iau parte ?
a. numai judecatorii Curtii
57. Deciziile si hotararile Marii Camere si ale Camerelor sunt adoptate cu?

c. cu votul majoritatii judecatorilor aflati in sedinta
58. Marea Camera a Curtii este compusa din?

a. din saptesprezece judecatori si cel putin trei judecatori supleanti
59. Limbile oficiale ale Curtii sunt ?

c. engleza si franceza
60. Se bucura de protectia instituita de art. 9 al Conventiei (libertatea de gandire, de constiinta si de

religie) ?
c. atat persoanele fizice cat si cele juridice
62. Hotararile definitive ale Curtii sunt transmise ?

c. Comitetului Ministrilor
64. Judecatorii Curtii nu pot prezida in cazurile?

a. in care partea contractanta ai carei cetateni sunt sau in numele careia au fost alesi este parte
in cauza
66. Cvorumul Adunarii plenare a Curtii este reprezentat de ?

b. o treime din judecatorii alesi in functie
68. Comitetele Curtii se constituie pe o perioada de :

b. 12 luni
69.Demisia unui judecator este notificata ?

a. presedintelui Curtii
70. Procedura de eliberare din functie a unui judecator al Curtii poate fi pusa in miscare ?

de orice judecator
a.
71. Presedintele Adunarii plenare a Curtii este ales pentru o perioada de ?

c. 3 ani
72.Conduce activitatea de administrare a Curtii?

b. presedintele Curtii
75. Grefierul este ales pentru un mandat de ?

c. 5 ani
76. Are in custodie arhiva Curtii?

b. grefierul
77.Daca nu se intruneste cvorumul Adunarii plenare a Curtii?

a. presedintele suspenda sedinta
79. Adunarea plenara a Curtii poate constitui o sectie suplimentara in ce situatie?

a. la propunerea presedintelui Curtii
80.Presedintele Curtii hotaraste numarul comitetelor care urmeaza sa fie infiintate consultindu-se

cu?
a. dupa consultarea cu presedintii sectiilor
81.La cererea unei parti sau a oricarei alte persoane interesate, sau din proprie initiativa, Camera
sau, daca este cazul, presedintele acesteia poate indica partilor orice masura asiguratorie care
considera ca ar trebui adoptata in interesul partilor sau pentru desfasurarea corespunzatoare a
procedurii aduse inaintea sa. Este instiintata despre aceste masuri
urmatoarea institutie?
b. Comitetul de Ministri
82. Comitetele Curtii sunt formate din?
a. 3 judecatori
83.Declaratia drepturilor omului a fost adoptata in Franta in anul?

c. 1789
84. Conventia Europeana privind apararea drepturilor omului a fost semnata la ?

c. Roma
85. Curtea Europeana a Drepturilor Omului emite avize consultative la cererea :

b. Comitetului de Ministri
86. Hotararile pronuntate in Camerele Curtii pot fi atacate in termen de :

c. 3 luni
87.Romania a aderat la Conventie in anul?

c. 1994
88. Decizia comitetului Curtii privind admisibilitatea este:

b. definitiva
89.Revocarea unui judecator este de competenta:

c. Curtii
90.La adoptarea Declaratiei Universale, ONU era format din:

b. 56 de state
91. Contestatiile referitoare la competenta Curtii sunt rezolvate de :

a. Curte
92. Camerele Curtii sunt formate din:

c. 7 judecatori
94. Carta Natiunilor Unite a fost adoptata in urma Conferintei de la ?

c. San Francisco
95. Pactul international privind drepturile civile si politice (PIDCP) a fost adoptat in ?

c. 1966
96. Romania a aderat la Conventia pentru eliminarea oricarei forme de discriminare rasiala in anul?

a. 1970
97. Conventia impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, a
fost adoptata
de Adunarea Generala a ONU la ?
b. 10 decembrie 1984
100. Dreptul de a nu fi discriminat este prevazut de ?

c. articolul 14 din Conventie
101. Libertatea de religie este garantata de?

b. articolul 9 al Conventiei
102. Abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele este prevazuta de?

c. Protocolul nr. 13 la Conventie
103. Protocolul nr. 6 la Conventie a fost incheiat la ?

c. Strasbourg

b. Vilnius

b. Strasbourg
106. Decizia camerei este comunicata reclamantului de catre?

c. grefier
107. Constituie limitari aduse dreptului la viata in sensul Conventiei ?

a. cauzarea mortii pentru asigurarea apararii oricarei persoane impotriva violenteii ilegale
108. Dreptul de a nu fi supus torturii si altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante
este prevazut de ?
109. Martorii, expertii si alte persoane pe care Camera sau presedintele acesteia se hotaraste sa ii

audieze sunt
citati de catre ?
d. Grefier
112. Dreptul la libertate si la siguranta este prevazut de ?

115. Dreptul la un proces echitabil este prevazut de ?

a. articolul 6 din Conventie
116. Sunt garantii acordate acuzatului intr-un proces penal ?
a. prezumtia de nevinovatie
118. Protectia domiciliului este prevazuta de ?
c. articolul 8 al Conventiei
119. Dreptul la imagine este prevazut de ?

b. articolul 8 al Conventiei
121. Cauza Moldovan c. Romaniei se refera la ?

b. protectia domiciliului
122. Protectia corespondentei este prevazuta de ?
a. articolul 8 din Conventie
123. Constituie ingerinte in art. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie) din Conventie ?

c. cauzarea sau permiterea poluarii de orice fel care aduce atingere dreptului persoanei de a se
bucura de domiciliul sau
124. Camerele Curtii constituie comitete pentru o perioada de?

c. nu se prevede o anumita perioada in Conventie
125. Dreptul la alegeri libere este prevazut de?

a. Protocolul nr. 1 la Conventie
126. Cauza Brumarescu c. Romaniei se refera la - alegeti varianta incorecta.

c. dreptul de a nu fi discriminat
127. Cauza Tanrikulu c. Turciei se refera la - alegeti varianta incorecta.

c. dreptul la imagine
128. In sfera protectiei vietii private intra - alegeti varianta incorecta.

c. dreptul de a nu fi discriminat
129. Protocolul nr. 7 la Conventie se refera la - alegeti vartianta incorecta.

c. dreptul la casatorie
130. Protocolul nr. 4 la Conventie prevede - alegeti varianta incorecta.

a. dreptul la un proces echitabil
132. In cazul in care o cauza adusa inaintea unei Camere ridica o problema grava
care priveste interpretarea Conventiei sau a protocoalelor la aceasta, sau daca solutionarea unei
probleme poate conduce la o contradictie cu o hotarare pronuntata anterior de Curte, Camera, poate?
a. sa se desesizeze in favoarea Marii Camere
133. Orice parte poate depunde in cazuri exceptionale o cerere scrisa de retrimitere a cauzei in fata
Marii Camere in termen de ?
b. 3 luni de la pronuntarea hotararii in fata Camerei
135. O parte poate cere interpretarea hotararii intr-un termen de ?

c. 1 an de la pronuntare
136. Se poate cere revizuirea hotararii intr-un termen de ?

b. 6 luni dupa ce partea in cauza a luat cunostinta de fapta care ar putea avea o influenta
decisiva prin insasinatura sa asupra cauzei
139. Nu constituie munca fortata potrivit Constitutiei Romaniei?

a. munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau
de libertateconditionata precum si serviciul militar
142. Regele Ioan fara de Tara a semnat Magna Charta Libertatum la ?

b. 12 iunie 1215
143. Preocuparile romanesti pentru definirea drepturilor si libertatilor fundamentale este

marcata inca de timpuriu de?
a. hrisovul emis in 1631 de Leon Voda Tomsa, domn al Tarii Romanesti
144. Formeaza “Charta internationala a drepturilor omului” urmatoarele documente?

a. Charta ONU, Declaratia universala a drepturilor omului si cele doua pacte din 1966

Grile Prot Internat A DR Omului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Prot Internat A DR Omului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile la disciplina: Protecţia internaţională a drepturilor omului

7. Ce semnificaţie are caracterul universal al drepturilor omului?

8. Ce semnificaţie are caracterul indivizibil al drepturilor omului?

9. Ce semnificaţie are imprescriptibilitatea drepturilor omului?

10. Ce semnificaţie are inalienabilitatea drepturilor omului?

20. Care este anul adoptării Declaraţiei Universale a Drepturilor

25. Ce caracter au soluţiile date de Comitetul Drepturilor Omului?

29. Unde se află sediul Curţii Penale Internaţionale?

36. Când a intrat în vigoare Convenţia Americană a Drepturilor

37. Care este sfera de opozabilitate a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului?

40. Unde se află sediul Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

47. Care sunt competenţele Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

51. Ce tip de competenţă are Curtea Americană a Drepturilor Omului?

60. Când a intrat în vigoare Carta Africană a Drepturilor Omului şi

63. Ce desemnează competenţa quasi-legislativă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi

67. Ce semnificaţie are competenţa contencioasă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi

69. În ce an a fost adoptată Carta Asiatică a Drepturilor

70. Unde se află sediul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?

71. Ce fel de organizaţie este Comisia Asiatică a Drepturilor Omului?

74. Când a intrat în vigoare Carta Arabă a Drepturilor

78. Care este organul decizional al Consiliului Europei?

80. Ce fel de organizaţie este Consiliul Europei?

82. Care este anul intrării în vigoare a Convenţiei Europeane a Drepturilor

83. Ce semnificaţie are caracterul obiectiv al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

87. Ce fel de tratat este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

88. Ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

89. În ce an a fost instituită Curtea Europeană a Drepturilor

90. În ce oraş se află sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului?

94. Câte tipuri de competenţă are Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

120. Ce denumire poartă instituţia Avocatului Poporului în legislaţiile ţărilor scandinave?

122. Ce obligaţii de informare are Avocatul Poporului?

123. Ce durată are mandatul Avocatului Poporului?

132. Ce acte juridice pot forma obiectul controlului de constituţionalitate?

146. În ce an a ratificat statul român Convenţia Europeană a Drepturilor

155. În ce situaţie prevăzută de Convenţia Americană a Drepturilor Omului va putea fi restabilită

157. Ce semnificaţie are politica de apartheid ca formă extremă de discriminare?

158. Ce regim antidemocratic de pe continentul african a devenit un sinonim universal al încălcării

160. În care dintre următoarele situaţii apare discriminarea rasială indirectă?

161. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la căsătorie?

164. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la muncă?

166. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la educaţie?

168. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la sănătate?

170. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la pace?

171. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la proprietate?

173. Cum este consacrat dreptul la un mediu sănătos în documentele internaţionale?

1.Cine a scris „L’esprit des lois”?”

2. Magna Carta Libertatum a fost dată de loan fără de

4. „Moţiunea de la Blaj” a fost adoptată de Adunarea

5. Constituţia din 28 iunie 1866 a fost inspirată din:

1. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost adoptată la:

2. Procesul elaborării drepturilor omului s-a afirmat la

3. Primul instrument juridic destinat protecţiei drepturilor

4. Sistemul drepturilor omului al Consiliului Europei are

5.Noua Curte Europeană a Drepturilor Omului a început

1. Carta Socială Europeană a intrat în vigoare la:

2. Actul final de la Helsinki a fost conceput ca un

3. Instituţia înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale

4. Declaraţia americană a Drepturilor şi îndatoririlor

5. Carta Africană privind Drepturile Omului şi Popoarelor

1. Articolul 20 din Constituţia României consacră:

2. Potrivit art. 146 şi 147 din Constituţia României,

4. Practica Curţii Constituţionale reprezintă:

5. Legea prevede că sentinţa dată poate fi atacată cu recurs