3Acidul clorhidric (HCl)

 
♦ Structură și compoziție
. Molecula sa este alcătuită din un atom de Cl și un atom de H legați printr-o
legătură covalentă simplă polară.

• Raport atomic: H : Cl = 1 : 1
• Raport de masă: H : Cl = 1 : 35,5

 
♦ Stare naturală
Acidul clorhidric se găsește liber în gazele vulcanice și în sucul gastric.
Sub formă de compuși (cloruri), putem enumera clorura de sodiu (NaCl) sub
formă de zăcăminte de sare gemă și în apele sărate, clorura de potasiu (KCl) și
clorura de magneziu (MgCl2).
 
♦ Metode de obținere
1. În industrie
a. sinteza din elemente
H2 + Cl2 → 2 HCl↑  
 
2. În laborator
a. Reacția clorurilor cu acizi tari
2 NaCl + H2SO4 → NaHSO4+ 2 HCl↑ (t<200grade Celsius)
 
 
♦ Proprietăți fizice
• gaz incolor cu miros înțepător;
• mai greu decât aerul;
• foarte solubil în apă (445 L de HCl în 1 L de apă).
 
♦ Proprietăți chimice
1. Acțiunea asupra indicatorilor.
În prezența acidului clorhidric culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:
Culoar
Indicator
e
 turnesol roşu
metiloranj roz
fenolftalei
incolor
nă
 
2. Reacția cu metalele
6 HCl + 2 Al → 2 AlCl3+ 3 H2↑ Reacția are loc atât cu soluții
2 HCl + Fe → FeCl2+ H2↑ concentrate, cât și cu soluții
2 HCl + Zn → ZnCl2+ H2↑ diluate de acid clorhidric
HCl + Cu → nu reacționează Datorită reactivității scăzute a
metalelor, acestea nu pot înlocui
HCl + Ag →nu reacționează
hidrogenul din HCl
4 HCl + 2 Cu + O2 → 2 CuCl2+ 2 H2O  
 
3. Reacția cu bazele (reacția de neutralizare)
HCl + NaOH → NaCl + H2O  
2 HCl + Ca(OH)2 → CaCl2+ 2 H2O  
 
4. Reacția cu oxizii bazici
2 HCl + CuO → CuCl2 + H2O  
6 HCl + Al2O3 → 2 AlCl3+ 3 H2O  
 
5. Reacția cu sărurile. Acidul clorhidric scoate din săruri acizii mai slabi
2 HCl + Na2CO3 → 2 NaCl + H2CO3 H2CO3 → H2O + CO2↑
2 HCl + FeS → FeCl2+ H2S↑  
 
5. Reacția de recunoaștere. Ionul clorură (Cl-) poate fi identificat prin precipitare
cu AgNO3:
HCl + AgNO3 → HNO3 + AgCl↓ precipitat alb brânzos
 
6. Reacții în stare gazoasă.
HCl + NH3 → NH4Cl clorură de amoniu (țipirig)
4 HCl + O2 → 2 Cl2↑+ 2 H2O  
 
♦ Utilizări
• în organismul uman (ușurează digestia, are rol antiseptic și activează unele
enzime);
• în laborator (recunoașterea carbonaților, obținerea acizilor, a hidrogenului sau a
unor cloruri etc.);
• în industrie (obținerea Cl, decaparea Cu, industria medicamentelor, a coloranților
etc.).