Ex 1: Avand in vedere ca cele 2 semiaxe au dimensiuni egale se poate observa faptul ca orbita este de

formă circulară (excentricitatea este nulă) pentru ambele valori ale lui theta_0:

Ex 2: Modificarea necesară: b = 500. Deoarece cele 2 semiaxe au dimensiuni diferite, traiectoria

satelitului este o elipsă (e = 0.9428 < 1). De asemenea, in acest caz apar diferente pentru cele 2 valori
diferite ale lui theta_0:

Ex 3: Pentru a obtine o excentritate de valoare 0.5 vom pastra neschimbata valoarea semiaxei mari si
vom rezolva ecuatia pentru a gasi valoarea semiaxei mici: b^2 = sqrt(a^2*3)/2 = 1300. Elipsa este
mult mai apropiata de o forma circulara decat in cazul precedent, unde valoarea excentritatii este
mult mai apropiata de 1, concluzionandu-se astfel ca orbita satelitului are o forma mai pronuntat
eliptica cu cat valoarea excentritatii este mai aproape de 1:
Si in acest caz se observa diferentele date de valoarea lui theta_0.

Ex 4: Pentru a avea o orbita circulara trebuie ca excentritatea sa fie aproape de 0, asadar a si b trebuie
sa fie aproximativ egale, deci vom alege b = 1490, pentru care e = 0.1153:

Ex 5: Se poate observa o simetrie pentru valorile pozitive si cele negative ale unghiului theta.
Programul calculeaza anomalia excentrica corespunzatoare punctelor de pe o orbita eliptica de tip
Kepler.
Ex 6: Din nou se alege b = 500. Se observa ca forma graficului s-a pastrat, insa excentritatea (masura
unghiului E ce se poate observa pe axa Oy) are valori mai mici fata de cea prezentata la exercitiul
anterior. Acest fapt se datoreaza faptului ca excentritatea nu mai este nula.

Ex 7: b = 1300 ( ca la ex 3). Excentritatea va fi aproximativ 0.5 deci valorile pentru anomalia excentrica
vor fi aproximativ jumatate din cele de la ex 5 (unde e = 0):

Ex 8: Alegem b = 1490. Se poate observa din nou ca forma graficului pentru E se pastreaza, dar se
modifica valorile, in acest caz fiind aproximativ egale cu cele de la ex 5 (ceea ce este de asteptat,
deoarece o orbita circulara presupune o excentritate cat mai aproape de 0 – iar la ex 5 aceasta a fost
0):
Ex 9:

Nu am avut nimic de schimbat, codul construieste graficul care trebuie.

Ex 10: Pentru a rezolva cerinta trebuie sa se modifice intervalul de valori pentru variabila h de la linia
12, astfel: h=[1500:5000]*10^3:

Ex 11: Se modifica aceeasi variabila h ca mai sus: h=[5000:10000]*10^3:

Avand in vedere cele 3 grafice se poate concluziona ca: altitudinea satelitului influenteaza durata unei
rotatii complete atfel: cu cat acesta este mai sus, cu atat va dura mai mult sa efectueze o rotatie
completa.

Ex 12:

Codul initial indeplineste cerinta, nu trebuie adusa vreo modificare.

Ex 13: Se modifica variabila h: h=[1500:5000]*10^3;

Ex 14: Se modifica variabila h: h=[5000:10000]*10^3;

Se poate observa ca viteza de rotatie scade cu cresterea altitudinii.

Ex 15: Viteza satelitului in functie de pozitia elipsei:

Viteza satelitului in functie de anomalia reala:

Ex 16: Modificarea este deja facuta, deoarece in codul original b = a/3.