Ministerul Educației și Cercetării

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Biologie și Geoștiințe

Proiect Individual
Tema : Monitorizarea reliefului din raionul Fălești

A Elaborat : Moraru Patricia

Verificat : Bunduc Tatiana

Chișinău, 2022
 Cuprins :
1.Amplasarea Geografică
1.1 Poziția Geografică
1.2 Limitele
2. Cadrul Natural
2.1 Geologia
2.2 Clima
2.3 Hidrologia
2.4 Vegetația
2.5 Învelișul de Sol
2.6 Activitatea Umană
3.Relieful
3.1 Analiza Morfografică
3.2 Culmile și platourile interfluviale
3.4 Văile
3.5 Analiza Morfometrică
4. Procesele geomorfologice.
4.1 Procese Gravitaționale
4.2 Procese Fluvio-denuționale
4.3 Procese Carstice

Bibliografie
1.Amplasarea Geografică
1.1 Poziția Geografică

Raionul Fălești este situat în parte de Nord-Vest a Republicii Moldova, la o distanță de 125 km
de la capitală – municipiul Chișinău. Centrul raional este orașul Fălești.
În partea de Nord raionul Fălești se mărginește cu raionul Glodeni, la Nord-Est – cu municipiul
Bălți și raionul Sângerei, la Sud – cu raionul Ungheni. Partea de Vest se mărginește cu România.
Pe teritoriul raionului de-a lungul râului Prut este situată rezervația științifică ,,Pădurea
Domnească”
Suprafața raionului: teritoriul raionului Fălești ocupă o suprafață de 1.072 km2.

1.2 Limitele
Hotarele raionului se învecinează cu teritoriul României (judeţele Iaşi şi Botoşani).
2. Cadrul Natural
2.1 Geologia

Raionul Făleşti are un relief de cîmpie deluroasă , fragmentată de rîpe.

După caracterul reliefului, teritoriul raionului se poate de clasificat în 3
zone: zona de Codru , Stepa de Bălţi , zona de Prut.

Către zona de Codru se atribuie partea de Sud - Est a raionului, care se mărgineşte de codrii de
nord,unde înălţimea reliefului ajunge la 388 m. (Movila Măgurii). În această zonă, relieful este
deformat de mari alunecări de teren.

Către zona de Stepă a Bălţului, partea de Nord – Vest a raionului, se caracterizează cu un relief
mai liniştit. De la platoul central, pe care trece cumpăna apelor rîurilor Prut şi Nistru, la Sud –
Est se întinde o creastă care iese la r.Prut în zona raionului Ungheni. Ea desparte zona de stepă a
Bălţului de cea a zonei Prut unde se observă o nivelare a reliefului cu micşorare în
direcţiar.Prutşi trecerea treptată în luncă în partea de Nord –Vest.

2.2 Clima

Condiţiile climaterice se caracterizează prin mişcarea generală a maselor de aer atmosferic de la

Vest spre Est. Clima este temperat continentală.

2.3 Hidrologia

Pe teritoriul raionului Fălești sunt amplasate 133 sonde acvatice, din care se exploatează 65
unități iar 68 sonde acvatice nu sunt exploatate, inclusiv în rezervă 30 unități.
 Numărul sondelor acvatice conservate constituie 36 de unități și 2 sonde sunt în construcție.
Acestor sonde urmează să li se elibereze AMFSA.
Starea tehnico-sanitară a sondelor acvatice care sunt exploatate este satisfăcătoare. Zonele de
protecție sanitară la sondele acvatice se respectă, zonele de protecție sanitară de regim strict sunt
îngrădite, 80% din sonde sunt dotate cu dispozitive de reglare automată a nivelului de apă.
Evidența apei consumate este organizată conform contoarelor de apă la 80% din
consumatori și indirect, conform energiei electrice consumate – 20% consumatori.
Apa din sondele acvatice se folosește strict pentru necesitățile menajere și în procesele
tehnologice la întreprinderile din raion.

Pe teritoriul raionului sunt amplasate 294 obiective acvatice cu suprafața totală de 2631 ha,
inclusiv bazine amplasate pe cursul apelor – 198 unități și lateral – 196 unități.
Sunt atribuite în folosință separată în baza deciziilor consiliilor locale prin contract de arendă
– 177 bazine acvatice.
După modul de folosință bazinele acvatice se clasifică:
170 – piscicole
7 – irigare
117 complex.
Starea tehnică a barajelor la 282 bazine – satisfăcătoare, 12 – avariat.
Starea bazinelor - 53 cu vegetație si 212 – înnămolite.
Zonele și fâșiile riverane de protecție a obiectivelor acvatice se respectă.
Fântânile de pe teritoriul raionului Fălești sunt în număr de 8023, dintre care, au fost amenajate
7566.
Numărul izvoarelor este cu mult mai mic- 41 și amenajate- 35
În privința râurilor, râulețelor și pârâielor, pe teritoriul raionului Fălești sunt în număr de 12 și se
întind pe o suprafață de 130 km în intravilan și 290 km în extravilan
Măsuri de ameliorare întreprinse pe
Denumirea Lungimea, km parcursul anului 2018 (indicaţii,
Nr. Localitatea
sursei de apă (intravilan/extravilan acţiuni şi instituţiile care au
contribuit la realizarea lor)
1 2 3 4 5
Lichidarea gunoiului depozitat in albia
1 s.Soltoaia r.Soltoaia 3,6/25,9
riului cu implicarea elevilor si profesorilor.
s.Catranic- Amenajarea cu panouri informative,
Sarata Noua- curățirea zonei de protecție cu implicarea
r.Girla Mare 19,2/59,3
Sarata Veche- elevilor școlilor și locuitorilor acestor
2 Scumpia localitați.
Evacuarea deseurilor acumulate pe malul
s.Chetris r.Calmatui 2,0/2,2 riului cu implicarea angajatilor primariei si
3 elevilor.
s.Beleuti- Salubrizarea albiei riului cu implicarea
r.Ciulucul Mare 4,7/23,3
4 Pompa locuitorilor localitaților.
S-au efectuat lucrari de salubrizare pe
s.Pietrosu r.Ciulucul Mic 9,0/8,1 malurile piraiaselor cu participarea
5 localnicilor si elevilor.
 s.Ciuluc- r.Ciulucul de Curățirea albiei și zonei de protecție cu
5,6/18,0
6 Glinjeni Mijloc participarea elevilor școlii.
s.Moldovanca- Salubrizarea zonei de protectie cu
Navirnest- r.Sovatul Mic 19,2/38,3 participarea elevilor si angajatilor
7 Pruteni primariei
s.Ilenuta-
Pinzareni Evacuarea deseurilor din albia riurilor cu
Sovatul Mare 19,9/54,4
Albinetul participarea elevilor, localnicilor
8 Vechi-Pruteni
s.Hiliuți- r.Răuțel 7,9/4,9 Curățirea albiei și zonelor de protecție a
Răuțel riului pe lungimea de 8,6 km de catre elevi
9 si profesori.
s.Chetriș- r.Camenca 17,2/21,7 Instalarea semnelor informative privind
Hîncești- protectia apelor, curățirea albiei și zonelor
Drujneni- de protecție cu participarea elevilor și
10 Pruteni locuitorilor acestor localitați.
s.Obreja – r.Obreja 11,5/8,1 Curațirea albiei și zonelor de protectie cu
Moldovanca- implicarea elevilor școlilor, locuitorilor
Năvîrneț- acestor localități, angajatii primariei.
11 Pînzăreni
s.Egorovca- Instalarea panourilor informative privind
Falestii Noi- protectia mediului, curățirea albiei și
or.Falesti zonelor de protecție a riului cu participarea
r.Sovatul de Jos 10,2/25,8
Năvîrneț - lucratorilor DPGLC or.Falesti, elevilor din
Albinetul institutiile de invatamint, serviciile publice
12 Vechi- Pruteni desconcentrate.
Total   12  130/290  

Mai jos voi descrie obiectul analizat la teza de licență

CARACTERISTICA GENERALĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC CAMENCA

Râul Camenca este unul dintre cei mai mari afl uenți ai r. Prut de pe teritoriul Republicii
Moldova, având și cel mai mare bazin de recepție . Bazinul hidrografi c Camenca este amplasat
în cursul mediu a r. Prut, cuprinzând practic în totalitate unitatea naturală Câmpia Prutului de
Mijloc, fi ind amplasat în partea de nord-vest a țării. Suprafața totală a bazinului este de 1236,9
km2 (tab. 2). Lungimea totală a r. Camenca este de 108,5 km
Râul Camenca izvorăște la 3 km nord de s. Borosenii Noi și se revarsă în r. Prut, de pe malul
stâng, la 466 km de la gura acestuia, la 1,5 km spre sud de s. Pruteni. Căderea totală este de 136
m, panta medie – l,5‰, coefi cientul de meandrare – 1,6 (Resursele acvatice, 2007).
Afluenții principali de stânga a r. Camenca sunt:

 r. Șovățul Mic (cu lungimea de 43,8 km)

 r. Căldărușa (41,1 km)
 Glodeanca (30,7 km)
  Șovățul Mare (26,5 km)
 r. Camencuța (20,6 km)

Bazinul este situat în limitele Câmpiei Prutului de Mijloc. Are o formă neregulată, în cursul
inferior este dezvoltat numai pe partea stângă, asimetric, alungit de la nord spre sud-est
Cotele de altitudine ale cumpenei de apă depășesc în majoritatea cazurilor valorile de 150 m.
Cotele maxime înregistrate în cadrul bazinului sunt Movila Țighira cu 265,1 m (Pădurea Cajba –
interfl uviul dintre râurile Căldărușa și Camencuța) și 266,5 m (Pădurea Derenea – interfluviul
dintre r. Camenca și r. Ciuhur). Cotele minime, sub 50 de m, se înregistrează în cursul inferior al
r. Camenca, în lunca inferioară, în perimetrul satelor Hâncești și Pruteni.
Lungimea liniei cumpenei de apă este de 176 km, coefi cientul dezvoltării cumpenei – 1,42,
lungimea bazinului – 60 km, lățimea medie – 20 km, coefi cientul de lățime – 0,34 (Resursele
acvatice, 2007). Relieful este deluros, în amonte de s. Balatina formele negative de relief se
manifestă prin vâlcele lungi și adânci, cu versanți abrupți și cumpene de apă ascuțite; în aval de
s. Balatina râul curge prin valea r. Prut. Înălțimea medie a bazinului este de 137 m

Figura 1. Poziția Geografică a răului Camenca

 Fig. 2 Afluenții Principali ai bazinului Camenca

Structura geologică și condițiile hidrogeologice

Structura geologică a bazinului este reprezentată prin 3 etaje sedimentare principale, care se afl
orează la suprafață – volânian-sarmațian, basarabian-sarmațian și chimerian .
În profil vertical, structura geologică este formată din sedimentele fundamentelor cristaline de
vârstă arhaică, paleozoică, mezozoică și cainozoică, având o așezare monoclinală cu înclinare
spre sud și sud-vest.
În prezent principala sursă centralizată de apă din sectorul dat sunt apele subterane din grupul
mezozoic. Grupul mezozoic este reprezentat prin secțiuni superioare ale sistemului cretacic, în
componența căruia se găsesc doar sedimente ale nivelului cenomanian, cu o pronunțată așezare
stratigrafi că în discordanță pe suprafețele de denudație cu roci siluriene din grupul paleozoic.
Sedimentele nivelului cenomanian se subdivizează în trei părți, dintre care cea de jos
(cenomanianul inferior) este compus din roci silicioase, cel mediu – din roci carbonatice și cel
superior – din tripoli silicios. Aceste două părți se referă la subetajul cenomanianului superior.
Din punct de vedere litologic secțiunea sedimentelor subetajului cenomanianului inferior se
încep cu conglomeratele de culoare gri-verzuie, nisipuri cuarțoase-glauconite cu roci
fărâmicioase de vârstă paleozoică. Mai sus sunt așezate spongiolitele de culoare gri și gri închis,
marne silicioase și nisipuri glauconitice. În cadrul acestora se întâlnesc intercalații de nisipuri cu
o grosime de 1-2 m. Ca material de ciment servește opalul și calcedonitele. Mărimea totală a
sedimentelor este de 60 m. Partea superioară a secțiunii depozitelor cenomanianului inferior sunt
reprezentate prin nisipuri cuarțoase-glauconitice; datele privind adâncimea dislocării părții
superioare a lor sunt foarte contradictorii: cota absolută în regiunea s. Petrușeni este de 0 ÷ +10;
s. Mălăiești – +38; și de la +2 Figura 9. Structura geologică Camenca Camenca Șovățul Mare
Șovățul de Jos Obreja Șovățul Mic Glodeanca Caldarusa Camencuta 0 3 6 9 12 1,5 km Legenda
Corpuri de apă-râuri Limitele bazinelor corpurilor de apă Structura geologică Basarabian-
Sarmatian Volinian -Sarmatian Chimerian până la + 27 în regiunea s. Șapte Bani

Condițiile hidrogeologice

Condițiile hidrogeologice sunt strâns legate de structura geologică din regiune. În plan regional –
bazinul hidrografi c Camenca face parte din baz inul artezian Moldovenesc.

În cadrul bazinului sunt prezente următoarele complexe și orizonturi acvifere: Complexul acvifer
al sedimentelor antropogene (cuaternar) se utilizează pe larg de către populație în scopuri
potabile și necesități menajere prin captarea izvoarelor și fântânilor, însă ca sursă principală de
alimentare cu apă a complexului nu poate servi, deoarece rezervele de apă sunt neînsemnate,
uneori poluate.
 Orizontul acvifer al sedimentelor sarmațianului mediu este răspândit pe întreg teritoriu și este
atribuit intercalațiilor de nisip cu grosime mică (0,3-0,7 m) cu caracter lenticular.
Apele subterane ale orizontului acvifer se întrebuințează pe larg de către populația locală
pentru necesitățile menajere prin captarea izvoarelor și fântânilor, însă ca sursă principală de
alimentare cu apă a complexului nu poate servi, din cauza răspândirii sporadice a acesteia și a
debitelor mici (0,03-0,1 l/s). Apele subterane ale orizontului se deosebesc prin mineralizare și
duritate ridicată. Orizontul acvifer al sarmațianului inferior este răspândit pe întreg teritoriu și
este reprezentat prin calcare oolitice și crustacee organogene, calcare argiloase, marne și argile.
Mărimea totală a orizontului acvifer după datele sondelor exploatate în s. Gălășeni și în satele
din apropiere constituie 25-35 m, grosimea efectivă până la 10-15 m. Apele din orizontul acvifer
a sarmațianului inferior sunt sub presiune, a cărei valoare atinge 5 m. Orizontul acvifer se
caracterizează prin debite mici: debitele specifi ce ale sondelor exploatabile de pe teritoriu,
situate la 3 km sud-vest de r-ul Râșcani constituie de la 0,0028 până la 0,0071 l/sec. Sondele,
forate în valea râului Camenca în sectorul Alexandrești, amplasate la 6 km spre sud-vest de r-ul
Râșcani, s-au dovedit a fi practic lipsite de apă. Însă, se deosebește orizontul acvifer în intervalul
altitudinilor absolute de + (81,4-61,4 m) cu o viteză de fi ltrație etajată de la 0,3 până la 0,19
m/24 ore. Acest orizont acvifer din regiunea lucrărilor se exploatează în comun cu cel
cenomanian.

2.4 Vegetația

Vegetația forestieră a raionului o constituie: salcîmul, stejarul, salcia, plopul, etc.

Tufari şiarbuşti: porumbele, măcieş. Sînt masive de pădure, în special rezervaţia Pădurea
Domnească, masive de pădure în primările Izvoare şi Risipeni, Albineţul Vechi şi Petrosu.
În iazuri se creştepeşte ca: "tolstolobic", "belîiamur", carp, caras ş.a.

Un interes deosebit prezintă RezervaţiaŞtiinţifică "Pădurea Domnească" care îşi are începutul pe
teritoriul raionului Glodeni , partea amplasată pe teritoriul raionul Făleşti fiind reprezentată de
animale rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, bîtlanul galben, egreta mare.
De asemena prezintă interes şi dumbrava de la Călineşti, unde sînt copaci cu înălţimea unora
pînă la 35 metri.
Gradul de împădurire a raionului constitue 12,00 %.
Potrivit Regulamentului privind clasificarea pădurilor pe grupe și categorii funcționale
(Hotărârea Guvernului nr.1008 din 30.10.1997) pădurilor sunt atribuite în exclusivitate funcției
de protecție a mediului înconjurător și se clasifică în următoarele categorii funcționale:
1.Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor – 8589,00 ha;
2.Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici – 545,22 ha;
3.Păduri cu funcții de recreere – 5,24 ha;
4.Păduri de importanță științifică și de conservare a genofondului și ecofondului silvic –
3595,00 ha.
 2.Starea fondului ariilor naturale protejate de stat
1.Sector botanic ,,Călineștii mici” – este amplasat la Sud-Est de s.Călinești pe o suprafață de
7,0 ha, parcela 46, subparcela 4 și este reprezentat cu o vegetație forestieră bogată. Se întreține și
se exploatează în corespundere cu Regimul ariilor naturale protejate de stat, se efectuează
intervenții silvice de protecție, sunt instalate borne și panouri informative .

2.Rezervație peisajeră ,,Izvoare-Risipeni” – se extinde pe o suprafață de 1162,00 ha între satele

izvoare și Risipeni, parcelele 30-33; 36-38; 61-69; 72-73; 75-76. Se întreține și se exploatează în
conformitate cu Regimul rezervațiilor peisajistice, se efectuează intervenții silvice de protecție,
sunt instalate borne, panouri informative, graurnițe.

3.Monument al naturii – este reprezentat de un arbore secular de specie stejar pedunculat, este
amplasat în trupul de pădure Caiuceni-Nîagornoe, parcela 38, subparcela 2, cantonul nr.10.
Arborele are o vârstă de circa 400 ani.
Teritoriul este îngrădit cu lanț de metal, este instalat panou informativ. Se întreține și se
exploatează în corespundere cu regimul ariilor naturale protejate de stat.

4.Rezervația științifică ,,Pădurea Domnească” – a fost constituită în anul 1993. Este cea mai
bătrână pădure de luncă și una din cele mai vechi din Europa. Pe sectorul raionului Fălești ocupă
lunca râului Prut, satele Chetriș, Călinești, Hîncești și Pruteni, ocupă o suprafață de 2431,00 ha.
Variația speciilor floristice și faunistice confirmă importanța ca depozit natural al genofondului
floristic și faunistic, folosirea lui în scopuri științifice, ecologice, culturale și creative.
Se întreține și se exploatează în corespundere cu prevederile Legii privind fondul ariilor naturale
protejate de stat.

Vegetație
Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de
scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și
nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile
inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt
influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai
joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în
care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel
este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor
Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și
alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori,
s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.

Vegetație Forestieră
Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul
următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) – 1622 ha (33%), salcie (Salix) – 400
ha (8%), arțar (Acer) – 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) – 105 ha (2%), ulm (Ulmus) – 25 ha
(0,5%), conifere – 25 ha (0,5%).
În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de
păduri: răchitișurile (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix
cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); sălcișurile (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină
Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus
laevis); plopișurile (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri
de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb – Populus alba,se întâlnește plop negru –
Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); ștejărișurile (ocupă suprafața
de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt
exemplare solitare de frasin – Fraxinus excelsior, tei pufos – Tilia cordata, plop alb – Populus
alba, salcie albă – Salix alba, ulm – Ulmus laevis).
Vegetația Pajiștilor
S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcție de
regimul de umeditate, troficitate, salinitate ș.a., s-au format comunități de plante cu o diversitate
pronunțată: pajiștele de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din specii de
plante ultrahigrofite –Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria
maxima, higrofite - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre,
Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); pajiștele de lunca propriu-
zise ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia
repens); pajiștele de luncă halofite (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia
distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); pajiștele de luncă neinundabilă ( a fost evidențiate
următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria
vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale,
Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica
officinalis, Phleum phleoides).
Vegetația Acvatică
Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este
lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație
reprezintă forme destul de variate.
În cadrul Bazinului Camenca se amplasează următoarele tipuri de vegetație
Sunt reprezentate prin ecosistemele ierboase (289,9 km2 sau 22,1%) și cele silvice (144,6 km2 sau
11,0%)

Ecosistemele ierboase sunt reprezentate de vegetație de luncă halofi tă cu Puccinellia distans, Polygonum
aviculare și Juncus gerardi, răspândită în luncile râurilor și vegetație de stepă propriu-zisă cu Stipa
lessingianam, Stipa pulcherrima, Stipa capillata și Festuca valesiaca, ce se întâlnesc pe pantele versanților
(Gh. Postolache, 1995) o suprafață de.

Ecosistemele silvice sunt reprezentate prin păduri de luncă (zăvoaie) cu salcie, plop și stejar (Rezervația
Naturală „Pădurea Domnească”); păduri monodominante de stejar (Quercus robur) cu cireș (Cerasus
avium), care sunt reprezentate printr-un masiv compact de peste 14 km2 , amplasat pe interfl uviul
Camenca-Căldărușa. Restul vegetației forestiere (dintre interfluviile Glodeanca-Șovățul Mic Șovățul
Mare) sunt reprezentate prin plantații forestiere, ce nu prezintă valoare ecologică.

Fig.3 Ecosistemul Natural în cadrul Bazinului Camenca

 2.5 Învelișul de Sol
Structura solurilor este complicată şi se deosebeşte prin diferite tipuri de sol. Cele mai răspândite
sîntciornoziomuri tipice şiobişnuite, care ocupă 63 % din toate terenurile arabile.

Pe teritoriul raionului, conform factorilor geomorfologici şi diversităţii solurilor se evidenţiază

trei zone
pedo-geografice :
- zona Prutului de mijloc;
- zona de stepă a Bălţului;
- zona de Codru;

Suprafața totală a raionului Fălești constituie 107259.57 ha, dintre care:

Terenuri agricole – 54169.74 ha
Terenuri arabile – 51852.00 ha
Plantații multianuale – 2214.90 ha
Păduri – 13913.00 ha
Pășuni 17439.03 ha.

Suprafața terenurilor este complexă și se caracterizează prin diferite tipuri de sol, cele mai
răspândite sunt cernoziomurile tipice și obișnuite, care ocupă 63% din terenurile arabile.
Teritoriul raionului este situat la intersecția a 2 zone geomorfologice – stepa Bălțului si zona
de centru.

În cadrul bazinului hidrografi c Camenca predomină cernoziomurile, cu o ponderea de 66, 6%

din toată suprafață, inclusiv cernoziomurile argiloiluviale (32,2%), cernoziomurile tipice
(32,0%), cernoziomurile carbonatice (2,1%) și cernoziomurile solonetizate (0,3%).
Printre alte tipuri de soluri se evidențiază solurile aluviale (17,8%). Deosebirile teritoriale
dintre caracteristicele climatice, litologice, vegetației și a altor factori au determinat apariția unor
deosebiri spațiale în structura în velișului de soluri
Solurile degradate ocupă 25,8%, inclusiv cele moderat și puternic erodate dețin 5,4%, iar
solurile afectate de alunecări de teren constituie 10,7%.
 2.6 Activitatea Umană

Structura administrativ-teritorială Raionul Făleşti are 76 localităţi, inclusiv oraşe - 1, localităţi

din componenţa oraşului-1, sate (commune) - 32, localităţi din componenţa satelor (comunelor) -
74.

Raionul Făleşti este constituit din 33 primării, (Făleşti, Albineţul Vechi, Bocani, Catranîc,
Călugăr, Călineşti, Chetriş, Ciolacu Nou, Egorovca, Făleştii Noi, Glinjeni, Hînceşti, Horeşti,
Hiliuţi, Ilenuţa, Işcalău, Izvoare, Logofteni, Mărăndeni, Musteţa, Natalievca, Năvîrneţ, Obreja
Veche, Petrosu, Pînzăreni, Pîrliţa, Pompa, Pruteni, Răuţel, Risipeni, Sărata Veche, Scumpia
Taxobeni ) în care sunt incluse 76 de localităţi cu teritoriul de la 18,4 km² la 62,5 km². În
componenţaoraşuluiFăleşti a fost inclusă, cu statut de localitate: - Fabrica de Zahăr.

Situaţia social-economică a raionului. În raionul Făleşti la situaţia actuală activează 12977agenţi

economici, inclusiv: · 10755 – gospodării ţărăneşti 1109 - întreprinderi individuale · 1113 –
persoane juridice (499 – SRL, 24 – SA, 590 - alte forme organizatorice)
Domeniile principale de activitate sunt: comerţul, prestări de servicii, transportul, construcţiile,
farmaceutica, agricultura etc. Industria grea a raionului este reprezentată de către 6 întreprinderi :
SA „Protos”- producerea ţevilor, prestări servicii; SA „Prut-80”- utilaje,echipamente de
prelucrare a lemnului ,maşini,articole din metal ,SA „Uzina de maşini de Salubritate”-
echipamente si utilaje pentru întreţinerea drumurilor şi de construcţie, sisteme de
irigare,metalşiconstrucţii, SA
„Întreprinderea Specializată de Reparaţie a Tehnicii”- reparatia tehnicii agricole, a tractoarelor,
reparatia sistemelor de alimentare a motoarelor Diesel; SRL „Agas- Ros”- comerţ, prestări
servicii, confecţii metalice; SRL „Metalgros”- prestări servicii, confecţii metalice.

Industria uşoară a raionului Făleşti este reprezentată de 7 întreprinderi, 6 dintre care sunt cu
capital străin: ÎCS ,,Marthatex”- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, articole textile; ÎCS
“Textre” SRL - fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, articole textile; ÎCS ,,Romina Cablaggi”
SRL - asamblarea cablurilor electrice pentru automobile; ÎCS „Plastic-Manufacturing” SRL -
asamblarea jucăriilor; ÎSC „Gabriedil”- servicii de construcţii, instalarea, reparaţia utilajului
pentru ÎCS ,,Romina Cablaggi” , SRL ,,Belig-Service”- articole textile; ÎCS „Excel
Manufacturing” SRL- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, articole textile. Industria
prelucrătoare a raionului Făleşti, este reprezentată de ÎM ,,Sudzuker – Moldova” din
oraşulFăleşti care se specializează în fabricarea zahăruluişi întreprinderea SA „Mold- Nord”
Fabrica de Vinuri Făleşti.

3.Relieful
4. Procesele Geomorfologice

Raionul Fălești este situate pe Placa Moldovenească care este situată pe panta de sud-vest
a Platformei Europei de Est. Unitatea tectonică are o vârstă de 3,5 – 1,2 mld ani și este
considerată platformă veche datorită manifestărilor tectonicomagmatice Belomorian-Kareliene
care s-au consolidat în Precambrian.

Structura geologică a Raionului constă din fundamentul cristalin care este format din roci
magmatice de vârstă precambriană cum sunt: granitele, magmatitele, gabro-noritele etc. și stratul
sedimentar format din straturi de roci de diferită vârstă. Straturile sedimentare sunt așezate cu o
înclinație sud-vestică astfel încât în regiunea Depresiunii Predobrogene fundamentul cristalin se
adâncește la circa 2000 m sub stratul sedimentar. În straturile sedimentare se concentrează rocile
din Etajul Sarmațian cu vârstă de circa 5 mil. de ani: argile, nisipuri, calcare, marne și calcare
recifale. Insular pe teritoriul raionului se găsesc depozite aluviale ale teraselor râului Prut din
Secția Pliocen cu vârstă de circa 7 mil. de ani.

În istoria evoluției paleogeografice a teritoriului putem evidenția câteva etape esențiale:

1. Formarea Plăcii Moldovenești în era Precambriană, perioada în care zona trece prin faza de
dezvoltare geosinclinală, trecând prin mai multe stadii.
Cel final este consolidarea completă a geosinclinalului cu formarea plăcii din partea de sud-est a
Platformei Est-Europene.
2. Etapa a doua este marcată de numeroase transgresiuni și regresiuni marine în era Paleozoică.
3. Etapa a treia de evoluție geologică este influențată de mișcările orogenice ale Lanțului
Alpino-Himalayan care, provocând ridicările teritoriului din limitele sudice ale platformei, au
influențat transgresiunile marine peste Placa Moldovenească. În cele din urmă, s-au creat condiții
de formare a rocilor învelișului sedimentar neogen.
4. Etapa a patra reprezintă evenimentele care s-a produs în neogenul superior – instaurarea
regimului continental ca consecință a orogenului Carpatic. În etapa dată s-a inițiat formarea
rețelei hidrografice actuale și s-au activizat procesele de eroziune.
5. În cele din urmă, se evidențiază cea de-a cincea etapă a evoluției ce s-a inițiat în cuaternar și
continuă până în prezent. În această perioadă are loc modelarea reliefului actual și formarea
rocilor loessoidale. Placa Moldovenească pe care este situat raionul conține numeroase complexe
de roci după cum este menționat mai sus.

Cele mai vechi formațiuni geologice sunt cele precambriene. Pe teritoriul raionului aceste roci
sunt localizate la adâncimi de sute de metri sub stratul sedimentar de vârstă mai tânără. Baza
complexului cristalin de roci este format din gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit-amfibolice.
Peste aceste straturi străvechi s-a depus un strat de roci cu conținut sporit de calciu. Etajul
superior al formațiunilor precambriene constituie roci cu conținut ridicat de aluminiu – gnais,
granit, cordierit, biotit, silimanit și leptite. Formațiunile paleozoice sunt reprezentate de roci
terigene și anume: gresii, aleourolite și argilite. Din categoria formațiunilor mezozoice pe
teritoriul raionului se întâlnesc doar sedimentele cretacicului superior la adâncime de sute de
metri: aleurite, nisipuri glauconitice, calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de cremene,
cretă, tripoli etc

Cele mai recente formațiuni geologice din raionul Fălești sunt cele cainozoice reprezentate de calcare
rifogene, calcare oolitice, calcare detritice, nisipuri, argile. Cele mai tinere depuneri sunt formațiunile
antropogene sau cuaternare: depunerile aluviale, deluviale și eluviale. Solurile actuale ale raionului s-au
format în holocen.
Teritoriul raionului se extinde pe Câmpia Bălților și Câmpia Prutului de Mijloc. Complexul de factori
care au modelat aspectul actual al reliefului din zonă au contribuit la diferențierea diverselor formațiuni
morfolitogenice pe teritoriul Făleștiului, dintre care putem evidenția câmpia deluroasă puternic
fragmentată cu un sistem subsecvent de văi. După cum este menționat mai sus, relieful actual a
teritoriului a început să se formeze după retragerea Mării Sarmatice și instaurarea regimului continental.
La interacțiunea proceselor endogene și exogene s-a produs modelarea stratului superior al scoarței
terestre. Mișcările epirogenice au contribuit la retragerea mării de pe teritoriul actual al raionului.
Mișcările de ridicare mai intensă au contribuit la adâncirea albiilor râurilor.
Teritoriul raionului Fălești a fost supus proceselor de eroziune intense în urma formării rețelei
hidrografice din zonă.
Eroziunea fluvială a fost susținută de alunecările de teren, surpări și rostogoliri, precum și de procesele
carstice.
După specificul morfometric, alcătuirea geologică, istoria formării și procesele de morfogeneză, teritoriul
raionului Fălești este situat în Regiunea podișurilor și câmpiilor Moldovei de Nord. Câmpia Prutului de
Mijloc înregistrează valori mari ale energiei reliefului care în prezența rocilor argilo-nisipoase și a altor
factori favorizează dezvoltarea alunecărilor de teren din regiune

Procese Gravitaționale Identificate :

Alunecări de Teren

Degradarea Terenului
Cauze : Defrișarea pădurilor ,amplasarea unei surse de apă ( un rîuleț) și acești factori au
contribuit la degradarea terenului respectiv
Autor poze : Moraru Patricia
 Concluzii :

Concluzii Raionul Fălești este o regiune ce ascunde o bogată istorie geologică.

Teritoriul a trecut prin diferite etape de evoluție și dezvoltare în componența Plăcii
Moldovenești. Începând cu era Arhaică, teritoriul dat a acumulat o adevărată
comoară subterană reprezentată de roci și minerale utile, resurse de apă și, în final,
cel mai valoros component al mediului geografic – solul. Așezarea geografică a
condiționat aspectul actual al condițiilor de climă, și influențează în continuare alte
aspecte fizico-geografice. Cunoașterea ținutului natal este un prim-pas spre
dezvoltarea atitudinii responsabile față de componentele naturii și cheia spre
valorificarea rațională a resurselor mediului natural.

Vă mulțumesc pentru Atenție !

 Bibliografie :

1.Anuarul IPM(Inspecția pentru Protecția Mediului) Fălești - 2019.Fălești:Statistică 2019

2.Anuarul IPM( Inspecția pentru Protecția Mediului) Fălești -2021.Fălești.:Statistică 2021

Surse internet

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_F%C4%83le%C8%99ti
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83le%C8%99ti
3. https://falesti.md/index.php/primaria.html
4. http://www.cr-falesti.md/index.php/raionul-falesti/pasaportul-raionului