Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCM C.04.04-2015
NCM C.04.04-2015
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
C.04.04
CONSTRUCȚII CIVILE
NCM C.04.04:2015
Pardoseli
EDIŢIE OFICIALĂ
Pardoseli
Preambul
II
NCM С.04.04:2015
Cuprins
III
NCM С.04.04:2015
IV
NCM C.04.04:2015
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Exigenţe funcţionale
Pardoseli
Functional requirements
Floor
Функциональные требования
Полы
Data punerii în aplicare:
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul normativ în construcţii cuprinde principii şi detalii de proiectare ale pardoselilor clădi-
rilor industriale, civile, publice, administrative, sportive, sociale şi depozitelor.
1.2 Prevederile prezentului normativ prevăd alegerea soluţiilor constructive pentru pardoseli,
funcţie de destinaţia spaţiilor şi de condiţiile specifice de exploatare ale acestora. În clădirile civile,
pardoselile trebuie să fie elastice, netede (dar nu alunecoase), durabile, rezistente la umeditate, uşor
de curăţat, estetice. Pardoselile din clădirile industriale trebuie să posede rezistenţăsporită la lovituri,
abraziuni, trebuie să fie etanşietabile, ignifuge, iar pentru unele secţii de producere – rezistente la
substanţe chimice. Pentru încăperile dotate cu calculatoare este foarte important ca pardoselilor să li
se asigure o protecţie anti-praf, anti-scintilaţieşi conductibilitate electrică.
2 Referinţe normative
2.1 Lista documentelor normative la care se fac referinţe în prezentul normativ:
3 Termeni şi definiţii
3.1 În prezentul normativ se aplică următorii termeni şi definiţii:
- pardoseală: este un ansamblu de elemente de finisaj, nestructural, care asigură posibilitatea circu-
laţiei;
- strat intermediar: strat intermediar al pardoselii, care face legătura dintre stratul de uzură şi stratul
inferior al pardoselii sau care serveşte în calitate de pat elastic;
1
NCM C.04.04:2015
- strat hidroizolant: strat care împiedică pătrunderea prin pardoseală a apelor de scurgere sau freati-
ce, precum şi alte lichide;
- strat de egalizare: strat al pardoselii, care serveşte pentru egalizarea stratului inferior al pardoselii
sau planşeului, conferirea pardoselii a pantei necesare, acoperirea conductelor montate, precum şi
distribuţia sarcinilor pe straturile nerigide ale pardoselii pe planşeu;
- strat termoizolant: element al pardoselii, care reduce conductivitatea termică totală a acesteia;
- strat fonoizolant: element al pardoselii, care creşte capacitatea de izolare fonică a acesteia;
- teren de fundaţie: strat de pământ, pe care se execută stratul de bază sau tălpile de lemn;
- rost de deformaţie: ruptură în stratul de pat, şapă sau stratului de uzură, care permite deplasarea
independentă a sectoarelor lor;
- barieră de vapori: start al pardoselii aşternut sub stratul termo- şi fonoizolant sau şapă, care împie-
dică pătrunderea prin el a vaporilor de apă din planşeul încăperii amplasate mai jos;
- absorbţia termică a pardoselii: proprietatea startului de uzură, într-o măsură mai mare sau mai
mică, de a lua căldură funcţie de fluctuaţiile periodice ale fluxului de căldură;
- lipsa de praf pe pardoseli: lipsa completă pe pardosea a produselor de separare cauzate în timpul
exploatării în urma circulaţia pietonilor şi vehiculelor;
- pardosea falsă: prezintă o pardoseală separată de celelalte construcţii prin elemente de suport, as-
tfel încât pardoseala este total detaşată de structură.
4 Prevederi generale
4.1 Selectarea soluţiilor constructive ale pardoselii trebuie să se bazeze pe cerinţele condiţiilor de
funcţionare, luând în considerare fezabilitatea tehnico-economică a deciziei adoptate în condiţii con-
crete ale construcţiei, care va asigura:
2
NCM C.04.04:2015
- siguranţă ecologică;
4.2 La proiectarea pardoselilor trebuie să se ţină cont de influenţa condiţiilor de exploatare asupra
lor, a cerinţelor speciale (anti-scintilaţie, anti-static, anti-praf, planeitate, rezistenţă la uzură, absorbţia
de căldură, capacitatea fonoizolantă, capacitatea de alunecare) şi condiţiilor climatice a locului de
construcţie. Intensitatea sarcinei mecaniceasupra pardoselei poate fi slabă, moderată, semnificativă şi
foarte semnificativă.
4.3 Intensitatea efectelor mecanice asupra pardoselilor trebuie aplicată conform tabelului 1.
Tabelul 1
Intensitatea efectelor mecanice
Efectele mecanice
foarte importantă importantă moderată slab
Traficul de pietoni la un 1 m
500 şi mai Mai puţin
lățime de trecere, numărul de - -
mult de 500
persoane pe zi
Traficul tansportului pe şenile
10 şi mai mult Mai puţin de 10 - -
pe o bandă de circulaţie, unit/zi
Traficul transportului pe anvelo- Traficul
pe de cauciuc, pe o banda de Mai puţin cărucioare-
Mai mult de 200 100-200
circulație, unități/zi de100 lor manua-
le
Traficul cărucioarelor pe şine
metalice, rostogolirea obiectelor Mai puţin de
Mai mult de 50 30-50 -
metalice rotunde pe o bandă de 30
circulaţie, unit/zi
Traficul transportului pe roți me-
Mai puţin de
talice cu jante din materiale po- Mai mult de 100 50-100
50
limerice, unități/zi
Loviturile la cădere de la o înăl-
Mai puţin
țime de 1 m cu greutatea obiec- 10-20 5-10 2-5
de 2
telor solide, kg, nu mai mult
Tragerea obiectelor solide cu
conformitate - - -
colțuri și margini ascuțite
Lucrul cu un instrument ascuțit
conformitate - - -
pe pardoseală (lopeţi şi alte)
4.4 Valoarea intensităţii acţionării lichidelor asupra pardoselii trebuie considerată ca:
mică – cu efect neînsemnat a lichidului asupra pardoselii, în care suprafaţa acoperirii a pardoselii este
uscată sau uşor umedă; suprafaţa pardoselii nu este impregnată cu lichid; curăţarea pardoselii nu se
realizează prin turnare de apă;
medie - umezirea periodică a pardoselii, în care suprafaţa de acoperire a pardoselii este umedă sau
udă; suprafaţa pardoselii este impregnată cu lichid; lichide pe suprafaţa pardoselii aflându-se periodic;
mare – când lichidele sunt prezente constant sau frecvent pe suprafaţa pardoselii.
3
NCM C.04.04:2015
Zona afectată de lichide din cauza transportării pe tălpile încălţămintei şi anvelopelor vehiculelor este
răspândită în toate direcţiile (inclusiv încăperile adiacente) de la locul umed: cu apă şi soluţii de apă –
la 20 m, uleiuri minerale şi emulsii - 100 m.
- 0,5 ÷ 1 % - cu acoperiri fără rosturi şi acoperiri din plăci (cu excepţia suprafeţelor din beton de toate
tipurile);
Pantele rigolelor şi canalelor în funcţie de materialele utilizate trebuie să fie nu mai mici decît cele in-
dicate. Direcţia pantelor trebuie să asigure evacuarea apelor stocate din rigole, canale şi cămine de
vizitare fără intersecţia drumurilor de acces şi de trecere.
4.6 La fermele de bovine pantele pardoselelor spre canalul de colectare a deşeurilor trebuie să fie
drept:
- nu mai puţin de 0,5 % - în încăperile pentru creşterea păsărilor în cuşti şi în rigole de-a lungul treceri-
lor în toate încăperile;
- nu mai puţin de 1,5 % - în partea tehnologică a încăperilor (grajduri, денниках, maşini, etc.);
- nu mai mult de 6 % - în încăperile pentru plimbarea animalelor şi păsărilor şi în trerecerile dintre clă-
diri.
4.7 Panta pardoselilor pe planşee trebuie să fie efectuată cu şapă sau cu beton grosimea fiind
variabilă, iar pardoselele pe sol – conform stratului de bază.
4.8 Nivelul pardoselilor în grupul sanitar şi camera de baie trebuie să fie de 15 – 20 mm mai jos
de nivelul pardoselei între încăperile alăturate sau să fie separate printr-un prag.
4.9 În locurile de racordare a pardoselilor cu pereţi, pereţi despărţitori, coloane, fundaţii pentru
echipamente, conducte şi alte structuri proeminente deasupra pardoselei, este necesar de montat
plinte.
La contactul lichidelor cu pereţii este necesar de a placa pereţii pe toată înălţimea umectării. În lipsa
deformaţiei rosturilor de-a lungul pereţilor, cerinţele estetice şi cerinţe necesare în procesele tehnolo-
gice efectuate în încăperi cu intensitate mică de acţiune a lichidelor, în locurile de racordare a pardo-
selilor cu pereţii montarea plintelor poate fi exclusă.
4.11 Pardoselele în clădiri trebuie să posede o capacitate portantă şi să nu fie instabile. Deformaţii-
le sub sarcina concentrată, egală cu 2 kN în blocuri de locuit, 5 kN clădiri publice şi administrative şi
sarcinei corespunzătoare în clădiri tehnice la proiectarea clădirilor industriale şi pentru depozitare nu
trebuie să depăşească 2 mm.
4.12 Pardoselele plane în complexele sportive expuse acţiunei lichidelor cu intensitate medie şi
mare (precipitaţii şi ape supuse dezgheţurilor pe stadioane şi terenuri) trebuie să fie echipate cu sis-
teme de evacuare a apelor şi drenajelor. Pentru evacuarea apelor de pe suprafeţele plane a teritoriului
este necesar de efectuat o pantă, precum şi a asigura o instalaţie pentru colectarea şi evacuarea a
4
NCM C.04.04:2015
apelor de suprafaţă în formă de rigole deschise, cu sistemă de ţevi şi puţuri sau combinarea rigolelor
deschise şi sistemelor de evacuare închise.
- de la axa longitudinală sau coamei - a terenului pentru baschet, fotbal, handbal şi altele.
4.15 Pentru prevenirea traumelor, rigolele şi canale din pardoseala suparafeţelor plane deschise
trebui să fie echipată cu capace.
4.16 Pardoselele sălilor de sport (fotbal, volei, baschet, tenis, etc.) trebuie să îndeplinească urmă-
toarele cerinţe:
4.17 Cerinţele anti-praf, planeitate, anti-static şi/sau anti-scîntei ale pardoselilor sunt instalate de
către beneficiar la etapa de proiectare în vederea caracteristicilor procesului tehnologic.
4.18 Pardoselile încalzite, acoperite cu gresie ceramică, trebuie prevăzute în zonele unde oamenii
merg desculț - cărăruşe de ocolire pe perimetrului piscinelor (cu excepția piscinelor în aer liber), în
vestiare, duşuri. Temperatura medie pe suprafața pardoselei trebuie să fie menținută în limitele
21-23 ° C.
4.19 Pardosele în camerele frigorifice cu temperaturi negative trebuie să fie proiectate luând în
considerare necesitatea de a preveni înghețarea solului, care sunt bază pentru pardoseli. Cu acest
scop, este necesar de a aplica sistemul de încălzire artificial, dispozitiv subteran de ventilare şi alte
sisteme de protecţie, în conformitate cu cerințele de СНиП 2.11.02.
5 Strat de uzură
5.1 Tipul stratului de uzură a pardoselii ale halelor de producţie trebuie să fie alese funcţie de tipul
şi intensitatea acţionărilor mecanice, fluide şi termice asupra lor, cu luarea în calcul a cerinţele specia-
le pentru ele în conformitate cu anexa A.
Tipul stratului de uzură a pardoselilor din clădirile rezidenţiale, publice, administrative şi comunale tre-
buie să fie luate în funcţie de tipul încăperii, precum și conform anexei D.
5
NCM C.04.04:2015
Atunci când sunt amplasate conducte în planşeul de beton cu amplasarea lor direct pe planşeu (fără
strat intermediar pentru acoperirea conductelor) grosimea stratului de uzură a pardoselii nu trebuie să
fie mai mică decât diametrul conductei, plus 45 mm.
Tabelul 2
Intensitatea acţiunilor mecanice asupra pardoselii
Foarte mare Mare Moderată Slabă
Gro- Clasa be- Grosi- Clasa Grosi- Clasa Grosi- Clasa
Material pen- si- tonului mea betonului mea betonului mea betonului
tru stratul de mea sau rezis- stratu- sau rezis- stratu- sau rezis- stratu- sau rezis-
uzură stra- tenţa ma- lui, mm tenţa ma- lui, mm tenţa ma- lui, mm tenţa ma-
tului, terialului terialului terialului terialului
mm de acope- de acope- de acope- de acope-
rire, MPa rire, MPa rire, MPa rire, MPa
1. Betoane
de ciment 50* 30 В30 25 В22,5 20 В15
mozaic В40** 30 40 25 30 20 20
polivinil ace- Nu se admite
tat sau de
latex La fel 30 40 20 30 20 20
rezistent la
acizi » 40 25 30 20 20 20
asfalt beton » 50 - 40 - 25 -
armat cu
fibre de oţel 40* В35**** 30 В25 25 В20 20 В15
2. Mortar de
ciment şi Nu se admite Nu se admite 30 30 20 20
nisip
3. Com-
poziţie de
polivinil ace- La fel La fel 20 - 15 -
tat cu ciment
şi rumeguș
4. Com-
poziţia de
umplere pe
» » 4*** - 2-4 -
bază de
răşini sinteti-
ce
5. Xilolit » » 20 - 15 -
6. Plăci de » 40 В30 30 В22,5 30 20
beton de
ciment
7. Plăci mo- » 40 40 30 30 20 20
zaic de be-
ton
8. Plăci ce- » nu se admite nu se admite 9 - 13 -
ramice
9. Plăci ce- » 50 - 30 - 35 - 15 - 20 -
ramice rezis-
tente la acizi
10. Granit » nu se admite nu se admite mai mult 8 -
ceramic
* Pentru pardoseli de beton cu stratul superior întărit 70 mm şi nu mai puţin de 120 mm la utilizarea betonului în calitate de
strat aşternut pe suprafaţa solului (grundului).
** Pentru pardoseli de beton cu stratul superior întărit В22,5.
*** Nu se admite circulaţia cărucioarelor pe şenile metalice.
**** La coeficientul armării cu fibre pe volum мfх > 0,003 (mai mare de 23,5 kg/m3 ).
6
NCM C.04.04:2015
5.3 Rezistenţa la aderenţă (adeziune) a stratului de uzură pe baza de ciment cu fundaţia de be-
ton, la vârsta de 28 de zile, nu trebuie să fie mai mică de 0,75 MPa. Rezistenţa la aderenţă a mortaru-
lui întărit (beton) cu o fundaţia de beton după 7 zile trebui să fie egală cu cel puţin 50 % cu cea din
proiect.
5.4 Grosimea totală a pardoselilor cu stratul de uzură de beton şi cu acoperire de beton refractar
trebui să fie luată în considerare cu calcularea sarcinilor care acţionează pe pardosea, materialele
folosite şi proprietăţi grundului de de bază, dar cu luarea în calcul a grosimii fundaţiei de beton de cel
puţin 120 mm.
5.5 La clădirile zootehnice sarcina concentrată asupra pardoselii se ia calculată ca masa animale-
lor, şi trebuie să fie considerată conform normelor de proiectare tehnologice cu coeficientul de supra-
sarcină de 1,2 şi coeficientul dinamic egal cu 1,2.
5.6 Pardoselile în adăposturile furajere şi de gunoi ale clădirilor zootehnice trebuie să fie proiecta-
te cu luarea în calcul a sarcinii de mişcare provocate de vehiculelor cu deplasare pe roţi pneumatice
cu presiunea în roată 14,5 kN.
5.7 Pardoselile monolitice din beton uşor, cu stratul de uzură de latex-ciment şi calcar cu che-
ramzită, utilizate pentru normarea absorbţiei de căldură a pardoselii în clădirile zootehnice cu întreţine-
rea animalelor fără utilizarea aşternuturilor, trebuie să fie efectuate din cheramzită şi să aibă o rezis-
tenţă la compresiune de cel puţin 20 MPa.
5.8 Grosimea şi armarea plăcilor de beton refractar trebuie să fie luate în calculul structurilor aflate
pe o structură rigidă, la acţiunea combinată a celor mai nefavorabile sarcini asupra pardoselii.
5.10 Spaţiul de aer de sub stratul de uzură, a pardoselii, din scânduri sau parchet nu trebuie să
comunice cu canale de ventilare şi fum, iar în încăperile cu suprafaţa de peste 25 m 2, trebuie separate
prin paravane în compartimente închise cu ajutorul unor scânduri de mărime (4-5) (5-6) m.
5.11 În scopul de a asigura un mediu confortabil pentru persoane din punct de vedere antistatic şi
pentru a proteja echipamentele electronice de descărcări electrice cu o tensiune mai mare de 5 kV,
pardoselile în clădirile rezidenţiale şi publice trebui să fie efectuate din materiale antistatice polimerice
cu rezistivitatea electrică a suprafeţei în limitele 1∙105 - 1∙109 Ω.
5.12 În încăperile clădirilor industriale cu cerinţe pentru "igiena electrostatică", în care este necesar
de a oferi un mediu confortabil pentru oameni în ceea ce priveşte antistatic-ul, precum şi pentru a pro-
teja echipamentele electronice de descărcări electrice cu o tensiune mai mare de 2 kV, pardoselile
trebuie să se execute din materiale cu suprafaţa ce are capacitatea de a împrăştiai energia electrosta-
tică, caracterizată prin valoarea rezistivităţii electrostatice între suprafaţa pardoselii şi reţeaua de le-
gare cu pământ (la nul) al clădirii între 5∙104 pînă la 107 Ω.
5.13 Pardoselile în încăperile în care există pericolul de formare de gaze explozive, praf, lichide şi
alte substanţe în concentraţii mari, la care scânteile rezultate din impactul obiectelor cu pardoseala
sau de la descărcări electrostatice poate provoca o explozie sau un incendiu, trebuie să fie făcut cu
materiale cu suprafaţa ce are capacitatea de a împrăştiai energia electrostatică sau care nu generea-
ză scântei la impact, caracterizată prin valoarea rezistivităţii electrostatice între suprafaţa pardoselii şi
reţeaua de legare cu pământ (la nul) al clădirii între 5∙104 pînă la 106 Ω.
5.14 În încăperile „curate” şi „foarte pure”, clasificate conform gradului de puritate, pardoselile tre-
buie să fie executate din material cu suprafaţa acoperită din polimer cu capacitatea de a împrăştiai
energia electrostatică, caracterizată prin valoarea rezistivităţii electrostatice între suprafaţa pardoselii
şi reţeaua de legare cu pământ (la nul) al clădirii între 5∙104 pînă la 107 Ω.
5.15 Pentru a se descărca de pe suprafaţa pardoselii energia electrostatică sub acoperirea ce are
capacitatea de a împrăştiai energia electrostatică, trebui să fie plasat circuitul distribuţie a energiei
electrostatice, conectat la reţeaua de legare cu pământ (la nul) al clădirii.
7
NCM C.04.04:2015
5.16 Atunci când pentru pardoseli se impun cerinţe sporite cu privire la separarea prafului trebuie
de folosit straturi de uzură cu suprafaţa „ce formează puţin praf” ( uzura, nu mai mult de 0,4 g/cm2) şi
"care nu generează praf" (uzura, nu mai mult de 0,2 g/cm 2). Se admite finisarea suprafeţei stratului de
uzură conform recomandărilor Anexei C.
5.17 Pentru pardoselile monolite uzura suprafeţei stratului de uzură pentru pardoselile „ce nu gene-
rează praf” nu trebuie să depăşească la clasa 1000 – 0,06 g/cm2, clasa 10000 – 0,09 g/cm2 şi clasa
100000 – 0,12 g/cm2, iar pentru linoleum, respectiv - 50 mm, 90 mm şi 100 mm.
Capetele rosturilor dintre două bucăţi de linoleum pentru clasa 1000 şi 10000 trebuie să să fie sudate
(lipite).
5.18 Suprafaţa stratului de uzură a pardoselii trebuie să fie plată. Decalajele dintre tija de control de
2 metri şi suprafaţă stratului de uzură a pardoselii nu trebuie să depăşească:
- pentru cele de masticuri din polimer, scândura, parchet, parchet laminat, linoleum, de materiale în
rulou, fibre sintetice - 2 mm;
- pentru cele din beton (toate tipurile), xilolit, mortar de ciment-nisip, polivinil acetat cu ciment şi rume-
guș, plăci de beton (toate tipurile), ceramică, de ceramică şi granit, piatră, cauciuc, fier şi oţel, precum
şi de cărămidă (de toate tipurile) pe mortar - 4 mm;
- pentru cele din plăci de fontă şi cărămidă pe aşternut de nisip – 6 mm;
5.19 Abaterea planeităţii suprafeţei pardoselii faţă de panta specificată nu trebuie să depăşească
0,2 % din dimensiunea corespunzătoare a încăperii, dar nu mai mult de 20 mm.
5.20 Înălţimea marginilor între suprafeţele materialelor în bucăţi adiacente nu trebuie să depăşeas-
că în pardoseli:
- pentru cele de cărămidă, beton, plăci de fontă şi oţel – 2 mm;
- pentru cele de ceramică, mozaice de beton, sau plăci de pietre – 1 mm.
5.21 În pardoselile de scândură, parchet, linoleum şi laminat deschiderea rosturilor între produsele
adiacente nu se admite.
5.22 Devierea îmbinărilor de la linie dreaptă a îmbinărilor capetelor de material ale pardoselii, nu
trebuie să depăşească 10 mm pe o lungime de 10 m. Lăţimea deschiderii rosturilor dintre plăci şi blo-
curi nu trebuie să depăşească 6 mm pentru plăcile şi blocurile care se presează manual în stratul de
egalizare şi de 3 mm pentru cele care se vibropresează.
5.23 Deschiderea rosturilor între elementele pardoselii executate din scândură nu trebuie să de-
păşească 1 mm, între elementele de parchet lamelar - 0,5 mm şi între elementele de parchet cu lam-
bă - 0,3 mm.
5.24 Deschideri ale rosturilor între marginile adiacente ale materialului tip covor nu se admite.
5.25 Suprafaţa de acoperire a pardoselii nu trebuie să fie alunecoasă. Coeficientul de frecare K доп
admis la mişcarea prin încăpere încălţat în clădirile civile, publice şi industriale trebuie să fie:
La deplasarea desculţ:
8
NCM C.04.04:2015
La deplasarea pe o suprafaţă înclinată (pe linia dreaptă a pantei) sub un unghi α, coeficientul de freca-
re Кдоп a admis se determinată prin formula (1):
Кдоп α = Кдоп + tg α (1)
La deplasarea pe o suprafaţă orizontală cu întărire suplimentar pe orizontală (transportul de încărcă-
turi, mişcare de cărucioare) coeficientul de frecare Кдоп G admis se determinate prin formula (2):
Кдоп G = Кдоп + FП / (Gcos α 9,81) (2)
unde:
FП – forţa necesară pentru transportul încărcăturii, N;
La deplasarea pe o suprafaţă înclinată întărită suplimentar, aplicată paralel cu planul suprafeţei, coefi-
cientul de frecare Кдоп α +G admis se determină prin formula:
Кдоп α +G = Кдоп + tg α + FП / (Gcos α 9,81) (3)
5.26 Coeficientul de frecare a suprafeţei pardoselilor în încăperile cu destinaţie sportivă nu trebuie
să fie mai mică de 0,4 şi mai mare de 0,6.
5.28 Rosturile de dilataţie în şapele prefabricate din PAL trebuie să fie repetate în stratul de uzură a
pardoselii şi protejate de elemente elastice sau umplute cu o compoziţie elastică de polimer.
5.29 La îmbinarea a două materiale diferite utilizate ca strat de uzură, se recomandă ca în locul
îmbinării să se monteze elemente din, cupru, aluminiu sau oţel, care să protejeze marginile de deterio-
rări mecanice, pătrunderea apei în rost şi dezlipire. Pentru pardoseli de parchet şi plăci, astfel de ele-
mente, în afara de cele enumerate, mai are rolul de a compensa deformarea cauzată de diferenţa în
timp a temperaturii şi umidităţii.
6 Strat intermediar
6.1 Alegerea tipului stratului intermediar trebuie să fie ales funcţie de tipul de impact asupra par-
doselii, în conformitate cu anexa C.
6.2 Amestecurile adezive trebuie să corespundă materialelor din care este executat stratul de
uzură al pardoselii şi să ofere o rezistenţă mare la aderenţă (adeziune) la rupere, la punerea acestora
pe beton, mortar pe bază de ciment şi nisip sau pe bază de ipsos, nu mai mică de, MPa :
- din mortar ciment - nisip și mortar din sticlă solubilă cu aditivi de etanşare - 10-15;
- din mastic bituminoasă fierbinte și adeziv pe bază de ciment pentru placarea taracotei - 2-3;
peste limita de rezistență a substratului la tracțiune – ruperea coezivă, pe substrat.
9
NCM C.04.04:2015
- din compoziția adezivă pentru lipirea materialelor în rulouri nu mai mult de – 0,8;
6.4 Pentru pardoseli, expuse la acţiunea lichidelor, nu se admite ca stratul intermediar să fie reali-
zat din nisip şi material termoizolant.
7 Strat hidroizolant
7.1 Hidroizolarea de pătrundere a apelor de scurgere şi a altor lichide trebuie să fie prevăzută în
cazul expunerii de intensitate medie şi mare asupra pardoselii:
- a apei şi soluţiilor neutre - în pardoseli la planşee, la soluri tasate şi umflate, precum şi în pardoselile
aşezate pe bază de soluri cu grad înalt de umflare aşezate în încăperi dace nu se încălzesc şi în spaţii
deschise;
- diluanţi organici, uleiuri minerale şi emulsiile din ele – în pardoselile de pe planşeu;
- acizi, baze şi soluţiile lor, precum şi substanţe de origine animalieră – în pardoselile de pe soluri şi de
pe planşeu.
7.2 Hidroizolarea de penetrarea apei de scurgere şi alte lichide trebuie să fie continuă, în con-
strucţia pardoselii, pereţilor şi partea de jos a rigolelor şi canalelor din fundaţii pentru instalaţii, precum
şi în locurile de trecere a pardoselilor şi acest tip construcţii. În locul de contact a pardoselii cu pereţii,
fundaţiile de sub instalaţii, conducte şi alte structuri care ies deasupra pardoselii, hidroizolarea trebuie
să fie asigurată în mod continuu la o înălţime de minim 200 mm deasupra pardoselii, iar în cazul când
jetul de apă poate să ajungă pe pereţi – pe toată înălţimea de înmuiere.
7.3 La o intensitate medie şi mare a acţiunii lichidelor asupra pardoselii, precum şi sub rigole, ca-
nalele de scurgere şi sifoane trebui să se utilizeze ca hidroizolaţie strat de impermeabilizare lipit.
La o intensitate medie şi mare a acţiunii asupra pardoselilor a uleiurilor minerale, emulsii ale acestora
sau diluanţi organici utilizaţi atunci utilizarea ca hidroizolaţie a unui strat de impermeabilizare lipit din
minerale pe bază de bitum nu se admite.
În încăperile, unde pardoselile sunt expuse la acizi, baze, uleiuri şi alte lichide agresive, alegerea tipu-
lui de material hidroizolant trebuie să fie efectuată conform СНиП 2.03.11.
7.4 La o intensitatea medie de acţionare asupra pardoselii a apelor de scurgere şi a altor lichide,
numărul de straturi de impermeabilizare a hidroizolării se ia funcţie de tipul de material:
- hidroizolanţii din materiale bituminoase în rulouri aplicate cu mastic, de bitum şi masticuri de polimer
pe bază de bitum, şi mortare hidroizolante pe bază de ciment - în nu mai puţin de două straturi;
- hidroizolaţii din materiale bituminoase în rulouri aplicate la cald şi autoadezive, şi materiale polimeri-
ce în rulouri – nu mai puţin de un singur strat.
La o intensitate mare de acţionare a lichidelor asupra pardoselii, precum şi sub rigole de scurgere,
canale, sifoane şi în raza de 1 m de la ele numărul de straturi de impermeabilizare trebui mărit:
- pentru hidroizolaţii din materiale bituminoase în rulouri aplicate la cald şi autoadezive, şi materiale
polimerice în rulouri – nu mai puţin de un singur strat.
10
NCM C.04.04:2015
7.5 Pe suprafaţa materialelor hidroizolante pe bază de bitum înainte de aplicarea stratului de uzu-
ră, stratului intermediar sau şapei, în componenţa cărora intră ciment, trebuie prevăzută aplicarea unui
mastic bituminos cu presărarea pe el a nisipului cu fracţia 1,5 ÷ 5 mm. Se permite de a nu aplica mas-
ticul de bitum cu presărare de nisip în cazul utilizării unui materialului hidroizolant presărat cu nisip în
condiţii de fabrică.
7.6 La o intensitate medie şi mare a acţiunii apei asupra pardoselii (stadioane şi terenuri deschi-
se), precum şi la aplicarea straturilor hidroizolante pe suport de beton între stratul de uzură şi stratul
suport trebuie de asigurat drenajul, folosind ca canal de drenaj deschiderile rosturilor de deformare şi
cele constructive. Canalele de drenaj trebuie să fie umplute cu materiale elastice cu structură poroasă.
7.7 Hidroizolarea sub stratul de amorsă din beton trebuie să fie prevăzută:
- la amplasarea în zona de pericol de creştere a nivelului capilar a apelor din sol la fundul de stratului
de amorsă;
- la proiectarea hidroizolaţiei înălţimea, m, periculoasă a apelor subterane şi orizontul lor trebui să fie
luată egală cu 0,25 pentru teren din piatră spartă, pietriş şi sau soluri cu bucăţi mari;
- cu intensitate medie şi mare a acţiunii asupra pardoselii a soluţiilor de acid sulfuric, clorhidric, azotic,
acetic, fosforic, cromic şi hipocloros.
Structura hidroizolantă trebuie să fie unică cu hidroizolarea fundaţiei şi pereţilor subsolurilor, garajelor
subterane, etc.
În calitate de hidroizolare sub structura de beton, împreună cu materialele bituminoase în rulouri apli-
cate cu mastic, materiale bituminoase în rulouri aplicate la cald şi autoadezive, materiale polimerice în
rulouri, masticuri bituminoase şi polimerice pe bază de bitum şi mortare hidroizolante pe bază de ci-
ment, aplicat pe o şapă preventiv aplicată pe grund, poate fi aplicată hidroizolarea prin umplere cu
pietriş şi prundiş impregnat cu bitum, hidroizolare asfaltică cu asfalt-beton, precum şi cu membrane
profilate din polietilenă, aplicate direct pe stratul grundul de bază.
7.8 La o intensitate medie şi mare a acţionării a apei asupra pardoselii (stadioane şi terenuri des-
chise) şi montarea unei acoperiri hidroizolante direct pe startul de amorsă nerigid (pietriş sau prundiş),
în startul de grund de bază trebuie prevăzut drenajul, care să asigure evacuarea apelor de suprafaţă
şi scăderea nivelului apelor freatice.
- de acoperit conducte;
11
NCM C.04.04:2015
8.2 Grosimea minimă a şapei de ciment-nisip sau de beton, pentru crearea pantei în locul de con-
tact cu rigolele, canalelor de scurgere şi sifonului pardoselii trebuie să fie:
Grosimea şapei pentru acoperirea conductelor (inclusiv în pardoselile încălzite) trebuie să fie de cel
puţin 45 mm mai mare decât diametrul conductelor.
8.3 Pentru nivelarea suprafeţei stratului inferior şi ascunderea conductelor, precum şi pentru crea-
rea pantei pe planşeu trebui să se prevadă şape monolit din beton de clasa nu mai mică de B12,5 sau
din mortar de ciment cu nisip pe baza amestecurilor uscate pentru construcţia pardoselilor pe liant de
ciment, cu rezistenţa la compresiune de cel puţin 15 MPa.
8.4 Sub acoperirile polimerice turnate şapele monolite trebuie să fie din beton de clasa minimă
B15 sau din mortar de ciment cu nisip, din amestecuri uscate de liant de ciment destinate construcţiei
pardoselilor, cu rezistenţa la compresiune de cel puţin 20 MPa.
8.5 Şapele, aşternute pe starturi termo şi fonoizolante rigide trebuie să fie din beton de clasa mi-
nimă B15 sau din mortar de ciment cu nisip, din amestecuri uscate de liant de ciment destinate con-
strucţiei pardoselilor, cu rezistenţa la compresiune de cel puţin 20 MPa.
8.6 Grosimea şapei cu ţevi de răcire încadrate în plăcile patinoarelor cu gheaţă artificiale, trebuie
să fie de 140 mm.
8.7 Grosimea şapelor monolite din mortare auto-dispersate pe bază amestecuri uscate de liant de
ciment destinate construcţiei pardoselilor, folosită pentru nivelarea suprafeţei stratului inferior, trebuie
să fie minim de 1,5 din diametrul maxim al agregatului folosit.
8.9 La o sarcină concentrată asupra pardoselii mai mare de 20 kN, grosimea şapei pe stratul ter-
mo şi fonoizolant trebuie să fie aşternută cu luarea în calculul a compresiei locale şi spargere conform
metodei descrisă în NCM F.02.04.
8.10 În locurile de îmbinare a şapelor executate pe garnitură sau umplutură fonoizolantă, la alte
structuri (pereţi, paravane, conducte, ce trec prin pardosea, etc.) trebuie prevăzute rosturi cu lăţimea
de 25 - 30 mm, în întreaga grosime a şapei, umplute cu material fonoizolant.
8.11 Pentru a evita procesele umede, accelerarea producţiei de muncă, precum şi pentru a asigura
o absorbţie de căldură a pardoselii trebui de folosit şape prefabricate din ghips cu fibre, plăci pe bază
de rumeguş de lemn şi ciment cu rumeguş sau placaj.
8.12 Şape de beton uşor, efectuate pentru a asigura absorbţia nominală a căldurii de către pardo-
sea, trebuie să fie mai mică de clasa B5, iar mortarul gazos de ciment cu nisip cu o rezistenţă la com-
presiune - nu mai mică de 5 MPa.
8.13 Abaterile suprafeţei şapei de la planeitatea orizontal (decalajele între tija de control de 2 metri
şi suprafaţa verificată) nu trebuie să depăşească pentru materialele formate din bucăţi pe startului in-
termediar, mm:
12
NCM C.04.04:2015
8.14 În încăperile, în exploatarea cărora pot avea loc variaţii ale temperaturii aerului (pozitive şi
negative), în şapa de ciment cu nisip sau beton trebuie de prevăzut rosturi de dilatare, care trebuie să
coincidă cu axele coloanelor, rosturile planşeelor, rosturile de dilatare în stratul de amorsă. Rosturile
de dilatare trebuie să fi umplute cu un amestec polimeric elastic.
8.15 În şapele pardoselilor încălzite este necesar de prevăzut rosturi de dilatare, tăiate pe direcţie
longitudinală şi transversală. Rosturile se taie pe întreaga grosime a şapei şi se umple cu amestec
polimeric elastic. Distanţa dintre rosturile de dilatare trebuie să fie nu mai mare de 6 m.
9 Strat de amorsă
9.1 Straturile de amorsă nerigide (din asfalt beton; materiale de piatră selectată, materiale de zgu-
ră, din materiale de prundiş şi pietriş, inclusiv cele prelucrate cu lianţi organici, grunduri din materiale
locale tratate cu lianţi anorganici sau organici), pot fi utilizate, sub rezerva compactării mecanice obli-
gatorii a lor.
9.2 Stratul de amorsă rigid (beton, baton armat, beton armat cu fibre de oţel) trebuie să fie realizat
din beton de clasă nu mai mică de B22,5.
Dacă conform calculelor sarcina de întindere în stratul de amorsă din beton de clasa B22,5 este mai
mică decât valoarea calculată, se permite de utilizat beton cu clasa nu mai mică de B7,5 cu condiţia
ca înaintea stratului de uzură să se aplice o şapă de nivelare, de clasa nu mai mică de B12,5 - la apli-
carea tuturor tipurilor de acoperiri, cu excepţia masticurilor polimerice turnate direct pe beton, şi nu
mai mic de B15 – în cazul utilizării unui mastic polimeric turnat direct pe beton.
9.3 La pardoselile, care în timpul exploatării poate fi expuse acţionării asupra lor a lichidelor agre-
sive, substanţelor de origine animală şi solvenţilor organici cu diferită intensitate sau a apei, soluţiilor
neutre, uleiurilor şi emulsiilor cu intensitate medie şi mare, trebuie de prevăzut ca stratul de amorsă să
fie dur.
9.4 Grosimea stratului de amorsă se determină prin calcul rezistenţei funcţie de sarcinile care
acţionează asupra lui şi nu trebuie să fie mai mică de, mm:
- nisip - 60;
9.5 Atunci când se utilizează stratul de amorsă de beton în calitate de strat de uzură sau se când
startul de amorsă se utilizează fără şapă de nivelare, grosimea acestuia în raport cu calculată trebuie
să fie majorată cu 20-30 mm.
9.6 Stratul de amorsă din asfalt beton trebuie executat în două straturi cu o grosime de 40 mm
fiecare – cel inferior din asfalt grosier (binder) şi cel superior - din asfalt turnat.
9.7 Abaterea (decalajul între tija de control de doi metri şi suprafaţa verificată) nu trebuie să de-
păşească la straturi, mm:
- din beton sub stratul de uzură de beton, pe stratul intermediar din mortar de ciment cu nisip şi sub
şapa de nivelare - 10;
13
NCM C.04.04:2015
- din beton sub stratul de uzură cu startul intermediar din mastic de bitum fierbinte şi la aşternerea hi-
droizolaţiei prin lipire - 5;
- din beton sub stratul de uzură din plăci pe strat intermediar de răşini sintetice şi amestec adeziv pe
bază de ciment, sub strat de uzură de linoleum, parchet, laminat, materiale în rulouri pe bază de fibre
sintetice, precum şi sub stratul de uzură compus din material polimeric turnat - 2.
9.8 La utilizarea unui strat de amorsă rigid, pentru a preveni deformarea pardoselii la posibila ta-
sare a structurilor clădirii, trebuie să se prevadă desprinderea sa de la coloane şi pereţi prin stratul de
hidroizolare din materiale în rulouri.
9.9 În straturile de amorsă rigide trebuie să fie prevăzute rosturi de tasare la temperatură situate
în direcţii reciproc perpendiculare. Mărimea zonelor, delimitate de axe ale rosturilor de deformaţie,
trebui să fie în funcţie de regimul de temperatură şi umiditate care acţionează asupra pardoselii, cu
luarea în calcul a tehnologiei lucrărilor de construcţie şi soluţiile constructive luate.
Distanţa dintre rosturile de dilataţie nu trebuie să depăşească de 30 de ori grosimea plăcii stratului de
amorsă, iar adâncimea rostului de dilatare trebuie să fie de cel puţin 40 mm şi cel puţin 1/3 din grosi-
mea stratului de amorsă. Mărirea distanţei dintre rosturile de dilatare trebuie să fie justificată prin cal-
cule ale efectelor temperaturii cu luarea în calcul a caracteristicilor stratului de amorsă.
Raportul maxim dintre lungimile zonelor delimitate de axele rosturilor de dilatare, şi lăţimea acestora
nu trebuie să depăşească 1,5.
După terminarea procesul de tasare, rosturile de dilatare trebuie să fie finisate cu un chit pe baza de
ciment Portland, cu marca nu mai mică de M400.
9.10 În încăperile, la exploatarea cărora pot avea loc diferenţe de temperatură a aerului (pozitivă şi
negativă), rosturile de dilatare trebuie să fie umplute cu un amestec polimeric elastic. Pentru a proteja
rosturile de dilatare pot fi utilizate panglici izolatoare.
9.11 În zonele deschise, cu stratul de uzură al pardoselii permeabil rosturile de dilatare trebuie să
fie folosite în calitate de canal de drenaj a apelor. Umplutura lor trebuie să fie executată dintr-un
amestec polimeric elastic cu structură poroasă.
9.12 Rosturile de dilatare ale clădirii, trebui să se repete în stratul de amorsă din beton şi executat
pe întreaga grosime.
9.13 În încăperile cu temperatura normată a aerului interior la situarea fundaţiei de beton mai sus
de pereul clădirii sau sub el mai mult de 0,5 m, sub structura de beton de-a lungul pereţilor exteriori
care separă încăperea încălzită de cea neîncălzită, trebuie de aşternut pe grund un strat rezistent la
apă termoizolant neorganic cu lăţimea de 0,8 m şi grosimea determinată din condiţia de a obţine o
rezistenţă termică a acestui strat nu mai joasă de rezistenţa termică a peretelui exterior.
10 Teren de fundare
10.1 Terenul de fundare sub pardoseli trebuie să ofere recepţia sarcinii distribuite, transmisă prin
stratul de amorsă reieşind din condiţiile de rezistenţă şi de a reduce la maxim deformările verticale a
pardoselii.
10.2 Nu se admite de folosit, ca teren de fundare sub pardosea, turbă, humus şi alte soluri roditoa-
re, precum şi soluri slabe cu modulul de deformare mai puţin de 5 MPa. Dacă terenul de fundare a
pardoselii este din careva din solurile enumerate este necesar să se facă înlocuirea acestora cu soluri
puţin compresibile cu grosimea determinată prin calcul. Terenurile de umplutură şi cele naturale cu
structură perturbată trebuie să fie compactate preventiv până la gradul, descris în cerinţele
NCM F.01.03.
10.3 Atunci când partea de jos a startului de amorsă este aproape de zona capilară periculoasă a
apelor perene sau sezoniere, trebui de prevăzut una din următoarele măsuri:
14
NCM C.04.04:2015
- ridicarea nivelului pardoselii prin crearea paturilor de grund din nisip grosier, prundiş sau pietriş;
- pentru stratul de amorsă de beton - aplicarea hidroizolaţiei de protecţie contra apelor subterane con-
form pct. 7.7 sau aşternerea unor straturi de inhibare a capilarităţii din materiale geosintetice.
10.4 Dacă clădirile şi construcţiile sunt amplasate în zonele de teren cu grad înalt de umflare este
necesar să se excludă umflarea prin:
- scăderea nivelului apelor freatice mai jos de punctul de îngheţ a terenului de fundare la nu mai puţin
de 0,8 m;
- aşternerea unui terasament termoizolant cu utilizarea dacă este necesar a unor straturi de material
termoizolant pentru a reduce adâncimea de îngheţ a solului cu capacitate ridicată de umflare;
- înlocuirea în întregime sau parţial a solului cu grad înalt de umflare în zona de îngheţ cu soluri cu
grad redus de umflare.
10.5 Terenul de fundare nestâncos sub stratul de amorsă din beton trebuie să fie în prealabil con-
solidat cu pietriş sau prundiş, compactat la o adâncime de minim 40 mm.
15
NCM C.04.04:2015
Anexa A
(normativă)
Tabelul A.1 - Alegerea tipului stratului de uzură a pardoselii funcţie de intensitatea acţionării mecanice asupra lor
Valorile limite ale intensităţii acţionării asupra pardosea
Intensitatea circulaţiei, unit/zi pe 1 o bandă de circulaţie Rostogoli- Masa* Presiunea Оncгlzirea
Pietoni şi Cărucioare cu anvelope Unităţi de transport Unităţi de tran- rea obiecte- obiecte- nominală pardoselii
cărucioare metalice şi rostogolirea propulsate pe roţi de sport propulsate lor tari cu lor, kg, de la sar- pвnг la
pe anvelope obiectelor metalice circula- cauciuc pe şenile colţuri şi care cad cinile temperatu-
Nr. Strat de de cauciuc re (butoaie, etc.) muchii as- de la concen- ra єC
ord uzură cuţite, lucru înălţi- trate
Mai Mai Coef Mai 30 Mai Mai 100- Mai Mai Mai pe pardosea mea de N/cm2
mult puţi С1 mult - puţin mult puţin mult puţin cu lopeţi, la 1 m
de n de 50 de de 200 de de de răngi şi alte
de instrumente
500 50 30 200 100 10 10
500 cu capete
ascuţite
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
1 Ciment- se admite 100 nu se se nu se admite se nu se admite nu se admi- 5 1000 100
beton: admite ad- admite te
а) grosimea mite
25 mm,
clasa В22.5
b) grosimea » 100 nu se se admite nu se se admite nu se se nu se admi- 10 1000 100
30 mm, ad- admi- admite admite te
clasa В 30 mite te
c) grosimea » 100 se admite se admite se admite se admite 20 1000 100
50 мм, cla-
sa В 40
2 Beton ar- » 500 » » » » 20 1000 100
mat cu fibre
de oţel gro-
simea
40 mm,
clasa В30
16
NCM C.04.04:2015
17
NCM C.04.04:2015
18
NCM C.04.04:2015
19
NCM C.04.04:2015
20
NCM C.04.04:2015
21
NCM C.04.04:2015
22
NCM C.04.04:2015
23
NCM C.04.04:2015
24
NCM C.04.04:2015
25
NCM C.04.04:2015
* Solide (metal, piatră) obiecte, care cad în diferite locuri a pardoselii (aruncarea mărfii din autoturisme, cărucioare, mutarea pieselor). La căderea obiectelor pe în acelaşi loc a pardoselii de la înălţi-
me de 1 m (lângă orificii, locuri de montare, etc.) masa, specificată în tabel, trebuie să fie redusă la 2 ori, iar la căderea de la înălţimea de 0,5 metri de ridicat cu 1,5 ori.
NOTĂ — Coeficientul C de presiune asupra pardoselii a anvelopelor metalice şi obiectelor circulare se determină cu formula С= ,
unde: Р — cea mai mare presiune executate de roată sau jantă asupra pardoselii, MPa;
D — diametrul roţii sau a jantei, m;
b — lăţimea anvelopei roţii sau a jantei, cm.
26
NCM C.04.04:2015
Tabelul A.2 - Alegerea tipului stratului de uzură a încăperilor industriale funcţie de intensitatea factorilor agresivi
Valorile limite ale intensităţii acţionării asupra pardosea
Ape şi Uleiuri Diluanţi organici Sub- Soluţii acide Alcalii
soluţii mine- Petrol şi Hi- Cetonă stanţe Fluorhidric, Oxidant (azot, Anorganice neo- Organice Con- Inten-
cu rale şi produse dro de ori- fluosilicic, etc. hipocloros, crom, xidant (sulfuric, cen- sita-
Nr. Strat de
reacţie emul- petroliere car gine etc.) clorhidric, etc.) traţia, % tea
ord. uzură
neutră sii din (motorină, buri anima- Con Inten- Concen- Inten- Con- Inten- Con- Inten-
ele kerosen, aro lieră cen- sitatea traţia, % sitatea cen- sitatea cen- sitatea
benzină ma- traţi traţia, % traţia, %
păcură) tice a, %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1 Beton de mare mare medie ma- medie mare nu se admite 8(12*) medie
ciment re
2 Beton mică idem idem ide idem idem nu se admite 8(12*) idem
armat cu m
fibre de
oţel
3 Beton cu
strat
superior
întărit
cu:
fier » » » » » » idem 8 mică
corin-
don, mare » » » » » » 8 »
cuarţ
sau cal-
car
4 Asfalto- » nu se admite nu se admite 10 medie 20 medie 8(12*) medie
beton
5 Beton » » » » » mică nu se admite 8(12*) medie
mozaic
(mozaic
turnat)
6 Beton de mică mică mare ma- mare mare nu se admite 8 mică
polivinil re
acetat cu
ciment
27
NCM C.04.04:2015
28
NCM C.04.04:2015
29
NCM C.04.04:2015
30
NCM C.04.04:2015
31
NCM C.04.04:2015
32
NCM C.04.04:2015
33
NCM C.04.04:2015
Tabelul A.3 - Alegerea tipului stratului de uzură a încăperilor industriale cu cerinţe speciale
Caracteristica stratului de uzură a pardoselii cu cerinţe speciale
Lipsa de praf (desprăfuirea) Conductibilitatea Proprietatea Anti- Capacitatea de curăţare
electrică în stare de a acumula scintilaţie în de la murdărie industrială
Nr.
Strat de uzură Corespunderea numărului de valori Aprecierea uscată4 pe suprafaţă cazul acţiu- Prăfoase Lichide
ord.
conform claselor de lipsă de praf a în- vizuală a energiei nii loviturilor
căperii statice în
cl. 1000 cl. 10000 cl.100000 stare uscată
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Beton de ciment nu corespunde medie conduce con- nu acumu- nu gene- practic se greu
diţionat2 lează rează1 curăţă
2 Beton armat cu idem » idem idem generează greu se medie
fibre de oţel curăţă
3 Beton cu strat su-
perior întărit cu:
fier » mică » » » idem idem
corindon, cuarţ » medie » » nu generează » »
sau calcar
4 Asfalto-beton » » nu conduce » nu generează1 » greu
5 Beton mozaic » mică conduce con- » » medie medie
(mozaic turnat) diţionat2
6 Beton de polivinil » » idem » » » »
acetat cu ciment
7 Beton din latex cu » » » » » » »
ciment
8 Beton rezistent la » medie conduce » generează » »
acizi pe bază de
sticlă lichidă cu
adaos de compac-
tare
9 Beton refractar pe » » » » » greu greu
bază de ciment
Portland cu cromit
şi agregat de zgu-
ră
10 Strat de uzură de » mică conduce con- » nu gene- medie medie
beton uşor din diţionat2 rează1
ciment cu latex
34
NCM C.04.04:2015
35
NCM C.04.04:2015
36
NCM C.04.04:2015
1
În cazul utilizării agregatelor (umpluturilor) anti-scintilaţie şi nisip.
2
Dobândeşte capacitatea de a conduce curentul electric atunci când sunt ude.
3
Nu generează scântei la utilizarea agregatelor fine (prăfoase).
4
Conductibilitate electrică – rezistivitatea specifică a suprafeţei nu mai mică de 106 Ω, antistatic — 106 — 109 Ω, nu conduce — mai mult de 109 Ω.
5
La utilizarea la fabricarea plăcilor din cauciuc cu conductibilitate electrică sau antistatice.
37
NCM C.04.04:2015
Anexa B
(normativă)
38
NCM C.04.04:2015
39
NCM C.04.04:2015
1
La umplerea rosturilor cu mastici polimeric %.
2
La umplerea rosturilor cu mastic polimeric 15 %.
3
Pentru mediu agresiv nu mai mare de 5 %.
4
La instalarea pe pardosea a obiectelor fierbinţi, detalii, scurgeri de metal topit etc., înfierbântarea aerului la nivelul pardoselii.
NOTE:
1 Deasupra liniei sunt: acid azotic, acid sulfuric, acid clorhidric, acid fosforic, acidul hipocloros, acid cromic, acid acetic, sub liniuţă - acid butiric, acid lactic, acid formic, acid oxalic.
2 Temperatura pardoselii este considerată în mod convenţional ca temperatura la nivelul pardoselii sau temperatura obiectelor calde in contact cu pardoseala.
3 Exemplele de straturi intermediare prezentate în tabel pot fi utilizate în condiţiile în care aceste se exploatează în limitele valorilor prezentate în tabel.
40
NCM C.04.04:2015
ANEXA C
(informativă)
C.1.1 Dispoziţiile prezentei anexe se aplică la calculul straturilor intermediare continue rigide din
beton, beton armat şi beton armat cu fibre de oţel, aşternute pe grund şi pe stratul termoizolant de
material în vrac (zgură, cheramzită, etc.), plăci termoizolantă (polistiren expandat, vata minerala, etc.),
aşternute pe planşeu, precum şi pe beton rezistent la acizi.
C.1.2 Alegerea soluţiilor constructive a straturilor intermediare trebuie executate din soluţiile tehnico-
economice utilizate la construcţiile în condiţii concrete de construcţie cu reducerea la maxim a mate-
rialelor, muncii, consumul de energie şi costuri, precum şi cu luarea în calcul de mărirea siguranţei,
duratei de viaţă şi mărirea resurselor între reparaţii.
C.1.3 Grosimea necesară a stratului intermediar trebuie determinată prin calcularea prin metoda
situaţiilor limită cu luarea în calcul a lucrului lor comun cu terenul de fundaţie, dar luat nu mai mic de
100 mm.
C.1.4 Grosimea stratului de protecţie a betonului în straturile intermediare de beton armat trebuie
determinată conform NCM F.02.04 şi trebuie să fie nu mai mică de 20 mm.
C.1.6 Aria secţiunii necesară a armăturii în bare trebuie determinată prin calcul, cu toate acestea
procentul de armare nu trebuie să fie mai mic de 0,1.
Armatura în bare în straturile intermediare din beton armat trebuie amplasată pe direcţie longitudinală
şi transversală, în partea de jos, şi dacă este necesar conform calculelor de sus a secţiunii a plăcii în
conformitate cu valorile momentelor de torsiune care acţionează.
Distanţele dintre bare funcţie de suprafaţa necesară a secţiunii armăturii şi a diametrului luat a barelor
trebuie să fie de la 100 până la 200 mm.
C.1.7 Pentru armarea cu fibre a betonului armat cu fibre de beton a stratului intermediar trebuie de
utilizat fibre de oţel conform recomandărilor.
C.1.8 Coeficientul de armare cu fibre pe volum µfv trebuie determinat în conformitate în conformitate
cu recomandările NCM F.02.02 şi luate nu mai mici de µfv = 0,0025.
C.1.9 Pe graficele de sarcină trebuie să fie indicate valoarea cea mai mare, mărimile şi forma urme-
lor de sprijin pe pardosea, precum şi distanţa minimă dintre aceste urme.
Masa proprie a pardoselii, precum şi a sarcinii, uniform distribuite pe toată suprafaţa startului interme-
diar, la calcule nu se iau consideraţie.
C.1.10 Funcţie de forma şi mărimea suprafeţei de sprijin se împart următoarele tipuri de sarcini:
a) simple – distribuite uniform pe suprafaţa urmei, amplasată în plan în aşa fel încât distanţa din cen-
trul urmei unei sarcini până la alta să nu depăşească 6l, unde l - caracteristica rigidă a elasticităţii a
startului intermediar, determinată conform C. 2.4.
La stratul intermediar pe terenul de fundaţie se disting următoarele tipuri de urme: urmă circulară cu
raza rp ≤ 6l (inclusiv de la roţile unităţilor de transport fără şine);
41
NCM C.04.04:2015
Urmă dreptunghiulară cu lungimea ap, m şi lăţimea bp, unde ap, ≥ bp. În cazul în care raportul ap/bp < 2
urma dreptunghiulară se poate de considerat ca circulară şi calculată conform formulei (C.4);
Urma, limitată dintr-o parte cu o linie dreaptă şi care are mărimile, la care pătratul cu latura a p = 12,2l,
se înscrie în această urmă, în acest caz calculele se execută la sarcina distribuită uniform pe urma
pătratului convenţional cu latura а р = 12,2l
Urma limitată din două părţi cu linii paralele mărimile cărora la lungimea dreptunghiului egală cu
а р =12,21 şi lăţimea bр < 12,21 se înscrie în această urmă, în acest caz calculele se execută asupra
sarcinilor care se distribuie uniform pe suprafaţa convenţională a dreptunghiului cu lungimea а р =12,21
şi lăţimea b р .
La aşternerea stratului intermediar pe strat termoizolant de material afânat, pus pe placa de planşeu:
- urma în formă de dreptunghi cu raportul laturilor ар/bр de la 1 la 2, este egală cu urma circulară de
rază rp <2l;
- urma circulară cu raza rp < 2l (inclusiv de la roţile unităţilor de transport fără şine);
b) tip compuse (figurile C.1, C.2) - la aşternerea stratului intermediar pe terenul de fundaţie:
- uniform distribuită pe suprafaţa urmei, diferenţiindu-se de dimensiunea sau forma urmei indicate în
subpunctul a;
- amplasate astfel încât, distanţa minimă de la centrul unei urme a sarcinii până la urma altei sarcini să
nu fie mai mică de 6l.
C.1.11 Pentru sarcini simple mărimile calculate а р , b р şi r р ale urmei se determină cu formulele:
а р = а+2h1 (C.1)
b р = b+2h1 (C.2)
r р = r+2h1 (C.3)
unde:
r= =0,564 ; (C.4)
- la urma de la roţile unităţilor de transport fără şine cu pneuri, mărimea r se determină cu formula (C.5):
r= (C.5)
42
NCM C.04.04:2015
unde:
pa - presiunea internă în anvelope, MPa folosind roţi, cu o margine de cauciuc turnat p a se acceptă
egală cu 15 MPa;
la rezemarea elementele sub un unghi pe pardosea urma convenţional se consideră circulară, la care
r = 0,11 m.
ap=a; bp=b;rp=r
În cazul în care aşezarea marginii exterioare a urmelor sarcinilor unice simple, egale ca valoare şi la o
distanţă una de cealaltă cu mai mult de 2 (h +h1), se permite de a uni aceste urme în una singură.
Pp=PHKKdγf (C.6)
unde
K – coeficientul, care ea în consideraţie încărcătura de la alte roţi roţi ale unităţii de transport, luat egal
cu: pentru vehicule cu două axe K = 1,2, cu trei sau patru axe K = 1,8;
C.2.1.1 Straturile intermediare trebuie să fie calculate prin metoda de stare limită pentru sarcinile ver-
ticale ale utilajelor tehnologice, materiale stivuite (depozitate) şi unităţi de transport ca construcţii, afla-
te pe un teren de fundaţie elastic.
Acţiunile dinamice generate de circulaţia unităţilor de transport, se iau în considerare prin introducerea
coeficientului dinamic în conformitate cu C.1.12.
- starea limită de prima grupă (cu privire la necorespunderea pardoselilor în condiţii normale de ex-
ploatare, în urma pierderii capacităţii portante);
- starea limită de a doua grupă (cu privire la necorespunderea pardoselilor în condiţii normale de ex-
ploatare, în urma formării sau deschiderilor excesive a fisurilor, apariţia unor deformări neadmise,
etc.).
43
NCM C.04.04:2015
Calcul straturilor intermediare din beton armat cu fibre de oţel, cu conţinutul fibros de armare sub nive-
lul minim (cu condiţiile μfv< μmin, unde μfv - coeficientul de armare cu fibre pe volum, μmin - valoarea
minimă a coeficientului de armare cu fibre, determinate în conformitate cu cerinţele de la
NCM F.02.02, conform stării limită de a doua grupă nu se face; în caz contrar calculul trebui făcut con-
form recomandărilor NCM F.02.02.
C.2.1.3 În stratul intermediar de beton, în prezenţa acţiunilor dinamice, precum şi la exploatarea par-
doselii la temperaturi negative, variabile sau alternative este necesar de a asigura consolidarea con-
structivă, inclusiv sub formă de plase de oţel sudate din sârmă trasă la rece şi fibre de oţel.
unde
Mp - momentul de încovoiere calculat în această secţiune dată s stratului intermediar, kN∙m/m, stabilită
în conformitate cu C.2.1.5;
Mult - momentul maxim de încovoiere în secţiunea dată a stratului intermediar, determinat în conformi-
tate cu C.2.6.
C.2.1.5 Valoarea estimată a momentului de încovoiere Md, kN∙m/m, pe unitatea lăţimii secţiunii stratu-
lui intermediar trebui să fie determinată cu formula:
Мр = Мс,mах k, (C.8)
unde:
Мс,mах - momentul maxim de încovoiere la încărcarea concentrată a stratului intermediar, care se de-
termină ca cel mai mare momentul de încovoiere total, creat de urma sprijinirii în locul secţiunii de cal-
cul a plăcii, perpendicular pe axele X şi Y
Mc,max=Mp+ (C. 9)
- pentru starturile intermediare de beton şi beton armat cu fibre de oţel, aranjate cu consolidare struc-
turală a marginilor sau la prezenţa unei suprafeţe pregătite de beton, - 1.2;
- pentru starturile intermediare de beton şi beton armat cu fibre de oţel, aranjate fără consolidare
structurală a marginilor sau a unei suprafeţe pregătite de beton, - 1,5.
- pentru momente de încovoiere pozitive (este întinsă parte inferioară a secţiunii plăcii):
- dacă există armarea (consolidarea) rosturilor sau a unei suprafeţe pregătite de beton - 1.2;
- dacă nu există armarea (consolidarea) rosturilor sau a unei suprafeţe pregătite de beton - 1,5;
Pentru momente de încovoiere negative (este întinsă parte superioară a secţiunii plăcii):
- dacă există armarea (consolidarea) rosturilor sau a unei suprafeţe pregătite de beton - 0,75;
- dacă nu există armarea (consolidarea) rosturilor sau a unei suprafeţe pregătite de beton - 0,9.
44
NCM C.04.04:2015
Mi - momentul de încovoiere la centrul calculat a sarcinii concentrate P i, kN, aplicată în centrul de gre-
utate a suprafeţei elementare, amplasat în afara centrului calculat şi determinat prin formula:
Мi = K4Рi , (C.10)
unde
K4 – coeficientul, luate din tabelul C.1, în funcţie de relaţia xi/l şi yi/l, în care xi şi yi - coordonatele de
încărcare Pi, luând ca coordonate iniţiale a sarcinii, situat în centrul calculat P0;
Pi - sarcina de proiectare, kN, atribuite suprafeţei elementare, situate în afara centrului calculat
(secţiunea calculată a plăcii), determinată conform C.2.3.8.
NOTĂ - În cazul în care există o suprafaţă pregătită de beton, aceasta din urmă trebuie să aibă o grosime minimă de 100 mm şi
executat din beton de clasa nu mai mică de B15.
C.2.2.1 Momentul de încovoiere calculat Mp, kN∙m/m, în stratul intermediar, amplasat pe terenul de
fundaţie, la acţiunea asupra pardoselilor a sarcinilor simple, uniform distribuită pe suprafaţa urmei
dreptunghiulare (a se vedea C.1.10а), se determină cu formula:
Мр = К1Рр, (C.11)
unde
Pp - sarcina de proiectare care acţionează pe întreaga suprafaţă a urmei, kN, luate pentru sarcinile de
la roţile unităţilor de transport, în conformitate cu C.1.12, în celelalte cazuri, unde urma se ia con-
venţional dreptunghiulară (a se vedea C.1.10а şi C.1.11), Рр este luată ca sarcina normativă, distribui-
tă uniform pe toată suprafaţa urmei, înmulţită cu coeficientul de siguranţă pentru încărcare, care, în
funcţie de tipul de sarcină poate fi egală:
K1 – coeficient, luat conform tabelului C.2, în funcţie de relaţiei: ap/l=б; bp/l=в, unde а р şi b р - lungimea
şi lăţimea urmei dreptunghiulare (ap>bp) determinate C. 1.6;
NOTĂ – Se admite, prin argumentare adecvată, să se utilizeze un alt coeficient de siguranţă pentru sarcinile de la materiale şi
produsele depozitate, dar nu mai mic de 1,05.
C.2.2.2 Momentul de încovoiere calculat Mp, kN∙m / m, în placa stratului intermediar amplasat pe tere-
nul de fundaţie, la acţiunea asupra pardoselii a sarcinii simple, uniform distribuită pe suprafaţa urmei
în formă de cerc (a se vedea C.1.11, C.1.12), se determină cu formula:
Мр = K3Рр, (C.12)
unde
45
NCM C.04.04:2015
C.2.2.3 Momentul de încovoiere Mp, kN∙m/m, în placa stratul intermediar amplasată pe terenul de fun-
daţie sau material granular cu grosime h’, m, aşternut pe un substrat rigid (cum ar fa umplutură termo-
izolantă aşternută peste planşeul de beton armat), la acţiune asupra pardoselii a sarcinilor simple (a
se vedea C.1.10а) se determină cu formula:
Мр = K2Рр, (C.13)
unde
C.2.3.1 În calculul straturilor intermediare la acţiunea sarcinilor complexe (a se vedea C.10b) momen-
tul de încovoiere calculat în placa stratului intermediar amplasată pe terenul de fundaţie sau pe stratul
termoizolant, se determină conform formulei (C.9).
C.2.3.2 Pentru toate suprafeţele elementare se definesc coordonatele xi şi yi ale punctelor de aplicare
Pi, faţă de axele 0X şi 0Y şi se determină coordonatele acestor puncte xi/l şi yi/l. Sarcinilor unitare apli-
cate la centrul zonelor elementare pentru cele indicate xi/l > 8 şi yi/l > 6 nu se iau în considerare.
C.2.3.3 Pentru a calcula momentul de încovoiere sub influenţa sarcinilor complexe se notează sche-
ma de acţionare a sarcinilor unitare, care acţionează în sectoarele elementare, plasându-le în raport
cu centrul calculat 0 (coordonatelor determinate X = Y = 0), sau a schema de împărţire a sarcinilor pe
suprafeţe elementare cu indicarea pe fiecare din ele a centrului de greutate al sarcinii aplicate (a se
vedea figurile C.1, C.2). Sarcinile, care îşi pot schimba amplasarea centrului de referinţă faţă de par-
dosea, trebuie să fie amplasate, pe cât posibil, mai aproape de centrul calculat.
C.2.3.4 Amplasare centrului de calcul 0 este ales din condiţia obţinerii valorii maxime a momentului de
încovoiere de la sarcinile date. Pentru sarcinile uniform distribuite de-a lungul urmei, se arată în figuri-
le C.1şi C.2, locul şi numărul punctelor de calcul trebui să fie luate conform tabelului C.5.
C.2.3.6 Urmele de sprijin ale sarcinii sunt împărţite în suprafeţe elementare de forme geometrice sim-
ple (pătrat, dreptunghi, cerc). Dimensiunile suprafeţelor elementare se stabilesc egale cu 0,3-0,5 din
distanţa de la centrul lor de greutate până la centrul lor de calcul. De aceeaşi dimensiune trebui să fie
lungimea sectoarelor elementare ale urmelor de sprijin ale obiectelor pe o margine sau pe suprafaţa
cilindrică (a se vedea figura C.2). Suprafeţele elementare asemănătoare trebuie să amplasate simetric
faţă de axele de coordonate, sau, cel puţin, în ceea ce priveşte una dintre ele. Dimensiunile urmelor
sarcinilor nu mai mici de 0,5l şi urma roţilor unităţilor de transport fără căi de rulare anu se împart în
suprafeţe elementare.
C.2.3.7 În acele cazuri în care nu este suficient de clar, cum trebui să fie direcţia 0Y, momentul de
încovoiere a sarcinii unitare se determină iniţial, pentru o singură direcţie a axei, şi apoi pentru cealal-
tă, perpendicular pe prima direcţie, şi din momentele de încovoiere obţinute se alege cel mai mare.
46
NCM C.04.04:2015
C.2.3.9 Sarcina, distribuită pe fiecare suprafaţă elementară, situată în afara centrului calculat, înlocu-
ind sarcină concentrată echivalentă Рi cu punctul de aplicare a centrul de greutate a suprafeţei ele-
mentare.
Pi = Pp (C.14)
unde
l= , (C.15)
unde
В = (0,85Еbh3)/12, (C.16)
unde
Pentru straturile intermediare din beton armat, rigiditatea secţiunii trebuie determinată în conformitate
cu GOST 13015.
C.2.6 Momentul de încovoiere limită Mult, kN∙m/m, pe unitatea de lăţime a secţiunii trebuie să fie de-
terminate cu formulele:
(C.17)
(C.18)
47
NCM C.04.04:2015
unde
Rbt – rezistenţa calculată a betonului la întinderea axială, MPa, luată în conformitate cu NCM F.02.02;
Rfbt - rezistenţa calculată betonului armat cu fibre de oţel la întindere axială, MPa, determinată în con-
formitate cu codul practic;
h0 - înălţimea de lucru a secţiunii (distanţa de la marginea limită a secţiunii comprimate până la centrul
de greutate a armăturii întinse a secţiunii analizate)
h0 = h – a – ds /2, (C.20)
unde
x= , (C.21)
C.2.7 La calcularea straturilor intermediare din beton pe lăţimea deschiderilor fisurilor, trebuie de
îndeplinit condiţia:
C.2.8.1 Dispoziţiile prezentei anexe se aplică la calcularea straturilor de bază din materiale artificiale şi
naturale, pentru care nu sunt normate calculele rezistenţei la tracţiune prin încovoiere.
48
NCM C.04.04:2015
C.2.8.4 Pentru straturile intermediare din mai multe straturi, amplasate la limita grosimii comprimate,
coeficientul echivalent a aşternutului Kse, MN/m3 se determinată cu formula:
Kse= , (C.23)
unde
(C.24)
(C.25)
Кs1, Кs2, Ks3 – valoarea calculată a coeficientului aşternutului, MN/m, respectiv, prima (începând de
sus), al doilea şi al treia strat de bază din soluri omogene naturale sau artificiale şi materiale în stări
diferite, inclusiv straturi termoizolantă, luate conform tabelelor C.6 и C.7;
Dr=1,13 , (C.26)
unde
pk=0,6 ; (C.27)
Pentru terenuri de fundaţie, format din două straturi, valorile t2 şi б2 trebuie să fie luate egale cu zero.
C.2.8.5 Dacă fundaţia este compusă din mai mult de trei straturi, structura acesteia trebuie adusă la
condiţia de calcul a trei starturi prin metoda combinării straturilor subţiri cu cele adiacente şi la calcula-
rea coeficientului echivalent a stratului de aşternut de a utiliza indicii (grosimea tred şi valoarea deter-
minată a coeficientului stratului de aşternut Ksr), ale stratului combinat, determinaţi cu formulele:
tred= ; (C.28)
Ksr= , (C.29)
unde
ti, Ksi - grosimea respectiv şi coeficientul stratului de aşternut, MN/m3, a fiecăruia din straturile combi-
nate (a se vedea tabelul C.6 şi C.7).
49
NCM C.04.04:2015
C.2.8.6 Atunci când este utilizat în startul de fundaţie (în limitele grosimii comprimate), stratul de sol
necompactat cu coeficientul de porozitate e>0,7 , coeficientul stratului de aşternut a terenului se ia cu
luarea în calcul notei 2 la tabelul C.6.
C.2.8.7 Coeficientul stratului de aşternut pe bază de termoizolant (polistiren expandat, vata minerală,
etc.), aşternut pe plăcile dintre nivele, se determină cu formula:
Ks= (C.30)
unde
E0 = 0,003γ - pentru izolaţie din vată minerale, etc., unde γ – densitatea normată a materialului izolant.
50
NCM C.04.04:2015
a) b)
c’) c”)
c’’’)
Figura C.1- Schemele amplasării în plan sarcinilor complexe, a centrului de calcul 0, axele co-
ordonatelor şi separarea sarcinilor urmelor în suprafeţe elementare
51
NCM C.04.04:2015
a,c) c’)
d) e)
Figura C.2 – Schema de amplasare a sarcinilor complexe în plan, a centrului de calcul 0, axele
coordonatelor şi separarea sarcinilor urmelor în suprafeţe elementare
a, b - sarcini, distribuite uniform de-a lungul lungimea urmelor paralele (de la garnituri de sub
obiecte grele, de la stivele de arborilor cilindrici, etc.) pentru b ≤ 4,4l; a > b;
c, c’, e – idem, pentru b > 4,4l; a > b
52
NCM C.04.04:2015
53
NCM C.04.04:2015
54
NCM C.04.04:2015
55
NCM C.04.04:2015
56
NCM C.04.04:2015
57
NCM C.04.04:2015
58
NCM C.04.04:2015
59
NCM C.04.04:2015
60
NCM C.04.04:2015
61
NCM C.04.04:2015
62
NCM C.04.04:2015
63
NCM C.04.04:2015
Anexa D
(informativă)
Desemnarea tipurilor de acoperiri clădirilor de locuit, publice,
administrative și sociale
Încăperi Acoperiri
1. Încăperile din apartamente,cămine,dormitoare în Linoleum
internate, camere în hotel, case de odihnă şi etc, co- Parchet
ridoarele în apartamente, cămine, internate, îndepăr- Masive sau scînduri de parchet
tate de la uşele exterioare ale călădirilor mai mult de Parchet laminat
20 m. Scînduri
2. Coridoarele în hotele, case de odihnă, birouri, bi- Linoleum
rouri de proiectare, clădirilor auxiliare, îndepărtate de Parchet
la uşele exterioare ale călădirilor mai mult de 20 m. Parchet laminat
Scînduri
Teracote ceramice
Teracote granito-ceramice
3. Încăperile clădirilor publice, exploatarea cărora nu Polimere autonivelate grosimea 2-4 mm
este legată de venirea permanentă a oamenilor (mu- Mozaico-betonate şlefuite1
zee, expoziţii, holuri, gări, foyerul Ciment-betonate şlefuite1
întreprinderilor de divertisment etc.) Dale de piatră naturală
Plăci de marmură inclusiv despicate
Teracote granito-ceramice
4. Cabinetele medicilor, sălile de tratament, sălile de Linoleum
pansament, policlinici, ambulatoare, dispensare, sa- Parchet
natorii, case de odihnă, sălile pentru copii și coridoa- Parchet laminat
rele în grădiniţele creşe. Scînduri
5.Viceuirile pentru copiii în grădiniţele creşe şi spitale. Linoleum
6. Camerele de lucru, birouri, camere de personal în Linoleum
birouri, birouri de proiectare, clădiri auxiliare etc. Parchet
Auditorii, săli de clasă, laboratoare, săli didactice, etc. Parchet laminat
în instituțiile de învățământ. Săli de sport, festivităţi Scînduri
spectacole, lectură și altele. Spațiile de depozitare a
hainelor de stradă în şifonier.
7a. Băi, duşuri, grupurile sanitare, toalete în clădiri cu
Mozaico-betonate şlefuite1
menire diversă. Ciment-betonate şlefuite1
7b. Sălile de tîrg ale magazinelor şi întreprinderilor de
Latexcimento-beton
alimentaţie publică, îndepărtaţi de la uşele exterioare Teracote ceramice
ale clădirilor mai mult de 20 m, precum situate la ni-
Teracote granito-ceramice
velul doi şi cele ulterioare.
Polivinillatsetatcimento-beton1
Scînduri, parchet – numai pentru încăperile
enumerate în poz. „b”
8.Încăperi pentru pregătirea produselor alimentare în Mozaico-betonate şlefuite1
magazine. Ciment-betonate şlefuite1
Bucătării, spălătorii și încăperi de pregătire a între- Teracote ceramice
prinderilor de alimentaţie publică.
Vestiare, săpuniere, băi cu aburi, în băi.
Secţii de spălat în spălătorii.
9. Bucătării în clădiri de locuit Linoleum
10. Încăperi de vară în case de locuit (balcoane, log- Cimento-betoane
gie, verande, terase), încăperi tehnice. Teracote ceramice
Teracote granito-ceramice
1
Pentru acoperiri trebuie de aplicat beton clasa nu mai mică de B15.
NOTE:
1 Acoperirile din linoleum și parchet laminat sunt permise la o intensitate de trafic pietonal, care nu depășește 500 de per-
soane/zi pentru 1 m lățime de trecere.
2 Alegerea tipului de pardoseală în încăperi, în care acţiunea asupra pardoselei este similară cu acţiunea din zonele de
producție, trebuie să fie efectuate în conformitate cu tabelul A.2.
64
NCM C.04.04:2015
Anexa E
(informativă)
Finisarea suprafeţelor acoperilor de pardoseli
65
NCM C.04.04:2015
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящие строительные нормы распространяются на проектирование полов производ-
ственных, складских, жилых, общественных, административных, спортивных и бытовых зданий.
1.2 Положения настоящих норм рассматривают выбор оптимальных решений пола, в зави-
симости от назначения помещений и специфических условий их эксплуатации.
В гражданских зданиях полы должны быть упругими, гладкими (но не скользкими), прочными,
влагостойкими, легко очищаемыми, эстетичными.
Для помещений, оборудованных компьютерной техникой для полов очень важно обеспечить
беспыльность, безискривость и электропроводность.
2 Нормативные ссылки
2.1 Перечень нормативных документов, на которые имеются ссылки в настоящем нормати-
ве:
3 Термины и определения
3.1 В настоящих нормах применены следующие термины с соответствующими определени-
ями:
66
NCM C.04.04:2015
- гидроизоляционный слой: слой, препятствующий прониканию через пол сточных или грун-
товых вод и других жидкостей;
- стяжка (основание под покрытие): слой пола, служащий для выравнивания поверхности ни-
жерасположенного слоя пола или перекрытия, придания покрытию пола заданного уклона,
укрытия проложенных трубопроводов, а также распределения нагрузок по нежестким слоям
пола на перекрытии;
- грунтовое основание: слой грунта, по которому устраиваются подстилающий слой или опоры
под лаги;
- деформационный шов: разрыв в подстилающем слое, стяжке или покрытии пола, обеспечи-
вающий возможность независимого смещения их участков;
- экологичность пола: свойство всех элементов конструкции пола не выделять при эксплуата-
ции вредных веществ в соответствии с требованиями санитарных норм;
- теплоусвоение пола: свойство поверхности покрытия пола в большей или меньшей степени
воспринимать тепло при периодических колебаниях теплового потока;
- безыскровость пола: отсутствие искрообразования на покрытии пола при ударах или воло-
чении по нему металлических или каменных предметов, а также при разрядах статического
электричества;
- беспыльность пола: полное отсутствие отделения продуктов износа покрытия пола, образу-
ющихся при эксплуатационных воздействиях от движения пешеходов и транспорта;
- звукоизолирующая способность пола: ослабление шума при его проникновении через пол
на перекрытии;
- скользкость пола: свойство поверхности покрытия пола, характеризующее степень опасно-
сти передвижения по нему людей.
4 Общие требования
4.1 Выбор конструктивного решения пола следует осуществлять исходя из требований
условий эксплуатации с учетом технико-экономической целесообразности принятого решения в
конкретных условиях строительства, при котором обеспечиваются:
67
NCM C.04.04:2015
- экологическая безопасность;
Таблица 1
Интенсивность механических воздействий
Механические воздействия весьма
значительная умеренная слабая
значительная
Движение пешеходов на 1 м ши-
рины прохода, число людей в - - 500 и более Менее 500
сутки
Движение транспорта на гусе-
ничном ходу на одну полосу дви- 10 и более Менее 10 - -
жения, ед/сут
Движение транспорта на резино- Движение
вом ходу на одну полосу движе- Более 200 100-200 Менее 100 ручных те-
ния, ед/сут лежек
Движение тележек на металли-
ческих шинах, перекатывание
круглых металлических предме- Более 50 30-50 Менее 30 -
тов на одну полосу движения,
ед/сут
Движение транспорта на метал-
лических колесах с ободьями из Более 100 50-100 Менее 50
полимерных материалов, ед/сут
Удары при падении с высоты 1 м
твердых предметов массой, кг, не 10-20 5-10 2-5 Менее 2
более
Волочение твердых предметов с
соответствует - - -
острыми углами и ребрами
Работа острым инструментом на
соответствует - - -
полу (лопатами и др.)
малой – незначительное воздействие жидкостей на пол, при котором поверхность покрытия по-
ла сухая или слегка влажная; покрытие пола жидкостями не пропитывается; уборку помещений
с разливанием воды не производят;
средней - периодическое увлажнение пола, при котором поверхность покрытия пола влажная
или мокрая; покрытие пола пропитывается жидкостями; жидкости по поверхности пола стекают
периодически;
68
NCM C.04.04:2015
Мытье пола (без розлива воды и при применении моющих средств и средств ухода, соответ-
ствующих рекомендациям фирм - производителей материалов для изготовления покрытий по-
лов) и случайные редкие попадания на него, капель и т.д. не считается воздействием жидко-
стей на пол.
- 0,5 - 1 % - при бесшовных покрытиях и покрытиях из плит (кроме бетонных покрытий всех
видов);
4.6 В животноводческих зданиях уклон полов в сторону навозосборного канала должен при-
ниматься равным:
- не менее 0,5 % - в помещениях для содержания птицы в клетках и в лотках вдоль проходов во
всех помещениях;
4.7 Уклон полов на перекрытиях следует создавать стяжкой или бетонным покрытием пе-
ременной толщины, а полов на грунте - соответствующей планировкой грунтового основания.
4.8 Уровень пола в туалетных и ванных комнатах должен быть на 15 - 20 мм ниже уровня
пола в смежных помещениях либо полы в этих помещения должны быть отделены порогом.
4.9 В местах примыкания полов к стенам, перегородкам, колоннам, фундаментам под обо-
рудование, трубопроводам и другим конструкциям, выступающим над полом, следует устанав-
ливать плинтусы. При попадании жидкостей на стены следует предусматривать их облицовку
на всю высоту замачивания. При отсутствии деформационных швов вдоль стен, требований по
эстетике и особых требований при технологических процессах, протекающих в помещениях с
малой интенсивностью воздействия жидкостей, в местах примыкания полов к стенам устрой-
ство плинтусов может быть исключено.
4.10 В конструкции полов помещений для хранения и переработки продуктов, а также поме-
щений для содержания животных не должно быть пустот.
4.11 Полы в зданиях должны обладать необходимой несущей способностью и не быть «зыб-
кими». Прогибы при сосредоточенной нагрузке, равной 2 кН в жилых зданиях, 5 кН в обще-
ственных и административных зданиях и соответствующей нагрузкам в технических заданиях
на проектирование производственных и складских зданий, не должны превышать 2 мм.
69
NCM C.04.04:2015
ны, а также предусмотрены устройства для сбора и отвода поверхностной воды в виде откры-
той системы лотков,закрытой системы труб и колодцев или комбинации открытых лотков и за-
крытых водоотводящих систем.
4.13 Уклон покрытия пола в плоскостном открытом сооружении должен составлять 0,5 - 1 %.
- от продольной оси или вальмовым - в площадках для баскетбола, футбола, ручного мяча и др.
4.16 Полы в залах для игровых видов спорта (футбол, волейбол, баскетбол, теннис и т.д.)
должны отвечать следующим требованиям:
- ударопоглощение - не менее 53 %;
5 Покрытия полов
5.1 Тип покрытия пола производственных помещений следует назначать в зависимости от
вида и интенсивности механических, жидкостных и тепловых воздействий с учетом специаль-
ных требований к полам согласно приложению A.
5.2 Толщину и прочность материалов сплошных покрытий и плит покрытия пола следует
назначать по таблице 2.
70
NCM C.04.04:2015
Таблица 2
Интенсивность механических воздействий на пол
Весьма значи- Значительная Умеренная Слабая
тельная
Тол- Класс Тол- Класс Тол- Класс Толщи- Класс
щина бетона щина бетона щина бетона на по- бетона
по- или по- или покры- или крытия, или
Материал для
кры- проч- кры- проч- тия, мм проч- мм проч-
покрытия пола
тия, ность тия, ность ность ность
мм материа- мм матери- матери- мате-
ла по- ала по- ала по- риала
крытия, крытия, крытия, покры-
МПа МПа МПа тия,
МПа
1. Бетоны це- 50* В40** 30 B30 25 B22.5 20 B15
ментный
мозаичный не допускается 30 40 25 30 20 20
поливинилаце- то же 30 40 20 30 20 20
татный или ла-
тексный
кислотостойкий » 40 25 30 20 20 20
асфальтобетон » 50 - 40 - 25 -
сталефибробетон 40* В35**** 30 B25 25 B20 20 B15
2. Цементно-
не допускается не допускается 30 30 20 20
песчаный раствор
3. Поливинилаце-
татцементно- то же то же 20 - 15 -
опилочный состав
4. Наливной со-
став на основе
» » 4*** - 2-4 -
синтетических
смол
5. Ксилолит » » 20 - 15 -
6. Цементно-
» 40 B30 30 B22,5 30 B15
бетонные плиты
7. Мозаично-
» 40 40 30 30 20 20
бетонные плиты
8. Керамические
» не допускается не допускается 9 - 13 -
плитки
9. Керамические
кислотоупорные » 50 - 30 - 35 - 15 - 20 -
плиты
10. Керамогранит » не допускается не допускается более 8 -
* Для бетонного пола с упрочненным верхним слоем 70 мм и не менее 120 мм при использовании бетонного покры-
тия и в качестве подстилающего слоя по грунту.
** Для бетонного пола с упрочненным верхним слоем В22,5.
*** Не допускается движение тележек на металлических шинах.
**** При коэффициенте фибрового армирования по объему мfх > 0,003 (выше 23,5 кг/м3).
71
NCM C.04.04:2015
алов и свойств грунта основания, но с учетом толщины бетонного основания не менее 120 мм.
5.9 Толщину досок, паркета, паркетных и массивных досок, а также паркетных щитов следу-
ет принимать по действующим стандартам на изделия.
5.10 Воздушное пространство под покрытием полов из досок, реек, паркетных досок и щитов
не должно сообщаться с вентиляционными и дымовыми каналами, а в помещениях площадью
более 25 м2 дополнительно должно разделяться перегородками из досок на замкнутые отсеки
размером (4-5) (5-6) м.
5.11 Для обеспечения комфортных условий для человека с точки зрения антистатики и за-
щиты электронного оборудования от электрических разрядов с напряжением более 5 кВ полы в
помещениях жилых и общественных зданий должны выполняться с покрытием из полимерных
антистатических материалов с удельным поверхностным электрическим сопротивлением в
пределах 1∙105 - 1∙109 Ом.
5.13 Полы в помещениях, где возможно образование взрывоопасных смесей газов, пыли,
жидкостей и других веществ в концентрациях, при которых искры, образующиеся при ударе
предметов о пол или разрядах статического электричества, могут вызвать взрыв или возгора-
ние, должны выполняться с электрорассеивающим покрытием из материалов, не образующих
искр при ударных воздействиях, характеризующимся величиной электросопротивления между
поверхностью покрытия пола и системой заземления здания в пределах 5∙104 до 106 Ом.
5.15 Для отвода с поверхности покрытия пола статического электричества под электрорас-
сеивающим покрытием пола должен быть размещен электроотводящий контур, присоединен-
ный к системе заземления здания.
72
NCM C.04.04:2015
ложению E.
5.17 Истираемость покрытия пола не должна превышать для монолитных покрытий полов в
помещениях класса беспыльности 1000 - 0,06 г/см2, класса 10000 - 0,09 г/см2 и класса 100000 -
0,12 г/см2, а для покрытий полов из линолеума - 50 мкм, 90 мкм и 100 мкм соответственно.
Кромки стыкуемых полотнищ линолеума в помещениях классов 1000 и 10000 должны быть сва-
рены.
5.18 Поверхность покрытия пола должна быть ровной. Просветы между контрольной двух-
метровой рейкой и проверяемой поверхностью не должны превышать для покрытий:
5.20 Высота уступа между смежными изделиями покрытий из штучных материалов не долж-
на превышать в полах:
5.22 Отклонение швов в покрытиях пола между рядами штучных материалов от прямой ли-
нии не должно превышать 10 мм на длине ряда в 10 м. Ширина швов между плитками и блока-
ми не должна превышать 6 мм при втапливании плиток и блоков в прослойку вручную и 3 мм
при вибровтапливании.
5.23 Зазоры между досками дощатого покрытия не должны превышать 1 мм, между паркет-
ными досками - 0,5 мм и между смежными планками штучного паркета - 0,3 мм.
73
NCM C.04.04:2015
При ходьбе по наклонной плоскости (по прямой линии уклона) под углом α допускаемые коэф-
фициенты трения Кдоп a определяются по формуле:
6 Прослойка
6.1 Выбор типа прослойки следует производить в зависимости от вида воздействий на полы
согласно приложению B.
более предела прочности основания при растяжении - отрыв когезионный, по основанию.
74
NCM C.04.04:2015
7 Гидроизоляция
7.1 Гидроизоляция от проникновения сточных вод и других жидкостей должна предусматри-
ваться при средней и большой интенсивности воздействия на пол:
7.2 Гидроизоляция от проникания сточных вод и других жидкостей должна быть непрерыв-
ной в конструкции пола, стенках и днищах лотков и каналов, над фундаментами под оборудо-
вание, а также в местах перехода пола к этим конструкциям. В местах примыкания пола к сте-
нам, фундаментам под оборудование, трубопроводам и другим конструкциям, выступающим
над полом, гидроизоляция должна предусматриваться непрерывной на высоту не менее 200 мм
от уровня покрытия пола, а при возможности попадания струи воды на стены - на всю высоту
замачивания.
7.3 При средней и большой интенсивности воздействия жидкостей на пол, а также под
сточными лотками, каналами и трапами должна применяться оклеечная гидроизоляция.
В помещениях, где полы подвергаются воздействиям кислот, щелочей, масел и других агрес-
сивных жидкостей, выбор гидроизоляционных материалов следует осуществлять с учетом ре-
комендаций СНиП 2.03.11.
7.4 При средней интенсивности воздействия на пол сточных вод и других жидкостей число
слоев гидроизоляции принимают исходя из вида материала:
75
NCM C.04.04:2015
При большой интенсивности воздействия жидкости на пол, а также под сточными лотками, ка-
налами, трапами и в радиусе 1 м от них число слоев гидроизоляции должно быть увеличено:
7.6 При средней и большой интенсивности воздействия воды на пол (открытые стадионы и
площадки) и применении водопроницаемых покрытий по бетонным основаниям между покры-
тием и основанием следует устраивать дренаж, используя в качестве дрен деформационные и
рабочие швы. Дрены должны быть заполнены эластичными материалами с пористой структу-
рой.
- при расположении в зоне опасного капиллярного поднятия грунтовых вод низа подстилающего
слоя;
- при средней и большой интенсивности воздействия на пол растворов серной, соляной, азот-
ной, уксусной, фосфорной, хлорноватистой и хромовой кислот.
76
NCM C.04.04:2015
7.8 При средней и большой интенсивности воздействия воды на пол (открытые стадионы и
площадки) и укладке водопроницаемых покрытий непосредственно по нежесткому подстилаю-
щему слою (гравийному или щебеночному) в грунтовом основании должен быть предусмотрен
дренаж, обеспечивающий отвод поверхностных вод и понижение уровня подземных вод.
- укрытие трубопровода;
8.2 Наименьшая толщина цементно-песчаной или бетонной стяжки, для создания уклона в
местах примыкания к сточным лоткам, каналам и трапам должна быть:
Толщина стяжки для укрытия трубопроводов (в том числе и в обогреваемых полах) должна
быть не менее чем на 45 мм больше диаметра трубопроводов.
8.8 Прочность сцепления (адгезия) стяжек на основе цементного вяжущего на отрыв с бе-
тонным основанием в возрасте 28 сут. должна быть не менее 0,6 МПа. Прочность сцепления
затвердевшего раствора (бетона) с бетонным основанием через 7 сут. должна составлять не
менее 50 % проектной.
8.9 При сосредоточенных нагрузках на пол более 20 кН толщина стяжки по тепло- или звуко-
изоляционному слою должна устанавливаться расчетом на местное сжатие и продавливание по
расчетной методике, изложенной в NCM F.02.04.
77
NCM C.04.04:2015
8.11 В целях исключения мокрых процессов, ускорения производства работ, а также обеспе-
чения нормируемого теплоусвоения пола следует применять сборные стяжки из гипсоволокни-
стых, древесно-стружечных и цементно-стружечных листов или фанеры.
8.12 Легкий бетон стяжек, выполняемых для обеспечения нормируемого теплоусвоения по-
ла, должен быть класса не ниже В5, а поризованный цементно-песчаный раствор прочностью
на сжатие - не менее 5 МПа.
9 Подстилающий слой
9.1 Нежесткие подстилающие слои (из асфальтобетона; каменных материалов подобранно-
го состава, шлаковых материалов, из щебеночных и гравийных материалов, в том числе обра-
ботанных органическими вяжущими; грунтов и местных материалов, обработанных неорганиче-
скими или органическими вяжущими) могут применяться при условии обязательного их механи-
ческого уплотнения.
Если по расчету напряжение растяжения в подстилающем слое из бетона класса В22,5 ниже
расчетного, допускается применять бетон класса не ниже В7,5 с выполнением перед нанесени-
ем покрытия пола выравнивающей стяжки, не ниже В12,5.
При нанесений всех видов покрытий, кроме полимерных мастичных наливных непосредственно
по бетонному основанию, и не ниже В15 - при нанесений полимерных мастичных наливных
непосредственно по бетонному основанию.
78
NCM C.04.04:2015
- песчаного - 60;
9.5 При использовании бетонного подстилающего слоя в качестве покрытия или основания
под покрытие без выравнивающей стяжки его толщина по сравнению с расчетной должна быть
увеличена на 20 - 30 мм.
- бетонных под покрытия на прослойке из горячей битумной мастики и при укладке оклеечной
гидроизоляции - 5;
9.8 При применении жесткого подстилающего слоя для предотвращения деформации пола
при возможной осадке здания должна быть предусмотрена его отсечка от колонн и стен через
прокладки из рулонных гидроизоляционных материалов.
После завершения процесса усадки деформационные швы должны быть заделаны шпаклевоч-
ной композицией на основе портландцемента марки не ниже М400.
79
NCM C.04.04:2015
10.2 Не допускается применять в качестве основания под полы торф, чернозем и другие
растительные грунты, а также слабые грунты с модулем деформации менее 5 МПа. При нали-
чии в основании под полы данных грунтов необходимо произвести их замену на малосжимае-
мые грунты на толщину, определяемую расчетом. Насыпные грунты и естественные грунты с
нарушенной структурой должны быть предварительно уплотнены до степени, соответствующей
требованиям NCM F.01.03.
10.3 При расположении низа подстилающего слоя в зоне опасного капиллярного поднятия
многолетних или сезонных грунтовых вод следует предусматривать одну из следующих мер:
- при бетонном подстилающем слое - применение гидроизоляции для защиты от грунтовых вод
согласно п. 7.7 или устройство капилляропрерывающих прослоек из геосинтетических материа-
лов.
- понижения уровня грунтовых вод ниже глубины промерзания основания не менее чем на 0,8 м;
- полной или частичной замены пучинистого грунта в зоне промерзания непучинистым грунтом.
10.5 Нескальное грунтовое основание под бетонный подстилающий слой должно быть пред-
варительно укреплено щебнем или гравием, утопленным на глубину не менее 40 мм.
80
NCM C.04.04:2015
Приложение А
(нормативное)
Таблица A.1- Выбор типа покрытия пола производственных помещений по интенсивности механических воздействий
Предельные значения интенсивности воздействия на пол
Интенсивность движения, ед/сут, на 1 полосу движения Волоче- Мас- Удель Нагрева-
Пешеходов и Тележек на металлических Транспортных Транспортных ние са* ное ние пола
тележек на ре- шинах и перекатывания средств на резиновом средств на гусе- твердых пред дав- до тем-
зиновых шинах круглых металлических ходу ничном ходу предме- ме- ление перату-
предметов (бочек и т.п.) тов с тов, от ры, °С
острыми кг, со-
Более Менее Ко- Более 30- Менее Бо- 100- Менее Более Менее
№ углами и па- средо-
500 500 эф 50 50 30 лее 200 100 10 10
п. Покрытие ребрами, даю- то-
С 1
200
п. работа на щих с чен-
полу с вы- ных
лопата- соты нагру-
ми, ло- 1м зок,
мами и Н/см2
т.п. ост-
рым ин-
струмен-
том
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
1 Цементно- допускается 100 не допус- допус- не допуска- допус- не допускается не до- 5 1000 100
бетонное: кается кается ется кается пускает-
а) толщиной ся
25 мм, класса
В22.5
b) толщиной » 100 не допускается не допускается не до- допус- не до- 10 1000 100
30 мм, класса В допус- допус- пуска- кается пускает-
30 кается кается ется ся
c) толщиной » 100 допускается допускается допускается допуска- 20 1000 100
50 мм, класса В ется
40
2 Сталефибробе- » 500 » » » » 20 1000 100
тонное толщи-
ной 40 мм, клас-
са В 30
81
NCM C.04.04:2015
82
NCM C.04.04:2015
84
NCM C.04.04:2015
85
NCM C.04.04:2015
86
NCM C.04.04:2015
87
NCM C.04.04:2015
88
NCM C.04.04:2015
89
NCM C.04.04:2015
ПРИМЕЧАНИЕ — Коэффициент С давления на пол металлических шин и круглых предметов определяют по формуле С= ,
г де Р — наибольшее давление колеса или обода на пол, Па;
D — диаметр колеса или обода, м;
b — ширина шины колеса или обода, см.
90
NCM C.04.04:2015
Таблица A.2 - Выбор типа покрытия пола производственных помещений но интенсивности воздействий агрессивных сред
Предельные значения интенсивности воздействия на пол
Воды и Ми- Органических рас- Ве- Растворов кислот Растворов
рас- не- творителей ществ щелочей
творов раль- сырой на ке- живот- фтористоводо- окисляющих неокисляющих органических Кон- Ин-
нейтра ных нефти и аро- то- ного родной, крем- (азотная, хлор- неорганических цен- тен-
№ льной масел нефте- мати- нов проис- нефтористово- новатистая, (серная, соляная тра- сив-
п.п. Покрытие реак- и про- че- хожде- дородной и т.п. хромовая и др.) и др.) ция, ность
ции эмуль дуктов ских ния концен- интен- кон- интен- кон- интен- кон интен- %
сий (мазут, угле- трация, сив- цен- сив- цен- сив- цен сив-
из дизтоп- водо- % ность тра- ность тра- ность тра ность
них ливо, родах ция, % ция, % ция,
керосин, %
бензин)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1 Цементно- боль боль сред- боль сред боль- не допускается 8 сред-
бетонное шая шая няя шая няя шая (12*) няя
2 Стале- малая то то же то же то то же не допускается 8 то же
фибро- же же (12*)
бетонное
3 Бетонное с
упрочнен-
ным верх-
ним слоем,
упрочнен-
ное: » » » » » » то же 8 малая
железом
корундом, боль » » » » » » 8 »
кварцем шая
или из-
вестняком
4 Асфальто- » не допускается не допускается 10 средняя 20 сред 8 сред-
бетонное няя (12*) няя
91
NCM C.04.04:2015
92
NCM C.04.04:2015
93
NCM C.04.04:2015
94
NCM C.04.04:2015
95
NCM C.04.04:2015
97
NCM C.04.04:2015
98
NCM C.04.04:2015
99
NCM C.04.04:2015
Таблица A.3 - Выбор типа покрытия пола производственных помещений по специальным требованиям
№ Покрытие Характеристика покрытия иола но специальным требованиям
п. Беспыльность (пылеотделение) Электропровод- Способность Безыс- Легкость очистки от производст-
п ность в сухом накапливать кровость венных загрязнений
соответствие количественным по ви- состоянии4 на поверхно- при удар- пылевидных жидкостных
показателям по классам бес- зуаль- сти заряды ных воз-
пыльности помещений ной статическою действиях
кл. 1000 кл. 10000 кл.100000 оценке электриче-
ства в сухом
состоянии
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Цементно-бетонное не соответствует среднее условно электро- не накапли- безыс- практически не трудноочища-
проводное2 вает кровое очищаемое емое
2 Сталефибро-бетонное то же » то же то же искрящее трудноочища- среднеочища-
емое емое
3 Бетонное с упрочнен-
ным верхним слоем,
упрочненное:
железом » малое » » » то же то же
корундом, кварцем или
известняком » среднее » » безыскро- » »
вое
4 Асфальтобетонное » » неэлектропро- » безыс- » трудноочища-
водное кровое1 емое
5 Мозаичнобетонное » малое условно электро- » » среднеочища- среднеочища-
(терраццо) проводное2 емое емое
6 Поливинилацетатце- » » то же » » » »
ментно-бетонное
7 Латексцементно- » » » » » » »
бетонное
8 Кислотостойкий бетон » среднее электропровод- » искрящее » »
на жидком стекле с ное
уплотняющей добав-
кой
9 Жаростойкий бетон на » » » » » трудноочища- трудноочища-
портландцементе с емое емое
хромитом и заполни-
телем из шлака
100
NCM C.04.04:2015
101
NCM C.04.04:2015
102
NCM C.04.04:2015
103
NCM C.04.04:2015
Приложение B
(нормативное)
104
NCM C.04.04:2015
1
При заполнении швов полимерными мастиками %.
2
При заполнении швов полимерными мастиками 15 %.
3
Для окисляющих сред не более 5 %.
4
При установке па пол горячих предметов, деталей, проливах расплавленного металла и т.п., нагреве воздуха на уровне пола.
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Над чертой указаны: азотная, серная, соляная, фосфорная, хлорноватистая, хромовая, уксусная, под чертой — масляная, молочная, муравьиная, щавелевая кислоты.
2 Температурой пола условно считается температура воздуха на уровне пола или температура горячих предметов при контакте с полом.
5 Приведенный в таблице тип прослойки может быть применен при воздействиях, не превышающих ограничений, установленных в таблице.
106
NCM C.04.04:2015
Приложение C
(справочное)
C.1.3 Требуемую толщину подстилающего слоя следует определять расчетом по методу пре-
дельных состояний с учетом его совместной работы с грунтовым основанием, но принимать не
менее 100 мм.
C.1.9 На схеме нагрузок должны быть указаны их наибольшая величина, размеры и форма
следов опирания на пол, а также наименьшие расстояния между этими следами.
Собственный вес пола, а также нагрузки, равномерно распределенные по всей площади под-
стилающего слоя, при расчете не учитываются.
107
NCM C.04.04:2015
При подстилающем слое на грунте основания различают следующие виды следов: след в виде
круга радиусом r р < 6l (в том числе от колес безрельсовых транспортных средств):
- след в виде прямоугольника длиной а р , м, и шириной bр, м, при а р >bp. В том случае если от-
ношение сторон а р/ b р < 2, прямоугольный след может быть приведен к равновеликому следу в
виде круга с использованием формулы (C.4);
- след, ограниченный с одной стороны прямой и имеющий размеры, при которых квадрат со
стороной ap = 12,2l, вписывается в этот след; в этом случае расчет ведут на нагрузку, равно-
мерно распределенную по условному квадратному следу со стороной а р = 12,2l;
- след, ограниченный с двух сторон параллельными прямыми и имеющий размеры, при которых
прямоугольник длиной а р =12,21 и шириной bр < 12,21 вписывается в этот след; в этом случае
расчет ведут на нагрузку, равномерно распределенную по условному прямоугольному следу
длиной а р = 12,21 и шириной b р .
- след в виде круга радиусом rp < 2l (в том числе от колес безрельсовых транспортных средств).
b) сложного вида (рисунки C.1, C.2) - при расположении подстилающего слоя на грунте основа-
ния:
- расположенные так, что наименьшее расстояние от центра следа одной нагрузки до следа
другой нагрузки менее 6l.
C.1.11 Для нагрузок простого вида расчетные размеры следа а р , b р и r р определяются по фор-
мулам:
а р = а+2h1 (C.1)
b р = b+2h1 (C.2)
r р = r+2h1 (C.3)
где :
r - радиус круга, равновеликого площади следа опирания на поверхности покрытия, в том чис-
ле:
108
NCM C.04.04:2015
r= =0,564 (C.4)
r= (C.5)
где
р а - внутреннее давление в шинах, МПа; при использовании колес с ободьями из литой резины
р а принимается равным 15 МПа;
при опирании предметов на пол углом след условно принимают круглым, у которого r = 0,11, м.
ap=a; bp=b;rp=r
При расположении внешних граней следов одиночных нагрузок простого вида, равных по своей
величине и находящихся на расстоянии друг от друга менее чем 2 (h +h1), является допусти-
мым объединение данных следов в один след.
Pp=PHKKdγf (C.6)
где
1,6 - для транспортных средств с металлическими колесами при наличии ободьев из полимер-
ных материалов;
109
NCM C.04.04:2015
C.2.1.3 В бетонных подстилающих слоях при наличии динамических воздействий, а также при
эксплуатации полов в условиях отрицательных, переменных или знакопеременных температур
необходимо предусматривать конструктивное армирование, в том числе в виде сварных сеток
из холоднотянутой проволоки и стальных фибр.
C.2.1.4 При расчете жестких подстилающих слоев по прочности должно выполняться условие:
где
Мр = Мс,mах k, (C.8)
где
Mc,max=Mp+ (C. 9)
110
NCM C.04.04:2015
Мр - изгибающий момент в подстилающем слое, при действии на пол нагрузки простого вида,
равномерно распределенной по площади следа, центр которого совпадает с расчетным сече-
нием, и определяемый в соответствии с C.2.2.1;
Мi = K4Рi , (C.10)
где
ПРИМЕЧАНИЕ - При учете наличия бетонной подготовки последняя должна иметь толщину не менее 100 мм и выпол-
няться из бетона класса не ниже В15.
Мр = К1Рр, (C.11)
где
Рр - расчетная нагрузка, действующая по всей площади следа, кН, принимаемая для нагрузок
от колес транспортных средств в соответствии с C.1.12; в остальных случаях для следа, услов-
но принятого прямоугольным (см. C.1.10а и C.1.11), Рр принимается равной нормативной
нагрузке, равномерно распределенной на площади этого следа, умноженной на коэффициент
надежности по нагрузке, который в зависимости от вида нагрузки принимается равным:
111
NCM C.04.04:2015
C.2.2.2 Расчетный изгибающий момент Мр, кН∙м/м, в плите подстилающего слоя, расположен-
ного на грунте основания, при действии на пол нагрузки простого вида, равномерно распреде-
ленной по площади следа в виде круга (см. C.1.11, C.1.12), определяют по формуле:
Мр = K3Рр, (C.12)
где
К3 - коэффициент, принимаемый по таблице C.3 в зависимости от отношения rp/l=ρ;
Мр = K2Рр, (C.13)
где
C.2.3.1 При расчете подстилающих слоев на действие нагрузки сложного вида (см. C.10 b) рас-
чётный изгибающий момент в плите подстилающего слоя, расположенного на грунтовом осно-
вании или на теплоизолирующем слое, определяют по формуле (C.9).
C.2.3.3 Для определения расчетного изгибающего момента при действии нагрузки сложного
вида вычерчивают схему расположения следов опирания единичных нагрузок, действующих на
элементарные площадки, располагая их относительно расчетного центра 0 (определяемое ко-
ординатами X = Y = 0), или схему разделения следов нагрузок на элементарные площадки с
указанием на каждой из них центра тяжести приложения нагрузки (см. рисунки C.1, C.2). Нагруз-
ки, расположение которых на полу относительно расчетного центра может изменяться, следует
располагать, по возможности, ближе к расчетному центру.
112
NCM C.04.04:2015
относительно одной из них. Следы нагрузок размерами менее 0,5l и след колеса безрельсового
транспорта на элементарные площадки не разделяют.
C.2.3.7 В тех случаях когда недостаточно ясно, какое следует устанавливать направление 0Y,
изгибающий момент от действия единичной нагрузки определяют вначале для одного направ-
ления оси, а затем для другого, перпендикулярного первому направлению, и из полученных из-
гибающих моментов принимают наибольший.
Для элементарной площадки определяют нагрузку, равную P0, кН, передаваемую на эту пло-
щадку.
Pi = Pp (C.14)
где
- площадь элементарной площадки;
l= , (C.15)
где
В = (0,85Еbh3)/12, (C.16)
где
C.2.6 Предельный изгибающий момент Mult, кН∙м/м, на единицу ширины сечения подстилаю-
щего слоя следует определять по формулам:
113
NCM C.04.04:2015
(C.17)
для сталефибробетонных сечений
(C.18)
где
Rbt - расчетное сопротивление бетона осевому растяжению, МПа, принимаемое согласно
NCM F.02.02;
h0 - рабочая высота сечения (расстояние от сжатой грани сечения до центра тяжести растяну-
той арматуры рассматриваемого сечения)
h0 = h – a – ds /2, (C.20)
где
h - толщина подстилающего слоя;
x= , (C.21)
где
acrc - ширина раскрытия трещин в расчетном сечении плиты, определяемая согласно
NCM F.02.02;
114
NCM C.04.04:2015
Kse= , (C.23)
где
(C.24)
(C.25)
Кs1, Кs2, Ks3 - расчетные значения коэффициентов постели, МН/м, соответственно первого (счи-
тая сверху), второго и третьего слоев естественного или искусственного основания из однород-
ных грунтов и материалов в различном состоянии, включая теплозащитные слои, принимаемые
по таблицам C.6 и C.7;
Dr=1,13 , (C.26)
где
Рр - расчетная нагрузка на след, принятый за расчетный центр нагрузок, кН;
pk=0,6 ; (C.27)
Для оснований, состоящих из двух слоев, значения t2 и α2 следует принимать равными нулю.
C.2.8.5 Если в основании более трех слоев, его конструкцию следует привести к расчетной
трехслойной путем объединения наиболее тонких слоев со смежными и при расчете эквива-
лентного коэффициента постели использовать показатели (толщину tred и приведенное значе-
ние коэффициента постели Ksr) объединенного слоя, определяемые по формулам:
tred= ; (C.28)
Ksr= , (C.29)
где
ti, Ksi - соответственно толщина и коэффициент постели, МН/м3, каждого из объединяемых сло-
ев (см. таблицы C.6 и C.7).
115
NCM C.04.04:2015
Ks= (C.30)
где
t0 - общая толщина слоя утеплителя;
116
NCM C.04.04:2015
a) b)
c’) c”)
c’’’)
Рисунок C.1 - Схемы расположения в плане нагрузок сложного вида, расчетного центра 0,
осей координат и разделения следов нагрузок на элементарные площадки
а-нечетное число одинаковых нагрузок, расположенных в один ряд; b - то же, при четном
число нагрузок b ≤ 4,41; c (c'; c"; c'") - нагрузка разной величины с различными площадями сле-
дов; 1 - след колеса транспортного средства; 2 - след станка, агрегата
117
NCM C.04.04:2015
a,c) c’)
d) e)
Рисунок C.2 - Схемы расположения в плане нагрузок сложного вида, расчетного центра 0,
осей координат и разделения следов нагрузок на элементарные площадки
118
NCM C.04.04:2015
119
NCM C.04.04:2015
120
NCM C.04.04:2015
121
NCM C.04.04:2015
122
NCM C.04.04:2015
123
NCM C.04.04:2015
124
NCM C.04.04:2015
125
NCM C.04.04:2015
126
NCM C.04.04:2015
127
NCM C.04.04:2015
128
NCM C.04.04:2015
129
NCM C.04.04:2015
Приложение D
(справочное)
Назначение типов покрытий полов жилых, общественных,
административных и бытовых зданий
Помещения Покрытие
1. Жилые комнаты в квартирах, общежитиях, Линолеум
спальные комнаты в интернатах, номера в гостини- Паркет
цах, домах отдыха и т.п., коридоры в квартирах,
общежитиях, интернатах, удаленные от наружных Массивная или паркетная доска
дверей зданий более чем на 20 м Ламинированный паркет
Дощатое
2. Коридоры в гостиницах, домах отдыха, конторах, Линолеум
конструкторских бюро, вспомогательных зданиях, Паркет
удаленные от наружных дверей зданий более чем
на 20 м Ламинированный паркет
Дощатое
Керамические плитки
Керамогранитные плитки
3. Помещения общественных зданий, эксплуатация Полимерное наливное толщиной 2-4 мм
которых не связана с постоянным пребыванием Мозаично-бетонное шлифованное1
людей в них (музеи, выставки, вестибюли, вокзалы,
фойе зрелищных предприятий и т.п.) Цементно-бетонное шлифованное1
Плиты природного камня
Мраморные плиты, в том числе колотые
Керамогранитные плитки
4. Кабинеты врачей, процедурные, перевязочные, Линолеум
палаты в больницах, поликлиниках, амбулаториях, Паркет
диспансерах, санаториях, домах отдыха, детских
помещениях и коридоры в детских яслях-садах Ламинированный паркет
Дощатое
5. Детские туалетные в яслях-садах и больницах Линолеум
6. Рабочие комнаты, кабинеты, комнаты персонала Линолеум
в конторах, конструкторских бюро, вспомогательных Паркет
зданиях и т.п.
Аудитории, классы, лаборатории, преподаватель- Ламинированный паркет
ские и т.п. комнаты в учебных заведениях. Дощатое
Залы спортивные, актовые, зрительные, читальные
и др. Зоны хранения уличной одежды в гардероб-
ных
130
NCM C.04.04:2015
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Покрытия из линолеума и ламинированный паркет допускаются при интенсивности движения пешеходов, не превы-
шающей 500 чел/сут на 1 м ширины прохода.
2 Выбор типа покрытий полов помещений, в которых воздействия на полы аналогичны воздействиям в производствен-
ных помещениях, следует осуществлять по таблице А.2.
131
NCM C.04.04:2015
Приложение Е
(справочное)
Отделка поверхностей покрытий полов
Способ отделки поверхности покрытия пола при требовании
Покрытие
малого пылеотделения беспыльности1
Цементно-бетонное Шлифование, пропитка Шлифование с покрытием
Цементно-песчаное уплотняющими составами, полимерными красками,
лаками, эмалями, в том
Мозаично-бетонное флюатирование числе с антистатиками
Поливинилацетатцементно- Шлифование -
бетонное
Латексцементно-бетонное
Ксилолитовое
Поливинилацетатцементно-
опилочное
1
Указанное требование должно выполняться в помещениях, где пылеотделение от пола приводит к нарушению
нормального режима работы технологического оборудования и автоматизированного транспорта с числовым про-
граммным устройством.
132
NCM C.04.04:2015
Содержание
6 Прослойка .................................................................................................................................. 74
7 Гидроизоляция ........................................................................................................................... 75
133
NCM C.04.04:2015
Secretar,
Reprezentant MDRC Petru EREMEEV Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
134
NCM C.04.04:2015
Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor amenda-
mentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publi-
caţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor,
pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte
publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu
prezentarea referinţelor la acesta).
135
NCM C.04.04:2015
Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM C.04.04:2015
”Pardoseli”
Responsabil de ediţie ing. L. Cuşnir
136