RFT 2011 Nr. 1

C
EVENIMENT
Schimbare de comandă la Statul
Nr.1 l 2011
Major al Forţelor Terestre 2
Colonel Dragoş ANGHELACHE
Şeful Statului Major al Forţelor Terestre
uprins
www.forter.ro
a efectuat o vizită de lucru
în Republica Serbia 8
Locotenent-colonel Florin BARBU
STOP-CADRU
Exerciţiu de nivel strategic OAMENI SUB ARME
„DACIA 2010“ 12 Performanţa, de la teorie
Maior Ion Adrian CURIMAN la practică 82
PUBLICAÞIE EDITATÃ DE
STATUL MAJOR De la Dunărea de Jos Plutonier-major Lucian IRIMIA
AL FORÞELOR TERESTRE
la Dihamul Militar 16 Din Qalat, Afganistan, a transmis
Locotenent-colonel Florentin CUCU maistrul militar Radu Mureşan 84
Anotimpul cetinii de brad Maistru militar Radu MUREŞAN
REDACŢIA în tabăra de la Deluţ 22 Paşii spre succes 92
str. Drumul Taberei nr. 9-11 Maior Ion Adrian CURIMAN Daniela FILIMON,
sector 6 cod 061416 Un secol şi jumătate de istorie Profesor Marinela MARINCAŞ
BUCUREŞTI pentru pontonierii români 31 TRADIŢII MILITARE
tel: 021-318 22 47 Locotenent George VACARIU ŞI CULTURĂ
021-318 53 67 int. 189, 389 Artileriştii de la Şimleul Silvaniei Armata ca parte a societăţii,
trag la Cincu 38 văzută de Mircea Cărtărescu 96
fax: 021-318 53 65
Locotenent Bogdan RĂDULESCU Locotenent Bogdan RĂDULESCU
021-318 22 47
Vânătorii de munte au fost Se cântă de cătănie
REDACTOR-ŞEF deschizători de drumuri în China 40 la Cluj-Napoca 111
Colonel Căpitan Remus Adrian BERCEA Maior Ion Adrian CURIMAN
Dragoş ANGHELACHE Curs de instruire a instructorilor 43 La Timişoara, Thalia a îmbrăcat
Locotenent-colonel Dragoş ANGHELACHE uniforma militară 114
REDACTOR Exerciţiul de instruire prin simulare
Locotenent constructivă „Argedava 25 -10” 45 SALA ARMELOR
Bogdan RĂDULESCU Locotenent Bogdan RĂDULESCU Priorităţile Departamentului pentru
TEATRE DE OPERAŢII Armamente în domeniul
Frères d’armes 53 Forţelor Terestre 124
SECRETAR DE REDACŢIE Locotenent-colonel Dragoş ANGHELACHE Locotenent-colonel Dragoş ANGHELACHE
Maior Ion Adrian CURIMAN Modulul de intervenţie rapidă
Transfer de autoritate
în provincia Zabul 62 SIBCRA a fost testat în poligonul
CORECTURĂ Maior Oliver ANGHEL de la Câmpulung Muscel 126
Locotenent-colonel Dragoş ANGHELACHE
Cristina DONCILĂ Cumpăna dintre ani, sub cerul
înstelat al Afganistanului 65 SPORT
PROCESARE TEXTE
Plutonier-adjutant Mihai OANE Excelenţă românească la
Filofteia LINCĂ competiţiile militare internaţionale
Generalul David H.Petraeus,
ADMINISTRAŢIE comandantul ISAF, în vizită la de iarnă 132
Plt. adj. pr. Adrian IUZIC „Scorpioni“ 68 Locotenent Bogdan RĂDULESCU
Maior Oliver ANGHEL Complexul aplicativ-militar
"Şoimii Carpaţilor" au predat ştafeta „Bucegi", gazda concursurilor
în Afganistan 76 sportive şi aplicativ-militare 133
Maior Oliver ANGHEL Maior Ion Adrian CURIMAN
INTERNET
w w w. f o r t e r. r o
e - m a i l : r ft @ f o r t e r. r o
C o p e r ta 1
„Scorpionii Roşii”
Foto: Daniel NISTOR
C o p e r ta 4
Tanchist
Foto: Dragoş ANGHELACHE
ISSN: 1582-1296
B 0516 C: 0000/2010
Tipãrit la
Centrul Tehnic Editorial al Armatei
tel: 021-224 26 34
fax: 021-224 04 05
Copyright:
este autorizată orice reproducere,
fără a percepe taxe, cu condiţia
indicării cu exactitate a numărului
şi a datei apariţiei publicaţiei
EVENIMENT EVENIMENT
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE
Schimbare de comandă tă structură şi pentru cei doi generali

care predau şi primesc comanda
la Statul Major Forţelor Terestre Române, ci şi pen-

tru tot personalul acestei categorii de
forţe ale armatei. A mulţumit genera-
lului-locotenent Dan Ghica-Radu pen-
al Forţelor Terestre tru realizările obţinute, spunând că i-

a făcut o deosebită plăcere să lucreze
cu dumnealui în condiţiile în care era
şeful Statului Major al Forţelor
Terestre: „...şi am apreciat foarte
mult faptul că a acceptat să vină
lângă mine la conducerea Statului
Major General; având în vedere boga-
În urma unei ceremonii desfăşurate joi, 13 ianuarie, la sediul Statului Major ta sa experienţă în funcţiile de con-
ducere ale unor structuri reprezenta-
al Forţelor Terestre, generalul-locotenent dr. Dan Ghica-Radu a fost numit tive ale instituţiei noastre şi experien-
în funcţia de locţiitor al şefului Statului Major General şi a predat comanda ţa sa în teatrele de operaţii, sunt con-
Forţelor Terestre generalului de brigadă Ariton Ioniţă. vins că-mi va fi de un real sprijin la
conducerea Armatei României". De
asemenea, i-a urat generalului de bri-
să se reprezinte pe sine, structura pe cel care a trecut – trebuie să menţi- gadă Ariton Ioniţă „Bun venit!" la
Colonel Dragoş ANGHELACHE care o comandă sau din care face nem nivelul de operaţionalizare al conducerea Statului Major al Forţelor
Foto: Valentin Ciobârcă parte, ţara pe care o apără şi, nu în structurilor afirmate în vederea Terestre, arătând că, „nu de puţine
ultimul rând, toţi ofiţerii, de la punerii la dispoziţia Alianţei, să ope- ori şi-a dovedit calităţile în actul de
nent Dan Ghica-Radu a rostit o alocuţiune, ocazie cu care comandant de pluton până la coman- raţionalizăm noile structuri prevăzu-
La ceremonie au participat ministrul apărării

naţionale, Gabriel Oprea, secretarii de stat
Viorel Oancea şi Mihail Vasile-Ozunu, şeful
Statului Major General, generalul-maior Ştefan Dănilă,
generali şi ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale, ata-
a mulţumit tuturor militarilor din structurile forţelor
terestre care s-au implicat în „rezolvarea tuturor proble-
melor spinoase, prezente într-o perioadă de austeritate
bugetară, perioadă pe care am parcurs-o împreună".
Dumnealui a precizat că nivelul pregătirii pentru luptă al
dant de divizie, prin eforturile depu-
se pentru îndeplinirea obligaţiilor
asumate". În încheiere, dumnealui a
mulţumit tuturor subordonaţilor, de
la toate eşaloanele, pentru perseve-
te în planuri, să continuăm participa-
rea unităţilor noastre la exerciţii şi
misiuni în cadrul iniţiativelor regio-
nale, să gestionăm corect resursele
materiale şi financiare existente şi,
conducere atât a Brigăzii 10 Geniu,
cât şi în celelalte funcţii pe care le-a
deţinut de-a lungul carierei militare."
Cu această ocazie, a amintit că gene-
ralul de brigadă Ioniţă, aflat la
comanda Brigăzii 10 Geniu, a sprijinit
şaţi militari din state membre ale NATO, comandanţi ai trupelor este la nivelul partenerilor din celelalte ţări renţa şi profesionalismul cu care şi- nu în ultimul rând, să fim apropiaţi populaţia afectată de inundaţiile din
marilor unităţi subordonate Statului Major al Forţelor NATO şi este apreciat nu doar de către autorităţile naţio- au îndeplinit atribuţiile, pentru de oameni şi de unităţi, în scopul vara aceasta, prin construirea de
Terestre. nale dar şi de către comandanţi ai forţelor terestre din modul în care ştiu să acţioneze în rezolvării nevoilor şi proble-
În cadrul ceremoniei a fost citit ordinul ministrului ţările partenere şi aliate, precum şi de către comandanţii echipă, pentru onoarea şi probitatea melor acestora." Generalul
apărării naţionale de numire în funcţie a generalului de forţelor multinaţionale sub comanda cărora acţionează morală demonstrate. Ioniţă a încheiat subliniind că
brigadă Ariton Ioniţă. A urmat predarea-primirea comen- contingentele forţelor terestre. „Suntem acolo unde ne La rândul său, noul şef al Statului în timpul mandatului dum-
zii Statului Major al Forţelor Terestre şi a steagului de este locul – a continuat generalul-locotenent dr. Ghica- Major al Forţelor Terestre, generalul nealui „care va fi atât de lung
identificare al acestei categorii de forţe, după care fostul Radu – şi asta se datorează fiecărui ostaş, subofiţer, mais- de brigadă Ariton Ioniţă, a subliniat cât rezultatele o vor permite,
şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-locote- tru militar, personal civil, ofiţer sau general, care a înţeles că numirea sa în funcţie este o onoa- voi fi, pe lângă comandantul
re deosebită şi, în acelaşi timp, o res- dumneavoastră, şi prietenul
ponsabilitate deosebită pe care şi-a dumneavoastră, [...] vom
asumat-o cu încrederea că, împreună munci împreună şi sunt con-
cu subordonaţii de la toate eşaloane- vins că ne vom bucura
le, relevanţa Forţelor Terestre va fi împreună de fiecare realizare
menţinută şi întărită. „Mă întorc aşa cum, probabil, vom suferi
astăzi în mijlocul dumneavoastră, împreună pentru fiecare neîm-
după o absenţă de numai doi ani, plinire. [...] Doresc din toată
pentru ca împreună să consolidăm inima ca Statul Major al
realizările pe care le-am obţinut sub Forţelor Terestre să devină, în
comanda foştilor şefi ai Statului întregul său, o asemenea struc-
Major al Forţelor Terestre, să conti- tură în care comunicarea, con-
nuăm şi să definitivăm proiectele sultarea, camaraderia şi res-
începute, sub comanda domnilor pectul reciproc să fie posibile".
generali-locotenent Frunzeti şi Ghica- Şeful Statului Major
Radu, dar şi să identificăm şi să General, generalul-maior
ducem la îndeplinire viitoarele Ştefan Dănilă, a apreciat că
misiuni, proiecte şi obiective." ceremonia de învestire a şefu-
Dumnealui a mai specificat că, lui Statului Major al Forţelor
într-un an deloc facil din punct de Terestre nu este un moment
vedere financiar – aşa cum a fost şi important numai pentru aceas-
2 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 3

EVENIMENT EVENIMENT
Priorităţile Forţelor Terestre

Române pentru anul 2011
Foto: Ion Adrian Curiman
— Domnule general de brigadă, după o scurtă mate în urmă cu un an sau mai mulţi, continuarea parti-
perioadă de absenţă, aţi revenit în Statul Major al cipării noastre la activităţi şi exerciţii în cadrul iniţiati-
Forţelor Terestre, la conducerea acestei categorii de velor regionale, implementarea noii concepţii de hrănire
forţe. Ce repere v-aţi stabilit acum, la început de drum? la nivelul Forţelor Terestre, continuarea procesului de
— M-am întors în Forţele Terestre după mai bine de operaţionalizare a structurilor de mentenanţă transfor-
doi ani şi pentru perioada ce urmează îmi propun conti- mate, precum şi menţinerea la un nivel corespunzător a
nuarea proiectelor începute de predecesorul meu, capacităţilor noastre de intervenţie la urgenţe civile şi
domnul general-locotenent Ghica-Radu, sau aflate în calamităţi naturale.
curs de derulare; de asemenea, ne propunem derularea
către geniştii brăileni a podurilor de condiţii corespunzătoare de locuit, Colegiul de comandă şi stat major – corespunzătoare a participării Forţelor Terestre în tea- — Suntem deja în cea de a doua etapă a Strategiei de
pontoane peste râul Suceava, pentru hrănire, echipare şi cazare pentru Cursul postuniversitar de conducere trul de operaţii din Afganistan, conform cu angajamente- transformare a Armatei României, etapa integrării opera-
a asigura legătura rutieră între întreg personalul, precum şi de selec- comandanţi de brigăzi (1995) şi le asumate de statul român, obţinerea unui plus calitativ ţionale depline în NATO şi în Uniunea Europeană –
Rădăuţi şi Siret, şi a amintit, de ase- ţia şi perfecţionarea resursei umane. Colegiul Naţional de Apărare (2007). în ceea ce priveşte selecţia personalului încadrat pe perioada 2008-2015. Ce implicaţii sunt, în acest an, pen-
menea, de exerciţiile la care structura În această direcţie trebuie să se Şi-a început cariera la Şcoala Militară funcţii-cheie în cadrul structurilor de Forţe Terestre din tru Forţele Terestre?
comandată de dumnealui a participat înscrie şi perspectivele Forţelor de Maiştri Militari şi Subofiţeri de teatrul de operaţii, îmbunătăţirea infrastructurii – Pentru acest an, ca şi în anii următori, ne propu-
şi de certificarea obţinută din partea Terestre Române, care vor avea în Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, unde Centrului de Instruire pentru Luptă a Forţelor Terestre şi nem continuarea procesului de standardizare a instruc-
NATO în urma efortului susţinut de continuare cea mai importantă con- a îndeplinit funcţii de comandant de punerea unui accent deosebit pe promovarea în funcţii ţiei şi a evaluării militarilor marilor unităţi şi unităţilor,
militarii brăileni. tribuţie numerică la efectivele ce vor pluton şi companie. În perioada superioare a celor mai buni ofiţeri, maiştri militari şi a procesului de comandă-control, a procedurilor de
Ministrul Gabriel Oprea a apreciat desfăşura misiuni în afara teritoriului 1989-1991, a fost comandantul subofiţeri, având în vede-
activitatea desfăşurată de generalul- naţional", a subliniat ministrul Batalionului Instrucţie-Experimentări re faptul că resursa
locotenent Ghica-Radu la conducerea Gabriel Oprea. din cadrul Centrului de Instrucţie al umană, la ora actuală,
Forţelor Terestre şi i-a urat succes în Geniului, ulterior primind responsa- reprezintă principala
noua funcţie încredinţată, ca locţiitor * bilităţi în Comandamentul Trupelor bogăţie a Forţelor
al şefului Statului Major General. * * de Geniu şi în Comandamentul
Terestre. Nu în ultimul
Totodată, ministrul şi-a exprimat con- Generalul de brigadă Ariton Ioniţă Trupelor de Uscat. Începând cu anul
rând, având în vedere
vingerea că generalul de brigadă a absolvit ca şef de promoţie atât 1999, a îndeplinit funcţii de conduce-
efectele crizei economice
Ariton Ioniţă va îndeplini, cu deter- Şcoala Militară de Ofiţeri de Geniu de re la diferite niveluri în Statul Major
care ne afectează şi pe noi
minare şi responsabilitate, mandatul la Râmnicu-Vâlcea (în anul 1982), cât al Forţelor Terestre şi, în ianuarie
din punct de vedere
încredinţat de conducere a acestei şi Facultatea de comandă şi stat 2009, a fost numit comandant al
financiar, pentru acest an
categorii de forţe. major, Secţia Geniu, din cadrul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos" şi
ne propunem o judicioasă
„Sunt preocupat de creşterea gra- Academiei Militare (1989). A absolvit al Garnizoanei Brăila. n
şi eficientă utilizare a
dului de protecţie a militarilor
resurselor materiale şi
noştri care acţionează peste hotare
financiare aflate la dispo-
şi aceasta este şi una dintre cele
mai importante sarcini a echipei pe ziţie, provocarea principa-
care o conduceţi de astăzi, domnule lă pentru noi fiind nu
general Ioniţă, la nivelul Statului aceea de a conserva situa-
Major al Forţelor Terestre. Avem ţia existentă la această oră
voinţa şi soluţiile necesare pentru în Forţele Terestre, ci
ca, în ciuda constrângerilor bugeta- chiar şi în aceste condiţii
re, misiunile şi obiectivele de dificile să facem paşi
instruire prevăzute a se realiza, să înainte în unele domenii
fie îndeplinite. Voi rămâne în conti- prioritare, cum ar fi conti-
nuare preocupat de asigurarea nuarea procesului de ope-
drepturilor financiare pentru perso- raţionalizare a unităţilor
nalul ministerului, de apărarea ce urmează să finalizeze
drepturilor şi primirea pensiilor de acest proces în anii urmă-
către militarii rezervişti, de asigura- tori, menţinerea operativi-
rea asistenţei medicale şi a unor tăţii structurilor deja afir-
4 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 5

EVENIMENT EVENIMENT
lucru şi operare utilizate în armate- mă refer aici dacă structura urmează tenerul nostru strategic – Statele
le statelor membre NATO, avansate să participe în acest an în teatrele Unite ale Americii – în special în
din punct de vedere militar, realiza- de operaţii, dacă este în curs de ope- domeniul instruirii militarilor care
rea nivelului de încadrare conform raţionalizare pentru a fi pusă la dis- urmează să participe la misiuni în
capabilităţilor esenţiale ale Alianţei, poziţia Alianţei sau dacă este afirma- teatrele de operaţii. În plus, benefi-
continuarea procesului de reorgani- tă în anii anteriori ş.a.m.d. În princi- ciem de sprijinul structurilor ODC şi
zare şi restructurare conform preve- piu, noi ne-am canalizat eforturile CUBIC şi folosesc încă o dată acest
derilor Planului Cadru aprobat de financiare şi materiale de aşa manie- prilej de a mulţumi pentru coopera-
Ministerul Apărării Naţionale, ră încât instrucţia să aibă cât mai re şi pentru rezultatele bune obţinu-
bineînţeles, fără afectarea din niciun puţin de suferit. Nu pot, însă, să nu te în acest sens, în special de către
punct de vedere a personalului specific faptul că a trebuit în acest militarii noştri care urmează să par-
Forţelor Terestre; de asemenea, creş- an să ne adaptăm şi din acest punct ticipe la misiuni în teatrele de ope-
terea capabilităţilor de acţiune ope- de vedere situaţiilor existente, în raţii. Ştim bine că structurile noastre
raţională a comandamentelor şi for- special în sensul concentrării efortu- din teatre au fost înzestrate, în ulti-
ţelor, în raport cu misiunile specifice rilor pentru atingerea anumitor ma perioadă, cu autovehicule cu
fiecărei structuri. Totodată, o provo- obiective şi standarde de instruire nivel de protecţie performant, şi mă
care deosebită pentru noi în acest apreciate ca fiind prioritare, sau în refer aici la autovehiculele HUMVEE
an o reprezintă implementarea stra- direcţia optimizării modului de utili- şi MRAP, ceea ce nu s-ar fi putut rea-
tegiei logistice aprobate la nivelul zare a resurselor, indiferent că sunt liza fără sprijinul partenerilor ame-
Ministerului Apărării Naţionale şi materiale, financiare, umane, de car- ricani cărora noi, Forţele Terestre, le
încadrarea cu personal a structurilor buranţi şi lubrifianţi. În orice caz, în mulţumim.
de mentenanţă nou-înfiinţate în anii acest an – mai mult decât în anii
anteriori. anteriori – ne instruim, dar nu ne — Având în vedere că interviul
permitem să risipim. va apărea în preajma Zilei Forţelor
— După cum cunoaştem cu toţii, Terestre, vă rugăm ca, în încheiere,
traversăm o perioadă dificilă din să transmiteţi câteva gânduri pentru
punct de vedere economic şi finan- — Cum apreciaţi cooperarea întregul personal din categoria
ciar. Sunt schimbări, în acest an, în dintre militarii noştri şi cei ai altor noastră de forţe, cu prilejul acestei
domeniul programelor de dotare şi state, aliate sau nu, atât în teatrele aniversări.
înzestrare a unităţilor cu tehnică de de operaţii, cât şi cu ocazia diferite- — Folosesc acest prilej pentru a
luptă şi armament? lor misiuni şi exerciţii comune? transmite tuturor militarilor din
– Sunt unele schimbări, în sensul — Atât eu, cât şi alţi factori cu Forţele Terestre, de la general la
că unele programe pe care noi le funcţii de răspundere din cadrul gradat voluntar, că îi respect şi-i
considerăm prioritare şi care au Ministerului Apărării Naţionale, dar apreciez în mod deosebit pentru
resursele financiare alocate le conti- şi din NATO şi din mediul interna- munca lor de zi cu zi. Tuturor mili-
nuăm, şi bineînţeles că sunt şi situa- ţional în general, o apreciem ca fiind tarilor noştri le transmit multă sănă-
ţii în care unele programe nu le excelentă. Suntem prezenţi în multe tate şi-i asigur de tot sprijinul nos-
apreciem ca fiind prioritare în zone de cooperare externă; în teatre- tru pe militarii răniţi în teatrele de
perioada următoare şi pentru care le de operaţii din Afganistan cu operaţii, aflaţi acum la tratament,
nu avem resursele financiare aloca- aproximativ 1 500 de militari; de indiferent dacă se află în ţară sau în
te, şi deci urmează a fi amânate pen- asemenea, avem prezenţă în Bosnia- spitalele militare din Germania şi,
tru anii următori. Din acest punct de Herţegovina; participăm cu structuri mai ales, transmit gândurile noastre
vedere, criza economică ne afectează şi efective la grupurile de luptă ale bune, de încredere, sprijin şi speran-
şi pe noi şi este normal ca să ne Uniunii Europene; participăm la ţă tuturor familiilor şi urmaşilor
reprioritizăm unele obiective de per- numeroase iniţiative regionale cu militarilor care şi-au respectat jură-
formanţă, în concordanţă cu resur- structuri militare partenere din mântul militar şi au făcut sacrificiul
sele la dispoziţie. Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia; suprem în teatrele de operaţii. De
participăm la exerciţii de instruire în asemenea, transmit respectul nostru,
— Cât de mult este influenţat comun bilaterale în ţară şi în stră- al comenzii Statului Major al
procesul de instruire al militarilor inătate; suntem membri ai FINABEL; Forţelor Terestre, familiilor militari-
de perioada dificilă din punct de participăm la Conferinţa anuală a lor noştri şi le mulţumesc pentru
vedere financiar pe care o traversea- şefilor statelor majore ale forţelor înţelegerea şi sprijinul pe care-l
ză societatea noastră? terestre din Europa; participăm cu acordă oamenilor, înţelegând greu-
În primul rând, ţin să precizez experţi la grupurile de lucru ale tăţile şi privaţiunile serviciului mili-
faptul că, aşa cum este şi firesc, la Alianţei Nord-Atlantice; deţinem şi tar. Transmit gândurile noastre
nivelul marilor unităţi şi unităţilor preşedinţia unora din ele. De aseme- bune şi mulţumiri pentru efortul
din Forţele Terestre, instrucţia la nea, anul trecut am organizat depus militarilor aflaţi la mii de
această dată se desfăşoară în condi- Conferinţa la nivel întrunit a şefilor kilometri distanţă de familii, în tea-
ţii bune, bineînţeles cu unele specifi- de geniu din statele membre NATO, trele de operaţii din Afganistan şi
cităţi în funcţie de tipul structurii, şi avem o cooperare excelentă cu par- din Bosnia-Herţegovina. n
6 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 7

EVENIMENT EVENIMENT
Şeful Statului Major buie la reali-

zarea obiec-
teatrului de operaţii, iar experienţa
acumulată în astfel de operaţii repre-
al Forţelor Terestre tivelor de

parteneriat
asumate de
Armata
zintă un factor determinant în
modernizarea structurală şi concep-
tuală a forţelor.
La despărţirea celor două delega-
a efectuat o vizită de lucru Serbiei în

special în
domeniile
EOD şi CIED,
ţii, atât domnul general-locotenent
Lujbiša Diković, cât şi domnul gene-
în Republica Serbia dispozitivelor explozive improvizate

operaţionali-
zării forţelor
nominalizate
pentru parti-
ciparea la operaţii multinaţionale şi
(CIED), de instruire prin simulare şi
lecţii învăţate. Totodată, şeful SMFT a
de învăţare a limbii engleze.
evocat activităţile desfăşurate în
Domnul general de brigadă Ariton
comun, menţionând rezultatele bene-
Ioniţă a reiterat disponibilitatea
fice obţinute în urma desfăşurării
Forţelor Terestre Române de a spri-
exerciţiilor cu structuri de geniu din
Vizita în Serbia a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, domnul general jini eforturile partenerilor sârbi atât
seria „TISA” şi exerciţiului „SABER
de brigadă Ariton Ioniţă, a avut loc la invitaţia domnului general-locotenent DAWN” 2010, accentuând necesi-
tatea menţinerii unor astfel de
Lujbiša Diković, comandantul Comandamentului Trupelor de Uscat Sârbe, iniţiative.
şi s-a înscris în sfera cooperării militare tradiţionale între aceste instituţii. Programul activităţii a inclus
şi vizitarea unor unităţi din
structura trupelor de uscat sârbe
din garnizoanele Niš, Krusevac şi
Locotenent-colonel Florin BARBU Zajecar, unde au fost prezentate
facilităţi şi secvenţe de instrucţie
specifice structurilor de apărare
desfăşurate sub mandat ONU. Instrucţia multinaţională CBRN, paraşutism şi infanterie.
D esfăşurată în perioada 28 februarie – 3 martie

2011, vizita oficială a vizat atât schimbul de
informaţii privind stadiul actual al procesului
de transformare a forţelor terestre din cele două armate
şi perspectivele de modernizare, cât şi discutarea princi-
este o componentă de referinţă pentru pregătirea militari-
lor sârbi şi se materializează atât prin activităţi individua-
le de formare şi perfecţionare în instituţii de învăţământ
NATO sau ale partenerilor, cât şi prin participarea la exer-
ciţii multinaţionale cu structuri constituite; în concordan-
Vizita la Batalionul 31
Infanterie, care pregăteşte struc-
turi pentru misiuni internaţiona-
le, a inclus un exerciţiu demons-
trativ specific operaţiilor de pace,
ral de brigadă Ariton Ioniţă au reafir-
mat dorinţa şi necesitatea menţinerii
iniţiativelor comune şi dezvoltării
palelor direcţii de cooperare militară bilaterală pentru ţă cu acest aspect, se acţionează pentru dezvoltarea bazei prilej cu care şeful SMFT a apre- cooperării militare între cele două
anul în curs şi de perspectivă. materiale de instrucţie, relevant fiind proiectul pentru ciat nivelul ridicat de pregătire a armate, fiecare din părţi având de
Discuţiile între cele două delegaţii au început pe dezvoltarea unei baze de instrucţie care să găzduiască un unităţii şi a felicitat militarii par- învăţat una de la cealaltă.
1 martie, la sediul Comandamentului Trupelor de Uscat centru de pregătire în domeniul relaţiilor civil-militare şi ticipanţi. Totodată, domnul gene- Vizita şefului SMFT în Serbia s-a
Sârbe dislocat în localitatea Niš. Aici au fost prezentate să deţină facilităţi de instruire pentru protecţia împotriva ral de brigadă Ariton Ioniţă a finalizat în Belgrad cu întâlnirea aces-
prin activităţi de consiliere, pregătire
principalele aspecte privind subliniat faptul că fiecare misiune tuia cu locţiitorul comandantului
a personalului în facilităţile de învă-
misiunile, organizarea, structura internaţională este unică, exemplifi- Comandamentului Operaţional Întru-
ţământ ale Forţelor Terestre Române,
celor două categorii de forţe, când cu date din experienţa forţelor nit, domnul general de brigadă Milan
cât şi prin desfăşurarea de activităţi
direcţiile de modernizare ale aces- terestre române, şi necesită o pregăti- Mojsilović. În cadrul discuţiilor au
de instruire în comun, care să contri-
tora şi au fost analizate activităţile re asiduă, particularizată la cerinţele fost prezentate rolul, locul şi misiuni-
de cooperare militară comună.
le acestei structuri, procesul de
Principalele concluzii desprin-
gestionare a crizelor şi sistemul de
se din informarea părţii sârbe au
pregătire naţional pentru participa-
evidenţiat câteva aspecte princi-
rea la operaţii sub egida ONU. Cu
pale, dintre care menţionăm: înce-
această ocazie, domnul general de
pând cu luna martie armata sârbă
a adoptat în totalitate sistemul de brigadă Ariton Ioniţă a evidenţiat
recrutare pe bază de voluntariat, importanţa unei astfel de structuri
marcându-se trecerea la o armată din perspectiva dislocării de forţe de
de tip profesionistă. Unul din către armata sârbă în teatre de ope-
obiectivele prioritare îl constituie raţii internaţionale şi a prezentat
operaţionalizarea structurilor uni- principalele provocări care le pot
tăţilor nominalizate pentru parti- întâmpina având în vedere experien-
ciparea la operaţii multinaţionale ţa forţelor terestre. n
8 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 9

Stop-cadru în
for ţele teres tre
• Exerciţiu de nivel strategic „DACIA 2010“ p. 12
Maior Ion Adrian CURIMAN
Exerciţiul de nivel strategic „DACIA 2010“ a fost destinat
instruirii personalului Statului Major General şi al comandamen-
telor de nivel operativ şi tactic.
• De la Dunărea de Jos, la Dihamul Militar p. 16

Locotenent-colonel Florentin CUCU
Experienţa celor mai recente conflicte a demonstrat influenţa
pe care cercetarea a avut-o asupra cursurilor acţiunilor; de
aceea în Brigada 10 Geniu se pune accent pe pregătirea
acestei categorii de militari.
• Cercetaşi la instrucţie pe Muntele Mic p. 18

Căpitan Alice MOLDOVAN
Pregătirea militarilor pentru a ajunge la standardele de perfor-
manţă stabilite presupune multe ore de instrucţie şi antrena-
mente, cele mai multe în poligoane şi tabere militare.
• Batalionul 24 Vânători de Munte p. 22, 25

La sfârşitul lunii ianuarie, cercetaşii Batalionului 24 Vânători de
Munte din Miercurea-Ciuc s-au pregătit în tabără de instrucţie
pe timp de iarnă, la poalele munţilor Călimani, în zona Deluţ.
• Brigada 10 Geniu are un nou comandant p. 28

La sediul comandamentului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos"
a avut loc, pe 27 ianuarie, festivitatea de predare-primire a
funcţiei de comandant al marii unităţi între colonelul
Gheorghe Soare şi colonelul dr. Mircea Vladu.
• Batalionul 72 Geniu la 145 ani de existenţă p. 29

Batalionul 72 Geniu a aniversat, pe 19 februarie, 145 de ani de
la înfiinţarea unităţii, iar festivităţile organizate cu acest prilej
s-au desfăşurat în garnizoana Brăila.
• 145 ani de istorie pentru pontonierii români p. 31

Locotenent George VACARIU
Ziua Pontonierilor se serbează, în Armata Română, pe data de
25 februarie, iar în acest an se împlinesc 145 de ani de la înfiin-
ţarea primei structuri specializată în asigurarea trecerilor peste
cursurile de apă.
• Batalionul 1 CIMIC a primit Drapelul de luptă p. 35

Locotenent Bogdan RĂDULESCU
Batalionului 1 CIMIC i s-a înmânat Drapelul de luptă miercuri,
1 septembrie, de către secretarul de stat Mihail Vasile-Ozunu.
• Sărbătoare la Batalionul 22 Transport p. 36

Ziua de 1 martie a avut, pentru militarii Batalionului 22
Transport, mai multe semnificaţii.
• Artileriştii de la Şimleul Silvaniei la Cincu p. 38

În cadrul Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre
se execută o gamă largă de exerciţii tactice, orientate îndeo-
sebi pe instruirea combinată a comandamentului şi trupelor.
• Deschizători de drumuri în China p. 40

Căpitan Remus Adrian BERCEA
În perioada 31.10.-15.11.2010 s-a desfăşurat exerciţiul de
instruire în comun româno-chinez, la nivel pluton de vânători
de munte, în China, la care a participat o subunitate din
Batalionul 26 Vânători de Munte „Avram Iancu”.
• Curs de instruire a instructorilor p. 43

Militari din Batalioanele 2 şi 495 Infanterie s-au instruit, în perioa-
da 1 - 26 noiembrie, în cadrul cursului de "instrucţie a instructo-
rilor RO-UK 2010, British Military Advisor Training Team (BMATT)".
• Exerciţiul de instruire prin simulare constructivă

„Argedava 25-10” p. 45
Divizia 1 Infanterie „Dacica” a condus exerciţiul de instruire
prin simulare constructivă „Argedava 25-10” la Centrul de
Instruire prin Simulare, pentru perfecţionarea deprinderilor în
executarea misiunii în teatrul de operaţii Afganistan.
• Cadouri de Crăciun oferite copiilor

Foto: Daniel Nistor defavorizaţi p. 48
Se spune că plânsul este înnăscut, iar râsul se învaţă. Un copil
învaţă să râdă prin imitarea celor din jurul lui. Iar atunci când
învaţă să zâmbească, surâsul lui începe să capete o valoare
inestimabilă.
STOP-CADRU ÎN FORŢELE TERESTRE STOP-CADRU ÎN FORŢELE TERESTRE
DACIA 2010 DACIA 2010
Exerciţiu de nivel strategic

„DACIA 2010“
Exerciţiul de nivel strategic „DACIA 2010“ a fost destinat instruirii personalului
Statului Major General şi al comandamentelor de nivel operativ şi tactic,
perfecţionării procesului de planificare a operaţiilor, testării funcţionării sistemu-
lui de comandă-control şi verificării capacităţii combative a unor structuri.

Foto: Dan Nistor
al unei campanii care a inclus acţiuni militare cu între-
E xerciţiul a fost planificat de Statul Major General

şi condus de către comandantul Diviziei 2
Infanterie „Getica”, în conformitate cu standarde-
le şi procedurile NATO şi a avut ca obiectiv principal
antrenarea simultană a structurilor de conducere opera-
buinţarea forţelor într-o operaţie întrunită de apărare pe
teritoriul României. În cadrul scenariului, Divizia 2
Infanterie a trecut la ofensivă în dimineaţa zilei de
4 noiembrie prin procedeul combinat, succesiv.
În teren, s-au putut observa mai multe secvenţe, înce-
cu o viteză de zbor de 250 km/h.
În continuare, comandantul diviziei a hotărât executa-
rea a trei ciocane de foc. Astfel, în urma determinării
îmbarcat pe MLI 84 M) au acţionat sprijinite de mijloace
de artilerie antitanc, care au executat trageri în sectoarele
de foc concentrat, în scopul creării condiţiilor favorabile
duratei şi structurii pregătirii de foc a atacului, sistemul trecerii la ofensivă a forţelor de sprijin a efortului nemij-
ţională de nivel strategic, operativ şi tactic în planificarea pând cu executarea cercetării aeriene cu un sistem UAV.
artileriei a executat sarcini specifice în trei ciocane de foc. locit. Ulterior, parte din forţe s-au regrupat şi s-au alătu-
şi desfăşurarea de acţiuni militare întrunite. Avionul fără pilot a supravegheat itinerariul de deplasare
În teren s-a putut observa efectul focului instalaţiilor rat forţelor proprii pentru trecerea la ofensivă.
Chiar dacă partea cea mai spectaculoasă a putut fi al forţelor de manevră ale Diviziei 2 Infanterie, descope-
LAROM, şi a bateriei de obuziere calibru 152 mm dată în În seara precedentă, subunităţile de geniu din organi-
urmărită în luna noiembrie, exerciţiul „DACIA 2010“ a rind elemente de dispozitiv ale inamicului organizate pen-
sprijin Brigăzii 61 Vânători de Munte. De asemenea, s-a ca diviziei au pregătit executarea culoarelor prin barajele
început la jumătatea lunii iulie 2010 şi s-a desfăşurat în tru a opune rezistenţă înaintării forţelor proprii. Datele
putut observa efectul focului aruncătoarelor calibru de mine din faţa limitei dinainte a adversarului. Acestea
patru etape, la care au luat parte, în total, peste 6 000 de privind modificările configuraţiei câmpului de luptă au
120 mm din organica brigăzii. În al doilea ciocan de foc, au fost executate, la ordin, cu puţin timp înainte de
militari, atât în unităţile de dislocare, cât şi în poligoanele fost transmise în timp real şi pe timpul desfăşurării ope-
Brigada 8 LAROM şi artileria Brigăzii 18 Infanterie a declanşarea ofensivei. În teren s-a putut observa acţiunea
Cincu şi Babadag. La etapa de poligon au participat cu raţiei. În sprijinul Diviziei 2 Infanterie, trei elicoptere
neutralizat personalul, mijloacele de foc şi artileria inami- pionierilor pentru materializarea acestei misiuni. La ordi-
prioritate, în scop de verificare a capacităţii operaţionale IAR-330 SOCAT au desfăşurat o misiune de sprijin aerian
cului din zona de dispunere, iar Batalionul 385 nul comandantului a fost declanşată ofensiva în flancul
atinse, comandamentul Diviziei 2 Infanterie, împreună cu apropiat al forţelor proprii, sub acoperirea aeriană a unei
Aruncătoare a drept al fâşiei Diviziei 2 Infanterie. Brigada 61 Vânători
Brigăzile 9 Mecanizată şi 18 Infanterie, nou constituite. celule de avioane IAR-99 ŞOIM.
neutralizat per- de Munte, întărită cu Batalionul 814 Tancuri, având în
De remarcat este faptul că marea majoritate a perso- Cele două aeronave, înarmate cu rachete aer-aer, con-
sonalul şi mijloa- flancul stâng Batalionul 24 Vânători de Munte, a trecut la
nalului care a participant la exerciţiu are experienţa tainere de bruiaj electronic, tunuri de bord şi lansatoare
cele de foc din ofensiva din mişcare.
misiunilor din teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi de capcane termice, au patrulat într-o zonă de serviciu în
punctul de spri- În flancul drept, datorită rapidităţii cu care a acţionat
Kosovo. aer, la înălţimea de 1 500 m, în scopul protecţiei formaţiei
jin de pluton. şi a modului de angajare a inamicului de către batalionul
Exerciţiile planificate s-au bazat pe un scenariu fictiv faţă de elicoptere de atac inamice, precum şi a principale-
În al treilea de vânători de munte, punctele de sprijin de companie au
lor elemente ale dispozitivului de luptă al
ciocan de foc fost cucerite, iar parte din forţele inamicului au fost nimi-
Diviziei 2 Infanterie, împotriva loviturilor
Brigada 8 LAROM cite, celelalte retrăgându-se pe aliniamente intermediare.
din aer. Elicopterele de atac IAR-330
a revenit pe ţin- Compania din flancul stâng al batalionului a executat o
SOCAT au intrat pe direcţia de atac din-
tele angajate în manevră de învăluire pe la flancul stâng, concomitent cu
spre sud spre nord, urmând să lovească
ciocanul de foc fixarea inamicului cu focul armamentului plutonului din
cu rachete antitanc dirijate mijloacele
nr.1 pentru fina- adâncime, întorcând apărarea adversarului şi obligându-l
blindate ale inamicului, iar cu proiectile
lizarea distruge- să se retragă. În continuare, în flancul stâng, subunităţile
reactive nedirijate, mijloacele neblindate
rii personalului
şi forţa vie. Atacul cu rachetele dirijate
şi mijloacelor de
antitanc s-a executat de la punct fix, de la
foc de pe limita
înălţimea de 50 de metri şi 5 km distanţă
dinainte a apără-
maximă faţă de ţintă, din spatele acoperi-
rii inamicului. În
rilor din teren, pentru a realiza surprin-
continuare, pen-
derea inamicului.
tru inducerea în
După executarea atacului cu rachete
eroare a inamicului cu privire la acţiunile forţelor proprii
antitanc dirijate, elicopterele au lansat
şi mascarea intenţiilor de a trece la ofensivă pe direcţia
capcane termice, în scopul evitării lovirii
principală de atac cu Brigada 61 Vânători de Munte,
cu rachete antiaeriene portabile, şi au
comandantul diviziei a ordonat forţelor de la contact să
înaintat către aliniamentul de lansare a
execute foc. Astfel, subunităţi din Batalioanele 191
proiectilelor reactive nedirijate, care s-au
Infanterie şi 280 Infanterie Mecanizată (cel de-al doilea
lansat din picaj, de la înălţimea de 300 m,
12 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 13

DACIA 2010 DACIA 2010
cere în luptă, asigurat de către batalionul de vânători de având la bord un echipaj mixt. În Brigăzii 61 Vânători de Munte, con- de introducere în luptă a forţelor de
munte. Introducerea în luptă a subunităţii de tancuri, prima fază a lansat grupurile de form scenariului, un transportor sprijin a efortului pe direcţia de ofen-
principala forţă de izbire a brigăzii, a asigurat pătrunde- recunoaştere/marcare din structura amfibiu blindat a fost lovit, rezul- sivă a diviziei.
rea în adâncimea dispozitivului inamicului, dezvoltarea forţelor pentru operaţii speciale. tând, ca pierderi în personal, trei Scopurile operaţiei Diviziei 2
impetuoasă a ofensivei şi atingerea obiectivului planificat. Pentru recunoaşterea, marcarea şi morţi şi doi răniţi, precum şi avarie- Infanterie în cadrul exerciţiului tactic
Obstacolele naturale din teren, aflate pe direcţia de ofen- asigurarea raioanelor necesare execu- rea transportorului. Comandantul cu trupe în teren au fost realizate
sivă, au fost depăşite folosindu-se podul de asalt. În teren tării paraşutărilor în dispozitivul companiei a solicitat evacuarea medi- prin aprecierea reală a situaţiei şi
s-a putut observa cum se realizează acest lucru, sub spri- inamicului, batalionul de paraşutişti cală a personalului rănit şi a tehnicii intenţiilor inamicului, prin folosirea
jin reciproc de foc, de către forţele şi mijloacele aflate pe şi operaţii speciale are organizate şi avariate. Transportorul amfibiu blin- cu eficienţă a terenului, prin folosi-
direcţia principală de efort. Comandantul subunităţii de instruite forţe specializate în acest tip dat deteriorat a fost evacuat, conform rea surpinderii, pe direcţiile greu
tancuri a decis să atace printr-o manevră combinată punc- de misiuni, fracţionate pe subunităţi procedurilor de operare. Evacuarea accesibile, în flancul şi spatele inami-
tul de sprijin organizat de inamic, concomitent cu dezvol- de valoare mică, cu posibilitatea de a reprezintă deplasarea tehnicii defecte cului, în zonele şi la momentele în
tarea ofensivei în adâncimea dispozitivului acestuia. S-a executa misiuni de luptă, speciale, sau deteriorate pe locul unde trebuie care inamicul se aşteaptă mai puţin;
putut observa cum Batalionul 280 Infanterie Mecanizată, prin paraşutare de la înălţimi medii să fie reparată. Evacuarea răniţilor de asemenea, prin manevra forţelor
după neutralizarea şi şi mari, cu deplasări mari pe orizon- s-a executat pe calea aerului, cu un şi mijloacelor, a focului şi a baraje-
încercuirea inamicului tală şi cu aterizări de precizie pe elicopter IAR-330 în configuraţie lor, evitând acţiunile frontale, de
de pe direcţia sa de suprafeţe mici de teren. MEDEVAC, special echipat pentru uzură, în favoarea infiltrărilor în dis-
ofensivă, a creat condi- Imediat după aterizare, forţele acordarea primului ajutor militarilor pozitivul advers, a învăluirilor şi
ţii favorabile introdu- desantate s-au regrupat şi au trecut răniţi şi transportul acestora la un întoarcerilor şi a manevrei pe verti-
cerii în luptă a la ocuparea unui dispozitiv de apăra- punct medical ce poate efectua inter- cală.
Batalionului 191 re circular, urmând să acţioneze pen- venţia medicală specializată de Exploatarea oportună a succesului
Infanterie. tru interzicerea afluirii rezervelor urgenţă. Aeronavele de evacuare iniţial, pătrunderea rapidă către
În baza informaţii- inamicului. Subunităţile de paraşu- medicală şi echipajele acestora au obiectivele din adâncime, precum şi
lor furnizate de ele- tişti au în dotare armament antitanc, fost cele care au executat şi serviciul utilizarea rezervelor de care se dispu-
mentele de cercetare şi mitraliere de diferite calibre şi arun- medical militar de urgenţă, pentru ne şi schimbarea eforturilor de pe o
confirmate de forţele cătoare de 82 mm, fiind în măsură să acordarea primului ajutor calificat, a direcţie pe alta au creat condiţiile
de pionieri ale brigăzii de infanterie au executat culoare aflate în contact cu ducă acţiuni militare independent în asistenţei medicale şi tehnice de indispensabile succesului. Comanda
prin barajele de mine ale inamicului, pentru facilitarea inamicul, comandatul adâncimea dispozitivului inamic până urgenţă pentru personalul din şi controlul pe timpul acţiunilor ofen-
trecerii la ofensiva din contact. După executarea acestor Diviziei 2 Infanterie la joncţiunea cu forţele proprii. Ministerul Apărării Naţionale aflat în sive ale Diviziei 2 Infanterie s-au rea-
culoare, Brigada 18 Infanterie a executat trecerea la ofen- ordonă ca Batalionul Armamentul antitanc şi aruncătoarele misiune pe teritoriul naţional. lizat eficient şi integrat, implicând o
siva din contact, în flancul stâng, având dispozitivul de 191 Infanterie să se au intrat în dispozitiv după realizarea Ultimul moment al exerciţiului s-a strânsă cooperare între categoriile de
luptă organizat cu două batalioane în forţele de angajare transforme şi să acţio- joncţiunii cu detaşamentul debarcat desfăşurat pe forma de teren Dealul forţe.
de pe direcţia principală de efort, în flancul drept neze ca detaşament din cele patru elicoptere IAR-330 M. Vacilor, unde Batalionul 191 La încheierea exerciţiului, coman-
Batalionul 280 Infanterie Mecanizată şi un batalion de înaintat pentru a reali- Compania de paraşutişti a realizat Infanterie a realizat joncţiunea cu dantul Diviziei 2 Infanterie a raportat
infanterie în forţele de sprijin nemijlocit a efortului prin- za joncţiunea cu desan- dispozitivul pentru asigurarea unui desantul aerian tactic şi împreună au că unităţile şi marile unităţi care au
cipal. tul aerian ce urma să aliniament între pădure şi saivan şi a trecut la consolidarea aliniamentului finalizat procesul de operaţionalizare
Exploatarea oportună a succeselor iniţiale, pătrunde- fie parte paraşutat, deschis focul asupra inamicului. atins, respingând riposta ofensivă a sunt în măsură să îndeplinească
rea rapidă către obiectivele din adâncime şi schimbarea parte debarcat în raion. Pe timpul acţiunilor în fâşia inamicului şi asigurând aliniamentul misiunile. n
eforturilor de pe o direcţie pe alta au creat condiţiile Anticipând scuccesul operaţiei cât şi acţiunile probabile
favorabile îndeplinirii misiunii. La flancul stâng, în fâşia ale inamicului din adâncime, comandantul diviziei ordonă
Brigăzii 61 Vânători de Munte, Batalionul 24 Vânători de Batalionului 498 Paraşutişti executarea manevrei pe verti-
munte a încercuit, cu parte din forţe, inamicul, ulterior a cală. În acel moment a intrat în raionul de paraşutare, la
solicitat intervenţia elicopterelor pentru realizarea spriji- o înălţime de 2 000 m, aeronava de tip C-130 HERCULES,
nului aerian apropiat. Două
avioane IAR-99 ŞOIM, înarmate
cu rachete aer-aer, containere
de bruiaj electronic, tunuri de
bord şi lansatoare de capcane
termice, au ajuns în zona acţiu-
nilor de luptă, având misiunea
de a apăra din aer două elicop-
tere de tipul IAR-330 SOCAT,
care au acţionat pe direcţia de
atac, sub controlul şi dirijarea
controlorilor aerieni din poziţii
înaintate, aflaţi în teren.
Batalionul de tancuri, aflat
în forţele de sprijin nemijlocit a
efortului principal, a mărit rit-
mul de deplasare înaintând
către aliniamentul de introdu-
14 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 15

INSTRUCŢIE LA MUNTE INSTRUCŢIE LA MUNTE
De la Dunărea de Jos
la Dihamul Militar
Experienţa celor mai recente conflicte a demonstrat influenţa pe care cercetarea
a avut-o asupra cursurilor acţiunilor, de aceea în Brigada 10 Geniu se pune
accent pe pregătirea acestei categorii de militari. Una dintre modalităţile
de pregătire a cercetaşilor genişti este şi tabăra de instrucţie la munte, pe care
au efectuat-o timp de 10 zile, la sfârşitul lunii ianuarie, în masivul Bucegi.
Această activitate a fost cea mai bună oportunitate pentru cercetaşii de geniu
să-şi exerseze şi să-şi testeze deprinderile şi cunoştinţele necesare executării
misiunilor specifice pe timp de iarnă.

Foto: Florentin Cucu
vaţi s-a văzut în cazul exerciţiului final de evaluare când,
Ca în fiecare an, muntele a dovedit că este

capabil să solicite atât oamenii cât şi tehni-
ca în condiţii extreme. Temperaturile de
-20 grade Celsius, ceaţa, stratul de zăpadă gros de 50 cm,
gheaţa, toate aceste piedici au fost depăşite cu profesiona-
folosind resurse minime, misiunea a fost îndeplinită cu
succes.
Muntele şi vremea neprielnică au făcut, de multe ori,
tehnica şi aparatura inutile, dar cercetaşii şi-au dus de fie-
care dată la capăt misiunea. Cineva spunea că muntele te
Comandanţii de detaşamente de
la compania de cercetare geniu au
adus elemente de noutate la fiecare
exerciţiu şi în acest an, arătând o
continuă preocupare pentru îmbună-
au avut de a face cu condiţii meteo şi
de teren foarte dificile. Mobilitatea
cercetaşilor de geniu a fost îmbunătă-
ţită substanţial prin însuşirea tehnici-
lor de deplasare pe schiuri, iar tehni-
găţit considerabil. Experienţa cerceta-
şilor de geniu s-a îmbunătăţit prin
însuşirea procedeelor de deplasare şi
cercetare adaptate la specificul tere-
nului muntos împădurit. n
lism de către cercetaşi printr-o planificare realistă şi o învaţă să-ţi cunoşti limitele, şi cred că este adevărat. Dar
tăţirea calităţii instrucţiei. cile de cercetare au
pregătire minuţioasă a misiunilor. pentru noi, muntele a făcut mai mult: ne-a unit într-o
Primul gând când încheiem aceas- fost perfecţionate
După o săptămână plină de exerciţii de antrenament, mare familie.
tă tabără este "Când urmează urmă- prin "împrumutarea"
a urmat o perioadă de evaluare în cadrul unui exerciţiu Traiul în condiţii de izolare, deplasarea în ascuns,
toarea? Vrem să mai venim!". celor specifice vână-
complex. Cercetaşii s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şi observarea şi ascultarea pe perioade îndelungate, exploa-
Comandanţii detaşamentelor din torilor de munte. La
au obţinut calificative maxime datorită spiritului lor com- tarea tehnicii şi armamentului în condiţii extreme, necesi-
Batalionul 96 Geniu sunt mulţumiţi fel, cercetaşii genişti
petitiv, lucrului în echipă şi exploatării judicioase a pro- tă militari foarte bine pregătiţi şi cu un caracter puternic,
că au reuşit să-şi atingă obiectivele buzoieni au făcut
prietăţilor terenului, tehnicii militare şi aparaturii. apţi să suporte privaţiuni deosebite. Cercetaşii prezenţi în
de instruire fără incidente, chiar dacă faţă cu succes provo-
Capacitatea cercetaşilor de a supravieţui, de a se deplasa raionul de desfăşurare a taberei din Diham au dovedit că
cărilor muntelui,
şi de a strânge date despre teren şi inamic fără a fi obser- au aceste calităţi cu prisosinţă, reuşind să-şi îndeplinească
demonstrându-şi
misiunile primite.
încă o dată profe-
Pentru militarii Batalionului Nave Treceri
sionalismul în
Fluviale, activitatea de instrucţie desfăşurată în
pregătirea şi exe-
Diham a fost ca o piatră de temelie ce stă la baza
cutarea misiuni-
pregătirii necesare tuturor cercetaşilor. Ei cred că
lor primite.
este un prilej minunat de a avea un schimb de
Geniştii de la
experienţă cu celelalte structuri de cercetare de
Alba Iulia au par-
geniu din Forţele Terestre. Au considerat tabăra
ticipat, în calitate
ca un laborator în care se întăreşte caracterul
de structură, la
cercetaşilor şi se sudează colectivul. Pentru cer-
prima tabără de
cetaşii de geniu care au venit şi sunt la prima
instrucţie din
experienţă montană, a fost un examen care le va
Masivul Bucegi şi
marca pozitiv viaţa militară şi nu numai. Militarii
au declarat că au
au apreciat ospitalitatea de care au dat dovadă
avut bucuria să
vânătorii de munte de la cabana militară, pre-
constate că baga-
cum şi condiţiile de cazare, hrănire şi instruire
jul de cunoştinţe
puse la dispoziţie prin grija Batalionului 21
de specialitate şi
Vânători de Munte.
tactice s-a îmbo-
16 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 17

INSTRUCŢIE LA MUNTE INSTRUCŢIE LA MUNTE
Cercetaşii bănăţeni au făcut plinirea cu suc-

ces a misiunilor
anului de instrucţie, cercetaşii tinerei
Brigăzi 18 Infanerie «Banat» să intre
instrucţie la Muntele Mic unităţii care te-

a trimis în cer-
cetare.” Ca şi
plutonierul
în echipa de frunte a cercetaşilor
Diviziei 4 Infanterie «Gemina». Şi,
după cum îi cunosc pe aceşti tineri,
este mai mult decât posibil. Pentru
Jianu, caporalul că, la cercetaşi, vechiul dicton latin
clasa a III-a «Audeaces fortuna juvat» (Soarta îi
Valentin Călin ajută pe cei îndrăzneţi) este mereu
Pop consideră de actualitate.” n
Pregătirea militarilor pentru a ajunge la standardele de performanţă stabilite că la un cerce-
presupune multe ore de instrucţie şi antrenamente, unele în unităţile militare taş trebuie să
de dislocare, cele mai multe, însă, în poligoane şi tabere militare. primeze calităţi
precum spiritul
de echipă, inte-
ligenţa şi
Căpitan Alice MOLDOVAN ţia deţine puterea” şi spune că a fi inventivitatea, să fie curajos şi să
Foto: Caporal Ciprian Botean cercetaş înseamnă a fi pregătit pen- aibă iniţiativă, iar condiţia fizică este
tru a lupta şi pentru a învinge. „Să fii una dintre cerinţele de bază. Dar, cel
cercetaş înseamnă să ai abilităţile şi mai important, este ca din meserie
A tunci când vorbim despre cercetaşi,

reprezentanţii uneia dintre cele mai
frumoase şi mai complexe speciali-
tăţi militare, lucrurile devin şi mai dificile.
Pregătirea lor specifică presupune tabere la
deprinderile necesare culegerii de
date şi informaţii, indiferent de con-
diţii, în vederea îndeplinirii cu succes
a misiunii primite. Nu în ultimul
rând, a fi cercetaş înseamnă mândria
să facă o pasiune. „Din punctul meu
de vedere, tabăra de instrucţie la
munte este mai mult decât utilă,
pentru că ea reprezintă un test de
verificare a cunoştinţelor şi a deprin-
munte, tabere la apă, în condiţii extreme, în de a aparţine unei elite profesioniste, derilor dobândite în orele de instruc-
toate situaţiile. Iar cercetaşii din cele două elite ce poartă pe piept roza vânturi- ţie şi ne pune la încercare rezistenţa
batalioane de infanterie ale Brigăzii 18 lor”. Luând în considerare locul în fizică şi psihică în condiţiile dificile
Infanterie de la Timişoara, „Scorpionii care se află şi rolul pe care-l are un de la munte.”
Galbeni”, şi arădenii din cadrul Batalionului cercetaş, plutonierul Jianu este de Ca o concluzie la ceea ce au spus
191 Infanterie, se află timp de două săptă- părere că acest tip de militar trebuie cercetaşii din subordine, locotenent-
mâni în tabără pe Muntele Mic. să cumuleze mai multe calităţi. Astfel, colonelul Petru Mihuţ adaugă: „Deşi
Şeful cercetării din comandamentul profilul cercetaşului Brigăzii 18 eu nu sunt un om al locului – vin din
Brigăzii 18 Infanterie, locotenent-colonelul Infanterie este: inteligent, curajos, cu Cluj, din inima Ardealului – apreciez
Petru Mihuţ, aflat în tabără împreună cu mili- multă iniţiativă şi determinare. în mod deosebit atitudinea cercetaşi-
tarii cercetaşi, relatează că unul dintre obiec- „Utilitatea taberei la munte – conti- lor bănăţeni, perseverenţa lor, hotă-
tivele principale ale pregătirii militarilor la nuă plutonierul Jianu – este dată toc- rârea şi determinarea în muncă şi,
munte este menţinerea şi perfecţionarea mai de condiţiile vitrege care nu se nu în ultimul rând, dorinţa de a fi în
deprinderilor individuale şi colective ale cer- pot simula în niciun poligon. Mediul frunte. Pentru că aşa se spune pretu-
cetaşilor pentru desfăşurarea acţiunilor speci- ostil în care trebuie să ne instruim şi tindeni: «Banatu-i fruncea!».
fice în condiţii geoclimatice diferite. confruntarea zilnică cu natura este o Obiectivul nostru este ca, la finalul
„Programul de instrucţie pe perioada taberei mare provocare pentru noi.
pune accent pe executarea practică a temelor Tabăra îmbină lupta pentru
de instrucţie tactică de specialitate, instrucţia existenţă cu activitatea de cule-
pe schiuri, instrucţia tragerii, topografie mili- gere a datelor şi informaţiilor
tară şi supravieţuire în teren muntos, în con- care este raţiunea de a exista a
diţii de iarnă”. Pe toată perioada taberei, pre- cercetaşului. Pentru că întot-
cizează locotenent-colonelul Mihuţ, cercetaşii deauna el trebuie să fie pretu-
au relativă autonomie şi, concomitent cu pro- tindeni şi nicăieri.”
gramul de instrucţie, îşi rezolvă toate proble- Caporalul clasa a III-a
mele administrativ-gospodăreşti, precum Valentin Călin Pop, cercetaş în
achiziţionarea, transportul şi prepararea hra- plutonul din Batalionul 191
nei sau tăierea şi spargerea lemnelor de foc Infanterie, consideră că a fi cer-
pentru încălzirea încăperilor. cetaş este o provocare pentru
Cum se descurcă cercetaşii în astfel de orice militar din Armata
situaţii şi, mai ales, ce înseamnă să fii cerce- României. „Înseamnă să te des-
taş? Cel mai bine este să-i întrebăm chiar pe curci în orice situaţie, loc şi ano-
ei. Plutonierul George Jianu este locţiitorul timp, înseamnă să fii capabil să
comandantului de pluton din cadrul procuri informaţii reale indife-
Batalionului 32 Infanterie. El pleacă de la rent de condiţii; informaţii care
afirmaţia potrivit căreia „cine deţine informa- să contribuie hotărâtor la înde-
18 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 19

Batalionul 24 Vânã tori de Munte
Foto: arhiva foto a Batalionului 24 Vânători de Munte

BATALIONUL 24 VÂNĂTORI DE MUNTE BATALIONUL 24 VÂNĂTORI DE MUNTE
Anotimpul cetinii de brad mijloacele specifice: schiuri, rachete

de zăpadă, colţari. Instrucţia s-a des-
diferitelor tipuri de focuri şi diferite
metode de preparare a hranei.
în tabăra de la Deluţ făşurat atât ziua cât şi noaptea, prin

executarea unor deplasări pe schiuri
pe distanţe cuprinse între 15 şi 40
km în teren muntos, concomitent cu
„Ca element de noutate în această
tabără – preciza comandantul taberei,
maiorul Daniel Bondă – a fost experi-
mentarea echipamentului tehnic pen-
rezolvarea unor situaţii tactice la tru escaladarea prin procedee specifi-
nivel grupă şi pluton. ce a unor pereţi de gheaţă care au
Pe lângă temele de instruire clasi- rezultat din îngheţarea căderilor de
ce, au fost planificate şi teme de apă sau din scurgerea apei pe feţe
La sfârşitul lunii ianuarie, cercetaşii Batalionului 24 Vânători de Munte supravieţuire , de trai în condiţii de stâncoase.” Escaladarea unor secţiuni
din Miercurea-Ciuc s-au pregătit în tabără de instrucţie pe timp de iarnă, izolare. În cadrul acestor şedinţe, verticale de gheaţă implică folosirea
la poalele munţilor Călimani, în zona Deluţ.
nă face diferenţa între vânătorii de munte şi celelalte
P entru vânătorii de munte pregătirea continuă

este primordială pentru ca ei să atingă standar-
dele de performanţă impuse de specificul unită-
ţii şi de mediul în care acţionează, iar instrucţia alpină pe
timp de iarnă reprezintă una din principalele lor discipli-
specialităţi militare din arma infanterie.
„Prin instrucţia militarilor în tabăra de la Deluţ –
declara comandantul Batalionului 24 Vânători de Munte,
colonelul Costel Pomană – am urmărit, în principal, să îi
adaptăm la traiul în condiţii de izolare, să ducă acţiuni
Foto: arhiva foto a B. 24 V. M.
deplasare, toate acestea, bineînţeles,
în condiţiile specifice terenului mun-
ne de pregătire. După cum se ştie, muntele se caracteri- militare în teren muntos împădurit şi pe creste înzăpezite tos împădurit.”
zează prin mediul ostil, cu multe constrângeri şi limitări, dar, în acelaşi timp, am dorit să le dezvoltăm şi să le per- Foto: Adrian Iuzic
Având în vedere specificul taberei
în care este nevoie de voinţă, inteligenţă, experienţă şi, nu fecţionăm deprinderile în folosirea schiurilor pe timpul de iarnă şi faptul că s-au bucurat de „beretele verzi” au exersat construi- colţarilor speciali şi a pioleţilor, iar
în ultimul rând, de curaj în luarea deciziilor în condiţii în ducerii acţiunilor militare, să execute o şedinţă de tragere zăpadă din abundenţă, un accent rea de adăposturi improvizate cu căţărătorul trebuie să aibă o condiţie
care riscul nu poate fi în totalitate evaluat. Instrucţia alpi- de pe schiuri, din diferite poziţii, după ce au efectuat o deosebit s-a pus pe dezvoltarea şi materiale din zonă şi igluuri, au exer- fizică deosebită şi să stăpânească
foarte bine procedeele tehnice de
căţărare.
Prezent pentru a treia oară în
tabăra de iarnă de la Deluţ, coman-
dantul de pluton, locotenentul
Cristian Pop, sublinia faptul că „anul
acesta am putut executa instrucţia în
condiţii foarte bune, deoarece am
avut parte de zăpadă pe toată perioa-
da. Am putut executa şi trageri în
poligonul redus, amenajat în cadrul
taberei, oferindu-ne posibilitatea de a
ne instrui în condiţii specifice acestei
perioade. În prezent, toţi militarii,
chiar şi cei noi, pot executa în condi-
Foto: Adrian Iuzic ţii foarte bune deplasarea pe schiuri
perfecţionarea deprinderilor militari- sat metode de procurare a hranei în teren muntos împădurit.” Cu şase
lor de a se deplasa în teren muntos prin confecţionarea diferitelor tipuri tabere de iarnă şi trei de vară la
împădurit pe timp de iarnă, folosind de capcane, precum şi aprinderea activ, comandantul de grupă, capora-
Foto: arhiva foto a Batalionului 24 Vânători de Munte Foto: arhiva foto a Batalionului 24 Vânători de Munte
22 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 23

Adevăr – instrucţie,
provocare – restricţii
bugetare
Interviu cu comandantul Batalionului 24 Vânători de Munte Miercurea-Ciuc,
colonel Costel Pomană
Foto: Adrian Iuzic
lul Adrian Sociu afirma că „tabăra de psihică, să ştie să-şi dozeze efortul, ie «crema» instruirii vânătorilor de
iarnă este cea mai plăcută deoarece
oferă posibilitatea de instruire în
pentru a executa acţiuni îndelungate
cu consumuri energetice minime.
munte. Sentimentul învingerii munte-
lui conferă forţă şi tenacitate, oţelind
Conducerea Batalionului 24 Vânători de Munte a fost nevoită să ţină cont de
condiţii deosebite, specifice ano- După cum se ştie, iniţiativa, restricţiile bugetare din anul 2010 în planificarea şi organizarea activităţilor de
timpului alb. Avem ocazia, timp de simţul răspunderii, contro- instrucţie. Deşi instruirea militarilor s-a desfăşurat cu greutate datorită anulării
două săptămâni pe an, doar în tabăra lul emotivităţii, viteza de
de iarnă, să învăţăm cât mai multe reacţie în execuţie, corobo- unor activităţi, s-a reuşit atingerea obiectivelor propuse într-o pondere destul de
metode de deplasare pe schiuri în rată cu precizia şi simplita- mare. Participarea la activităţi ca exerciţiul „DACIA 2010” sau misiunea de
condiţii grele şi pe trasee dificile.” tea mişcărilor şi acţiunilor
sunt calităţile de bază pe căutare, evacuare şi transport a rămăşiţelor unei
care trebuie să le aibă orice aeronave prăbuşite în Munţii Bucegi a constituit
vânător de munte.
Încântat de toate activi-
un nou prilej de scoatere în evidenţă a potenţia-
tăţile de instrucţie desfăşu- lului deosebit de care dispun vânătorii de munte.
rate în cadrul taberei de
iarnă, caporalul Attila
Comandantul batalionului este de părere că şi în
Oratovski mărturisea că anul 2011 planificarea şi organizarea riguroasă
„instrucţia pe schiuri este
deosebită – chiar şi instruc-
vor fi cheia succesului.
ţia de front – iar marşurile,
în «prelungirea» cărora se
execută de trageri specifice,
ne ajută să ne perfecţionăm
şi să ne dezvoltăm condiţia
fizică.” Foto: Adrian Iuzic
„Sunt mulţumit de — Domnule colonel, structura pe care o comandaţi şefilor
modul de desfăşurare al taberei din caracterele. Toate activităţile desfăşu- a participat la diferite misiuni şi exerciţii în ultimul an. structuri-
acest an – declara comandantul com- rate în acest an au avut şi rolul de Cum apreciaţi că s-au desfăşurat activităţile în 2010? lor milita-
paniei, locotenentul Marius închegare a colectivului, de ralizare a — Activităţile planificate iniţial în anul 2010 nu au re centra-
Grădinariu. Am participat la toate coeziunii de grup, reprezentând unul putut fi executate în totalitate, datorită restricţiilor buge- le, pre-
Foto: Adrian IUZIC
taberele de la Deluţ din 2005 şi până din principalele beneficii ale tare, însă avem câteva la care am fost nominalizaţi să par- cum şi a
în prezent. Instrucţia alpină constitu- taberei.” n ticipăm şi cu care ne mândrim în mod deosebit pentru ministrului apărării naţionale, care a vizitat şi locul de
rezultatele obţinute şi pentru aprecierile primite de la dispunere al batalionului nostru, aflat pe Dealul Vişinilor
eşaloanele superioare. în poligonul Cincu, prilej cu care domnia sa a ţinut să
Una din aceste activităţi a fost participarea unităţii – sublinieze modul eficient de organizare şi execuţie a
Foto: arhiva foto a B. 24 V. M. selecţionată din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte – cu misiunilor primite şi profesionalismul vânătorilor de
Calităţile care se formează pe comandamentul şi o subunitate luptătoare, la exerciţiul munte.
timpul instrucţiei alpine sunt remar- “DACIA 2010”, desfăşurat în poligonul Cincu. Acest exer- O altă misiune importantă pe care am primit-o şi exe-
cabile, deoarece alpiniştilor li se soli- ciţiu a fost destinat instruirii personalului din comanda- cutat-o în condiţii foarte bune a fost constituirea pe struc-
cită, printre altele: atenţie distributi- mente pentru verificarea viabilităţii concepţiei de condu- tura unităţii noastre a unui detaşament de 120 militari,
vă şi capacitate de orientare dezvolta- cere, comandă şi control, din Armata României, perfecţio- sub comanda mea şi participarea în perioada 29-31.07.
tă, putând rezolva sau ieşi rapid din narea procesului de planificare a operaţiilor, concomitent 2010, în Munţii Bucegi la căutarea, evacuarea şi transpor-
situaţii dificile. În plus, ei trebuie să cu testarea funcţionării sistemului de comandă-control tul rămăşiţelor unei aeronave prăbuşite în Poiana
se poată concentra timp îndelungat, până la nivel tactic. Importanţa şi amploarea acestui exer- Guţanului.
să fie rezistenţi la oboseala fizică şi Foto: Adrian Iuzic ciţiu a rezultat şi din prezenţa şi implicarea nemijlocită a Misiunea a fost foarte dificilă datorită terenului greu
24 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 25

veşte pregătirea personalului unităţii Sunt onorat să am în subordine 2011, obiective-

a constituit-o participarea comanda- astfel de oameni valoroşi, atât profe- le stabilite pen-
mentului şi a unei structuri din sional cât şi comportamental. tru acest an
cadrul unităţii la Exerciţiul “DACIA sunt în strânsă
2010”, din poligonul CINCU, cu exe- — O parte din militarii concordanţă cu
cutarea unui exerciţiu cu trageri de Batalionului 24 Vânători de Munte au fondurile aloca-
luptă cu o companie. participat şi la misiuni internaţionale. te prin buget.
Cum a fost fructificată în procesul de Plecând de la
instrucţie experienţa acumulată de realitatea că
— În aceste condiţii, aţi avut mili- aceşti militari? nici în acest an
tari care s-au remarcat pozitiv în — Într-adevăr, şi în anul 2010 am nu vor fi mai
procesul de instrucţie? avut militari, atât cadre militare cât multe fonduri
— Cu toate greutăţile întâmpina- şi gradaţi militari care au participat decât în anul
te, datorate restricţiilor bugetare, a la misiuni internaţionale în teatrele 2010, o atenţie
scăderilor salariale cu 25%, persona- de operaţii din Afganistan şi Kosovo, deosebită o
lul din subordine şi-a îndeplinit cu în completarea unor structuri care au vom acorda
responsabiliate şi în totalitate obiec- desfăşurat astfel de misiuni, unii din- modului de
tivele şi standardele de performanţă tre aceştia chiar fiind la a doua cheltuire a
prevăzute în fişa postului şi de aceea misiune. sumelor alocate
îmi este destul de greu să fac nomi- Experienţa acumulată de către prin combate-
Foto: arhiva foto a B. 24 V. M. Foto: arhiva foto a B. 24 V. M.
nalizări. Doresc, totuşi, să evidenţiez aceştia în teatrele de operaţii a fost rea risipei şi
accesibil, a condiţiilor meteo nefavo- afectată pregătirea personalului din rezultatele obţinute în procesul de fructificată prin numirea unor cadre direcţionarea acestora în scopul men- Pe linia pregătirii cadrelor, o aten-
rabile, a efortului fizic şi psihic foarte subordine? instrucţie, de către: locotenentul cu experienţă pe funcţii de comandă ţinerii la nivelul actual a stării de ţie deosebită urmează să acordăm
solicitant, având în vedere că pe par- — Este adevărat, anul 2010 a fost Marius Grădinariu – comandantul în cadrul subunităţilor sau în ordinea fixaţie şi funcţionalităţii bazei mate- perfecţionării nivelului de cunoaştere
cursul a câteva zile s-a muncit conti- destul de greu din punct de vedere al Companiei 1 Vânători de Munte –, de bătaie la instrucţie, prezentarea riale de instrucţie, neavând posibili- a limbii engleze, în special pentru
nuu, după ce în prealabil militarii resurselor bugetare alocate şi, sincer unor exerciţii demonstrative având tatea executării unor lucrări de cadrele din comandament, prin
executau marş de două ore şi jumăta- să fiu, ar fi o greşeală să afirm că ca teme modul de acţiune în diferite modernizare a acesteia. De asemenea, cursuri, studiu individual şi prin acti-
te. Cu toate acestea militarii s-au instruirea personalului din subordine situaţii întâlnite în teatrele de opera- o atenţie deosebită o să acordăm vităţi desfăşurate în comun, o zi pe
comportat la nivelul aşteptărilor, nu a avut de suferit ca urmare a anu- ţii, dar cu aplicabilitate mai largă, menţinerii stării de operativitate a săptămână.
ne-am îndeplinit misiunea şi nu am lării unor activităţi. Cel mai dureros a valorificarea lecţiilor învăţate în tehnicii existente prin executarea Avem planificate tabere, aplicaţii
avut niciun fel de accidente. fost că nu am reuşit să executăm întocmirea unor documente de stat unor lucrări de mentenanţă, strict la şi trageri de luptă cu subunităţile,
tabăra de instrucţie la munte, planifi- major şi în înaintarea unor propuneri tehnica aflată în stare de funcţionare exerciţii de comandament şi un exer-
— Bugetul pe anul 2010 nu a fost cată pe timp de vară în Cheile de modificări la instrucţiuni, manuale în momentul de faţă. ciţiu “SIMEX” cu batalionul către sfâr-
foarte generos. În ce măsură a fost Râşnoavei, activitatea fiind specifică şi regulamente sau în înzestrarea cu Pe linia instrucţiei comandamen- şitul anului, activităţi care dorim să
trupelor de armament şi tehnică a unităţilor. tului şi a forţelor avem ca obiectiv le executăm în totalitate şi cu rezulta-
vânători de continuarea procesului de adaptare a te foarte bune dacă vom avea asigu-
munte, repre- - Care sunt obiectivele mai impor- instrucţiei la realităţile din teatrele rate resursele financiare.
zentând un test tante ale batalionului în anul acesta? de operaţii prin fructificarea în pro- În anul 2011 încercăm să învăţăm
de verificare a — Aşa cum este prevăzut şi în gramul de instrucţie a experienţei din experienţa anilor trecuţi şi încer-
pregătirii mili- Ordinul de instrucţie al comandantu- acumulate de militarii participanţi la căm să anticipăm cât mai mult.
tarilor la lui Brigăzii 61 Vânători de Munte pri- misiuni internaţionale şi parcurgerea Planificarea şi organizarea riguroasă
instrucţia de vind instrucţia şi exerciţiile în anul unor teme specifice. cred că vor fi cheia succesului. n
specialitate –
instrucţia alpi-
nă.
Cu toate
acestea, apre- Foto: arhiva foto a B. 24 V. M.
ciez că am reu-
şit într-o pon- plutonierul-major Ştefan Dunăroaia,
dere destul de sergentul-major Leonte Suciu-Szigeti
mare să com- şi sergentul-major Sorin Munteanu –
pensăm instruc- comandanţi de plutoane. De aseme-
ţia din tabără nea, nu pot să nu remarc contribuţia
prin creşterea căpitanului Liviu Chende, a plutonie-
numărului exer- rului Gheorghe Boldizsar, a caporali-
ciţiilor executa- lor Paul Sebeştin, Mihai Bînţu, Marian
te la stânca de Oprea, Constantin Pop, la obţinerea
alpinism din unor rezultate remarcabile la concur-
cazarmă. O pia- surile aplicativ-militare de iarnă, faza
tră de încercare pe SMFT, unde am obţinut locul
Foto: arhiva foto a B. 24 V. M. Foto: arhiva foto a B. 24 V. M.
în ceea ce pri- al II-lea.
26 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 27

BRIGADA 10 GENIU „DUNĂREA DE JOS“ BRIGADA 10 GENIU „DUNĂREA DE JOS“
Brigada 10 Geniu Batalionul 72 Geniu

„Dunărea de Jos” la 145 ani de existenţă
are un nou comandant Batalionul 72 Geniu a aniversat, pe 19 februarie, 145 de ani de la înfiinţarea
unităţii, iar festivităţile organizate cu acest prilej s-au desfăşurat în garnizoana
Brăila. Unitatea poartă tradiţiile de luptă ale primei companii de pontonieri,
La sediul comandamentului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos" a avut loc, care făcea parte din Batalionul 1 Geniu, înfiinţat la data de 31 mai 1859,
pe 27 ianuarie, festivitatea de predare-primire a funcţiei de comandant prin decizia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
al marii unităţi între colonelul Gheorghe Soare şi colonelul dr. Mircea Vladu.
Locotenent-colonel Florentin CUCU Foto: Adrian CURIMAN
Foto: Florentin CUCU
laude din partea conducătorilor militari din acea vreme.
apărării naţionale prin care
colonelul dr.Mircea Vladu
este numit în funcţie şi a pre-
zentat câteva date din activi-
tatea acestuia. Ca fost coman-
M anifestările organizate cu acest prilej au fost
prefaţate în după-amiaza zilei de vineri,
18 februarie, la Cercul Militar Brăila, de lan-
sarea cărţii „Evoluţia trupelor de pontonieri în Armata
României”, autor colonel în rezervă Marian Gargaz şi pro-
Revoluţionarea profundă a tehnicii a început cu anul
1964 când ofiţerul Constantin Savu „a reuşit să modeleze
în metal bijuteriile de poduri de pontoane cu care a dez-
robit pontonierii” – după cum consemna colonelul Mircea
Vladu în cartea sa.
dant al Brigăzii 10 Geniu movarea cărţii cu titlul „O viaţă pentru o idee – dezrobi- Îndeplinirea, în ultimii ani, a unor misiuni ca trecerile
„Dunărea de Jos" şi bun rea pontonierilor”, autor colonel Mircea Vladu, actual- peste fluviul Dunărea şi diferite râuri din ţară, consolida-
cunoscător al personalului şi mente comandantul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”. rea digurilor, sprijin prin forţe şi mijloace specifice a
activităţilor desfăşurate în cei Au fost invitaţi şeful Statului Major al Forţelor Terestre, celor afectaţi de inundaţii au creat o tot mai strânsă legă-
doi ani în care s-a aflat la general de brigadă Ariton Ioniţă, prefectul judeţului tură între pontonieri şi populaţia civilă.
comanda marii unităţi, gene- Brăila, ing. Dumitru Popa, viceprimarul municipiului, În programul activităţilor omagiale din ziua următoa-
ralul de brigadă Ariton Ioniţă Doiniţa Ciocan, comandanţii unităţilor din garnizoană, re, desfăşurate la sediul Batalionului 72 Geniu, a fost
l-a asigurat pe noul coman- comandanţii şi şefii structurilor din Sistemul Naţional de inclusă o festivitate de deschidere urmată de alocuţiunile
dant că dispune de un colec- Apărare din localitate, militari în rezervă care au făcut participanţilor la eveniment. Cu acest prilej Şeful Statului
tiv bine pregătit, disciplinat, parte din comandamentul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Major al Forţelor Terestre, general de brigadă Ariton
care, prin rezultatele obţinu- Jos". Ioniţă, a dat citire mesajului ministrului Apărării
te, a reuşit să creeze imagi- Cei 145 de ani de existenţă ai unităţii „reprezintă pen- Naţionale, Gabriel Oprea, în care se scotea în evidenţă
nea unei structuri gata ori- tru noi un motiv de mândrie şi în acelaşi timp de respon- profesionalismul cu care militarii Batalionului 72 Geniu
când pentru îndeplinirea sabilitate deoarece ne numărăm printre puţinele unităţi şi-au îndeplinit misiunile de asigurare genistică, „contri-
misiunilor primite. De aseme- din Armata României cu un asemenea istoric şi suntem buind astfel la promovarea imaginii pozitive a României
nea, a remarcat sprijinul de singura unitate din arma geniu” – arăta în cuvântul de în întreaga lume.”
care s-a bucurat din partea deschidere al acestei manifestări locotenent-
autorităţilor locale în perioa- colonelul Marian Beraru, în calitate de împu-
da în care s-a aflat la comanda brigăzii şi le-a mulţumit ternicit la comanda Batalionului 72 Geniu.
Au fost invitaţi şeful Statului Major al Forţelor

Terestre, domnul general de brigadă
Ariton Ioniţă, prefectul judeţului Brăila,
ing. Dumitru Popa, viceprimarul municipiului Brăila,
Doiniţa Ciocan, comandanţii unităţilor din garnizoană,
încă o dată pentru aceasta, exprimându-şi speranţa că
acelaşi sprijin va fi acordat pe viitor şi noii comenzi. Şeful
Statului Major al Forţelor Terestre a încheiat prin a ura
mult succes colonelului dr.Mircea Vladu.
Noul comandant al unităţii, colonelul dr. Mircea
Pontonierii au reuşit să se identifice ca
specialitate distinctă a armei geniu prin
rezultatele remarcabile în misiunile îndeplini-
te cu succes de la înfiinţare şi până în pre-
zent.
comandanţii şi şefii structurilor din Sistemul Naţional de Vladu, şi-a început alocuţiunea manifestându-şi satisfacţia Prima misiune notabilă îndeplinită de
Apărare din localitate, militari în rezervă care au făcut de a fi ajuns la comanda celei mai mari structuri de geniu către pontonieri a avut loc în cadrul
parte din comandamentul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de din Armata României şi l-a asigurat pe şeful Statului Războiului de Independenţă şi consta în reali-
Jos". Major al Forţelor Terestre că are capacitatea şi cunoştinţe- zarea unui pod peste Dunăre cu o lungime de
Festivitatea a început cu intonarea imnului de stat, le necesare pentru a o conduce. A asigurat reprezentanţii aproximativ 1 100 m. Au urmat Războiul
apoi locţiitorul comandantului, colonelul Gheorghe Soare, autorităţilor locale că va merge pe aceeaşi linie a colabo- Balcanic din 1913, Primul şi Al Doilea Război
a rostit mesajul de bun venit adresat colonelului Mircea rării, iniţiată de predecesorul domniei sale, şi că va încer- Mondial. Pontonierii şi-au îndeplinit de fieca-
Vladu şi invitaţilor la această manifestare. Generalul de ca să menţină şi ridice nivelul de pregătire şi capacitatea re dată misiunile încredinţate, iar pentru
brigadă Ariton Ioniţă a dat citire ordinului ministrului de intervenţie a marii unităţi pe care a preluat-o. n eforturile depuse au primit binemeritatele
28 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 29

Ceremonialul militar care a

urmat, cu depuneri de coroane şi
Un secol şi jumătate
jerbe de flori la cele două monumen-
te din incinta unităţii, închinate eroi-
lor pontonieri, a constituit un nou
prilej de cinstire a geniştilor căzuţi la
de istorie pentru
datorie în toate marile încercări ale
neamului românesc.
În prezent, pontonierii brăileni se
mândresc cu faptul că asigură la dis-
pontonierii români
poziţia Alianţei Nord-Atlantice o
structură operaţionalizată, capabilă
să execute misiunile specifice, dar şi
cu sprijinul pe care-l pot oferi autori-
tăţilor locale în caz de nevoie. Ziua Pontonierilor se serbează, în Armata Română, pe data de 25 februarie, iar
în acest an se împlinesc 145 de ani de la înfiinţarea primei structuri de geniu
„Această frumoasă aniversare, pe încrucişate. Sub aceste însemne grafi- din Armata României, specializată în asigurarea trecerilor peste cursurile de apă.
lângă momentele de bucurie, împlini- ce se află înscris numele batalionului Această zi de februarie reprezintă pentru pontonierii brăileni din Batalionul 72
re şi satisfacţie, trebuie înţeleasă şi denumirea onorifică.
totodată ca pe o provocare pe care Pe parcursul celor 145 de ani de
Geniu „Matei Basarab” un motiv dublu de bucurie, deoarece o dată cu aniversa-
generaţiile care au scris istorie în existenţă, unitatea a avut diverse rea specialităţii militare se serbează şi ziua unităţii, întrucât batalionul este conti-
această unitate, în perioade mai forme de organizare, generate de
doctrinele după
nuatorul tradiţiilor de luptă a primei structuri de pontonieri din Armata României.
care a fost con-
dusă Armata
României. Locotenent George VACARIU
Modernizarea Foto: arhiva foto a Batalionului 72 Geniu
structurală a
fost determina-
tă de cele mai
multe ori de
modernizarea
tehnicii cu care
erau înzestrate
La data de 25 februarie 1866, în baza Decretului
Locotenenţei Domneşti nr. 259, s-a înfiinţat
prima subunitate de pontonieri. Prin decret,
s-a stabilit o nouă organizare pentru Batalionul 1 Geniu,
înfiinţat de pe data de 31 mai 1859, prin decizia domnito-
trupele de pon- rului Alexandru Ioan Cuza. Din structura batalionului făceau
Planurile de viitor ale militarilor parte patru companii „separate şi specializate”: trei de săpă-
recente sau mai îndepărtate, o lasă tonieri. Structura actuală a unităţii se
Batalionului 72 Geniu „Matei tori şi una de pontonieri. Comandantul primei companii de
împreună cu realizările dar şi cu bazează pe structura Batalionului 72
Basarab” sunt legate de obligaţiile ce pontonieri a fost căpitanul Anton Berindei, a cărui activitate
neîmplinirile lor inerente generaţiilor Treceri, înfiinţat în 2002 prin fuziu-
decurg din operaţionalizarea compa- a fost coordonată nemijlocit de Statul Major de Geniu din
tinere de astăzi şi celor care vin după nea Regimentului 72 Pontonieri
niei de pontonieri, dar şi de speranţa cadrul Statului Major General.
noi” – sublinia în alocuţiunea sa dom- „Matei Basarab” cu Batalionul 550
că în viitorul apropiat va exista opor- Prima misiune notabilă îndeplinită de către pontonieri a
nul general de brigadă Ariton Ioniţă, Geniu. Înzestrarea actuală cu tehnică
tunitatea executării unei misiuni în avut loc în cadrul Războiului de Independenţă. Pe 13 iunie
iar în calitate de fost comandant al este rezultatul muncii extraordinare
plan extern. n 1877, o comisie a Marelui Cartier General a primit împuter-
Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” a desfăşurată de domnul general de
ţinut să precizeze că – „la comanda brigadă în retragere Constantin Savu, nicirea de a se ocupa de realizarea unui pod peste Dunăre
acestei brigăzi, din care faceţi şi dum- care a „revolu- de către compania de pontonieri, având o lungime de apro-
neavoastră parte, mi-am petrecut unii ţionat instrucţia ximativ 1 100 m. În urma recunoaşterilor executate, la
din cei mai frumoşi ani ai carierei la apă a genişti- 13 iunie 1877 începe construcţia podului la Siliştioara –
mele militare de până acum, m-am lor prin intro- Măgura, folosindu-se procedeul vaselor succesive, iar pe
simţit ca într-o mare familie şi rea- ducerea podu- 19 august 1877, la ora 20.00, a fost dat în folosinţă. Podul
firm încă o dată faptul că nu m-aţi lui de pontoane avea o lungime totală de 1 036 m, din care 784 m pe
dezamăgit niciun moment, iar pentru PR-71”, după suporţi plutitori, 212 m pe suporţi ficşi, iar restul lacrele de
acest lucru vă mulţumesc tuturor.” cum sublinia mal şi rampe de acces.
Un moment important al activită- colonelul Ioan Cu această ocazie, generalul Hârjeu, renumit istoric mili-
ţii l-a constituit înmânarea Steagului Mocan în prefa- tar, declara: „Această măreaţă şi dificilă lucrare pe care de
de Identificare al Batalionului 72 ţa cărţii „O secole românii nu o mai făcuseră, este condusă şi săvârşită
Geniu „Matei Basarab”. Pe mătasea de viaţă pentru o cu cel mai deplin succes de căpitanul Vasiliu şi de bravii săi
culoare albastră a steagului sunt idee – dezrobi- pontonieri”. Viaţa podului a fost însă foarte scurtă, deoarece
materializate elementele reprezentati- rea pontonieri- în baza unei dispoziţii a Marelui Cartier General, la
ve ale Batalionului: un pod stilizat, lor”. 22 august 1877 a început strângerea şi mutarea acestuia
un colac de salvare şi două căngi pentru a se construi un alt pod la Turnu Măgurele-Nicopole.
30 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 31

urmat evenimente memorabile pentru pod a fost expe- Delegaţia străină prezentă la exerciţiu a fost plăcut
pontonieri. Aceştia au executat treceri rimentat şi impresionată şi a apreciat activitatea desfăşurată de mili-
pe râurile Siret şi Prut în sprijinul forţe- introdus în folo- tarii batalionului, de asemenea au fost apreciate şi admise
lor care au luptat la Nămoloasa şi sinţă sub denu- ca cerinţe performanţele şi posibilităţile parcului de pod
Mărăşeşti. Pentru eforturile depuse au mirea de PR 71, P.R.-71. Rezultatele obţinute de pontonierii brăileni în
primit laudele generalului Eremia având o forţă de cadrul grupului de lucru NATO L.G.-9 aveau sa iniţieze un
Grigorescu înscrise în Ordinul de Zi suport de până proiect prin care o subunitate de nivel companie urma să
numărul 105 din 19 septembrie 1917. la 80 tone, pre- fie înfiinţată, operaţionalizată şi pusă la dispoziţia Alianţei
Ulterior, la 30 iulie 1919 au început cum şi portiţe Nord-Atlantice în vederea executării de misiuni specifice
acţiunile de cercetare în vederea trece- de transport de în spaţiul de responsabilitate.
rii râului Tisa, ocazie cu care s-a înre- diferite tonaje Structura Batalionului 72 Treceri avea să se transfor-
gistrat o altă premieră. Construcţia de la 20 la 150 me în 2004, prin restructurare, în Batalionul 72 Poduri,
podului trebuia desfăşurată în condiţii- tone. Podul însă misiunile batalionului aveau să rămână neschimbate.
le în care inamicul îşi avea poziţiile pe introdus în uz În anii ce au urmat, batalionul a avut posibilitatea şi capa-
Transportul materialului de pod s-a efectuat pe Dunăre în malul opus. Acţiunile au fost soldate cu succese depline. în anul 1971 bilitatea de a-şi demonstra utilitatea şi profesionalismul
trei convoaie, fiind o premieră pentru acea vreme. Faptele În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, trupele şi-a dovedit în militarilor săi, prin misiuni de intervenţie la dezastre în
de vitejie şi abnegaţie faţă de cauza independenţei patriei de pontonieri au avut o participare activă atât din punct repetate rânduri sprijinul populaţiei calamitate. A amenajat un punct de
desfăşurate de pontonieri au adus recunoştinţa conduce- de vedere al efectivelor angajate, cât şi al rolului jucat în capabilităţile, trecere pe pod pe suporţi ficşi PJM-72 peste râul Buzău,
rii statului român din acea perioadă. Aceasta s-a concreti- asigurarea şi desfăşurarea acţiunilor militare atât ale fapt demonstrat în zona localităţii Mărăcineni, a intervenit în sprijinul
zat în numeroasele decoraţii ce s-au acordat ofiţerilor şi armatei române, precum şi al trupelor sovietice. În total, şi de ultimele autorităţilor locale cu un detaşament de salvare-evacuare,
trupei. în această perioadă, pontonierii au întins 66 de poduri, în aplicaţii sau în zona localităţii Corbu Vechi, care a executat şi distruge-
Următorul conflict major în care au fost implicaţi pon- lungime totală de 10 988 m, au organizat şi deservit 28 misiuni în care rea unei porţiuni din digul de protecţie în zona localităţii,
tonierii a fost Războiul Balcanic din 1913. Merită să fie puncte de trecere pe portiţe şi poduri umblătoare. În anii au fost implicaţi prin utilizarea a 360 kg TNT. Alte activităţi în care a fost
menţionate cu o atenţie deosebită misiunile primite de care s-au scurs militarii implicat batalionul au fost executarea lucrărilor de reface-
pontonieri în perioada 26 iunie-13 septembrie 1913, când după cel Batalionului 72 re a comunicaţiilor Latinu – Mănăstire Măxineni, refacerea
au fost însărcinaţi să asigure trecerea armatei române de-Al Doilea Război Geniu „Matei Basarab”. şi consolidarea unor porţiuni de drum în localitatea
peste Dunăre în Bulgaria. Mondial, trupele Structura actuală a batalionului se bazează pe structu- Chiojdeni din judeţul Vrancea, a intervenit în sprijinul
Primul Război Mondial a surprins pontonierii execu- de pontonieri au ra Batalionului 72 Treceri, înfiinţat în 2002 prin fuziunea autorităţilor locale cu un detaşament de salvare-evacuare
tând misiuni în toate campaniile desfăşurate de Armata fost solicitate Regimentului 72 Pontonieri „Matei Basarab” cu Batalionul şi consolidare diguri pe râul Ialomiţa, în zona localităţilor
României. Astfel, în campaniile din 1916, pontonierii au intens pentru par- 550 Geniu. Prima activitate de amploare desfăşurată de Slobozia şi Ţăndărei, a transportat alimente, apă şi ajutoa-
executat misiuni de treceri peste fluviul Dunărea, au ticiparea la diferite Batalionul 72 Treceri a avut loc în august 2003 şi a fost re umanitare pentru populaţia evacuată, în localitatea
întins peste 30 de poduri pe vase peste râurile Olt, Argeş, aplicaţii şi la deser- constituită de exerciţiul demonstrativ prezentat în cadrul Măxineni.
Ialomiţa, Buzău, Siret şi Prut, au participat la bătăliile virea trecerilor în grupului de lucru NATO L.G. – 9. La această activitate Începând cu anul 2006, când după un răstimp înde-
Braşovului şi Sibiului, executând diferite misiuni de geniu folosul unor între- militarii companiilor de pontonieri au executat următoa- lungat Dunărea şi-a arătat adevărata forţă, Batalionul 72
(drumuri, fortificaţii). În cadrul campaniei din 1917, au prinderi care con- rele misiuni: montarea şi deservirea unui punct de trecere Poduri ajunge la o „conştiinţă de sine” care presupune
struiau diverse cu trei portiţe cu forţa de suport de 120 tf, montarea şi responsabilitatea, dusă până la desăvârşire, de a sprijini
obiective economi- deservirea unui punct de trecere pe pod cu forţa de prin forţe şi mijloace specifice populaţia afectată de inun-
ce. Modernizarea suport de 80 tf şi lungimea de 350 m, planificarea şi exe- daţii. Misiunile desfăşurate în Insula Mare a Brăilei, în
materialului de cutarea unui exerciţiu demonstrativ privind darea la apă zona localităţilor Frecăţei, Ţăcău, Vâlciu, Măraşu, Şeicuţa,
pod a continuat în a materialelor din parcul de pod. prin consolidarea permanentă a digurilor şi prin suprave-
această perioadă,
când au fost intro-
duse în înzestrarea
unităţilor de pon-
tonieri noi mijloa-
ce de trecere.
Revoluţionarea
profundă a tehnicii
a avut loc însă în
1964, când genera-
lul Savu a conce-
put un nou parc de
pod care avea ca
idee introducerea
elementelor de
rezistenţă în inte-
riorul pontoanelor,
iar în urma cuplă-
rii se realiza podul
„bandă”. În 1971
un nou model de
32 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 33

BRIGADA 10 GENIU „DUNĂREA DE JOS“ BATALIONUL 1 CIMIC
gherea acestora, au demonstrat profesionalismul genişti-

lor pontonieri şi înaltul caracter de care au dat dovadă în
Batalionul 1 CIMIC
acele zile de grea încercare.
Încă un motiv care vine să consolideze convingerea că
rolul pontonierilor brăileni este indispensabil ansamblului
schimbărilor sociale şi, nu în ultimul rând, nevoilor comu-
a primit Drapelul de luptă
nităţilor de pe aproape întreg teritoriul tării, este misiu-
nea care s-a desfăşurat în zona localităţii Roznov, din
Judeţul Neamţ, unde s-a construit un pod de pontoane
peste râul Bistriţa, pentru a asigura refacerea podului
Batalionului 1 CIMIC i s-a înmânat Drapelul de luptă miercuri, 1 septembrie,
rutier vechi de 80 de ani şi posibilitatea ca circa 40 000 de către secretarul de stat Mihail Vasile-Ozunu. Începând cu ora 10:00
de oameni din orăşelul nemţean şi din localităţile limitro- s-a desfăşurat ceremonialul înmânării Drapelului de luptă, urmat de înmânarea
fe să treacă pe celălalt mal, fără a ocoli 40 de km.
Anul 2008 a însemnat pentru Batalionul 72 Poduri diplomelor de merit, insignelor şi însemnelor heraldice personalului cu merite
transformarea în Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab”. deosebite în activitatea batalionului. După defilarea batalionului, au avut loc
Necesitatea acestei schimbări a fost determinată de pro-
iectul constituirii unei companii de pontonieri operaţiona- prezentări ale principalelor activităţi desfăşurate, precum şi ale tehnicii din
lizată, care să fie în măsură să execute misiuni specifice în dotarea unităţii.
spaţiul de responsabilitate al NATO. Prima activitate nota-
bilă în care a fost implicată compania de pontonieri desti-
nată operaţionalizării a fost aplicaţia desfăşurată în
noiembrie 2009. Aplicaţia desfăşurată atât pe fluviul Locotenent Bogdan RĂDULESCU
Dunărea cât si pe râul Siret a avut scopul de a crea un pentru a alege locul pentru punctul de trecere pe pod, Foto: Bogdan Rădulescu
cadru tactic cât mai apropiat de condiţiile în care subuni- apoi au instalat tabăra de dispunere a detaşamentului în
tatea avea să fie evaluată în vederea operaţionalizării. raionul de executare a misiunii. Ulterior au dat la apă militare în cadrul unor structuri operaţionale sau în
După perioade intense de instruire, în iunie 2009 a
avut loc certificarea primei companii de pontonieri din
Armata României şi, ulterior, în octombrie, autentificarea
acestei structuri. La finalul acestor activităţi de evaluare,
reprezentanţii C.C. Land Madrid au stabilit că structura
materialul necesar montării punctului de trecere pe pod,
l-au montat, au verificat modul de construire a podului şi
au asigurat deservirea punctului de trecere pe pod în
perioada iulie-noiembrie 2010.
Intervenţia pontonierilor brăileni a fost necesară deoa-
B atalionul 1 CIMIC este singura structură de acest
gen din Armata României şi are ca misiune reali-
zarea coordonării şi cooperării între comandan-
ţii militari, pe de o parte, şi autorităţile centrale, popula-
ţia civilă, organizaţiile guvernamentale, neguvernamenta-
subordinea Comandamentului Diviziei 1 Infanterie
"Dacica". Începând cu anul 2006, Batalionul 1 CIMIC a
fost afiliat Grupului CIMIC Multinaţional din cadrul
NATO.
Între anii 2006-2010, peste 50% din personalul unită-
este operativă şi, implicit, în măsură să respecte procedu- rece în urma inundaţiilor care au avut loc la sfârşitul lunii le, internaţionale şi private, pe de altă parte, în scopul ţii a participat la diverse misiuni interne şi internaţionale
rile de operare specifice NATO în executarea misiunilor. iunie 2010, podul rutier ce lega localitatea Rădăuţi de promovării stabilităţii prin alte mijloace decât lupta arma- în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi
Pe plan intern, inundaţiile care au avut loc în 2010 au punctul de vamă româno-ucrainean Siret a ieşit din func- tă, precum şi pentru sprijinirea autorităţilor locale şi a Irak, atât individual, cât şi ca echipe de specialişti CIMIC,
generat şi prima misiune reală încredinţată acestei struc- ţiune datorită înclinării unei pile şi prăbuşirii unei deschi- populaţiei civile din zona de responsabilitate, în caz de în cadrul batalioanelor de infanterie şi vânători de munte.
turi operaţionalizate. Misiunea a fost ordonată de către deri de aproximativ 20 metri. urgenţe civile; are în compunere subunităţi dislocabile şi În acest an, Batalionul 1 CIMIC participă la misiuni inter-
ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, la solicitarea Montarea unui pod de pontoane a fost necesară deoa- elemente nominalizate pentru executarea unor misiuni naţionale cu două echipe CIMIC în cadrul detaşamentului
autorităţilor locale ale judeţului Suceava şi a constat în rece traficul în zona punctului vamal trebuia asigurat la atât în cadrul operaţiilor de apărare colectivă, cât şi al românesc din Afganistan, un pluton CIMIC pus la dispozi-
amenajarea şi deservirea unui punct de trecere pe pod de parametri normali. Prin punerea în funcţiune a podului celor de răspuns la crize, participând la acţiuni şi operaţii ţia Grupului Tactic de Luptă al Uniunii Europene şi un
pontoane în raionul localităţii Dorneşti, pe râul Suceava. de pontoane, pontonierii brăileni au asigurat timp de pluton CIMIC pus la dispoziţia
Misiunea a reprezentat pentru pontonierii brăileni o patru luni o comunicaţie rutieră sigură, prin care legătura Forţei de Răspuns Imediat. De
ocazie (de nedorit, din nefericire) de a evalua capacitatea dintre Rădăuţi şi Siret se scurta cu aproximativ 35 de kilo- asemenea, se execută pregăti-
de reacţie şi modul în care procedurile standard de opera- metri. În timpul funcţionării punctului de trecere pe pod rea unui nou pluton CIMIC,
re sunt respectate de militarii din cadrul structurii. În de pontoane s-a asigurat trecerea a aproximativ 3 000 de care se va subordona grupu-
cadrul misiunii, militarii Batalionului 72 Geniu „Matei autovehicule zilnic. lui de luptă european HEL-
Basarab” au executat cercetarea de geniu a râului Suceava În prezent, pontonierii brăileni se mândresc cu faptul BROC.
că pot pune la dispoziţia Locotenent-colonelul
Alianţei Nord-Atlantice o Silvian Rădulescu a adresat
structură operaţionalizată, respectuoase mulţumiri repre-
capabilă să execute misiunile zentanţilor eşaloanelor supe-
specifice şi, în acelaşi timp, rioare care au sprijinit în mod
să ofere autorităţilor locale activ activitatea batalionului,
sprijinul necesar în caz de cât şi personalului din subor-
nevoie. Planurile de viitor ale dine, care a dovedit o deose-
militarilor Batalionului 72 bită pregătire profesională,
Geniu „Matei Basarab” sunt atitudine pozitivă, adaptivă,
legate de obligaţiile ce progresivă şi inovatoare,
decurg din operaţionalizarea dublată de o aleasă implicare
companiei de pontonieri dar în realizarea obiectivelor pro-
şi de speranţa că în viitorul cesului de instrucţie şi a înde-
apropiat va exista oportuni- plinirii cu onoare şi succes a
tatea executării unei misiuni misiunilor încredinţate. n
în plan extern. n
34 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 35
BATALIONUL 22 TRANSPORT „DÂMBOVIŢA“ BATALIONUL 22 TRANSPORT „DÂMBOVIŢA“
Sărbătoare la Batalionul alimente a altor unităţi militare.

Efortul depus a fost foarte mare; şofe-
vede 2011 din perspectiva
Batalionului 22 Transport?
22 Transport „Dâmboviţa” rii noştri au foarte multe zile plecate

de lângă familie, dar bucuria noastră
este că, de fiecare dată, s-au întors
acasă sănătoşi, fără probleme din
— Totul se bazează pe misiunile
pe care le avem de îndeplinit. Mâine
vor pleca 22 de misiuni de trans-
port, deci puteţi avea o imagine a
punct de vedere al evenimentelor efortului pe care-l depunem, deoare-
rutiere. ce în aceste misiuni sunt implicaţi
— În discursul de astăzi aţi spus peste 50 de oameni care vor pleca
că sunt două momente importante în din Târgovişte. Nu se ţine cont că
Ziua de 1 martie a avut, pentru militarii Batalionului 22 Transport, mai multe viaţa oricărui militar: prima dată astăzi avem un moment festiv. De
semnificaţii. În afara tradiţionalului Mărţişor, automobiliştii târgovişteni au serbat atunci când depune jurământul de asemenea, pe lângă misiunile de
ziua armei, dar cel mai important eveniment a fost faptul că unitatea a primit credinţă faţă de patrie şi, a doua
oară, atunci când depune jurământul
transport, avem o obligaţie pe care
ne-am asumat-o în faţa ministrului
Drapelul de luptă. în faţa Drapelului de luptă. Cum au apărării naţionale şi a reprezentanţi-
primit subordonaţii dumneavoastră lor NATO la Madrid, de a ne menţi-
evenimentul de astăzi? ne capacitatea de operaţionalizare,
Colonel Dragoş ANGHELACHE — În primul rând, cu foarte multă de a ne menţine tehnica militară în
Foto: Adrian Robu emoţie. Chiar şi eu am fost emoţionat, parametri actuali şi, de ce nu, să o
cu toate că sunt unul dintre cei mai îmbunătăţim, să ne asigurăm cu noi
vechi din această unitate. Eram tânăr bunuri materiale prin grija eşaloane-
Dâmboviţa. Locţiitorul şefului SMG, generalul Ghica-Radu, locotenent când am depus prima dată lor noastre superioare, în măsura în
C eremonialul s-a desfăşurat în cazarma unităţii şi

au fost invitaţi reprezentanţi ai eşaloanelor
superioare, oficialităţile administraţiei locale,
comandanţi de unităţi din Divizia 1 Infanterie „Dacica”,
cadre militare în rezervă şi în retragere din garnizoana
a dat citire mesajului ministrului apărării naţionale cu
ocazia înmânării Drapelului de luptă al unităţii, în care
personalul unităţii era felicitat cu această ocazie şi, toto-
dată, se recunoştea profesionalismul tuturor celor care
încadrează batalionul, „comanda fermă şi competentă,
al doilea rând aţi primit Drapelul de
luptă al unităţii. Pentru început, vă
rugăm să ne daţi câteva date despre
batalion. Ce misiuni a desfăşurat uni-
tatea dumneavoastră în anul 2010?
jurământul faţă de patrie, promoţie
1987, de asemenea, în faţa familiilor
care ne priveau cu lacrimi în ochi.
Acum – un nou obiectiv, o nouă şansă
– am jurat pentru păstrarea
care este posibil în condiţiile actua-
le.
— Astăzi, 1 martie, militarii din
Armata României serbează Ziua
Automobilistului Militar. Ce le trans-
Târgovişte, dar şi rude ale personalului Batalionului 22 capabilă să facă faţă misiunilor ce-i sunt încredinţate”, — Batalionul 22 Transport Drapelului de luptă. Pentru că miteţi colegilor dumneavoastră auto-
Transport. Au fost prezenţi locţiitorul Şefului Statului fapt ce a fost demonstrat şi în anul 2010, când unitatea a „Dâmboviţa” este o unitate cu o
Major General, generalul-locotenent dr. Dan Ghica-Radu, fost evaluată în vederea operaţionalizării de către o comi- vechime relativ mică în istoria unită-
şi şeful Resurselor din Statul Major al Forţelor Terestre, sie din cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a fost declarată ţilor militare din România. Cu toate
generalul de brigadă dr. Mihai Popescu. „Gata de luptă”. Ceremonialul s-a încheiat cu tradiţionala acestea, ne bucurăm de multe reali-
După ce locţiitorul şefului SMG a trecut formaţia în defilare a unităţii însă, de data aceasta, organizatorii au zări. Anul trecut, cea mai importantă
revistă, un sobor de preoţi în frunte cu Înalt Preasfinţia Sa pregătit o surpriză. Ieşind din uzanţele ceremoniei, milita- realizare a noastră a fost testul trecut
Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei, a oficiat slujba de sfinţi- rii nu au defilat numai pe jos, ci şi pe tehnica militară din în faţa celor din comisia de evaluare
re a Drapelului de luptă, apoi generalul-locotenent Dan dotare, ocazie cu care au prezentat celor de faţă autovehi- de la Statul Major al Forţelor Terestre
Ghica-Radu a dat citire decretului şi brevetului de acorda- culele şi autospecialele unităţii. şi a membrilor comisiei CC-LAND de
re a Drapelului de luptă. După primirea drapelului, La sfârşitul activităţii, comandantul Batalionului 22 la Madrid, pe care l-am trecut cu cali-
comandantul Batalionului 22 Transport, colonelul Transport, colonelul Valentin Sandu, a acordat publicaţiei ficativul „Foarte bine” şi de atunci
Valentin Sandu, a rostit un scurt discurs, în care a mulţu- noastre un scurt interviu. unitatea noastră este declarată opera-
mit ministrului apărării naţionale care a propus înmâna- — Domnule colonel, astăzi a fost un moment impor- ţională – atât comandamentul cât şi
rea Drapelului de luptă Batalionului 22 Transport, singu- tant pentru unitatea pe care o comandaţi. În primul rând Compania Stat Major şi Deservire –
rul batalion de transport operaţionalizat din judeţul este ziua dumneavoastră, a tuturor automobiliştilor, iar în unitate declarată de către aceştia
„Gata de luptă”.
Ca şi misiuni de transport, am Drapelul de luptă nu simbolizează mobilişti?
avut foarte multe în ultimele luni şi numai eroismul, onoarea şi demnita- — Deşi, calendaristic, este început
ne bucurăm de o tehnică relativ bună tea militarului, ci şi faptul că ministrul de primăvară, aşa cum aţi observat,
– spun „relativ” din cauza vechimii apărării naţionale ne-a încredinţat am fost acoperiţi cu fulgi de nea.
pe care o are tehnica noastră – dar, această şansă, fiind printre puţinele Întâi martie reprezintă, în afara tre-
datorită profesionalismului celor din unităţi din Târgovişte care sunt mân- cerii de la un anotimp la altul, şi Ziua
staff-ul tehnic şi al şoferilor, am reu- dre pentru că au un Drapel de luptă. Automobilistului Militar, o armă care
şit să executăm, anul trecut, foarte Aşa cum v-am spus, noi – cu emoţia se găseşte în toate categoriile de forţe
multe misiuni de transport în zona care ne caracterizează pe noi, militarii din Armata României şi în toate uni-
de sud a României şi nu numai. În în aceste situaţii, etalând şi altă latură tăţile militare. Le urez să vină acasă
urma ordinelor primite de la eşaloa- a caracterului nostru atunci când este sănătoşi, fără evenimente rutiere, să
nele superioare am transportat foarte vorba de misiuni – ne-am rugat să stea cât mai mult alături de familie,
multe materiale atât pentru operaţio- păstrăm acest Drapel de luptă cu cin- să nu aibă pene pe timpul transpor-
nalizarea unor unităţi din Ministerul ste, onoare şi demnitate. tului şi, de ce nu, să îndeplinească
Apărării Naţionale, cât şi pentru asi- — Au trecut două luni de la toate misiunile fără niciun fel de pro-
gurarea cu bunuri materiale, cu teh- 1 ianuarie, aşa că putem considera că bleme. n
nică de luptă, carburanţi-lubrifianţi şi suntem încă la început de an. Cum se
36 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 37

INSTRUCŢIE INSTRUCŢIE
Artileriştii de la Şimleul
Silvaniei trag la Cincu
În cadrul Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre se execută
o gamă largă de exerciţii tactice, orientate îndeosebi pe instruirea combinată
a comandamentului şi trupelor în condiţiile simulării, cât mai aproape
de realitatea operaţională, a mediului geografic şi a societăţii.

Foto: Bogdan Rădulescu
acţiunilor subunităţii pe timpul întăririi sprijinului prin
C entrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor

Terestre asigură creşterea calităţii şi eficienţei
instrucţiei colective, prin utilizarea atât a tehno-
logiilor de simulare constructivă, reală instrumentată şi
virtuală, cât şi a facilităţilor de executare a tragerilor de
foc, precum şi verificarea realizării coeziunii pentru luptă,
având ca scop pregătirea, antrenarea, perfecţionarea şi
verificarea capacităţii de luptă a Bateriei de a planifica şi
desfăşura acţiuni în situaţii de război pentru ducerea lup-
tei de apărare.
luptă, într-un mediu cât mai apropiat de realitatea Locotenent-colonel Dănuţ Coraş, comandantul
câmpului de luptă modern. Structura CILFT asigură înde- Batalionului 7 Ar. Pr. R., vorbind despre aplicaţia tactică
plinirea misiunii şi obiectivelor stabilite de către Statul cu trageri de luptă cu bateria de aruncătoare proiectile
Major al Forţelor Terestre, prin structura Instrucţie şi radioactive, menţionează faptul că „este feedback-ul acti-
Doctrină. Unităţile luptătoare ale Regimentului 69 vităţii unui an de zile, în care am executat instrucţie pen-
Artilerie Mixtă „Silvania” au executat în Centrul de tru menţinerea şi dezvoltarea nivelului de pregătire a spe-
Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre „Getica” exerci- cialiştilor de artilerie. Am verificat capacitatea de mane-
ţii tactice cu trageri de luptă, de instrucţie şi apreciere. vră, intrarea în dispozitivul de luptă, pregătirea tragerilor
După deplasarea în poligonul Cincu şi instalarea tabe- iar activitatea, conform rezultatelor înregistrate, o pot
rei, a urmat pregătirea tragerilor, recunoaşteri, precum şi caracteriza ca fiind foarte bună, conform aşteptărilor.”
orientarea executanţilor. Joi, 2 septembrie 2010, Bateria 1 În desfăşurarea operaţiei de apărare, începând cu
a Batalionului 315 Artilerie a executat trageri reale în 3 septembrie 2010, s-au executat misiuni de foc pentru
cadrul exerciţiului demonstrativ cu muniţie cal. 152 mm respingerea „adversarului” în faţa limitei dinainte a apă-
şi cal. 122 mm, urmată de tragerile reale cu lovituri reac- rării, neutralizând bateriile de artilerie şi punctele de
tive cal. 122 mm ale Bateriei 1 din cadrul Batalionului 7 comandă, lovind gruparea principală de forţe a „adversa-
Ar. Pr .R. În săptămâna următoare au desfăşurat trageri rului” pe baza de plecare la ofensivă şi respingând atacul
de instrucţie şi apreciere cadrele de artilerie din infanteriei şi tancurilor în faţa limitei dinainte a apărării.
Batalioanele 317 Sprijin Logistic, 315 Artilerie, Comandantul Regimentului 69 Artilerie Mixtă, colone-
316 Asigurare Date, 7 Ar .Pr. R., precum şi din comanda- lul Ioan Buhoş, apreciază această activitate ca fiind una
mentele Regimentului 69 Art. Mx. şi Diviziei 4 Infanterie. deosebit de importantă, întrucât este modalitatea cea mai
Locotenent-colonel Gheorghe Oane, comandantul eficientă de evaluare a structurilor de artilerie din subor-
Batalionului 315 Artilerie „Simion Bărnuţiu”, consideră că dinea regimentului; totodată, consideră că obiectivele
exerciţiile tactice cu trageri de luptă s-au desfăşurat în propuse au fost îndeplinite în condiţii foarte bune, subli-
condiţii foarte bune. La nivelul subunităţilor, s-a urmărit niind faptul că Regimentul 69 Art.Mx. este principalul
perfecţionarea capacităţii de conducere a comandantului mijloc de sprijin cu foc al unităţilor de manevră ale
de baterie pentru organizarea, planificarea şi conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. n
38 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 39

EXERCIŢII MULTINAŢIONALE EXERCIŢII MULTINAŢIONALE
Vânătorii de munte ţia tragerii s-au executat trageri indi-

viduale şi specifice terenului muntos,
noastră ca şi grad de dificultate şi
periculozitate, vânătorii de munte au
au fost deschizători cu toate categoriile de armament de

infanterie din dotarea armatei chine-
ze. Ca o particularitate, toate trageri-
le au fost de precizie şi s-au executat
trecut toate obstacolele cu uşurinţă.
Ca o anecdotă, un singur obstacol a
constituit o provocare pentru milita-
rii români, şi anume un tunel, deoa-
de drumuri în China asupra unor ţinte cu dimensiuni

reduse (15cm x 15cm), sau baloane,
pentru fiecare obiectiv fiind alocat
un singur cartuş. Deşi pentru toţi
rece era prea îngust faţă de „gabari-
tul” nostru.
La instrucţia alpină au fost execu-
tate toate procedeele de căţărare la
militarii români armamentul chinez a coardă simplă şi dublă, ramonaj
constituit o noutate, ei au demonstrat (căţărarea tipică prin hornul alpin),
În baza Planului cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale

pentru anul 2010, programul major Forţe Terestre, şi a aprobării ministrului
apărării naţionale, în perioada 31.10.-15.11.2010 s-a desfăşurat exerciţiul de
instruire în comun româno-chinez, la nivel pluton de vânători de munte, în China,
la care a participat o subunitate din nul-comandor Viorel Pană şi locote-
nentul-comandor Adrian Takacs, pen-
Batalionul 26 Vânători de Munte tru modul exemplar în care au asigu-
„Avram Iancu”. rat transportul subunităţii de vână-
tori de munte.
Activitatea a fost extrem de bine
organizată şi a suscitat un interes
deosebit în rândul Forţelor Armate
Căpitan Remus Adrian BERCEA că vânătorii de munte fac parte din traversare prin funicular şi rapel. Un
ale Republicii Populare Chineze, pre-
cum şi al populaţiei locale. elita armatei române şi au obţinut element de noutate a reprezentat
Oficialităţile chineze au accentuat rezultate foarte bune la trageri. De căţărarea pe clădiri prin mijloace
A ctivitatea a continuat schimbul de experienţă

efectuat în activităţi diverse, de către structurile
de vânători de munte în anii anteriori, cu struc-
turi alpine din armatele străine şi a venit în întâmpinarea
necesităţii de colaborare şi cu structuri specializate din
importanţa relaţiilor de cooperare exemplu, la prima tragere, toţi milita-
rii au obţinut
peste 40 de punc-
te din 50 posibile.
De asemenea, aş
improvizate (pe cabluri, cărămizi
etc.) şi, de multe ori, fără asigurare.
În cadrul instrucţiei tactice a fost
prezentat modul de acţiune în
câmpul tactic al celor două subunităţi
alte armate. Prima etapă a exerciţiului s-a desfăşurat în vrea să menţionez cu specificul fiecăruia, FTX nivel
perioada 11-25 septembrie 2009 la Batalionul 26 Vânători că cel mai bun grupă şi pluton şi un exerciţiu final
participat la instruirea în comun a fost prima structură
de Munte „Avram Iancu”, în zona Brad, Poligonul Găina şi trăgător din integrator prezentat în cadrul cere-
din Armata României prezentă la un astfel de exerciţiu în
Poligonul Ştiurţ de la Abrud. Scopul activităţii l-a consti- cadrul delegaţiei moniei de închidere a exerciţiului. La
China.
tuit perfecţionarea şi dezvoltarea deprinderilor militarilor române a
Deplasarea în China şi întoarcerea în ţară s-a efectuat
din subunităţile de vânători de munte pentru executarea fost de
cu o aeronavă C-130 H aparţinând Statului Major al
acţiunilor militare în teren muntos, în cooperare cu mili- departe
Forţelor Aeriene, pe ruta Otopeni–Beijing şi retur, cu esca-
tarii chinezi. Subunitatea de vânători de munte care a domnul
le la Baku şi Alma Ata, cu o durată de zbor efectivă de
general
peste 20 de ore (am
Mihai
realizat astfel că zbo-
militare dintre cele două ţări, precum Ciungu,
rul până în Afganistan
şi relaţiile tradiţionale de prietenie care ne-a „umilit” pe cei mai
este foarte scurt). De
dintre România şi R.P. Chineză. De mici cu precizia tragerilor sale.
asemenea, s-a asigurat
asemenea, au mulţumit autorităţilor Pregătirea fizică a cuprins
transportul sergentu-
române pentru modul în care a fost atât parcurgerea diferitelor
lui (r) Daniel Porumb,
organizat exerciţiul din anul 2009. piste cu obstacole, luptă corp
rănit în teatrul de
Pentru armata chineză, acest exerci- la corp şi alergare. În primele
operaţii din Irak, la o
ţiu a fost prima activitate de instruire zile altitudinea s-a făcut simţi-
clinică de specialitate
în comun cu o subunitate dintr-o ţară tă datorită faptului că activită-
din China pentru a
membră NATO sau din Europa. ţile s-au desfăşurat la 2 000 m
beneficia de tratamen-
Programul exerciţiului de instrui- iar militarii au avut mici pro-
tul necesar recuperării
re în comun s-a axat pe instrucţia bleme de aclimatizare. Doresc
sale. Mulţumim, pe
tactică, instrucţia alpină, pregătire să menţionez faptul că, deşi
această cale, echipaje-
fizică şi instrucţia tragerii. La instruc- pista cu obstacole alpină nu
lor conduse de căpita-
are un corespondent în armata
40 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 41

EXERCIŢII MULTINAŢIONALE PREGĂTIRE PENTRU TEATRUL DE OPERAŢII
14 Armată din
Regiunea Militară
întrucât acestea le-au permis să îşi
formeze o idee privind istoria ţării şi
Curs de instruire
Cengdu, domnul
general-maior
Zhou Xiaozhou,
locţiitorul direc-
varietatea frumuseţilor teritoriului
chinez. De asemenea, au fost desfăşu-
rate şi activităţi sportive, meciuri de
fotbal şi de baschet.
a instructorilor
torului Biroului Din punctul nostru de vedere,
Relaţii întreaga activitate a reprezentat o
Internaţionale din bună oportunitate pentru a scoate în
Ministerul chinez evidenţă profesionalismul vânătorilor
al Apărării de munte români, care au reprezen-
Patruzeci de militari din Batalioanele 2 şi 495 Infanterie s-au instruit, în perioada
Naţionale, dom- tat cu succes Forţele Terestre 1 - 26 noiembrie, în cadrul cursului de "instrucţie a instructorilor RO-UK 2010,
exerciţiul final au fost constituite
nul general-maior
Ci Guowei, alţi generali şi ofiţeri chi-
Române, şi armata română în gene-
ral, deschizând, totodată, noi orizon-
British Military Advisor Training Team (BMATT)".
două plutoane mixte care au acţionat nezi, subunitatea participantă la exer- turi în cadrul activităţilor de instruire
într-o concepţie unitară pentru înde- ciţiul de instruire în comun. multinaţională. Chiar dacă au avut
plinirea misiunii. Fiecare grupă a exe-
La festivitatea de închidere, din mici probleme de adaptare datorită
cutat ceva specific pe parcursul exer-
Foto: Dragoş Anghelache
partea română au participat, în afară oboselii acumulate pe timpul zboru-
ciţiului final: parcurgerea câtorva de cei menţionaţi anterior, lui, altitudi-
P
obstacole din pista cu obstacole, căţă- ministrul apărării naţionale, nii şi mâncă-
artenerul britanic a mai desfăşurat, pe parcursul
rarea pe clădire, trecerea printr-un domnul Gabriel Oprea, rii specifice
anului 2009, activităţi de instruire în comun cu
câmp de mine, moment NBC, cerceta- directorul general al chinezeşti,
structuri militare din Forţele Terestre, aşa cum a
rea unei localităţi, cucerirea unui Direcţiei Generale de vânătorii de
fost exerciţiul "Romanian Express 2009", la care au luat
obiectiv, curăţarea unei tranşee, dis- Informaţii a Apărării, dom- munte au
parte efective ale Regimentului 105 Artilerie Regală şi ale
trugerea unui buncăr etc. Un amă- nul general-maior Gheorghe demonstrat
Batalionului 26 Infanterie. Exerciţiul s-a desfăşurat pe o
nunt foarte important l-a constituit Savu, locţiitorul şefului încă o dată
perioadă de 10 zile, la începutul lunii septembrie anul
amplasarea camerelor video la toate Statului Major General pen- că fac parte
trecut, în poligoanele de instrucţie ale Brigăzii 2
punctele importante din traseu, astfel tru operaţii, domnul gene- din elita
Infanterie.
încât de la tribună s-a urmărit în ral-maior Valeriu Nicuţ. militarilor
Anul acesta, partenerul britanic a trimis oferta de pre-
direct acţiunea militarilor. La sfârşitul ceremoniei români. Cu
gătire BMATT pentru instruirea a 40 de militari români la
Importanţa activităţii s-a desprins de închidere, ministrul apă- această oca-
nivel comandanţi de grupă şi pluton din cadrul celor
şi prin rangul demnitarilor prezenţi rării naţionale al României, zie aş vrea
două batalioane de infanterie din Brigada 1 Mecanizată,
la ceremoniile exerciţiului. Astfel, la domnul Gabriel Oprea, şi să mulţu-
aceste unităţi urmând ca, anul viitor, să execute misiuni
festivitatea de deschidere a exerciţiu- domnul general Li Shiming, mesc tutu-
în teatrul de operaţii Afganistan. Cursul s-a desfăşurat pe
lui au participat, din partea română, comandantul Regiunii ror celor
terenul de instrucţie al Batalionului 2 Infanterie şi în poli-
ambasadorul României în Militare Cengdu, au acordat medalii implicaţi în organizarea şi desfăşura-
gonul de tragere "Viorel Mărceanu" din judeţul
R.P. Chineză, Excelenţa Sa, domnul şi certificate de apreciere celor mai rea acestui exerciţiu, atât celor care
Dâmboviţa, după un program elaborat de către instructo-
Viorel Isticioaia, şeful delegaţiei merituoşi zece militari din cadrul fie- au participat în China, cât şi celor din
rii BMATT, în baza experienţei acestora şi a nevoilor de
române, domnul general de brigadă cărui detaşament. umbră care au rămas în ţară, pentru
instruire prezentate de partea română pe timpul activită- şamente diplomele de absolvire.
Mihai Ciungu, ataşatul român al apă- Activitatea a avut şi o componen- eforturile depuse ca acest exerciţiu să
ţilor premergătoare începerii cursului. În alocuţiunea rostită cu această ocazie, Excelenţa Sa a
rării la Beijing, domnul locotenent- tă culturală, concretizată în vizitarea fie un succes. Printre aceştia doresc
La sfârşitul celor 26 de zile de pregătire, în cadru fes- mulţumit, în numele guvernului britanic, militarilor pre-
colonel Cristian Dobre, delegaţia mili- unor obiective turistice devenite să-i amintesc pe căpitanul Dragoş
tiv, ambasadorul Marii Britanii, Excelenţa Sa Martin zenţi şi Armatei României pentru contribuţia adusă în
tară de vânători de munte. Din par- emblematice pentru spaţiul geocultu- Petrache, plutonierul Marius Faur,
Harris, le-a înmânat militarilor români din cele două deta- misiunea din Afganistan. "Ca membră egală în NATO,
tea chineză au fost prezenţi locţiito- ral chinez, precum: Marele Zid sergentul Gheorghe Gică şi caporalul
rul comandantului Regiunii Militare Chinezesc, Oraşul Interzis, Pădurea Constantin Păsăreanu. n România s-a achitat în
Cengdu, domnul general-locotenent de Piatră şi Satul Minorităţilor Etnice. totalitate în această
LI Zuocheng, comandantul Grupului Militarii români au apreciat vizitele, misiune. Sprijinul
României a fost înalt şi,
din nefericire, au fost şi
pierderi de vieţi ome-
neşti, iar acest sacrificiu
nu trebuie uitat. Totuşi,
misiunea din Afganistan
joacă un rol important în
asigurarea securităţii
României şi a celorlalte
ţări, inclusiv Marea
Britanie. Vă spun foarte
sincer, în calitate de
ambasador, că sunt con-
ştient că deşi guvernele
42 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 43

PREGĂTIRE PENTRU TEATRUL DE OPERAŢII PREGĂTIRE PENTRU TEATRUL DE OPERAŢII
nut încă de la intrarea României

în NATO. Dumneavoastră, coman-
ale militarilor din Batalionul 2
Infanterie «Călugăreni» şi a celor din
Exerciţiul de instruire
danţii de plutoane şi de grupe,
sunteţi cei care veţi răspunde
pentru viaţa subordonaţilor şi
nivelul de instruire prin omogeni-
Batalionul 495 Infanterie «Ştefan
Şoverth», ambele batalioane aparţi-
nând Diviziei 1 Mecanizate.
Schimbul de experienţă care a
prin simulare constructivă
tatea pe care o atingeţi cu subuni-
tatea", a precizat domnul general-
maior dr. Savu.
Dumnealui a continuat spu-
avut loc între instructorii britanici şi
participanţii români, pe timpul par-
curgerii modulelor de pregătire, este
unul de o deosebită valoare, în spe-
„Argedava 25-10”
nând că module-
le pe care milita-
rii le-au parcurs
împreună cu
instructorii de la Divizia 1 Infanterie „Dacica” a condus exerciţiul de instruire prin simulare
BMATT vor face
parte din pro- constructivă „Argedava 25-10” la Centrul de Instruire prin Simulare, pentru
gramul de perfecţionarea deprinderilor în executarea misiunii în teatrul de operaţii
instruire al sub-
unităţilor pentru
Afganistan. Acest exerciţiu s-a desfăşurat în perioada 1 - 9 martie 2011,
misiunile urmă- a fost planificat de Statul Major al Forţelor Terestre, iar cadrul geostrategic
toare şi a apre-
ciat că acest curs
s-a situat pe teritoriul Afganistanului.
pot decide în a-şi trimite soldaţii în
se dovedeşte a fi
ţări precum Afganistan, cuvintele nu
foarte util pentru
au valoare fără serviciul loial al aces- Locotenent Bogdan RĂDULESCU
militarii noştri.
tor oameni extraordinari care sunt Foto: Bogdan Rădulescu
Statul Major al
gata să meargă în Afganistan şi să-şi
Forţelor Terestre va continua să se cial pentru sarcinile din teatrul de
facă datoria."
preocupe de identificarea celor mai operaţii.
De asemenea, dumnealui a evi-
denţiat motivaţia cursanţilor şi stan-
eficiente modalităţi de instruire în
comun cu parteneri alături de care
Instructorii britanici sunt de o
reală calitate, ne-au fost de un real
folos, au predat şi au exersat cu mili-
tarii noştri toate procedurile specifice
teatrului de operaţii." Chiar dacă, în
E xerciţiul a fost unul de repetare a misiunii, de
nivel tactic, de către Combined Team Zabul
(comandamentul Brigăzii 1 Mecanizată
„Argedava"), Batalionul 1 Manevră, compus din persona-
lul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul 2
urma desfăşurării acestui curs de Manevră, format din militari ai Batalionului 495
pregătire al militarilor din cele două Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”, pentru teatrul de
batalioane, ei au căpătat un plus de operaţii Afganistan, prin simulare constructivă.
cunoştinţe şi au acumulat experienţă, În perioada ianuarie-mai 2011, comandamentul brigă-
locotenent-colonelul Berdilă atrăgea zii, Batalioanele 2 şi 495 Infanterie, execută pregătirea în
atenţia asupra faptului că nimeni nu vederea participării la misiune ISAF în teatrul de operaţii
are o soluţie perfectă şi unică în tea- din Afganistan, care va începe din luna iunie a acestui an.
trul de operaţii. Numai lucrul în echi- Colonelul Pompiliu Sora, din Centrul de Instruire prin
pă, cu diferite naţiuni – în cazul de Simulare, vorbind despre însemnătatea acestui exerciţiu, a
faţă cu instructorii britanici – ne menţionat că vizează „pregătirea comandanţilor comanda-
poate oferi o soluţie mult mai eficien- mentelor şi statelor majore ale Brigăzii 1 Mecanizate şi a
dardele înalte de performanţă pe
luptăm în Afganistan. "Obiectivul tă în teatrul de operaţii de la o rotire batalioanelor în planificarea şi conducerea acţiunilor mili-
care le-a întâlnit la militarii noştri.
nostru este acela de a atinge un nivel la cealaltă. Iar militarii noştri ştiu tare, în vederea introducerii în teatrul de operaţii
Locţiitorul şefului Statului Major
maxim de instruire în ţară pentru acest lucru. n Afganistan, utilizând sistemul JCATS (Joint Conflict and
al Forţelor Terestre, generalul-maior
îndeplinirea misiunilor fără Tactical Simulation). Centrul de Instruire prin Simulare
dr. Mircea Savu, a acordat instructo-
pierderi în teatrele de opera- pune la dispoziţie suportul tehnic şi informaţional în
rilor britanici diplome de apreciere şi
ţii" - a încheiat domnul vederea realizării obiectivelor de instruire a structurilor
le-a mulţumit pentru modul profesio-
general. participante la acest tip de exerciţiu.”
nist în care au desfăşurat pregătirea
La sfârşitul ceremonialu- Centrul de Instruire prin Simulare sprijină pregătirea
cu militarii noştri. Dumnealui a defi-
lui, comandantul Batalio- forţelor armate în planificarea şi conducerea operaţiilor
nit cursul BMATT ca o primă etapă a
nului 2 Infanterie, locote- militare combinate şi întrunite, contribuind la creşterea
unei colaborări pe termen lung.
nent-colonelul Iulian Berdilă, interoperabilităţii cu structurile NATO şi UE prin exerciţii
"Instruirea multinaţională oferă
a declarat: "Momentul de de simulare (SIMEX). Acţionează ca punct de intrare în
cadrul necesar operării după tactici,
astăzi ne-a onorat şi ne-a România a reţelei de educaţie şi instruire a NATO (NATO
tehnici şi proceduri comune, iar
oferit şi prilejul să încunu- Education and Training Network) şi cooperează cu alte
Marea Britanie se situează printre
năm cu succes atât eforturile centre naţionale, de excelenţă sau ale NATO pentru stan-
partenerii strategici care ne-au susţi-
instructorilor britanici, cât şi dardizarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a
44 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 45

PREGĂTIRE PENTRU TEATRUL DE OPERAŢII PREGĂTIRE PENTRU TEATRUL DE OPERAŢII
făcându-se în limba engleză.” ţiu NATO-PfP „Cooperative Bridge”

Brigada 1 Mecanizată „Argedava” din Polonia. În anii care au urmat
este continuatoarea tradiţiilor de unitatea a mai participat la alte şapte
luptă ale Regimentelor 34 şi 36 exerciţii NATO-PfP în ţară sau în ţări
Infanterie care au participat la ca Cehia, Olanda, Turcia, Germania.
acţiuni militare atât în cadrul Misiunea de a participa la operaţiu-
Primului cât şi al celui de-Al Doilea nea de menţinere a păcii UNAVEM III
Război Mondial. Cele două batalioane din Angola a reprezentat prima parti-
de infanterie ale Brigăzii 1 cipare a unei unităţi combatante
Mecanizată „Argedava” au participat române la operaţiuni în afara terito-
la misiuni în teatrele de operaţii din riului naţional. Batalionul 2
Infanterie „Călugăreni” a acţionat în
provincia Zabul cu un batalion de
manevră şi, în regiunea Kandahar, cu
un detaşament de infanterie, fiind
totodată şi prima unitate românească
care avut în responsabilitate provin-
instruirii prin simulare. torul CTZ, relevă faptul că „cea mai cia Zabul.
Scenariul a fost orientat pentru mare influenţă şi aspectul pozitiv l-a Din obiectivele de instruire amin-
pregătirea detaşamentului în vederea avut participarea observatorilor din tim perfecţionarea pregătirii coman- pentru realizarea sarcinilor de coali- comandanţii de plutoane şi de com-
participării la misiune în teatrul de cadrul Brigăzii 81 Mecanizată, briga- damentului Combined Team Zabul în ţie în operaţiile de contrainsurgenţă panii să ajungă la un nivel foarte
operaţii Afganistan, într-un spaţiu dă care tocmai s-a întors din teatrul planificarea şi conducerea acţiunilor şi a celor specifice din Lista cu cerin- ridicat de pregătire.”
politico-geografic cât mai apropiat de de operaţii Afganistan, pentru că în militare ale structurilor din subordi- ţele esenţiale ale misiunii. Militarii Batalionului 495
realitate. acest fel am avut ocazia să luăm con- ne, instruirea comenzii batalioanelor, Locotenent-colonelul Dorin Toma, Infanterie „Căpitan Ştefan ŞOVERTH”
Colonel Dumitru Laurenţiu, locţii- tact direct cu realitatea de acolo iar, a comandanţilor de companii şi plu- comandantul Batalionului 495 au participat, începând cu anul 1996,
în limita posibilită- toane în procesul de luare a decizii- Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”, a la numeroase exerciţii internaţionale;
ţilor sistemului lor, pregătirea informativă a câmpu- descris exerciţiul de instruire prin de asemenea, au fost numeroase acti-
care pune în apli- lui de luptă şi elaborarea cursurilor simulare ca fiind foarte util: „batalio- vităţi de instruire în comun cu mili-
care exerciţiul, am de acţiune după un scenariu cores- nul nostru este la începutul pregătirii tari din forţele armate străine. Pentru
făcut modificările punzător misiunilor de îndeplinit în pentru misiune şi ne ajută foarte a putea fi în măsură să participe la
care se puteau face, teatrul de operaţii. S-a avut în vedere mult să ne creăm imaginea asupra aceste tipuri de activităţi, militarii
astfel încât ceea ce şi perfecţionarea deprinderilor de nivelului de pregătire atins; vom batalionului au urmat cursuri specifi-
desfăşurăm să fie utilizare a sistemului de comandă- identifica, în urma acestui exerciţiu, ce de pregătire: brevetare paraşutişti
cât mai apropiat de control, dezvoltarea capacităţii de acolo unde avem lipsuri şi direcţiile militari, instructori alpinism, schi,
situaţia actuală în aplicare a procedurilor standard de în care trebuie să intensificăm pregă- scafandri de luptă, limbi străine,
Afganistan. Având Afganistan, Angola, Balcani şi Irak. operare, precum şi pregătirea reală tirea, în aşa fel încât, la intrarea în supravieţuire, pregătire sanitară, cer-
în vedere multitu- În perioada desfăşurării exerciţiu- teatrul de operaţii, statul major, cetare, geniu-distrugeri şi altele. n
dinea structurilor lui s-a pus accent pe antrenarea per-
din care se compu- sonalului în aplicarea procedurilor
ne CTZ-ul, este pri- standard de operare pe timpul plani-
mul moment în ficării şi simulării operaţiilor de sta-
care putem să ne bilitate, sprijin, tranziţie, reconstruc-
dăm seama ce ştie ţie şi luptă contrainsurgenţă.
şi ce poate fiecare, Locotenent-colonelul Iulian
este momentul în Berdilă, comandantul Batalionului 2
care putem să veri- Infanterie „Călugăreni”, a precizat că
ficăm ceea ce am „acest exerciţiu de simulare, ca de
acumulat până fiecare dată – căci nu este primul la
acum în perioada care participăm – reprezintă un
de pregătire şi, în moment foarte important în operaţio-
acelaşi timp, este nalizarea unei structuri. Bineînţeles
primul moment în că, în afara exerciţiului, toţi avem sta-
care acţiunile se bilite proceduri de operare standard,
desfăşoară în timp tehnici şi tactici la nivelul subunităţi-
real, în care timpul lor dar, acum, este unul din momen-
astronomic cores- tele în care reuşim, într-un mediu
punde cu cel ope- simulat, să le verificăm, iar pe unele
rativ, toate prezen- dintre ele să le actualizăm.”
tările care se întoc- Personalul din cadrul batalionului
mesc şi se susţin pe 2 Infanterie „Călugăreni” a participat
timpul exerciţiului în septembrie 1994 la primul exerci-
46 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 47

FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ" FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ"
De Crăciun, personalul toare. Reprezentanţii Şcolii Speciale Costeşti-Argeş

au mulţumit delegaţiei pentru sprijinul acordat şi
Statului Major al Forţelor şi-au exprimat speranţa că nu vor fi uitaţi nici în

anul şcolar următor, iar cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun au transmis toate urările de bine condu-
cerii Statului Major al Forţelor Terestre şi
Terestre Române a făcut Fundaţiei "Sf. M.Mc. Gheorghe, Purtătorul de

Biruinţă".
Şcoala Specială Costeşti este o instituţie care
oferă asistenţă educaţională şi terapeutic-recu-
cadouri copiilor defavorizaţi peratorie pentru copiii cu deficienţe mintale de

diferite grade. Aici sunt şcolarizaţi elevi cu
cerinţe educative speciale ce provin din familii
şi din Complexul de Servicii pentru Copiii cu
Dizabilităţi
Costeşti,
desfăşu-
rând acti-
Se spune că plânsul este înnăscut, iar râsul se învaţă. Un copil învaţă să râdă vităţi
didactice,
prin imitarea celor din jurul lui. Iar atunci când învaţă să zâmbească, surâsul lui terapii de
începe să capete o valoare inestimabilă. Zâmbetul este pecetea fericirii, recuperare
specifice şi
a mulţumirii, a inocenţei. o gamă
largă de
va trimite cadouri şi anul viitor prin oamenii cu suflet activităţi extraşco-
Maior Ion Adrian CURIMAN mare din Statul Major al Foţelor Terestre, Fundaţia lare. Prin activită-
Foto: Ion Adrian CURIMAN "Sf. M.Mc. Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă". ţile mai sus-men-
"În pragul marii sărbători a Crăciunului, ne bucurăm ţionate se urmă-
Reprezentanţi din fiecare structură mai sus-amintită
C
că noi, cei din Statul Major al Forţelor Terestre, am putut reşte stimularea
opiii de la Centrul de Plasament "Sfânta Elena" au venit încărcaţi cu tot felul de daruri pentru copiii şi
să aducem acestor copii o licărire de bucurie în ochi, un dezvoltării copii-
din Corabia au simţit, în dimineaţa zilei de tinerii de aici. Cadourile au fost împărţite tuturor celor
zâmbet şi puţină fericire. Colindele lor minunate şi surâ- lor, compensarea
21 decembrie, bucuria şi emoţia Sărbătorilor de prezenţi, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare. Copiii
surile de pe chipurile lor ne-au arătat că suntem apro- nedezvoltării anu-
Iarnă. Statul Major al Forţelor Terestre, Fundaţia de la Centrul de Plasament le-au cântat oaspeţilor colinde,
piaţi, că ne îndrăgesc şi că simt şi ei venirea Moşului. mitor arii, dobân-
"Sf.M.Mc. Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă" şi Batalionul au recitat poezii şi s-au bucurat de cadourile primite. Prin
Sperăm că aceste gesturi de suflet se vor repeta ori de direa unor autono-
1 Instrucţie din Caracal au fost şi în acest an alături de ei, acest gest, militarii le-au oferit copiilor căldura şi dragos-
câte ori vom avea ocazia!", a declarat, la încheierea acţiu- mii şi independen-
cu scopul de a le aduce, în apropierea sărbătorii Naşterii tea unei mari familii. Având în vedere faptul că pentru o
nii, colonelul Ioan Armanu, şeful delegaţiei Statului Major ţe de viaţă şcolară
Domnului, zâmbetul pe chipurile lor. parte din cadrele militare prezente nu este prima întâlni-
al Forţelor Terestre. şi socială, scopul
re cu micuţii de la
A doua zi, militarii s-au dus la copiii Şcolii Speciale principal fiind
Centrul de Plasament,
Costeşti, pentru a le aduce bucuria şi emoţia Sărbătorilor integrarea acestor
s-au legat între ei ade-
de Iarnă. În dorinţa de a veni în sprijinul copiilor argeşeni copii în societate
vărate prietenii.
şi de a-i ajuta în desfăşurarea activităţilor lor, Statul şi sensibilizarea comunităţii pentru ca ei să nu mai fie
Personalul Statului
Major al Forţelor Terestre şi Fundaţia "Sf. M.Mc. excluşi sau marginalizaţi. n
Major al Forţelor
Gheorghe,
Terestre sprijină
Purtătorul de
Casele de tip familial
Biruinţă" a sponso-
"Sfânta Elena" Corabia
rizat şcoala cu
începând din luna
rechizite: creioane
iunie 1998, prin deru-
şi caiete de diverse
larea unor acţiuni în
tipuri, acuarele şi
favoarea acestor
blocuri de desen.
tineri.
În afara acestora,
La fiecare sărbă-
reprezentanţii
toare, militarii vin în
celor două institu-
vizită la copii şi le
ţii au adus daruri
aduc daruri, fiind un
pentru elevi.
adevărat exemplu
Cadourile au
pentru copiii de la
fost împărţite tutu-
Centrul de Plasament.
ror celor prezenţi
Dacă vor fi cuminţi şi
într-o atmosferă de
ascultători, Moşul le
adevărată sărbă-
48 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 49

Te a t r e
de operaţii
• Armata română este bine structurată p. 52
Conferinţă de presă susţinută de generalul Nick Carter, fost
comandant al comandamentului regional de Sud al ISAF.
• Freres d’armes p. 53
Ambasadorul Republicii Franceze, acreditat în România, a decer-
nat medalii onorifice unor militari care au executat operaţiuni în
teatrul de operaţii Afganistan, în 2010.
• Sporeşte vizibilitatea Armatei României p. 54

Maior Oliver ANGHEL
Interviu cu comandantul Centrului de Conducere Operaţională,
comandor Costel Avrămescu.
• „Scorpionii Negri“ pleacă în Afganistan p. 57

Vineri, 19 noiembrie, în cazarma "Scorpionilor Negri" a avut loc
ceremonia prilejuită de plecarea unităţii în misiune în Afganistan.
• „Scorpionii Roşii” au plecat în cea de a XII-a

misiune p. 60
Vineri, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia militar-religioasă prilejuită
de plecarea în teatrul de operaţii din Afganistan a Batalionului 26
Infanterie, cunoscut şi sub numele de „Scorpionii Roşii”.
• Transfer de autoritate în provincia Zabul p. 62

Maior Oliver ANGHEL
Marţi, 7 decembrie, în Camp Apache din provincia Zabul a avut
loc ceremonia transferului de autoritate dintre Batalionul 811
Infanterie şi Batalionul 20 Infanterie.
• „Scorpionii” la ei acasă p. 63
Militarii din structurile Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” care au rămas
în ţară desfăşoară programul de instruire în condiţii normale.
• O nouă provocare p. 64
Maior Oliver ANGHEL
Batalionul 20 Infanterie a primit vizita, în Camp Apache, a coman-
dantului Combined Team Zabul (CTZ), colonelul James Blakburn Jr.
şi a colonelului Viorel Albăstroiu, noul locţiitor al comandantului
CTZ.
• Cumpăna dintre ani, sub cerul Afganistanului p. 65

Plutonier-adjutant Mihai OANE
Sărbătorile în teatrul de operaţii din Afganistan nu sunt acele zile
de sărbătoare pe care le ştim de acasă, cu forfota din magazine,
cu agitaţia de pe străzi, şi care ne făceau pe noi să ne bucurăm
alături de cei dragi.
• Sărbătorile de Iarnă în mijlocul populaţiei

afgane p. 66
Maior Oliver ANGHEL
Ambasadorul Republicii Franceze, acreditat în România,
a decernat medalii onorifice, acordate de Ministerul francez
al Apărării Naţionale.
• Generalul David H.Petraeus în vizită

la „Scorpioni“ p. 68
Maior Oliver ANGHEL
Militarii români aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan au primit
vizita celui mai înalt oficial militar din Afganistan, generalul cu
patru stele, David Howell Petraeus.
• Vizită de documentare a SMG în Zabul p. 70

Maior Oliver ANGHEL
Generalul de brigadă Liviu Şerban, alături de comandorul Costel
Avrămescu, au efectuat o vizită de documentare la contingentul
românesc din cadrul Combined Team Zabul.
• Credinţă şi onoare p. 71
Maior Oliver ANGHEL
Nu demult, în mass-media din România era publicat un articol
referitor la un sondaj de opinie privind încrederea românilor
în principalele instituţii ale statului român.
• Moştenirea Batalionului de Infanterie 1-4 p. 72

Sergent Jerry WILSON
După patru ani de desfăşurări de trupe pe perioade de câte şase
luni, soldaţii Batalionului I, Regimentul 4 Infanterie din armata
americană şi-au încheiat misiunea în Afganistan.
• "Dragonii Transilvani" s-au întors acasă p. 74

În cazarma de pe Dealul Florilor din Dej a avut loc joi,
23 noiembrie, ceremonialul de repatriere din teatrul de operaţii
Afganistan a militarilor din Batalionul 811 Manevră "Dragonii
Transilvani".
• "Şoimii Carpaţilor" au predat ştafeta în Afganistan p. 76

Maior Oliver ANGHEL
Ceremonia transferului de autoritate s-a desfăşurat vineri,
4 februarie, în Camp Bullard, din provincia Zabul.
• S-a efectuat rotirea detaşamentelor OMLT p. 77

Maior Oliver ANGHEL
Ceremonia transferului de autoritate dintre detaşamentul OMLT
tip batalion a avut loc în data de 10 februarie, în Camp Apache,
din provincia Zabul.
• Din nou acasă p. 78

Ceremonialul de repatriere a militarilor din Batalionul 812 Infanterie
care au acţionat în teatrul de operaţii din Afganistan s-a desfăşu-
rat miercuri, 23 februarie, la sediul unităţii din Bistriţa.
TEATRE DE OPERAŢII TEATRE DE OPERAŢII
ISAF MEDALIERE
Armata română este Freres

` d’armes
bine structurată pentru
misiunile la care participă Ambasadorul Republicii Franceze, acreditat în România, a decernat medalii
onorifice, acordate de Ministerul francez al Apărării Naţionale, unor militari care
au executat cu succes operaţiuni
româno-franceze în teatrul de
Misiunile desfăşurate de ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentru operaţii Afganistan, în 2010.
Securitate) au ca obiective acordarea de asistenţă guvernului afgan
în dezvoltarea şi menţinerea cadrului de securitate în scopul extinderii Colonel Dragoş ANGHELACHE
influenţei afgane, facilitând desfăşurarea proceselor de stabilizare, Foto: Eugen Mihai
securitate şi dezvoltare în Afganistan.

Foto: Ion Adrian CURIMAN
Vorbind
C eremonia militară s-a desfăşurat joi,
24 februarie, la sediul Statului Major al
Forţelor Terestre, în prezenţa locţiitoru-
lui şefului Statului Major General, general-locote-
nent Dan Ghica-Radu, a şefului Statului Major al
G eneralul-maior Nick Carter, fostul comandant

al comandamentului regional de Sud al ISAF, a
efectuat o vizită, în data de 4 februarie 2011,
la sediul Ministerului Apărării Naţionale, ocazie cu care a
avut loc o conferinţă de presă.
despre noul
concept stra-
tegic al
NATO, gene-
ralul a consi-
Forţelor Terestre, general de brigadă Ariton
Ioniţă, a şefului Direcţiei Personal şi Mobilizare
din Ministerul Apărării Naţionale, general-maior
Gabriel Gabor şi a şefilor de structuri din Statul
Major al Forţelor Terestre.
Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al reprezentanţilor Forţelor Terestre şi a militarilor care au
Generalul a adresat mulţumiri pentru contribuţia ţării derat că „ele-
Republicii Franceze la Bucureşti, Excelenţa Sa Henri Paul, servit în Afganistan, să depună o coroană de flori în
noastre în Afganistan, evidenţiind profesionalismul milita- mentul-cheie
a decernat o medalie de aur, două medalii de argint şi memoria generalului francez. Excelenţa Sa a reamintit că
rilor români: „A fost un mare privilegiu pentru mine fap- la nivelul
patru medalii de bronz unor cadre militare şi gradaţi Franţa este implicată în Afganistan sub mandat ONU ală-
tul că am avut în subordine forţe militare române în comanda-
voluntari din Forţele Terestre Române. Altor patru cadre turi de 45 de state, dintre care 24 din cele 27 de ţări ale
decursul anului cât m-am aflat la comanda forţelor ISAF. mentului
militare din forţele terestre şi din Statul Major General li Uniunii Europene şi, în special alături de România, subli-
Aş putea spune că s-a făcut un progres substanţial în acel regional ISAF
s-au decernat medalia comemorativă „Afganistan”. niind că prezenţa militarilor francezi alături de cei
an iar rezultatele contribuţiei naţiunii dumneavoastră au este tranziţia
În deschiderea ceremonialului de medaliere, şeful români este necesară deoarece Franţa doreşte să-şi res-
fost semnificative în provincia Zabul. Ceea ce am observat de la asigura-
Statului Major al Forţelor Terestre s-a adresat asistenţei pecte angajamentele internaţionale, să-şi asume responsa-
a fost că ascensiunea forţelor române în 2010 ne-a oferit rea securităţii
precizând că este un moment pe cât de onorant, pe atât bilităţi şi să-şi promoveze valorile. Luptând împotriva
posibilitatea înregistrării unei îmbunătăţi a liberei circula- de către for-
de important, deoarece ne oferă, pe lângă bucuria recu- ameninţărilor teroriste, Franţa, la fel ca şi România, face
ţii pe autostradă, pentru că acest element este critic pen- ţele NATO
noaşterii valorii, onoarei, profesionalismului şi camarade- eforturi pentru securitatea comună.
tru eficientizarea economiei şi guvernului din regiune. spre predarea
riei ce caracterizează militarii români, şi prilejul reconfir- La sfârşitul ceremoniei, Excelenţa Sa, ambasadorul
Acest lucru s-a realizat într-un mod profesionist. În calita- misiunilor
mării relaţiilor de parteneriat militar româno-francez, Henri Paul, a făcut câteva precizări pentru presa militară
te de comandant NATO, a fost un privilegiu de a avea alianţei forţe-
relaţii privilegiate care au început încă din octombrie prezentă la eveniment, precizând că medaliile acordate în
şansa să lucrez cu militari români. Ei au făcut o treabă lor afgane în decursul următorilor trei sau patru ani. În
1916, când generalul Henry Mathias Berthelot sosea în cadrul ceremoniei „demonstrează că relaţiile dintre noi se
foarte bună.” Generalul-maior Nick Carter a menţionat fond, afganii înţeleg esenţa situaţiei dificile în care se află
România ca şef al misiunii militare franceze. Generalul bazează pe aceleaşi concepţii şi pe aceleaşi valori, că au la
faptul că „Armata Română este foarte bine structurată şi, invariabil, soluţiile problemelor nu pot decât să aibă
Ariton Ioniţă şi-a exprimat, de asemenea, certitudinea că bază aceeaşi dorinţă de a face eforturi considerabile în
pentru misiunile la care a fost invitată să participe; cola- un caracter permanent, soluţii pe care noi le implemen-
militarii români medaliaţi sunt demni reprezentanţi ai Afganistan pentru pace, stabilitate şi democraţie. Decizia
borează foarte bine cu partenerii din cadrul Alianţei şi, de tăm din exterior. Dar trebuie să fie clar faptul că institu-
armatei române şi, în egală măsură, ai poporului român, de a medalia militarii a fost a ministrului francez al apă-
asemenea, înţelege foarte bine contextul politic în care îşi ţiile pe care încercăm să le construim necesită un efort
şi le-a mulţumit încă o dată pentru modul în care au rării naţionale şi este recompensa pentru serviciul milita-
desfăşoară activitatea”, deoarece, în opinia generalului, considerabil, o îmbunătăţire continuă la care am contri-
reprezentat România şi pe militarii români ce acţionează rilor români care au acţionat alături de militarii francezi
„contrainsurgenţa este, în esenţă, o problemă politică – buit (din 2002 asupra armatei naţionale afgane, armată
în teatrele de operaţii. în formaţiuni militare comune. „Medaliile acordate au
un conflict între forţele guvernului şi insurgenţi, purtat ce a devenit o instituţie respectată). Acelaşi nivel de aten-
La rândul său, ambasadorul Republicii Franceze, semnificaţii diferite – a explicat ambasadorul Henri Paul.
pentru a câştiga suportul populaţiei. Totodată, există din ţie şi implicare trebuie susţinut şi în cazul poliţiei afgane,
Excelenţa Sa Henri Paul, s-a referit la generalul Berthlot, Medaliile Apărării Naţionale sunt asemenea «Crucii de
partea forţelor române un anumit nivel de înţelegere a al serviciilor sociale, pentru că în Zabul, de exemplu, rata
care este mărturia istorică a legăturilor dintre Franţa şi Război», care se acorda înainte, şi au trei grade diferite:
populaţiei afgane, în sensul că putem identifica elemente de analfabetism este mai mare decât în orice altă regiune
România, şi a reamintit că, anul trecut, a mutat la Iaşi aur, argint şi bronz, iar medalia comemorativă este o
comune ca economia agrară ori capacitatea şi nevoia de din Afganistan – avem nevoie ca serviciile sociale să acor-
ceremonia pe care, de obicei, o organizează pe 11 noiem- medalie care reaminteşte de serviciul făcut în luptă ală-
colaborare, atingându-se astfel un standard mult mai de asistenţă guvernatorului, astfel încât obiectivele dom-
brie la Bucureşti, şi a avut marea onoare ca, în prezenţa turi de armata franceză în Afganistan”. n
înalt.” niei sale în provincie să fie îndeplinite.” n
52 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 53

TEATRUL DE OPERAŢII AFGANISTAN TEATRUL DE OPERAŢII AFGANISTAN
Sporeşte vizibilitatea
Armatei României în rândul
partenerilor de Coaliţie
Interviu cu comandantul Centrului de Conducere Operaţională,
comandor Costel Avrămescu
Maior Oliver ANGHEL

Foto: Cristian Surugiu
— Domnule comandor, sunteţi la comanda Centrului de provincia Zabul, după aceea el a intrat în componenţa unei
Conducere Operaţională. Ce reprezintă această structură şi structuri multinaţionale integrate conduse de partenerul
care este rolul acesteia în coordonarea structurilor militare american sub denumirea Combined Team Zabul. O dată cu
româneşti în teatrele de operaţii? introducerea acestei structuri în teatrul de operaţii şi creş-
—Este o structură înfiinţată în cursul anului 2010, mai terea cu efective a Armatei României la operaţiile desfăşu-
exact în luna aprilie, eu fiind primul comandant al acestei rate în această regiune s-a observat o îmbunătăţire consi-
structuri. Este structura ce vine să continue misiunile înde- derabilă a realizării celor trei linii de operaţii pe care for-
plinite până la acel moment de către Comandamentul ţele Coaliţiei le urmăresc în această ţară, respectiv securi-
Operaţional Întrunit. Această structură execută sau asigură tate, guvernare şi dezvoltare. Contribuţia noastră este una
comanda operaţională a tuturor forţelor româneşti care consistentă, în primul rând pentru că alături de misiunile
participă la misiuni în afara teritoriului naţional şi bineîn- de securizare în aria de responsabilitate în special de-a
ţeles a militarilor care participă la misiuni individuale în lungul autostrăzii A1 care străbate de la N-NE la S-SV pro-
Africa, Europa sau Asia. Structura se ocupă cu evaluarea vincia Zabul, pe o distanţă de aproximativ 165 km, efecti-
forţelor care execută pregătirea în ţară pentru misiune, vele româneşti au contribuit şi la instruirea forţelor de
deplasarea acestora în teatrul de operaţii, asigură pe toată securitate afgane şi aici mă refer la armata naţională, for-
durata executării acţiunilor în teatrul de operaţii comanda ţele de poliţie şi forţele de siguranţă afgane. Legăturile
operaţională a acestora, relaţionarea cu partenerii de dintre aceste forţe partenere s-au întărit pe timpul îndepli-
Coaliţie şi cu structurile armatei naţionale şi, bineînţeles, nirii misiunilor şi putem considera că saltul calitativ per-
execută repatrierea militarilor din teatrele de operaţii. mite trecerea spre cea de-a treia etapă a îndeplinirii misiu-
nilor în teatrul de operaţii din Afganistan – etapa de tran-
— Până în anul 2010 Armata României avea dislocat în ziţie şi preluarea treptată a responsabilităţilor de către for-
teatrul de operaţii din Afganistan un singur batalion de ţele de securitate naţionale afgane.
infanterie. Începând cu jumătatea anului 2010, în
Afganistan a fost dislocat un Element de Comandă, Control — Sunteţi prezent în teatrul de operaţii din Afganistan
şi Stat Major, structură ce face parte dintr-un comanda- începând cu finalul lunii ianuarie şi veţi sta o perioadă de
ment de tip brigadă multinaţional, sub comandă america- aproximativ trei săptămâni. Aţi participat alături de milita-
nă. De asemenea, au fost mărite efectivele cu încă un bata- rii români la misiuni în aria de responsabilitate. Cum apre-
lion de infanterie. Ce înseamnă acest lucru pentru Armata ciaţi activităţile desfăşurate de militarii noştri în această
României şi cum este văzut acest efort al armatei române perioadă?
de către partenerii americani până la momentul actual? — Vreau să precizez de la bun început că activitatea
— Evident această sporire a personalului de stat major mea în această perioadă a avut două componente distinc-
din teatrul de operaţii din Afganistan şi a efectivelor luptă- te. În prima parte am făcut parte dintr-o echipă de analiză
toare reprezintă o recunoaştere a contribuţiei pe care for- a Statului Major General ce studiază implicaţiile realizării
ţele noastre care au îndeplinit misiuni în teatrul de opera- planului de campanie a ISAF-ului pentru perioada 2011-
ţii din Afganistan au adus-o anterior. Participarea noastră 2012.
contribuie la sporirea vizibilităţii Armatei României în rân- În acest scop am avut întâlniri cu personalităţi militare
dul partenerilor de Coaliţie şi, dacă vreţi, reprezintă prin- cu funcţii de răspundere în Comandamentul Regional de
cipalul element de contribuţie consolidată la efortul Sud, în Combined Team Zabul şi, de asemenea, cu partene-
comun al Alianţei pentru clădirea unei armate afgane rii noştri din teatrul de operaţii din Afganistan. Aceste
naţionale şi pentru trecerea Afganistanului la o nouă etapă întâlniri ne-au conturat o imagine despre ceea ce intenţio-
de dezvoltare. Personalul de stat major ce compune ele- nează a se executa în perioada următoare în teatrul de
mentul interimar de comandă şi control are o contribuţie operaţii din Afganistan. În urma concluziilor pe care le-am
esenţială în conducerea atât a forţelor româneşti, cât şi a desprins vom înainta un raport către Elementul de
forţelor Coaliţiei în teatrul de operaţii din Afganistan în Comandă Naţional în vederea luării unei decizii, propune-
54 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 55

TEATRUL DE OPERAŢII AFGANISTAN SCORPIONI ÎN MISIUNE
rile noastre vizând ocuparea unor funcţii importante atât

în ISAF, cât şi în Comandamentul Regional de Sud. De ase-
batalioane de manevră şi dintre cele două echipe opera-
ţionale de consiliere şi legătură. Vă rugăm la final să spu-
„Scorpionii Negri“ pleacă
menea, redimensionarea ariei de responsabilitate în care
acţionează forţele noastre, redistribuirea forţelor în cadrul
ariei de responsabilitate şi bineînţeles menţinerea suportu-
lui în ceea ce priveşte capabilităţile critice, echipamentele
neţi câteva cuvinte celor care au încheiat misiunea cu suc-
ces şi, de asemenea, câteva cuvinte de încurajare pentru
cei care se află în teatrul de operaţii şi vor începe o misiu-
ne complexă într-o zonă dificilă din Afganistan, şi anume
din nou în Afganistan
esenţiale şi suportul logistic pentru forţele româneşti din militarii Batalionului 26 Manevră "Scorpionii Roşii" şi ai
teatrul de operaţii Afganistan. Echipei Operaţionale de Consiliere şi Legătură de tip bata-
Cea de-a doua parte a activităţii mele se axează în lion rotaţia a-4-a şi, nu în ultimul rând, un mesaj familii-
principal pe responsabilităţile potrivit funcţiei pe care o lor militarilor aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan.
îndeplinesc, aceea de comandant al Centrului de În vara anului 2005, Brigada 2 Infanterie "Rovine" trimitea două unităţi,
Conducere Operaţională. Din acest punct de vedere am — M-a bucurat foarte mult prezenţa reprezentanţilor
coordonat activitatea a două comisii de rotire dintre forţelor de Coaliţie, a reprezentanţilor populaţiei locale, a în acelaşi timp, în teatrul de operaţii: Batalioanele 20 şi 26 Infanterie plecau
Batalionul 812 Manevră "Şoimii Carpaţilor" şi Batalionul forţelor de securitate afgane la aceste ceremoniale de pre- în Irak şi Afganistan. Vineri, 19 noiembrie, în cazarma "Scorpionilor Negri"
26 Manevră "Scorpionii Roşii" şi echipele OMLT de bata- dare-primire a zonelor de responsabilitate, respectiv a
lion nr.1, rotaţia a III-a şi a IV-a. În această perioadă, atât misiunilor. Mesajul pe care l-am transmis cu această oca- a avut loc ceremonia prilejuită de plecarea unităţii în misiune în Afganistan.
cu militarii Batalionului 20 Manevră "Scorpionii Negri", zie a fost un mesaj de muţumire din partea ministrului Ei vor fi urmaţi, în scurt timp, de "Scorpionii Roşii". În acest fel, Brigada 2
cât şi cu militarii Batalionului 26 Manevră "Scorpionii Apărării Naţionale, a şefului Statului Major General pen-
Roşii", am executat activităţi de patrulare pe timp de zi şi tru modul în care aceştia s-au achitat de sarcinile pe care Infanterie va avea din nou două batalioane în teatrul de operaţii.
pe timp de noapte. De asemenea, pot spune că am partici- le-au avut. Totodată, le-am transmis încurajări pentru sar-
pat la executarea întregii game de misiuni pe care milita- cinile deosebit de dificile pe care le au în perioada urmă-
rii români o desfăşoară în teatrul de operaţii din toare, ţinând cont de condiţiile de securitate existente în Colonel Dragoş ANGHELACHE
Afganistan. Am făcut vizite în toate bazele de operaţii teatrul de operaţii din Afganistan. Cred că aceste mesaje Foto: Daniel Nistor
înaintate şi bazele de patrulare în care militarii români îşi au un rol pozitiv asupra militarilor, deoarece am cules şi
desfăşoară activitatea, am purtat discuţii cu aceştia pentru impresiile unor militari faţă de mesajele transmise şi am angajamentele internaţionale asumate de participare cu
a mă informa la faţa locului despre condiţiile în care îşi
desfăşoară activitatea, condiţiile de securitate din zonă şi,
bineînţeles, condiţiile de cazare şi hrănire. Evident că
toate aceste elemente, coroborate cu datele pe care le
aveam din rapoartele pe care comandanţii le-au trimis în
putut proba pe timpul îndeplinirii misiunilor că aceştia
sunt hotărâţi să-şi îndeplinească cu responsabilitate, cu
onoare şi demnitate toate aceste misiuni.
Pentru militarii care acţionează în teatrul de operaţii le

La ceremonia organizată cu acest prilej au par-
ticipat, alături de rudele militarilor care vor
pleca în misiune, secretarul de stat pentru
politica de apărare şi planificare Viorel Oancea, locţiitorul
şefului Statului Major General, generalul de flotilă aeriană
forţe la misiuni sub egida NATO, UE şi ONU.
Scopul principal al misiunii Batalionului 20 Manevră îl
reprezintă participarea, alături de aliaţi, la operaţia de
asistenţă şi sprijin al guvernului Republicii Islamice
Afganistan pentru creşterea influenţei, exercitarea, menţi-
ţară, mi-au întregit imaginea de ansamblu despre modul doresc mult succes şi vreau să asigur familiile acestora că
Ştefan Dănilă, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, nerea şi extinderea autorităţii, cât şi pentru dezvoltarea
în care militarii români îşi îndeplinesc misiunile. Am avut aici condiţiile de cazare, hrănire, sunt bune, nu excepţio-
generalul-maior Dan Ghica-Radu, comandantul Diviziei 1 capacităţii instituţiilor guvernamentale locale şi regionale,
în această perioadă întâlniri atât cu militarii forţelor de nale, dar sunt bune şi ne străduim să le îmbunătăţim în
Infanterie "Dacica", generalul-maior Nicolae Dohotariu, concomitent cu sprijinirea eforturilor de normalizare a
Coaliţie, cât şi cu partenerii ANSF (Forţele de Securitate perioada imediat următoare. Condiţiile de securitate în
Naţionale Afgane), am cules impresii de la aceştia, am exe- bazele în care aceştia îşi desfăşoară activitatea sunt bune comandantul Brigăzii 2 Infanterie, general de brigadă vieţii şi reconstrucţiei, implementarea prevederilor
cutat chiar misiuni împreună. Pot să vă spun că impresiile şi se iau toate măsurile necesare pentru diminuarea riscu- Emil Tudosie, arhiepiscopul Craiovei şi mitropolit al Directivei contrainsurgenţă a comandantului ISAF în
sunt din cele mai bune şi militarii noştri sunt apreciaţi rilor. Există tot suportul din partea forţelor de Coaliţie şi Olteniei, Înalt Preasfinţitul Irineu Popa, prefectul judeţului cadrul abordării operaţionale.
pentru modul în care se implică în executarea acestor din partea forţelor naţionale afgane pentru îndeplinirea Dolj, Eguen Georgescu, viceprimarul Marinică Dincă. Militarii din Batalionul 20 Manevră vor executa opera-
misiuni, pentru determinarea de care dau dovadă pe cu succes a misiunilor. Din punct de vedere al ţii în sprijinul păcii sub comandă NATO, în cooperare cu
timpul executării acestor misiuni. Cred că nu este un Comandamentului Regional de Sud – RC-South de la celelalte forţe aparţinând ISAF şi ANSF în provincia Zabul
lucru mai îmbucurător decât să auzi de la partenerii tăi Kandahar şi al Combined Team Zabul sunt create toate Misiunile "Scorpionilor Negri" pentru sprijinirea guvernului Republicii Islamice
de Coaliţie sau de la cei cu care execuţi misiuni în comun condiţiile ca cea mai mare parte din riscurile care apar să Prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Afganistan în procesul de menţinere a securităţii, stabili-
sau în folosul cărora execuţi misiuni, cuvinte de apreciere poată fi depăşite cu succes de către forţele noastre. statul român a decis ca în anul 2010 să-şi majoreze con- tăţii şi extinderii autorităţii guvernamentale, precum şi
la adresa militarilor români. De asemenea, îmbucurător a Familiile acestora trebuie să fie liniştite, ei se bucură de tribuţia la pachetul de forţe pentru misiunea ISAF cu 600 pentru susţinerea efortului de reconstrucţie. Principalele
fost faptul că între aceştia s-au legat chiar relaţii de prie- tot suportul în ţară, existând o preocuparea constantă a de militari, având la bază Strategia de Întrebuinţare a misiuni pe care le vor îndeplini "Scorpionii Negri" în
tenie şi din discuţiile pe care le-am avut, mi-am dat seama Ministerului Apărării Naţionale de a fi alături de militari Forţelor Armate ale României la misiunea în afara terito- Afganistan constau în: interzicerea libertăţii de mişcare a
că aceştia şi-au însuşit chiar elemente de cultură şi poate şi de a face în aşa fel încât acestora să nu le lipsească riului statului român, Directiva de planificare a apărării şi forţelor insurgente, menţinerea libertăţii de mişcare pe
chiar de limbaj. Aproape în fiecare bază în care militarii nimic în ceea ce priveşte relaţionarea cu ţara, cu familia,
Autostrada A1, reducerea
români îşi desfăşoară activitatea găseşti militari din cadrul pe timpul misiunii lor de aproximativ şase luni. Evident că
armatei afgane, poliţiei afgane, forţelor de securitate afga- şi la acest capitol mai sunt câteva lucruri de făcut. În infiltrărilor insurgente pe
ne, care cunosc câteva cuvinte în limba română şi chiar perioada anterioară s-au făcut eforturi consistente pentru rutele de acces, descoperirea
poţi să susţii cu aceştia un dialog destul de consistent în a îmbunătăţi relaţionarea cu ţara, şi în etapa următoare şi distrugerea ascunzătorilor
limba română. De asemenea, militarii noştri şi-au însuşit sunt prevăzute măsuri care să ducă la optimizarea sau la de armament ale insurgenţi-
foarte multe cuvinte în graiul local şi reuşesc să poarte armonizarea relaţiilor între militarii din teatrul de opera- lor, influenţarea pozitivă a
discuţii cu militarii în limba afgană. Toate aceste elemente ţii şi familiile acestora din ţară. În acest moment, în toate populaţiei civile, participarea
au contribuit la întărirea relaţiilor, şi mai ales a încrederii bazele în care militarii români îşi desfăşoară activitatea, la operaţii CIMIC şi de sprijin
între parteneri pe timpul îndeplinirii misiunilor. De aceea, aceştia au posibilitatea să relaţioneze cu familia. Noi sun- umanitar.
elementele pe care aceştia le-au obţinut atât de la popula- tem alături de militari în permanenţă şi acordăm tot Efectivele şi echipamente-
ţia locală, cât şi de la militarii afgani pe timpul îndeplini- suportul necesar pentru realizarea misiunilor, şi nu în le Batalionului 20 Manevră
rii misiunilor au fost foarte utile şi au contribuit în mare ultimul rând, sprijin în relaţionarea cu familiile cu toate vor fi introduse în spaţiul de
parte la prevenirea sau la dejucarea unor planuri ale for- mijloacele şi posibilităţile noastre. Sunt convins ca şi serii-
operaţii Afganistan cu aero-
ţelor de insurgenţă din zonă. le anterioare, că militarii care în această perioadă îşi încep
nave C-130 "Hercules" asigu-
misiunea vor face cinste Armatei Române, poporului şi
rate de Statul Major al
— Domnule comandor, aţi menţionat mai devreme că ţării din care fac parte şi le urăm ca la finalul celor şase
Forţelor Aeriene şi aeronave
aţi luat parte la transferul de autoritate dintre cele două luni să raporteze – misiune îndeplinită. n
C-117 asigurate de partene-
56 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 57

SCORPIONI ÎN MISIUNE SCORPIONI ÎN MISIUNE
de ţara noastră şi atunci când vezi că obiectivul a multiple şi de diferite naturi, explica
de pământul nos- fost doborât. Implică multă locotenentul Medinţu. Una dintre ele
tru strămoşesc." muncă dar este şi frumos, însă este diferenţa dintre ceea ce înseam-
"Veţi merge depar- tragerile cu artileria au un far- nă societatea românească şi cea pe
te, într-un pământ mec deosebit, mai ales cele cu care a întâlnit-o în Afganistan: alte
ostil şi la propriu calibre mai mari. Este o mândrie obiceiuri, altă cultură şi o altă religie
şi la figurat – a pentru mine să fiu comandant pe care i-a fost destul de greu să o
continuat ÎPS de pluton dar, în acelaşi timp, înţeleagă. "Am folosit toate cunoştin-
Irineu Popa. Vă este şi o provocare, cu atât mai ţele pe care le-am dobândit în timpul
îndemnăm să păs- mult cu cât am numai bărbaţi în pregătirii în ceea ce priveşte relaţio-
traţi dragostea pluton. Trebuie să mă ridic la narea cu localnicii şi pot să spun că
între dumneavoas- aşteptările lor şi să respect per- abia acum încep să înţeleg ceea ce
tră, să fiţi buni soana pe care o am în faţă. Este înseamnă cultura şi civilizaţia afga-
creştini", adăugând o mândrie mare dar şi o provo- nă."
că această comu- care pe măsură".
niune şi comunica- Este la prima misiu-
re între oameni le ne în teatrul de operaţii
va da forţa ca să şi a plecat pentru că
reziste în toate aceasta îi cere meseria
momentele dificile pe care şi-a ales-o şi
prin care vor trece. spune că va pleca de
rul american, începând cu 24 noiem- "Faţă de ceilalţi câte ori va fi necesar. "
brie. Comanda operaţională a batalio- dovediţi că sunteţi creştini şi că toţi La prima misiune Am ştiut încă de la înce-
nului se exercită de către Statul oamenii sunt după chipul lui La această misiune partcipă şi un put, când am ales profesia
Major General prin Centrul de Dumnezeu. Că trebuie respectaţi şi, număr de 17 femei militar dintre militară, că vor fi şi astfel de
Conducere Operaţională iar coordo- în mod sigur, dumneavoastră veţi fi care, spre deosebire de misiunile tre- solicitări. Sunt convinsă că în
narea Batalionului 20 Manevră în tea- primii care veţi culege roadele cre- cute, unele ocupă şi funcţia de Afganistan nu va fi uşor. Va
trul de operaţii Afganistan se va rea- dinţei dumneavoastră", i-a mai comandant de pluton, chiar dacă fi foarte greu, cu siguranţă,
liza de către comandantul Regiunii de îndemnat înaltul prelat pe militari. sunt în subunităţile de sprijin. dar vom da tot ceea ce
Comandă de Sud, prin comandamen- A urmat apoi efectuarea apelului Locotenentul Elena Stănescu este putem pentru a ne îndeplini
tul STIM Zabul. general. După ce comandantul unită- comandant de pluton şi va pleca în misiunea aşa cum trebuie,
ţii, locotenent-colonelul Claudiu Sava, prima sa misiune împreună cu soţul pentru a nu le înşela aşteptă-
a raportat că Batalionul 20 Infanterie ei, locotenentul Aurel Stănescu. Cei rile celor care-şi pun speran-
„Veţi merge departe, şi Elementul de Comandă şi Control doi au un băieţel, Mihai, care, în ţe în noi."
într-un ţinut ostil“ "Zabul" este gata pentru îndeplinirea acest timp, va sta la mama Elenei. Locotenentul Costel
După oficierea serviciului religios misiunii, acesta s-a adresat asistenţei Sublocotenent Alexandra Stroe Medinţu face parte dintre
de către preoţii brigăzii, Înalt spunând că ceremonia desfăşurată în este artilerist şi a optat pentru carie- veterani. Va fi pentru a doua
cazarma "Scorpionilor Negri" mar- operaţii Afganistan. Elementul de oară în teatrul de operaţii Afganistan În noua misiune se aşteaptă la noi
Preasfinţia Sa Irineu Popa a dorit să ra militară "având în vedere statutul
chează oficial momentul în care în comandă şi control Zabul şi şi vrea să folosească din plin expe- provocări: "În primul rând am o
adreseze militarilor câteva cuvinte. A social şi satisfacţia oferită de această
viaţa brigăzii începe scrierea unei noi Batalionul 20 Infanterie «Scorpionii rienţa căpătată în prima misiune. La mare responsabilitate şi mă refer la
început prin a sublinia că a ţinut în profesie, deoarece este una care-ţi
pagini de istorie. "Este momentul în Negri» sunt gata să se alăture din nou prima vedere nimic nu ar trebui să oamenii pe care-i am în spatele meu
mod deosebit să fie alături de milita- oferă cea mai mare satisfacţie". A
care primele două structuri din cele aliaţilor în operaţia ISAF pentru spri- fie nou pentru el. Cu toate acestea şi pentru care, cel puţin cu conştiin-
rii Batalionului 20 Infanterie "la urmat cursurile Academiei Forţelor
trei planificate să fie asigurate de jinul autorităţilor şi poporului afgan este convins "că şi de această dată ţa, răspund pentru integritatea lor.
această rugăciune solemnă, prin care Terestre, unde şi-a ales arma artilerie
către Brigada 2 Infanterie «Rovine» pentru refacerea ţării." Locotenent- vor apărea noi provocări cărora va Mă aşteaptă, de asemenea, un nou tip
vă încredinţez de dragostea şi rugă- pentru că, spune ea, "este o armă fru-
raportează că sunt gata pentru înde- colonelul Sava a mai adăugat că mili- trebui să le fac faţă, o să fie lucruri de misiune şi o dislocare într-o nouă
ciunile noastre, care să vă însoţească moasă, este o armă tehnică, o armă
plinirea unei noi misiuni în teatrul de tarii săi au înţeles că importanţa noi, pentru care m-am pregătit." În bază. Vor fi multe lucruri noi pentru
în această misiune militară departe care-ţi oferă într-adevăr satisfacţie
misiunii este dată şi de rolul pe care prima misiune provocările au fost mine." n
armata română l-a primit şi continuă
să şi-l îndeplinească în afirmarea şi
promovarea României în lume. Pe
lângă faptul că militarii români joacă,
de ani buni, rolul de ambasadori ai
ţării pe diverse meridiane, participa-
rea lor la realizarea securităţii şi sta-
bilităţii Afganistanului materializează
responsabilitatea asumată de ţara
noastră în cadrul NATO, aceea de
contributori şi furnizori de securitate
în zona de interes a Alianţei.
58 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 59

„Scorpionii Roşii” intensitatea şi natura acestora. „Nu

va fi o misiune uşoară, o ştim cu toţii,
au plecat în cea de a XII-a şi suntem conştienţi de ea. Vreau să

mulţumesc, de asemenea, familiilor
care, alături de militarii Batalionului
26 Infanterie, ne-au sprijinit şi ne vor
misiune internaţională sprijini în toată această perioadă şi

vă rog să-mi permiteţi să vă invit de
pe acum la ceremonialul de întoarce-
Foto: Daniel Nistor

Vineri, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia militar-religioasă prilejuită de plecarea aeronave C-130 „Hercules“ asigurate În discursul său, comandantul
în teatrul de operaţii din Afganistan a Batalionului 26 Infanterie, cunoscut şi sub de Statul Major al Forţelor Aeriene şi Batalionului 26 Infanterie, locote-
aeronave C-17 asigurate de partene- nent-colonelul dr. Dan Ionescu, a
numele de „Scorpionii Roşii”. rul american, în perioada 20 ianuarie mulţumit tuturor pentru sprijinul
– 13 februarie. În încheiere, coman- acordat pe timpul pregătirii pentru
dorul Avrămescu i-a asigurat pe mili- misiune. „Daţi-mi voie să vă aduc la
tarii care urmează să plece în teatru cunoştinţă că batalionul se află la cea
Colonel Dragoş ANGHELACHE că personalul din Centrul de de-a XII-a misiune” iar aceasta este
Foto: Cătălin Ovreiu şi Daniel Nistor cea de a V-a în
Afganistan. Este
o întreagă isto-
La ceremonial au participat şeful Statului

Major General, generalul-maior Ştefan
Dănilă, şeful Statului Major al Forţelor
Terestre, generalul de brigadă Ariton Ioniţă, coman-
dantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul-
rie care ne obli-
gă şi, în acelaşi
timp ne face
mai conştienţi
de ceea ce
maior Nicolae Dohotariu, comandantul Brigăzii 2
urmează să fie
Infanterie, generalul de brigadă Emil Tudosie, Foto: Cătălin Ovreiu
în teatrul de
comandanţi de unităţi din garnizoanele Craiova şi re din misiune; datoria mea, a
operaţii.”
Caracal, cadre militare în rezervă şi în retragere, Foto: Daniel Nistor
Locotenent- comandantului Batalionului 26
veterani de război, personalităţi publice centrale şi vor îndeplini după ajungerea în teatrul de operaţii con- Infanterie, fiind aceea de a-i aduce pe
colonelul
locale, precum şi familiile militarilor Batalionului 26 stau în menţinerea libertăţii de mişcare pe Autostrada A1, toţi acasă cu misiunea îndeplinită, iar
Ionescu a adău-
Infanterie. reducerea infiltrărilor şi a libertăţii de mişcare ale forţelor din partea domniilor voastre, de a ne
gat că o dată cu
În deschiderea ceremoniei s-a intonat imnul de stat al insurgente pe rutele de acces, descoperirea şi distrugerea Foto: Cătălin Ovreiu face onoarea să fiţi prezenţi alături
primirea misiu-
României, după care comandantul batalionului a ordonat ascunzătorilor de armament şi muniţie ale insurgenţilor. de noi la acel ceremonial”- a încheiat
Conducere Operaţională va fi alături nii, întreaga resursă umană şi mate-
efectuarea apelului solemn, apoi comandantul Centrului Alte obiective sunt influenţarea pozitivă a populaţiei civi- locotenent-colonelul Dan Ionescu.
de ei şi le va acorda tot sprijinul rială a fost canalizată pentru pregăti-
de Conducere Operaţională, comandor Costel Avrămescu, le, participarea la operaţii CIMIC şi de sprijin umanitar. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea
necesar îndeplinirii misiunii, le-a urat rea acesteia, toţi oamenii din forma-
a dat citire extrasului de misiune în teatrul de operaţii. Efectivele şi echipamentele Batalionului 26 Infanterie vor efectivelor care urmau să plece în
mult succes şi să se întoarcă sănătoşi ţie fiind pregătiţi să facă faţă tuturor
Astfel, principalele sarcini pe care „Scorpionii Roşii” le fi introduse eşalonat în teatrul de operaţii Afganistan cu teatrul de operaţii din Afganistan. n
acasă. provocărilor din teatru, indiferent de
Foto: Daniel Nistor
60 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 61

Transfer de autoritate „Scorpionii” la ei acasă

în provincia Zabul Interviu cu comandantul Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”,
general de brigadă dr. Emil Tudosie
Încă din luna decembrie, când primul dintre cele două batalioane de manevră
Marţi, 7 decembrie, în Camp Apache din provincia Zabul a avut loc ceremonia generate de Brigada 2 Infanterie „Rovine” a plecat în teatrul de operaţii, privirile
transferului de autoritate dintre Batalionul 811 Infanterie "Dragonii Transilvani" tuturor s-au îndreptat spre ele, scăpând din vedere că brigada mai are şi alte
din Dej, batalion comandat de colonelul Marian Cristurean, şi Batalionul 20 unităţi rămase în ţară, care se instruiesc continuu şi au un rol la fel de important
Infanterie "Scorpionii Negri" din Craiova, batalion comandat de locotenent- în „economia” apărării naţionale.
colonelul Claudiu Sava. Militarii dejeni au predat misiunea din zona de
responsabilitate aflată în provincia Zabul, misiune ce au executat-o Foto: Vasile Fugaciu
pe perioada a şase luni, începând cu luna iunie din acest an.
— Domnule general, Brigada 2 Infanterie a desfăşurat anul
trecut o serie de activităţi importante. Vă rugăm să vă referiţi
Maior Oliver ANGHEL la câteva dintre ele.
Foto: Cristian Surugiu — Pot să spun că, anul trecut, brigada a avut vârful de
sarcină al activităţilor pe care le desfăşoară. A fost pregătirea
pentru introducerea în teatrul de operaţii din Afganistan a
sabilitate, colonelul Marian Cristurean, comandatul
La ceremonie a participat din partea eşaloane-

lor superioare române o delegaţie a Statului
Major General, condusă de generalul de bri-
gadă Gheorghe Motoc, locţiitorul şefului J8, iar din partea
Combined Team Zabul au participat colonelul James
Batalionului 811 Infanterie "Dragonii Transilvani" din Dej,
s-a adresat oficialităţilor prezente la eveniment : "Sper că
prezenţa noastră, a "Dragonilor", în această zonă încinsă
din Afganistan a adus o oază de linişte poporului afgan, o
rază de speranţă şi încredere în viitorul acestei ţări. Sunt
două batalioane de manevră şi a unui comandament, în total
1 300 de militari. Pregătirea lor a cuprins mai multe etape,
începând de la selecţia acestora, desfăşurarea exerciţiilor, a
aplicaţiilor în Cincu şi finalizându-se cu evaluarea. Ultima
etapă a fost proiecţia forţelor în teatrul de operaţii din
Afganistan.
Blakburn Jr., comandantul Regimentului 2 Cavalerie sigur că militarii care astăzi ne înlocuiesc, "Scorpionii
Stryker din SUA, colonelul Dorin Blaiu, locţiitorul coman- Negri", vor continua să îndeplinească dorinţa de pace şi — Este pentru a doua oară când brigada trimite simultan
dantului Combined Team Zabul în perioada iunie-decem- democraţie a poporului afgan". Comandantul Batalionului două unităţi în teatrele de operaţii. Ce ne puteţi spune despre
brie 2010, precum şi colonelul Viorel Albăstroiu, ofiţer ce 20 Infanterie "Scorpionii Negri", locotenent-colonelul oamenii noştri care sunt acum în Afganistan?
— Într-adevăr, este pentru a doua oară când brigada tri-
a preluat începând cu data de 8 decembrie prerogativele Claudiu Sava, a mulţumit camarazilor dejeni pentru con-
mite două batalioane în teatrele de operaţii şi pentru prima
de locţiitor al comandantului Combined Team Zabul. De tribuţia acestora pe perioada celor şase luni de misiune,
dată când le trimite în acelaşi teatru. Având la bază experien-
asemenea, administraţia guvernului afgan în teritoriu a în efortul comun de a asigura un climat sigur şi stabil ţa militarilor – unii dintre ei au câte şase sau şapte misiuni –
fost reprezentată de guvernatorul provinciei Zabul, populaţiei afgane din regiunea Zabul, asigurându-i totoda- activitatea nu a fost atât de complicată pe cât s-ar părea, pen- deci activitatea de acasă este la fel de intensă ca şi cea din
Mohamad Ashraf Nasseri, şi locţiitorul şefului poliţiei pro- tă că vor fi parte integrantă din efortul aliat în recon- tru că experienţa celor care au plecat şi experienţa celor care teatrul de operaţii.
vinciale Zabul, colonelul Jallani Gholam. strucţia şi modernizarea regiunii în care acţionează. i-au pregătit şi-a spus cuvântul. De asemenea, cei care trebuie
După momentul predării misiunii din aria de respon- La finalul ceremoniei, colonelul James Blakburn Jr. a să le asigure sprijinul (logistic şi de altă natură) au experienţa — Care sunt cele mai importante activităţi pe care Brigada
menţionat în discursul său despre necesară şi ştiu ceea ce trebuie făcut, şi şi-au îndeplinit misiu- 2 Infanterie „Rovine” le va desfăşura în anul 2011?
"Dragonii Transilvani" că: "Sunteţi nea cu succes. — Avem o aplicaţie cu comandamentul brigăzii, sunt
LFX-urile cu batalioanele de artilerie antiaeriană la Capu
militari remarcabili, militari ce aţi
— Ce părere aveţi despre modul în care militarii noştri îşi Midia, artileria terestră la Botoşeşti-Paia – apoi, la revenirea
venit într-o zonă instabilă, cu
îndeplinesc misiunile în Afganistan? structurilor din teatru, se va desfăşura programul de acomo-
misiuni greu de îndeplinit, cu multe dare, timp în care se continuă programul pregătirii pentru
— Avem zilnic legătura cu comandantul CTZ-ului şi cu
provocări, dar cu profesionalism, comandanţii celor două batalioane. Acum sunt la stadiul în luptă, iar în toamnă vom avea o aplicaţie cu întreaga brigadă.
curaj şi dăruire aţi reuşit să vă câş- care au luat misiunea în primire (interviul a fost realizat la Deci sunt suficiente activităţi.
tigaţi respectul nostru. Vă mulţu- data de 17 februarie - n.a.), s-au instalat în FOB-urile pe care
mesc pentru tot ceea ce aţi făcut le au acolo, în Afganistan, îşi desfăşoară toate misiunile aşa — Interviul va apărea în preajma Zilei Forţelor Terestre.
pentru aliaţii noştri, pentru cum sunt planificate, fără niciun fel de disfuncţii. Ce le uraţi militarilor noştri cu această ocazie?
Combined Team Zabul, de asemenea — Înainte de a le face urările cuvenite cu această ocazie,
vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi —Vă propun ca, din Afganistan, să ne întoarcem în vreau să subliniez că am avut fericita ocazie ca, anul trecut,
România. Sunt unităţile din ţară care îşi desfăşoară activităţile atât Ziua Infanteriei cât şi Ziua Forţelor Terestre să se desfă-
făcut pentru poporul afgan. Sunt
normale? Ce ne puteţi spune despre ele? şoare la Craiova. Ţinând seama că, anul acesta, 23 aprilie este
mândru că am luptat alături de voi,
— La prima vedere, se pare că misiunea este orientată în preziua Sfintelor Paşti, le urez camarazilor noştri care se
iar ţara voastră trebuie să fie mân- află în teatrele de operaţii să întâmpine Învierea Domnului în
numai spre Afganistan. Nu, din contră! În ţară sunt jumătate
dră de voi". La finalul discursului din structuri, care desfăşoară pregătirea în conformitate cu linişte şi pace şi să se bucure de sărbătoare în tihnă, iar cole-
le-a urat bun venit "Scorpionilor Planul cu principalele activităţi. Avem batalioanele de sprijin, gilor noştri care se găsesc în ţară şi-şi desfăşoară programul
Negri" şi le-a dorit militarilor craio- avem batalioanele de artilerie, avem batalionul de sprijin normal de instruire, le doresc succes, să aibă parte de zile
veni să fie la înălţimea faptelor de logistic, apoi mai sunt subunităţi – din batalioanele plecate în pline de bucurie şi fericire şi, de asemenea, să se bucure în
arme ale camarazilor lor. n teatru – rămase în ţară, care s-au organizat pentru instruire, linişte de sărbătoarea noastră creştină. n
62 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 63

O nouă provocare Cumpăna dintre ani,

sub cerul înstelat
al Afganistanului
Batalionul 20 Infanterie „Scorpionii Negri" se află la cea de-a doua mare Am trecut în noul an departe de ţară şi de cei dragi. Sărbătorile în teatrul de
provocare pentru unitate, după misiunea „Antica Babilonia“ – Irak, din anul operaţii din Afganistan nu sunt acele zile de sărbătoare pe care le ştim de acasă,
2005. Unitatea comandată de locotenent-colonelul Claudiu Sava, locţiitor al cu forfota din magazine, cu agitaţia de pe străzi, şi care ne făceau pe noi să ne
comandantului de batalion pe timpul misiunii din Irak în 2005, a primit vizita bucurăm alături de cei dragi. Acea forfotă uşor agasantă acasă, dar care
în Camp Apache, a comenzii Elementului de Comandă, Control şi Stat Major – acum ne lipseşte atât de mult!
Combined Team Zabul, respectiv comandantul Combined Team Zabul,
Plutonier-adjutant Mihai OANE
colonelul James Blakburn Jr. şi colonelul Viorel Albăstroiu, noul locţiitor Foto: Mihai Oane
al comandantului Combined Team Zabul.
ment, deoarece aici ora locală este cu două ore şi jumăta-
Maior Oliver ANGHEL

S peranţa că noul an care tocmai a sosit va fi mult
mai bun decât cel care a trecut ne dă puterea de
a merge mai departe, cu fruntea sus, aşa cum ne
stă bine nouă, militarilor. Nici în această perioadă misiu-
nile nu au fost neglijate şi mulţi dintre colegii noştri din
te în avans faţă de cea din ţară. La ora 2.30, ora
Afganistanului, gândurile noastre s-au îndreptat spre
familiile şi prietenii noştri. Priveam spre cer şi ne gân-
deam că şi ei fac acelaşi lucru, numai că ei admirau spec-
tacolul artificiilor, în timp ce noi aveam deasupra doar
cadrul Elementului de Comandă, Control şi Stat Major – stelele de pe cerul afgan.
În timpul întâlnirii,
comandantul
Batalionului 20
Infanterie "Scorpionii Negri" a
prezentat o informare cu capabili-
Combined Team Zabul, precum şi din Batalionul 812
Infanterie "Şoimii Carpaţilor" din Bistriţa şi din
Batalionul 20 Infanterie "Scorpionii Negri" din Craiova le-
au executat în totalitate şi fără probleme, astfel încât la
trecerea dintre ani ne-am bucurat cu toţii şi am ciocnit
După sărbătorirea evenimentului, fiecare dintre noi a
intrat în camerele de odihnă, şi-a deschis laptopul perso-
nal şi, timp îndelungat, până spre dimineaţă, am "vorbit"
pe Internet cu cei dragi. Suntem siguri că şi familiile
noastre, ale celor plecaţi în teatrele de operaţii, s-au
tăţile de acţiune ale unităţii, pre- un pahar de şampanie – desigur, fără alcool – urându-ne bucurat la trecerea dintre ani, la fel cum suntem siguri
cum şi misiunile ce urmează a fi "La mulţi ani!" şi dorindu-ne să revenim cu toţii sănătoşi că primul lor gând a fost pentru cei aflaţi departe de
executate în perioada imediat acasă. casă. Cumpăna dintre ani este un moment festiv pentru
următoare. La ora când noi deja sărbătoream intrarea în noul an, fiecare, dar noi, militarii aflaţi în misiune, trebuie să ne
După prezentarea comandan- familiile noastre încă se pregăteau pentru fericitul eveni- facem datoria pe deplin. n
tului de batalion, comandantul
Combined Team Zabul a făcut
câteva precizări referitoare la
scopul pentru care forţele aliate
sunt prezente în această regiune,
şi anume desfăşurarea şi executa-
rea misiunilor în sprijinul popula-
ţiei locale afgane pentru a reuşi
câştigarea încrederii acesteia în
acţiunile noastre. “Scopul final al
misiunilor noastre aici este de a
reda Afganistanului securitatea şi
stabilitatea pentru o societate
de Comandă, Control şi Stat Major – Combined Team
democratică" - a precizat colonelul James Blakburn Jr.
Zabul au vizitat Echipa de Consiliere şi Legătură de
De asemenea, locţiitorul comandantului Combined
tip Garnizoană din Qalat, comandată de maiorul Ionel
Team Zabul, colonelul Viorel Albăstroiu, l-a asigurat
Hamza, precum şi Echipa de Consiliere şi Legătură de
pe colonelul James Blakburn că: "militarii craioveni
tip batalion nr. 1 – rotaţia a III-a, comandată de loco-
sunt pregătiţi pentru misiune şi că principalul obiec-
tenent-colonelul Relu Neguţ. Cei doi comandanţi au
tiv este acela de a acţiona în cadrul mandatului pen-
prezentat programul de instruire şi pregătire a unită-
tru poporul afgan".
ţilor militare afgane pe care le consiliază, dotarea cu
După întâlnirea de la Batalionul 20 Infanterie
tehnică şi încadrarea cu personalul desemnat să men-
"Scorpionii Negri", colonelul Viorel Albăstroiu,
torizeze activităţile de instruire, precum şi obiectivele
împreună cu echipa română din cadrul Elementului
pentru perioada următoare. n
64 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 65

Sărbătorile de Iarnă reprezintă bunul cel mai de preţ al

comunităţii. La un ceai tradiţional
în mijlocul populaţiei afgane oferit de bătrâni, ei au avut răgazul

să spună ce greutăţi întâmpină în a-şi
duce traiul şi a le oferi copiilor cele
de trebuinţă, dorind să le mulţumeas-
că în felul lor pentru ceea ce au făcut
pentru ei. De asemenea, au discutat
şi alte probleme ale comunităţii, cum
ar fi realizarea unei pompe de apă la
Măcinat de mai bine de un sfert de secol de războaie, Afganistanul, sprijinit de moscheea satului, care ar fi în benefi-
Coaliţia internaţională, încearcă să revină la o stare de normalitate. La efortul ciul întregii comunităţi.
Coaliţiei internaţionale participă şi militarii contingentului românesc dislocat A doua echipă românească CIMIC
din cadrul Combined Team Zabul,
în provincia Zabul, din sudul Afganistanului. echipa Batalionului 20 Infanterie
"Scorpionii Negri", condusă de loco-
tenentul Dumitru Alin, a avut ca
Maior Oliver ANGHEL obiectiv deplasarea în localităţile Haji
Foto: Cristian Surugiu Abdolsattar Kalay şi Fateh Shela.
Această echipă a fost însoţită de mili-
tari din cadrul Armatei Naţionale şcolare şi jucării populaţiei şi copiilor marginea comunicaţiilor şi a achizi-
sau din hărţile care nu îţi pot stabili decât detaliile milita- Afgane şi de reprezentanţi ai din zonă, după ce au fost identificate ţionării de materiale şi alimente care
Se spune că mai mult decât zâmbetul unui

copil nimic nu este mai valoros pe lume. Şi
înclin să cred aceste cuvinte. Probabil că
nici echipa CIMIC a Batalionului 812 Infanterie "Şoimii
Carpaţilor", condusă de căpitanul Adrian Coman, nu a
re, cum ar fi coordonatele locului de desfăşurare sau căile
de comunicaţie, dar felul oamenilor pe care îi vei întălni,
modul lor de percepţie a prezenţei tale acolo este o enig-
mă… Şi atunci te întrebi cum să faci ceva pentru ei care
să îi ajute sau să îi bucure, să le mai descreţească frunţile
Guvernului Republicii Islamice din
Afganistan. Scopul vizitei a fost acela
de a se întâlni cu liderii localităţilor
şi de a discuta problemele cu care
aceste mici aşezări se confruntă. La
nevoile locuitorilor cu prilejul unei
"shura" (adunări a bătrânilor), des-
făşurată la sfîrşitul lunii noiembrie.
Comandantul patrulei, căpitanul
Stoica Claudiu, împreună cu locţiito-
vor asigura o parte din lipsurile local-
nicilor, materiale ce vor fi distribuite
de militarii Kandakului 5 ANA cu
ocazia următoarelor întâlniri cu lide-
rii locali.
crezut în aceste cuvinte, dar felul cum au fost ei întâmpi- lor aspre şi bătătorite de clima dură şi neprietenoasă care final, militarii români au oferit arti- rul comandantului Kandakului 5, În astfel de misiuni se duce o alt-
naţi în localitatea Mahammad Afyal, districtul Shahjoy, stăpâneşte aceste ţinuturi parcă rupte de civilizaţie. Pe tot cole de îmbrăcăminte de iarnă, încăl- maiorul Qand Agha şi bătrânii satu- fel de luptă, o luptă pentru câştigarea
din nordul provinciei Zabul, le-a schimbat cu totul opinii- cuprinsul acestei ţări oamenii par învinşi de prezent, de ţăminte pentru copii şi aparate de lui, au discutat despre nevoile strin- încrederii fiecărui membru al comu-
le despre aceste locuri aride şi sărace, cum mai greu îţi situaţia lor nesigură, cu pericole ce pândesc la tot pasul, radio. gente ale populaţiei, înlocuind glasul nităţii, iar pentru a-i convinge despre
poţi închipui. dar cu toate acestea, când priveşti mai atent în adâncul A treia echipă a contingentului armelor cu glasul raţiunii. În acest intenţiile tale bune de a veni în spri-
Ca orice fel de misiune pe care eşti desemnat să o privirii lor, îţi dai seama că totuşi ei iubesc viaţa, la fel ca românesc, formată din militari ai timp, sanitarul echipei, plt.adj. jinul lor, ai nevoie de diplomaţie şi
îndeplineşti, nici acţiunile de cooperare civil-militare nu noi toţi. detaşamentului OMLT nr. 1 tip bata- Pietroşeanu Cristian, împreună cu mult tact, într-o lume cu obiceiuri
sunt deloc uşoare. Te pregăteşti până la amănunt, încerci Echipa CIMIC din cadrul Batalionului 812 Infanterie lion, rotaţia a-III-a, au planificat şi sanitarul Kandakului 5, au executat diferite. Aici, în mijlocul populaţiei
să îţi controlezi emoţiile, stabileşti orice detaliu înainte de "Şoimii Carpaţilor" a identificat cu două luni în urmă un organizat de Crăciun o misiune ad-hoc, la solicitatrea populatiei, un civile, se poate câştiga acest conflict
a pleca într-o zonă pe care o şti doar din ordinele primite proiect ce ar fi îmbunătăţit spiritual viaţa acestei mici "humanitarian aid drop" într-o consult medical, un prilej bun de a dur, la nivelul omului de rând, greu
comunităţi. Amplasarea suburbie a oraşului Qalat. Misiunea a acorda primul ajutor pentru cazurile încercat de-a lungul timpului (să nu
unui panou solar de elec- fost executată în cooperare cu milita- de urgenţă şi de a îndruma pe cei uităm că pe aceste meleaguri se duc
tricitate pentru conectarea rii Kandakului (Batalionului) 5 logis- suferinzi de afecţiuni cronice să războaie de aproape 30 de ani), se
localităţii la energie electri- tic / Brigada 2 ANA (Armata meargă la spitalele din zonă pentru poate "negocia" soarta activităţilor
că, şi în special pentru Naţională Afgană), unitate care este îngrijiri medicale de specialitate. insurgente, aici, în interiorul aglome-
moscheea comunităţii. mentorizată de militarii români. În În urma acestei întâlniri a fost rărilor urbane, unde militarii din for-
Proiectul a fost demarat acest colţ uitat de civilizaţie, cartierul evaluată situaţia existentă în localita- ţele Coaliţiei desfăşoară acţiunile
imediat ce au fost aprobate Herzari, situat în partea de NE a ora- te, prin contactele directe, pe care militare. De cele mai multe ori este
fondurile necesare realiză- şului Qalat, numit şi Oraşul Vechi, comanda OMLT şi a Kandakului 5 din mai bine să câştigi încrederea popu-
rii acestuia, fondurile fiind trăiesc aproape 900 de familii, în Brigada 2 ANA le-a avut în rândul laţiei, decât să anihilezi obiective
susţinute de partenerul majoritatea lor sărace, ducându-şi populaţiei, iar obiectivul propus a insurgente, care de regulă produc şi
american. Proiectul a fost traiul de azi pe mâine, loc propice fost atins: au fost identificate necesi- pagube colaterale.
început şi finalizat de mili- forţelor militare insurgente să-şi des- tăţile populaţiei, necesităţi care vor Prin acţiunile pe care militarii
tarii români şi cu sprijinul făşoare activităţile de pregătire a face obiectul unor proiecte de inves- români le desfăşoară în comun cu
îndeaproape al guvernato- activităţilor teroriste şi racolare de tiţii. Pentru demararea acestor pro- militarii armatei afgane, aceştia con-
rului local, Abdul Qayoum. personal. iecte, comandantul echipei româ- tribuie la creşterea pozitivă a încre-
Sosirea militarilor Numărul mare de copii care sufe- neşti, lt.col. Relu Sorinel Neguţ, şi derii populaţiei locale în acţiunile
români în acest mic sat a ră de pe urma acestui conflict de căpitanul David Bogdan, ofiţerul res- desfăşurate de forţele Coaliţiei, şi de
fost o surpriză plăcută. uzură, în plin proces de desfăşurare, ponsabil cu activitatea CIMIC, au asemenea în creşterea legitimităţii
Aceştia au fost întâmpinaţi face din această parte a oraşului un întocmit şi înaintat partenerilor din acţiunilor reprezentaţilor Guvernului
cu o bucurie nedisimulată colţ de suferinţă greu de imaginat. coaliţie documentaţia necesară în Republicii Islamice în Afganistan, asi-
de bătrânii satului, care în Această misiune a avut drept vederea construirii unui dispensar, gurând astfel tranziţia de la o societa-
filozofia de viaţă a poporu- obiectiv distribuirea de îmbrăcămin- achiziţionării unor servicii de salubri- te măcinată de conflicte, la o societa-
lui afgan, alături de copii te, încălţăminte, alimente, rechizite zare a şanţurilor colectoare de pe te democratică. n
66 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 67

Generalul David H.Petraeus, dinar al forţe-

lor româneşti
comandantul ISAF, în vizită din Afganistan,

şi în mod spe-
cial al celor
din provincia
la „Scorpioni“ Zabul. Este o

onoare să lupt
alături de voi.
Toţi românii
ar trebui să fie
mândri de tru-
pele lor ce
luptă în
În această săptămână, militarii români aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan Afganistan“.
au primit vizita celui mai înalt oficial militar din Afganistan – comandantul Programul
inspecţiei a
general al Forţei Internaţionale de Asistenţă şi Securitate, generalul cu patru continuat cu
stele, David Howell Petraeus. Acesta s-a aflat la prima vizită în regiune de când vizitarea a
două obiective
a preluat comanda ISAF, în luna iunie 2010, atunci când l-a înlocuit la comandă din capitala
pe generalul Stanley McCrystal. provinciei
În Camp Lagman, generalul David vind preluarea responsabilităţilor de Zabul, oraşul Qalat, acolo unde se
Petraeus a participat la un briefing cu securitate din provincie în viitor. Pe află sediul Centrului de Coordonare a
Maior Oliver ANGHEL toţi factorii de decizie ai forţelor de parcursul dezbaterii, colonelul Viorel Operaţiilor din provincia Zabul, pre-
Foto: Cristian Surugiu Albăstroiu a prezentat cum şi Centrul de Instruire
comandantului ISAF struc- Provincială a poliţiei afgane din
Comandamentului Regional de Sud, generalul-maior tura de forţe a contingentu- regiune. La finalul acestei vizite,
G eneralul Petraeus a efectuat o vizită în zona de

operaţii de sud din Afganistan, luni, 17 ianua-
rie, obiectivul principal fiind de a inspecta
regiunea coordonată de Comandamentul Regional de Sud
de la Kandahar, ce are în responsabilitate şi provincia
James Terry.
La sosirea în Camp Lagman, cei doi înalţi oficiali mili-
tari au fost întâmpinaţi de locţiitorul comandantului
Combined Team Zabul pentru operaţii NATO şi coman-
dant al contingentului românesc dislocat în provincia
lui românesc din provincia
Zabul şi misiunile pe care
militarii români şi ameri-
cani din cadrul Combined
Team Zabul le-au executat
generalul David Petraeus a susţinut o
conferinţă de presă pentru presa
locală afgană, unde a prezentat rolul
forţelor de Coaliţie din provincie,
cooperarea forţelor internaţionale cu
Zabul, unde se află dislocat contingentul românesc din Zabul, colonelul Viorel Albăstroiu, împreună cu toţi în parteneriat cu forţele de forţele naţionale de securitate din
cadrul Combined Team Zabul. Generalul David Petraeus a comandanţii militari români şi americani ce conduc unită- securitate afgane. provincie, declarându-se optimist în
fost însoţit, pe timpul inspecţiei, de comandantul ţile din provincia Zabul. La finalul briefingului de privinţa procesului de tranziţie pri-
informare al comenzii vind transferul responsabilităţilor din
Combined Team Zabul, provincie, de la forţele ISAF către for-
generalul american David H. ţele de securitate afgane. n
Petraeus a
apreciat în
mod deosebit
efortul
Armatei
Române prin
suplimentarea
forţelor româ-
neşti cu încă
Coaliţie din provincia Zabul, unde un batalion de manevră
colonelul Viorel Albăstroiu şi staff-ul în provincie, sporind
Combined Team Zabul i-au prezentat astfel efortul comun al
situaţia de securitate actuală din pro- Coaliţiei privind tranzi-
vincie, evoluţia acesteia de la prelua- ţia cât mai rapidă a
rea responsabilităţilor de către societăţii afgane către o
Combined Team Zabul de la mijlocul societate democratică.
anului trecut şi până în prezent. De În Cartea de Onoare
asemenea, generalul american a dorit a contingentului româ-
să cunoască şi situaţia forţelor de nesc, generalul ameri-
securitate a forţelor afgane din regiu- can David Petraeus a
ne, modul de cooperare cu forţele menţionat: „Mulţumesc
Coaliţiei şi progresele acestora pri- pentru efortul extraor-
68 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 69

Vizită de documentare Credinţă şi onoare

a Statului Major General
în provincia Zabul Nu demult, în mass-media din România era publicat un articol referitor la un
sondaj de opinie privind încrederea românilor în principalele instituţii ale statului
român. Nu a fost o surpriză pentru mine să constat că primele două instituţii
din România în care românii au cea mai mare încredere sunt Biserica şi
Generalul de brigadă Liviu Şerban, şeful Direcţiei Planificare Strategică din Armata Română.
Statul Major General, alături de comandorul Costel Avrămescu, comandantul
Centrului de Conducere Operaţională, au efectuat o vizită, miercuri, 26 ianuarie Maior Oliver ANGHEL
anul curent, contingentului românesc din cadrul Combined Team Zabul dislocat
în provincia Zabul, Afganistan. Scopul vizitei a fost acela de informare şi duminică la serviciul religios, şi nu numai, îşi doresc mai
documentare despre modul cum militarii români dislocaţi în teatrul de operaţii

din Afganistan îşi execută misiunile încredinţate. B iserica este cea pe care întotdeauna românii au
apreciat-o foarte mult, aceasta oferindu-le cre-
dinţa în Dumnezeu şi liniştea sufletească, iar
Armata Română reprezintă cea mai solidă instituţie, încre-
dere demonstrată prin seriozitatea ei, prin modul de orga-
presus de orice să izbândească, să reuşească, să facă totul
cât mai bine.
Prin izbăvirea sufletească pe care doar credinţa în
Dumnezeu ţi-o poate oferi, tu, militarul român, eşti con-
vins că vei reuşi şi vei lăsa în urma ta ceva ce poate fi
nizare, prin liderii ei devotaţi poporului român, prin remarcat şi poate dăinui pe vecie.
Maior Oliver ANGHEL hotărârea şi determinarea cu care reprezentanţii ei îşi De ce credinţă şi onoare? Credinţa în Dumnezeu îl
Foto: Cristian Surugiu îndeplinesc misiunile lor, atât în teatrele de operaţii, cât determină pe militarul aflat la datorie în teatrul de opera-
şi în misiunile din ţară unde participă în sprijinul popula- ţii din Afganistan sau la el acasă, să îşi execute misiunile
ţiei pe timpul calamităţilor, fie vară, fie iarnă, la misiuni cu responsabilitate, deoarece credinţa te face mai bun,
În prima parte a zilei, generalul

român a vizitat mai multe baze
de operaţii înaintate din provin-
cia Zabul, acolo unde sunt încartiruiţi milita-
rii din cele două batalioane de manevră, res-
de salvare-evacuare şi sprijin medical, oferindu-le cetăţe-
nilor României, în slujba căruia se află Armata Română,
siguranţă şi respect.
Cele două instituţii acţionează împreună, atât în con-
mai respectuos, mai plin de compasiune faţă de semenul
tău. Misiunile umanitare şi sprijin medical, proiectele de
dezvoltare a infrastructurii ce vin în sprijinul poporului
afgan se fac cu suflet şi speranţa că acţiunea ta este bene-
pectiv Batalionul 20 Infanterie "Scorpionii ştiinţa neamului românesc, cât şi în misiunile pe care fică şi va aduce un dram de bucurie în mijlocul comunită-
Negri" şi Batalionul 26 Infanterie "Scorpionii România şi le-a asumat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. ţilor în care acţionezi.
Roşii", precum şi campuri unde se află mili- Aici, la mii de kilometri distanţă de casă, într-o ţară măci- Onoarea de a fi militar, reprezentând Armata Română
tarii români din cadrul echipelor de consilie- nată de războaie, aici, unde trecutul nu vrea să te pără- în aceste ţinuturi uitate de timp, trebuie să caracterizeze
re, legătură şi mentorizare, echipe ce instru-
sească, unde istoria încă îşi caută destinul ei, destinul fiecare militar român aflat la datorie.
iesc şi consiliează structuri militare din
unui popor războinic, ce nu oboseşte niciodată în a-şi Eu cred că nu este întâmplător că încă o dată cele
armata naţională afgană.
Pe parcursul vizitei, generalul de brigadă căuta identitatea proprie, aici, Biserica Ortodoxă Română două instituţii sunt cele mai apreciate de cetăţenii
Liviu Şerban a primit invitaţia generalului este alături de slujitorii ei. României. Şi sunt convins că şi la următoarele sondaje de
maior Said Jamaludin, comandantul Brigăzii Capela militară a FOB Lagman, provincia Zabul, a opinie pe care le voi citi voi vedea aceleaşi instituţii la loc
2 ANA (Armata Naţională Afgană), unitate devenit neîncăpătoare în dimineaţa zilei de 20 februarie, de frunte: Biserica şi Armata Română. n
aflată în garnizoana Qalat, de a vedea sediul atunci când preotul militar din cadrul
Centrului de operaţii militare din provincia Zabul, structu- ciul populaţiei şi societăţii afgane din sudul Afganistanului. Batalionului 20 Infanterie „Scorpionii
ră ce coordonează misiunile armatei afgane din această La finalul zilei, comandantul contingentului românesc Negri”, Florin Mihalcea, a oficiat slujba
regiune, în parteneriat cu armata română şi armata ameri- din provincia Zabul şi locţiitor al comandantului Combined de duminică pentru militarii românii
cană. Generalul-maior Said Jamaludin a mulţumit oaspete- Team Zabul pentru operaţii NATO, colonelul Viorel
încartiruiţi în această bază. Preotul
lui român declarând că: "sprijinul oferit de militarii Albăstroiu, a prezentat o informare de ansamblu a activită-
Mihalcea a oferit militarilor români liniş-
Armatei Române unităţilor militare din cadrul Brigăzii 2 ţilor militarilor români din regiune, precum şi misiunile şi
ANA este esenţial pentru pregătirea militarilor noştri, operaţiile viitoare ce se vor executa în parteneriat cu mili- tea sufletească de care aceştia aveau
având personal convingerea că instruirea pe care aceştia o tarii americani, şi misiunile de consiliere, pregătire şi men- nevoie. Cuvintele lui Dumnezeu auzite în
primesc de la militarii dumneavoastră este excelentă, aceas- torizare a unităţilor afgane din regiune. timpul slujbei au avut darul de a ne
ta contribuind decisiv la preluarea cât mai rapidă de către Delegaţia Statului Major General a apreciat efortul mili- îmbărbăta, fiind convinşi că acolo sus,
forţele de securitate afgane a responsabilităţilor de securi- tarilor români în îndeplinirea cu succes a misiunii alături cineva ne călăuzeşte paşii şi în acelaşi
tate din provincia Zabul. Vă mulţumim pentru tot ceea ce de partenerii din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul timp ne apreciază determinarea pe care
faceţi în provincia Zabul pentru poporul şi armata afgană." operaţiei ISAF, generalul de brigadă Liviu Şerban decla- noi o dovedim în toate acţiunile noastre.
De la sediul armatei afgane, delegaţia română s-a depla- rând: "Sunt onorat că am avut posibilitatea să mă conving Se spune că cel care merge în numele
sat la centrul ADT (Agribusiness Development Team), acolo la faţa locului de profesionalismul şi dăruirea voastră şi să
lui Dumnezeu are toate şansele de izbân-
unde şeful echipei de dezvoltare agricolă pentru provincia înţeleg mai bine realitatea şi nevoile de viitor. Vă felicit sin-
dă în toate demersurile pe care le va
Zabul, colonelul american Mark Lumpkin, a susţinut o pre- cer pentru ceea ce aţi realizat până în prezent şi vă doresc
zentare despre rolul şi implicaţiile proiectelor de recons- mult succes în continuare, asigurându-vă de tot sprijinul şi întreprinde în folosul lui sau al semeni-
trucţie şi dezvoltare, proiecte ce sunt dezvoltate în benefi- susţinerea din partea Statului Major General." n lor săi, iar militarii români prezenţi
70 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 71

BATALIONUL 1-4 BATALIONUL 1-4
Batalionul de Infanterie 1-4 să îşi dubleze contribuţia la războiul din Afganistan, prin
lasă ca moştenire adăugarea unui alt batalion de infanterie la rotaţiile lor

din ultimii patru ani. Forţele române au dezvoltat patru
Echipe Operaţionale de Mentorizare şi de Legătură care,
în momentul de faţă, lucrează alături de forţele Armatei
lucrul în echipă Naţionale Afgane pentru a asigura securitatea poporului

afgan. Aceste echipe predau, antrenează şi oferă sprijin
pentru dezvoltarea unei forţe ANA autosuficiente şi profe-
sioniste. Mult din această independenţă crescută poate fi
atribuită parteneriatului cu soldaţii din Batalionul 1-4.
Diaz a spus că atunci când este vorba despre trupele
sale şi cele ale forţelor române, chiar nu există nicio dife-
renţă. De la început, plutoanele Batalionului 1-4 au ope-
rat alături de forţele române împărţind comanda şi con-
trolul fiecărei misiuni. Diaz a spus, de asemenea, că una
După patru ani de desfăşurări de trupe pe perioade de câte şase luni, soldaţii dintre cele mai mari realizări obţinute de Batalionul 1-4
este relaţia construită între forţele Statelor Unite şi cele
Batalionului I, Regimentul 4 Infanterie din armata americană şi-au încheiat ale României.
misiunea în Afganistan. În timp ce Batalionul 1-4 îşi reorientează efortul asupra "Vreau ca ei (soldaţii Batalionului 1-4 - n. trad.) să
plece de aici ştiind că au făcut parte din ceva special, că
rolului principal ca forţe în opoziţie prin contribuţia lor i-au împuternicit pe parteneri; nu
pentru unităţi pregătite să se numai pe români, ci şi pe afgani", a mai spus Diaz.
Această moştenire a cooperării şi lucrului în echipă pe
reîntoarcă la Centrul de Pregătire care o lasă în urmă soldaţii Batalionului 1-4 este ceea ce
Multinaţională Comună din Diaz speră să fie păstrată ca amintire. Acest concept de
parteneriat, consideră Diaz, va fi transmis şi încurajat de
Hohenfels, Germania, fraţii lor către soldaţii săi către alţi parteneri, în măsură a se dez-
români din Zabul s-au implicat mai volta şi a deveni lideri de-a lungul carierei lor militare. n Foto: Specialist Grenier
puternic şi mai activ în misiunea

din Afganistan.
Sergent Jerry WILSON

Traducere şi adaptare: maior Oliver ANGHEL
C onform celor spuse de locotenent-colone-

lul Eliud Diaz, locţiitorul TF (Grupare de
Forţe) Hawks, parteneriatul a început în
2006, cu un grup de forţe român, de mărimea unui
batalion, şi cu un contingent al Statelor Unite, de
mărimea unei companii. În timp, unitatea 1-4 infan-
terie şi-a intensificat rolul, mărind efectivele şi for-
ţele de sprijin.
"Această misiune care acoperă o perioadă de
patru ani a crescut foarte mult capacităţile omologi-
lor români", a spus Diaz. "I-a încurajat la un nivel
strategic mai ridicat, până la punctul în care şi-au
dorit să angajeze mai multe forţe pentru misiune. A
fost o plăcere pentru noi să împărţim această expe-
rienţă cu românii, ei au parcurs un drum lung în
capacitatea lor de a opera independent", a mai
adăugat Diaz.
Forţele române şi-au asumat un rol de conduce-
re mai mare în cadrul misiunii ISAF, cu unul dintre
batalioanele române servind ca principal efort pen-
tru forţele ISAF în provincia Zabul. De fapt, forţele
Foto: Specialist Grenier române sunt singurele forţe cărora NATO le-a cerut
Foto: Cpt. Timothy A. Dudley
72 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 73

BATALIONUL 811 INFANTERIE BATALIONUL 811 INFANTERIE
"Dragonii Transilvani" unde "inamicul perfid" este foarte

bine dotat, iar situaţiile la limită au
reprezentate de Batalionul 811
Manevră "Dragonii Transilvani",
s-au întors acasă vizat în nenumărate rânduri siguran-

ţa fizică a militarilor clujeni aflaţi în
deşert. Acel deşert care, şi în acest
an, şi-a cerut tributul: în octombrie,
Batalionul 812 Manevră "Şoimii
Carpaţilor" (aflaţi încă în Afganistan),
Echipele Operaţionale de Consiliere şi
Legătură (OMLT) tip Batalion nr. 1 şi
doi militari români – sublocotenentul nr. 2, OMLT tip Garnizoană, OMLT tip
post-mortem Marius Florin Sfecheş şi Batalion de Sprijin de Luptă.
În cazarma de pe Dealul Florilor din Dej a avut loc joi, 23 noiembrie,

ceremonialul de repatriere din teatrul de operaţii Afganistan a militarilor
din Batalionul 811 Manevră "Dragonii Transilvani".

Foto: Emil Moritz
La ceremonial au fost prezenţi şeful

Statului Major al Forţelor
Terestre, generalul-locotenent dr.
Dan Ghica-Radu, locţiitorul
şefului Statului Major General pentru operaţii şi
altele, în total un număr de peste 5
400 de misiuni, majoritatea dintre
acestea fiind executate în comun cu
forţele de securitate afgane.
"Dragonii" şi-au îndeplinit cu succes
instrucţie, generalul-maior dr. Valeriu Nicuţ, misiunea asumată, fiind apreciaţi atât
comandantul Diviziei 4 Infanterie "Gemina", de partenerii americani, cât şi de sublocotenent post-mortem Cristian Efectivele româneşti în Afganistan au
generalul de brigadă dr. Avram Cătănici, Petru Filipau – au murit în urma unui totalizat peste 1 400 ofiţeri, maiştri
comandantul Garnizoanei Dej, generalul de bri- atac cu dispozitiv militari şi subofiţeri. Este pentru
gadă Ioan Mureşan, comandantul Brigăzii 81 exploziv improvi- prima dată când o mare unitate din
Mecanizată, generalul de brigadă dr. Petre Dan zat asupra vehicu- cadrul Forţelor Terestre Române, res-
Grecu, comandantul contingentului naţional şi lului Humvee în pectiv Brigada 81 Mecanizată, a gene-
locţiitor al comandantului Combined Team care se aflau. Ei rat un modul românesc din cadrul
Zabul pentru Operaţii NATO, colonelul Dorin făceau parte din unui comandament multinaţional
Blaiu, comandantul Batalionului 811 Manevră Batalionul 812 întrunit, alături de principalele forţe
"Dragonii Transilvani", colonelul Ioan-Marian Manevră "Şoimii de manevră - Batalioanele 811 şi 812
Cristurean, invitaţi din Ministerul Apărării Carpaţilor", din Manevră.
Naţionale, administraţia publică locală şi jude- Bistriţa, şi s-au Batalionul 811 Infanterie este
tea prilejuită de eveniment, unul dintre mesajele de încu-
ţeană, reprezentanţi ai instituţiilor dejene, militari activi aflat în teatru în prima unitate din Armata României
rajare a fost: "Mergeţi cu bine şi va întoarceţi cu bine!"
şi în rezervă şi, mai ales, familiile, rudele şi prietenii mili- acelaşi timp cu care a fost dislocată într-un teatru de
Joi, toţi militarii dejeni au raportat: "Misiune îndeplini-
tarilor sosiţi de pe meleagurile afgane. Serviciul religios a militarii dejeni. operaţii asiatic. A participat la misiu-
tă!". Toţi s-au întors cu bine acasă. Miltarii au desfăşurat
fost oficiat în prezenţa PS Episcop Vasile Someşanul. Structurile nea "Antica Babilonia" în Irak pentru
în Afganistan, în provincia Zabul, misiuni de protecţie a
În luna mai a acestui an, când cei peste 600 de militari subordonate prima dată în anul 2003, iar pe cea
forţei, misiuni de patrulare pe autostradă, posturi de
au plecat în teatrul de operaţii din Afganistan, la festivita- Combined Team de-a doua a executat-o timp de şase
observare, misiuni CIMIC, escortă VIP, escortă convoi şi
Zabul sunt formate luni, în perioada 2006 şi 2007. Un
din contingentul număr însemnat de ofiţeri şi subofi-
conducerea Ministerului Apărării naţional românesc şi forţele america- ţeri şi-au perfecţionat pregătirea pro-
Naţionale. ne, specializate în operaţii de contra- fesională prin cursuri în SUA,
"În urmă cu şapte luni, pe acest insurgenţă. Forţele româneşti sunt Canada, Olanda, Norvegia şi Cehia. n
platou, promiteam că ne vom
îndeplini misiunea şi că ne vom
întoarce acasă în siguranţă.
Deviza batalionului nostru,
«Soarta îi favorizează pe cei
curajoşi», se dovedeşte şi acum
adevărată", spunea comandantul
batalionului, colonelul Marian
Cristurean, în discursul său,
amintind că Afganistanul este
descris, în genere, ca fiind un
"loc al lacrimilor şi suferinţelor",
74 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 75

BATALIONUL 812 INFANTERIE OPERATIONAL MENTORING AND LIAISON TEAM
"Şoimii Carpaţilor" S-a efectuat rotirea

au predat ştafeta detaşamentelor OMLT
în Afganistan tip batalion în Afganistan
Ceremonia transferului de autoritate dintre Batalionul 812 Infanterie
"Şoimii Carpaţilor" din Bistriţa, comandat de locotenent-colonelul Cornel Scurt, Ceremonia transferului de autoritate dintre
şi Batalionul 26 Infanterie "Scorpionii Roşii" din Craiova, comandat de locotenent detaşamentul OMLT (Operational Mentoring and
- colonelul Dan Ionescu, s-a desfăşurat vineri, 4 februarie, în Camp Bullard Liaison Team), tip batalion, rotaţia a III-a,
din provincia Zabul, Afganistan. comandat de locotenent-colonelul Sorinel-Relu
Neguţ şi detaşamentul OMLT, tip batalion,
Maior Oliver ANGHEL rotaţia a IV-a, comandat de locotenent-
Foto: Plutonier-adjutant Mihai Oane colonelul Corneliu Vişan, a avut loc în data
nii cu succes. Doresc să mulţumesc tuturor partenerilor de 10 februarie în Camp Apache, din provincia
La festivitate au participat comandorul Costel

Avrămescu, comandantul Centrului de
Conducere Operaţională, şi colonelul Viorel
Albăstroiu, locţiitorul comandantului Combined Team
Zabul pentru operaţii NATO, iar din partea armatei ameri-
noştri din Coaliţia internaţională pentru spijinul de încre-
dere acordat forţelor româneşti pe timpul executării
misiunii, precum şi autorităţilor locale din provincie,
deoarece fără suportul dumneavoastră militarii români nu
şi-ar fi îndeplinit misiunea la cel mai înalt nivel. <Şoimii
Zabul, Afganistan.
Maior Oliver ANGHEL

Foto: Mihai Oane
cane a fost prezent la eveniment locotenent-colonelul Carpaţilor> se vor întoarce în ţară plini de glorie, onoare
Omar Jones, comandantul Batalionului 2-2/ Regimentul 2 şi demnitate pentru ceea ce au realizat aici. Sunt mândru tului
Cavalerie Stryker. Din partea autorităţilor afgane au parti-
cipat locţiitorul guvernatorului provinciei Zabul, Gulab
Shah Alikhail, şi şeful poliţiei provinciale Zabul, colonelul
Jallani Gholam.
Militarii bistriţeni au predat aria de responsabilitate
de voi şi de ceea ce aţi făcut pentru poporul şi societatea
afgană.
<Scorpionii Roşii> vor avea o sarcină dificilă în înde-
plinirea misiunii încredinţate şi vă doresc din inimă mult
noroc, iar la finalul misiunii dumneavoastră să puteţi afir-
C eremonia transferului de autoritate dintre deta-
şamentul OMLT (Operational Mentoring and
Liaison Team), tip batalion, rotaţia a III-a,
comandat de locotenent-colonelul Sorinel-Relu Neguţ şi
detaşamentul OMLT, tip batalion, rotaţia a IV-a, comandat
Combined
Team Zabul pentru operaţii NATO.
Din partea autorităţilor afgane a participat guvernato-
rul provinciei Zabul, Mohamad Ashraf Nassery, şi şeful
poliţiei provinciale Zabul, colonelul Jallani Gholam. La
din districtul Shajoy, provincia Zabul, către militarii craio- ma cu tărie: <Misiune îndeplinită!".n de locotenent-colonelul Corneliu Vişan, a avut loc în data finalul ceremoniei, colonelul Nicolae Popescu a mulţumit
veni, după şase luni de de 10 februarie, în Camp Apache din provincia Zabul, în numele ministrului apărării naţionale şi a şefului
efort susţinut. Afganistan. Statului Major General, militarilor din detaşamentul
La finalul ceremoniei, Pe OMLT, tip batalion, rotaţia a III-a, pentru determinarea şi
comandorul Costel perioada a profesionalismul dovedite în cele şase luni de misiuni
Avrămescu a mulţumit şase luni de într-o zonă periculoasă şi le-a urat militarilor din cadrul
militarilor bistriţeni, în misiune, cei OMLT, tip batalion, rotaţia a IV-a, mult succes, iar la fina-
numele ministrului apără- aproximativ lul celor şase luni de misiune să raporteze ca şi colegii lor
rii naţionale din România 30 de mili- pe care îi înlocuiesc astăzi: „Misiune îndeplinită!”. n
şi a şefului Statului Major tari din
General, pentru determi- compune-
narea şi profesionalismul rea detaşa-
dovedite în cele şase luni mentului
de misiuni într-o zonă OMLT, tip
periculoasă: batalion,
"Efortul şi rezultatele rotaţia a III-a, au desfăşurat activităţi de instruire şi consi-
la cel mai înalt nivel al liere a militarilor Kandakului (batalion) nr. 5 din cadrul
militarilor români din Brigăzii 2 ANA (Armata Naţională Afgană).
cadrul Batalionului 812 La ceremonie au participat colonelul Nicolae Popescu,
Infanterie <Şoimii reprezentantul Centrului de Conducere Operaţională,
Carpaţilor> din Bistriţa au colonelul James Blackburn, comandantul Combined Team
dus la îndeplinirea misiu- Zabul şi colonelul Viorel Albăstroiu, locţiitorul comandan-
76 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 77

Batalionul 812 infanterie Batalionul 812 infanterie
Din nou acasă diferite faţă de condiţiile de pre- încât am ieşit cu brio din această
gătire şi lipsa familiei a fost ceva misiune.”
diferit de pregătire, pentru că una În alocuţiunea sa, comandantul
este să lipseşti trei săptămâni de Batalionului 812 Manevră „Şoimii
acasă şi alta este să lipseşti şase Carpaţilor”, locotenent-colonelul
luni de zile, chiar dacă comunica- Cornel Scurt, adresa familiilor mulţu-
rea cu familia a fost destul de miri pentru sprijin şi îşi exprima
bună.” Tot la prima misiune într- mândria că a avut sub comandă
un teatru de operaţii a fost şi ser- oameni cum sunt locuitorii Ţării
Ceremonialul de repatriere a militarilor din Batalionul 812 Infanterie gentul Minuţ Ene, care a fost aju- Bistriţei şi Năsăudului, care au făcut
care au acţionat în teatrul de operaţii din Afganistan s-a desfăşurat miercuri, tor comandant de grupă şi top celebru numele zonei în Afganistan,
cover. Din punctul său de vedere, Irak, Angola sau Balcanii de Vest prin
23 februarie, la sediul unităţii din Bistriţa. misiunea din Afganistan a fost faptele de arme ale unor bărbaţi
foarte grea, „cu multe provocări, cărora nu le lipseşte curajul şi devo-
peste care am trecut cu brio. Top tamentul faţă de valorile în care cre-
Colonel Dragoş ANGHELACHE cover implică multă seriozitate, dem. Bărbaţi care s-au aflat şase luni
Foto: Dan Boban
trebuie să avem grijă de armele departe de familie, şase luni în căta-
noastre, să le întreţinem, pentru rea inamicului, şase luni în misiuni
că depindem de ele în război. îndeplinite cu succes (3 000 de
La ceremonial au partici-
pat şeful Statului Major
General, generalul-
maior Ştefan Dănilă, şeful Statului
Major al Forţelor Terestre, generalul
Mi-am dat seama că Afganistanul
este o ţară foarte săracă, cu o
populaţie needucată şi cu familii
numeroase. Dar, în acelaşi timp,
cu credinţe puternice. M-a impre-
misiuni, acoperind o gamă largă de
activităţi, de la misiuni specifice ope-
raţiilor de contrainsurgenţă, până la
cele de escortă şi recunoaştere).
Pentru presa militară, dumnealui a
de brigadă Ariton Ioniţă, comandan- Foto: Daniel Nistor sionat că populaţia afgană oprea prezentat o scurtă concluzie asupra
tul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, maşinile de dimineaţă, la apus, se misiunii: „La acest moment consider
misiunea. În mesajul ministrului s-a
generalul de brigadă Dumitru Scarlat, rugau... chestia asta m-a impresionat, că putem să raportăm: «Misiune înde-
mai arătat că succesul militarilor
comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, credinţa lor.” plinită!». «Şoimii Carpaţilor» s-au
noştri a depins în mare măsură şi de
generalul de brigadă Dan Florin Plutonierul Aurel Mânecan face întors din nou acasă. Din punctul
susţinerea celor veniţi astăzi la cere-
Grecu, reprezentanţii autorităţilor parte din veteranii batalionului, el meu de vedere, cu sarcinile care ne-
monial, aducându-se mulţumiri
locale şi invitaţi ai unităţilor din aflându-se la a şaptea misiune într-un au fost stabilite - îndeplinite.
comandantului batalionului, locote-
cadrul Sistemului Naţional de teatru de operaţii, de această dată ca Momentul decorării Drapelului de
nent-colonelul Cornel Scurt, pe ume-
Apărare din judeţul Bistriţa-Năsăud. şi comandant grupă infanterie. El a luptă este un moment înălţător, este
rii căruia a stat o mare responsabili-
Cu toate că vremea a fost nepriete- participat şi în Bosnia, şi în Irak, şi în – consider eu – semnul recunoaşterii
tate, şi tuturor celor care au slujit
noasă, frigul pătrunzător şi ninsoarea Afganistan. Însă, cum nicio misiune eforturilor pe care militarii
ţara sub Drapelul de luptă al tinerei
abundentă nu i-a oprit pe membrii nu seamănă cu alta, şi aceasta a avut Batalionului 812 le-au depus în cele
Foto: Dan Boban dar prestigioasei unităţi de luptă.
familiilor şi pe prieteni să vină în specificul ei. „A fost o misiune cu un mai fierbinţi locuri de pe glob, iar
Generalul-maior Ştefan Dănilă s-a
număr mare pentru a asista la festivitatea întoarcerii adăugând că misiunile care au revenit celor două bata- grad de periculozitate puţin mai faptul că a fost decorat după această
întâlnit apoi cu membrii familiilor
„Şoimilor Carpaţilor” de pe meleagurile afgane. lioane au fost executate cu maximum de seriozitate, dove- mare decât la celelalte dar, ţinând misiune în teatrul de operaţii
militarilor căzuţi în luptă şi ai celor
Ceremonialul a început cu trecerea formaţiei în revistă dind profesionalismul tuturor militarilor prezenţi în tea- cont de experienţa batalionului acu- Afganistan consider că este, de ase-
răniţi. Ceremonialul s-a încheiat cu
de către şeful Statului Major General, după care coman- trul de operaţii. „Cuvintele de apreciere şi de mulţumire mulată la misiunile anterioare, şi de menea, recunoaşterea modului în
defilarea militarilor reveniţi din
dantul Batalionului 812 Infanterie, locotenent-colonelul venite din partea oficialităţilor politico-militare afgane, pregătirea de care am beneficiat care militarii Batalionului 812 şi-au
misiune.
Cornel Scurt, a ordonat efectuarea apelului solemn. Primii ale liderilor de Coaliţie, precum şi din partea conducerii înainte, nu s-a pus problema, astfel îndeplinit misiunea.” n
După defilare, trei dintre militarii
care au fost strigaţi la apel au fost locotenenţii post-mor- politico-militare a României demonstrează că efortul
sosiţi din misiune au avut amabilita-
tem Marius Florin Sfecheş şi Cristian Petru Filip, la care depus a fost meritoriu, iar decorarea pentru a doua oară
tea să ne spună câteva cuvinte des-
militarii din formaţie au răspuns: „Căzut la datorie”. a Drapelului de luptă al unităţii nu face decât să întăreas-
pre activitatea lor în teatrul de ope-
Pentru plutonierul Vasile Zbâncă şi pentru caporalul că faptul că suntem o forţă credibilă, ajunsă la maturita-
raţii. Sublocotenentul Andreea
Angel Paul Ilovan, camarazii lor au răspuns: „Rănit în tea profesională” - a adăugat locotenent-colonelul Zanc.
Pomian este comandant pluton arun-
luptă”. Şeful Statului Major General, generalul-maior Ştefan
cătoare 120 mm şi a fost la prima sa
Un moment aparte în cadrul ceremonialului l-a consti- Dănilă, s-a adresat familiilor îndurerate ale sublocotenen-
misiune în teatru. Referindu-se la
tuit decorarea Drapelelor de luptă ale Batalioanelor 811 şi ţilor post-mortem Filip şi Sfecheş, şi i-a asigurat că perso-
Afganistan, ea a spus că „este un loc
812 Infanterie care, prin Decret prezidenţial, au primit nalul din Statul Major General este alături de dumnealor
periculos, dar cariera necesită acest
Ordinul Naţional pentru Merit cu însemne pentru militari, şi că cei doi eroi vor rămâne în memoria noastră şi vor fi
sacrificiu. Pentru a avansa şi pentru
în grad de ofiţer, care este al treilea ordin naţional în apreciaţi aşa cum se cuvine. De asemenea, a declarat că
a avea o carieră lungă în armată, în
ierarhia decoraţiilor pe timp de pace şi al patrulea în sunt alături de răniţii din teatrul de operaţii şi de familii-
momentul de faţă este nevoie şi de o
ierarhia decoraţiilor militare pe timp de război. le lor şi speră să revină cât mai curând acasă. În continua-
misiune. Nu credeam că va fi aşa, a
Referindu-se la acest eveniment, comandantul re a dat citire mesajului ministrului apărării naţionale,
fost puţin schimbat faţă de ce a fost
Batalionului 811 Infanterie, locotenent-colonelul Sever Gabriel Oprea, prin care militarii bistriţeni au fost întâm-
în pregătire, dar datorită pregătirii
Zanc, a rememorat emoţia cu care, în urmă cu două luni, pinaţi cu un călduros: „Bine aţi venit acasă!” şi li s-au
bune, am făcut faţă cerinţelor din
a raportat în faţa celor prezenţi: „Misiune îndeplinită!”, adus mulţumiri pentru modul în care şi-au îndeplinit Foto:Daniel Nistor
teatru. Condiţiile de viaţă au fost
78 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 79

Oameni
sub arme
• Performanţa, de la teorie
la practică p. 82
Plutonier-major lucian iriMia
În perioada 15-19 noiembrie 2010, în garnizoana
Focşani s-a desfăşurat concursul „Subofiţerul/
soldatul anului 2010”, etapa pe Statul Major al
Forţelor Terestre. Competiţia urmăreşte să
evidenţieze calităţile individuale ale luptătorului,
specialistului şi liderului militar, capabil să
conducă, să instruiască şi să motiveze personalul
din subordine.
• Din Qalat, Afganistan, a transmis

maistru militar Radu Mureşan p. 84
Maistru militar radu MureŞan
„Bună ziua România, Bună dimineaţa Cluj, Bună
ziua Craiova, Bună ziua Iaşi, Bună seara Timişoara,
din Qalat, Afganistan, are onoarea să vă salute
maistrul militar Radu Mureşan, din cadrul structurii
de relaţii publice a elementului de comandă
control şi stat major Combined Team Zabul.”
Acesta a fost salutul pe care l-am auzit în fiecare
săptămână, timp de aproximativ şase luni, în
a doua parte a anului trecut, în cadrul
corespondenţelor din emisiunile radio ale
armatei, transmise pe posturile de radio teritoriale
şi pe Radio România Actualităţi.
• Acolo, în „gaşca” de soldaţi,

am simţit o echipă p. 87
Colonel Dragoş anGHelaCHe
Asemenea societăţii în care trăim, nici breasla
jurnaliştilor nu este, în întregime, foarte încântată
de instituţia numită Armată. Unii au resentimente
în urma propriilor experienţe cazone, iar alţii pe
baza celor auzite de la „veterani” (folclorul
ostăşesc circulă printre tineri, iar faptele, pentru
mai mult „dramatism”, sunt amplificate o dată
cu lăsarea la vatră).
• Adaptabilitate şi flexibilitate în
pregătirea militarilor afgani p. 90
Plutonier-adjutant Mihai oane
Interviu cu locotenent-colonelul Sorin Neguţ,
comandantul Echipei Operaţionale de Consiliere
şi Legătură nr.1 de tip batalion, rotaţia a III-a.
• Paşii spre succes:

Eleva Diana Bâlc, prima admisă în
clasa a IX-a la Colegiul Militar
Liceal „Mihai Viteazul” p. 92
Daniela filiMon
Profesor Marinela MarinCaŞ
Deciziile ocupă un loc important în viaţa noastră
de zi cu zi, fiind cea mai importantă cheie în
drumul spre succes, aducându-ne bucurie şi
emoţie în viaţă. În loc să trăim povestea altcuiva,
este necesar să ne trăim propria poveste, iar
acest lucru este posibil prin alegerile pe care le
facem, deciziile pe care le luăm. Există alegeri
care ne schimbă viaţa, de asta suntem convinşi
fiecare dintre noi.
OAMENI SUB ARME OAMENI SUB ARME
SuBofiŢerul/SolDatul anului SuBofiŢerul/SolDatul anului
Performanţa, de la teorie psihică la condiţii atmosferice grele, multe. Nu numai eu, ci toţi partici-
la practică de altfel destul de cunoscute acesto-

ra.
Câştigători la categoria „Subofiţe-
rul anului 2010” din Forţele Terestre
Române au fost următorii: locul I –
panţii”, a declarat plutonierul-major
Viorel Fratoştiţeanu.
„La etapa pe Divizia 4 Infanterie
am ocupat locul al II-lea. Aici am reu-
şit să fiu primul. Sunt fericit şi sper
plutonier-major Viorel Fratoştiţeanu să continui să mă pregătesc. Nu a fost
din Batalionul 26 Infanterie „Neagoe uşor, toţi militarii participanţi au fost
Basarab”, locul al II-lea – sergent bine pregătiţi. Am rămas prieten cu
În perioada 15-19 noiembrie 2010, în garnizoana Focşani s-a desfăşurat Cristian Zota din Brigada 9 mulţi dintre ei şi sper să ne mai reve-
Mecanizată „Mărăşeşti”, locul al III- dem. Sincer, mă gândesc să devin
concursul „Subofiţerul/soldatul anului 2010”, etapa pe Statul Major al Forţelor lea – plutonier Constantin Bocancea subofiţer şi sper ca acest premiu să
Terestre. Competiţia urmăreşte să evidenţieze calităţile individuale ale luptătoru- din Batalionul 30 Vânători de Munte conteze mult în CV-ul meu”, a afir-
„Dragoslavele”. De remarcat faptul că mat caporalul Ovidiu Toderici.
lui, specialistului şi liderului militar capabil să conducă, şi în acest an câştigătorul competiţiei Premiile le-au fost înmânate câşti-
să instruiască şi să motiveze personalul din subordine. provine din aceeaşi unitate ca şi gătorilor de către generalul de briga-
învingătorul de anul trecut, plutonie- dă dr. Florinel Damian, la Cercul
rul-major Florea Sas, din Batalionul Militar Focşani. Fundaţia „Sfântul dorinţa de a învinge sunt pe primele
26 Infanterie „Neagoe Basarab”. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul locuri. S-au demonstrat aptitudini şi
Plutonier-major Lucian IRIMIA deprinderi în cunoaşterea şi mânui-
Câştigători la categoria „Soldatul de Biruinţă” a fost alături de câştigă-
Foto: Lucian Irimia rea armamentului, rezistenţă fizică şi
anului 2010” din cadrul Forţelor tori, acordând premii în bani învin-
Terestre Române au fost: locul I – gătorilor la etapa pe divizie şi la psihică, cunoaşterea legilor şi regula-
P rin complexitatea probelor, concursul „Subofiţerul/ soldatul anului”

devine de la an la an din ce în ce mai apreciat de participanţi.
Organizat şi condus de subofiţeri, cu sprijinul şi încrederea acordată
de comandanţi, competiţia doreşte alegerea unui exemplu al noului model de
subofiţer şi soldat. Aceştia trebuie să fie în măsură să fie pregătiţi, apţi oricând
caporal Ovidiu Toderici din
Batalionul 191 Infanterie „Colonel
Radu Golescu”, locul al II-lea – capo-
ral Liviu Paraschiv din Batalionul 228
Apărare Antiaeriană, locul al III-lea –
etapa pe forţele terestre, în cadrul
programului „Cel mai bun dintre cei
buni”. Un efort foarte apreciat de
către participanţi. În discursul său,
preşedintele fundaţiei, generalul-
mentelor militare şi s-au evidenţiat
trăsături de leadership. Le mulţumim
comandanţilor noştri pentru sprijinul
acordat în desfăşurarea acestei com-
petiţii la toate nivelurile şi sper să
de acţiune, dar în acelaşi timp să poarte România în suflet, iar onoarea şi disci- caporal Tiberiu Fabro din Batalionul locotenent (r) Neculai Băhnăreanu, a avem în câştigători nişte modele pen-
plina să le fie un mod de viaţă. 2 Infanterie „Călugăreni”. De aseme- mulţumit participanţilor, i-a felicitat tru tinerii soldaţi şi subofiţeri”, a
La startul întrecerii de la Focşani s-au aliniat 34 de subofiţeri şi gradaţi nea, trebuie specificat efortul gazde- pe câştigători şi a prezentat pe scurt declarat consilierul şefului Statului
voluntari. Preşedintele comisiei de evaluare a fost locţiitorul şefului Statului lor, militarii din Brigada 282 activitatea şi realizările fundaţiei. Major al Forţelor Terestre, plutonie-
Major al Forţelor Terestre, generalul–maior dr. Mircea Savu, iar membrii comi- Infanterie Mecanizată „Unirea În alocuţiunea de încheiere a rul-adjutant Alexandru Cimpoca.
siei au fost reprezentanţi din Secţia Instrucţie şi Doctrină din cadrul SMFT, din Principatelor”, care au reuşit să asi- competiţiei, generalul de brigadă Subofiţerii, gradaţii şi soldaţii par-
Componenta Operaţională Teritorială, din Structura de Resurse, precum şi sub- gure toate condiţiile participanţilor şi dr. Florinel Damian le-a mulţumit ticipanţi au demonstrat o tărie de
ofiţeri consilieri ai şefului SMFT şi ai comandanţilor Diviziilor 1, 2 şi 4 bunei desfăşurări a concursului. participanţilor pentru activitatea lor caracter exemplară, o dorinţă de a
Infanterie. „Mă bucur pentru premiul câşti- în timpul concursului, i-a felicitat pe câştiga, şi au fost motivaţi în a per-
Concursul a fost deschis de generalul de brigadă dr. Florinel Damian, comandantul garnizoanei Focşani. Competiţia gat şi, în acelaşi timp, sunt fericit că câştigători şi a transmis mesajul şefu- forma. Ce rămâne după un astfel de
a debutat cu evaluarea cunoştinţelor de limba engleză la Centrul Secundar de Învăţare al Limbii Engleze găzduit de am reuşit să continui performanţa lui Statului Major al Forţelor Terestre concurs? Fair-play-ul, cunoştinţele
Brigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza”. S-a susţinut un test de plasament conform metodologiei de aplicare (ALCPT). predecesorului meu şi să păstrăm cu ocazia închiderii concursului. acumulate în pregătire, o creştere a
Competiţia a continuat în cadrul Brigăzii 282 Cupa «Subofiţerul anului» în cadrul „Concursul «Subofiţerul/ soldatul responsabilităţii personale, o înţele-
Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”. S-a Batalionul 26 Infanterie. A fost un anului 2010» este o activitate com- gere a rolului militarului pe funcţia
desfăşurat proba teoretică ce a implicat rezolvarea concurs în adevăratul sens al cuvân- plexă, cu un puternic caracter prac- în care este încadrat, acestea toate în
unui alt test, alcătuit din 50 de întrebări din tului, greu, dar din care am învăţat tic-aplicativ, în care fair-play-ul şi momente dificile pe care le trăiesc
bibliografia stabilită anterior în concurs, şi care a acum militarii. n
cuprins majoritatea instrucţiunilor şi manualelor
pe care trebuie să le cunoască orice militar din
Forţele Terestre. A urmat apoi evaluarea la educa-
ţie fizică militară, pe baza sportivă a clubului CSM
Focşani. Şedinţa de tragere cu armamentul din
dotare, la punctaj, a avut loc în poligonul de tra-
gere al garnizoanei Focşani. În cadrul concursului,
subofiţerii au prezentat un eseu având ca subiect
disciplina militară. Această probă a implicat o
documentare atentă a militarilor şi argumentarea
lucrării în faţa unei comisii compusă din subofiţeri
consilieri.
Proba practică în care s-au evaluat rezolvările unor probleme specifice de instrucţie de front, CBRN, geniu, comuni-
caţii şi informatică, educaţie sanitară, a avut loc în FOB Champions, aparţinând Batalionului 280 Infanterie Mecanizată.
Activitatea s-a desfăşurat pe o vreme potrivnică, cu ploaie şi frig, specifică de altfel militarilor. Toamna a dorit să fie şi
ea un arbitru destul de sever în cadrul concursului. Participanţii au mai rezolvat, astfel, încă o probă, cea de rezistenţă
82 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 83

Militari roMâni în teatre De oPeraŢii Militari roMâni în teatre De oPeraŢii
Din Qalat, Afganistan,

a transmis maistru militar M isiunea din Afganistan a
fost prima experienţă de
acest gen, însă ideea de a
pleca într-un teatru de operaţii
extern m-a urmărit de mai multă
vreme. Specialitatea în care îmi des-
Radu Mureşan făşor activitatea în ţară este deosebi-

tă şi destul de puţin reprezentată în
mediul militar – relaţii publice şi jur-
nalism – prin urmare, şi posibilităţile
ocupării unei funcţii în structurile
româneşti din misiunile externe sunt
foarte reduse. Astfel că, în momentul
în care s-a ivit o astfel de funcţie de
subofiţer în cadrul structurii de rela-
„Bună ziua România, Bună dimineaţa Cluj, Bună ziua Craiova, Bună ziua ţii publice a elementului de comandă
control şi stat major Combined Team
Iaşi, Bună seara Timişoara, din Qalat, Afganistan, are onoarea să vă salute Zabul, nu am stat prea mult pe gân-
maistrul militar Radu Mureşan, din cadrul structurii de relaţii publice a duri. Am participat la selecţia organi-
zată pentru această misiune şi am
elementului de comandă control şi stat major Combined Team Zabul.” fost foarte bucuros când am aflat că
Acesta a fost salutul pe care l-am auzit în fiecare săptămână, timp de am fost acceptat.
aproximativ şase luni, în a doua parte a anului trecut, Etapa următoare a însemnat pre-
gătirea, în primul rând psihică, pen-
în cadrul corespondenţelor din emisiunile radio tru ceea ce avea să ne aştepte timp
ale armatei, transmise pe posturile de o jumătate de an în ceea ce, la
vremea respectivă, se numea „cel mai
de radio teritoriale şi pe fierbinte punct de pe glob”. M-a aju-
Radio România Actualităţi. tat foarte mult faptul că am partici-
pat la toate etapele pregătirii alături
de ceilalţi militari care aveau să com-
pună contingentul românesc.
Maistru militar Radu MUREŞAN Practic, munca mea de jurnalist a
Foto: arhiva personală a autorului început încă din perioada pregătirii,
deoarece corespondenţele radio,
Ne-am obişnuit cu vocea colegului nos- reportajele video şi articolele pentru
presa militară le-am realizat din pri-
tru, jurnalist în uniformă, maistrul mele zile ale pregătirii desfăşurate la
militar Radu Mureşan, aflat în teatrul Dej, Bistriţa şi Cincu. Astfel, am avut
posibilitatea să cunosc o mare parte
de operaţii Afganistan alături de mili- din militarii contingentului şi coman-
tarii contingentului românesc dislocat danţii acestor structuri. Am învăţat
alături de ei proceduri şi tehnici de destul de contradictorii. Ca jurnalist, gama de emoţii generate de plecarea
în provincia Zabul. În acest fel, noi cei de acţiune în zona de conflict, am văzut am fost entuziasmat la gândul că voi de lângă cei dragi pentru o perioadă
acasă, familiile şi cei dragi, am fost mereu la care sunt libertăţile de mişcare ale putea să transmit timp de şase luni atât de lungă, la care s-au adăugat şi
unui jurnalist printre luptători, lucru activităţile militarilor din teatrul de alte sentimente fireşti, precum teama
curent cu activităţile şi misiunile desfăşurate de care ulterior, în timpul misiunii, m-a operaţii, făcând parte din prima echi- de necunoscut şi de nou, teama de
ajutat să particip împreună cu ei la pă militară românească de acest gen riscurile inerente unui astfel de tea-
militarii Batalionului 811 Manevră „Dragonii misiunile desfăşurate în aria de res- prezentă în Afganistan. Să fii în per- tru de operaţii.
Transilvani”, ai Batalionului 812 Manevră ponsabilitate. Un aspect foarte impor- manenţă alături de oamenii despre Am ajuns în Afganistan pe
tant este că şi militarii au avut posi- care scrii, să îi vezi atât în momentele 19 iunie, către dimineaţă, şi prima
„Şoimii Carpaţilor”, ai elementului de comandă bilitatea să mă cunoască, să mă vadă de pregătire, pe parcursul misiunilor, imagine care mi-a rămas în minte din
control şi stat major Combined Team Zabul şi cu camera video şi cu aparatul foto dar şi în timpul de repaus şi odihnă, aeroportul din Kandahar este aceea a
printre ei, astfel că a dispărut sau, cel înseamnă o documentare completă, unui furnicar de oameni. Lucrurile au
ai celorlalte structuri care au compus contin- puţin, s-a diminuat sentimentul de care altfel nu s-ar putea realiza. Ca fost bine puse la punct… ca în arma-
gentul românesc. Acum, la mai bine de două respingere pe care-l puteau avea faţă militar, era o provocare de a-mi tă, aşa că ne-am integrat imediat în
de un reprezentant al presei. proba toate cunoştinţele şi deprinde- programul stabilit pentru noi. În
luni de la întoarcerea acasă, cel care a realizat Apoi a venit momentul impactului rile acumulate pe parcursul a două- prima zi petrecută acolo am întâlnit
aceste corespondenţe se destăinuieşte cititorilor. cu teatrul de operaţii. Sentimentele zeci de ani de educaţie cazonă. Ca om uniforme despre care auzisem doar
care m-au încercat la plecare au fost şi ca familist, am fost supus la toată cum arată sau pe care le văzusem în
84 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 85

Militari roMâni în teatre De oPeraŢii De Cealaltă Parte a rePortofonului
poze. Am văzut americani, francezi,

canadieni, australieni, bulgari şi mili-
să aduc în atenţia publicului militar
şi nu numai, ceea ce au făcut ei
de care am considerat că voi avea
nevoie, am avut cu mine în primul
Acolo, în „gaşca” de soldaţi,
tari din alte armate ale căror unifor-
me nu le-am identificat imediat. A
fost uimitor pentru mine să văd cum
reuşesc aceşti oameni să depăşească
acolo. Nu am să le enumăr pe toate,
spun doar că de-a lungul celor mai
bine de şase luni de misiune au fost
momente de bucurie, fericire,
rând fotografiile copiilor, ale soţiei şi
ale părinţilor. Sunt norocos să am
acasă o familie minunată, soţia şi cei
doi băieţi, care au înţeles că meseria
am simţit o echipă
barierele lingvistice şi cele specifice momente de împliniri, dar şi momen- de militar implică şi asumarea unor
de ordin militar pentru a lucra te grele şi triste cărora a trebuit să le astfel de riscuri. Am avut, de-a lungul
împreună, pentru a face ca tot acel facem faţă cu toţii. misiunii, tot sprijinul lor şi cred că
mecanism să funcţioneze. Fiecare cu Acţiunile insurgenţilor împotriva asta m-a ajutat foarte mult. A făcut
misiuni specifice, fiecare cu progra- forţelor Coaliţiei şi chiar asupra local- ca timpul să treacă mai uşor, mi-a dat
Asemenea societăţii în care trăim, nici breasla jurnaliştilor nu este, în întregime,
mul lui, alcătuiau un veritabil puzzle nicilor sunt numeroase în această curajul şi motivaţia necesară pentru a foarte încântată de instituţia numită Armată. Unii au resentimente în urma
în permanentă mişcare.
Dincolo de toate acestea, misiunea
zonă, iar efectele acestora se puteau
vedea la tot pasul. Bazele de operaţii
trece peste toate greutăţile, iar la
întoarcerea acasă, sărutul şi îmbrăţi-
propriilor experienţe cazone, iar alţii pe baza celor auzite de la „veterani”
a însemnat pentru mine, ca şi pentru în care am fost cartiruiţi ofereau un şarea lor au şters orice „cicatrice” (folclorul ostăşesc circulă printre tineri, iar faptele, pentru mai mult „dramatism”,
toţi ceilalţi de altfel, multă muncă. anumit grad de protecţie, iar ieşirile lăsată de această experienţă. sunt amplificate o dată cu lăsarea la vatră).
Mi-am propus, înainte de a pleca în s-au făcut cu respectarea tuturor N-aş putea spune, cu hotărâre, în
misiune, să transmit în ţară materiale măsurilor de securitate necesare. acest moment dacă aş mai relua
prin care să se ilustreze cât mai Totuşi, zona Afganistanului are un experienţa afgană. Am participat la
multe dintre activităţile desfăşurate nivel de risc ridicat, aşa că pericole această misiune fiindcă am avut Colonel Dragoş ANGHELACHE
de colegii mei. Aceasta a fost şi una au existat. Pe lângă asta, terenul de oportunitatea de a face acolo o activi-
din provocările cele mai mari pe care acolo, clima, hrana, condiţiile de tate pentru care am simţit că sunt
depus jurământul militar. Am fost fascinat de tot ce s-a
le-am avut acolo. Tot ce se întâmplă
în teatrul de operaţii Afganistan
poate fi subiect de presă. Aşadar,
probabil că aş fi avut de trimis în fie-
care oră câte o corespondenţă. Paleta
campanie, toate alcătuiesc un tablou
neprielnic pentru organismele noas-
tre. Însă omul este o fiinţă adaptabi-
lă, aşadar am învăţat să ne adaptăm
condiţiilor şi să ne facem meseria de
pregătit. Dar, dacă pe viitor mi se va
mai oferi ocazia de a face acest lucru,
nu cred că voi da înapoi. Voi vedea şi
voi hotărî asta la momentul respectiv.
T otuşi, sunt şi jurnalişti pentru care armata
înseamnă şi altceva decât un an lipsă din viaţă.
Unii dintre aceştia au venit, cu diferite ocazii, la o
discuţie faţă în faţă jurnalist-specialist în informare şi
relaţii publice: Oana Dobre, Ana-Maria Onisei, Radu
întâmplat acolo, mai ales că, la 14 ani cât aveam eu
atunci, un eveniment de genul ăsta te marchează sau, cel
puţin, m-a marcat pe mine. Mi-aduc aminte că-mi doream
foarte mult, îmi ziceam „băi, eu am acum 14 ani, până la
18-19 ani când plec în armată mai am patru-cinci ani, să
de evenimente este foarte generoasă militar. Până atunci, aşa cum am spus la
Dobriţoiu, Dan Belciuganu, Răzvan Popescu, Adelin treacă repede să mă duc”. Dar lucrurile s-au schimbat.
la un număr atât de mare de militari, La plecare am înghesuit în rucsa- finalul fiecărei corespondenţe trans-
Petrişor. Discuţiile au fost constructive iar PR-iştii au înţe-
iar locurile în care s-au desfăşurat au cul militar tot ceea ce am considerat mise, „Din Qalat, Afganistan, a trans-
les ceea ce vrea presa; îmi place să cred că şi de partea
fost diverse. De aceea am încercat să că mi-ar fi de trebuinţă pentru o mis pentru dumneavoastră maistru
cealaltă s-au creat convingeri în ceea ce priveşte bunele
acopăr cam toată gama de subiecte perioadă atât de lungă. Alături de militar Radu Mureşan. La bună reau-
noastre intenţii. Unii dintre jurnalişti au acceptat să trea-
pe care mi le-au oferit colegii mei şi toate efectele personale şi aparatura zire!” n
că şi de partea cealaltă a microfonului şi să ne spună cum
se vede instituţia noastră dinspre presa civilă. Aşa am
aflat, cu plăcută surprindere, că Dan Belciuganu este
absolvent al Liceului Militar „Ştefan cel Mare”. Anul
acesta Răzvan Popescu ne-a surprins când ne-a spus că
atracţia sa pentru armată a început încă din copilărie.
— În condiţiile în care majoritatea tinerilor au răsuflat

uşuraţi că s-a profesionalizat armata şi stagiul militar nu
mai este obligatoriu, dumneavoastră aţi încercat un
experiment oarecum inedit: pentru o săptămână aţi fost
soldat, la Caracal. De unde apropierea aceasta faţă de
uniforma militară?
— Tot ceea ce ni se întâmplă de obicei în viaţă are
legătură cu nişte momente din copilărie, iar eu nu
puteam face excepţie. Mama lucra la Regionala de Căi
Ferate de aici, din Bucureşti, n-avea cu cine să mă lase
acasă, aşa că mă lua tot timpul cu ea la serviciu. Sus, la
etaj, era un punct de lucru al unei unităţi militare de căi
ferate unde erau soldaţi cu care petreceam foarte mult
timp, aveau grijă de mine: eram copil, eram prietenos, le
trecea şi lor mai uşor timpul şi eram şi fascinat de partea
asta militară. Pot să spun că am fost un copil de trupă
între orele 8 şi 16, că după aia plecam acasă. Acesta a fost
primul moment.
Timpul a trecut (eu am crescut), şi în adolescenţă mi
se conturase ideea de a face armata, stagiul militar obliga-
toriu, mai ales după ce am fost la un prieten când a Foto: Cristian Surugiu
86 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 87

De Cealaltă Parte a rePortofonului De Cealaltă Parte a rePortofonului
Urmând ideea că „dacă nu faci de garduri, lucrurile se schimbă! vedeţi relaţia ideală
armata, nu eşti bărbat”, am zis că sin- Prima senzaţie pe care am avut-o a dintre presă şi ofiţe-
gura şansă să mă „reabilitez” în faţa fost foarte interesantă. Când te rii noştri de informa-
prietenilor mei, unii dintre ei chiar şi îmbraci în haina militară şi intri re şi relaţii publice?
militari, este să fac armată. Aşa a într-o mulţime de alte haine militare, — Eu consider că
urmat momentul Caracal cu cele faci şi tu parte din ele, simţi că altă am avut noroc, pen-
două părţi: săptămâna din aprilie şi şansă nu ai decât să te conformezi tru că sunt un jurna-
cele două zile din martie. celor care se întâmplă. Adică ceva de list de divertisment,
genul: ori fac ca ei, ori nu! Şi, mai nu neapărat un jur-
— Se înţelege că nu se poate com- mult decât atât, te şi laşi, îţi cauţi nalist de investigaţii.
para stagiul militar complet cu un lider, cineva trebuie să te conducă, că De fapt, eu nu fac un
experiment de o săptămână, fie el şi nu te descurci fiind la început. jurnalism de aşa-zisă
foarte apropiat de realitate. Dar, Asta a fost prima senzaţie. După „presă serioasă”, cu
totuşi, ce impresie v-a rămas după care, o altă chestie care m-a impre- toate că, de cele mai
Caracal? sionat, pe care o ţin minte, este lega- multe ori, lucrurile
— Lucrurile stau în felul următor: tă de spiritul de camaraderie care se serioase le poţi
până nu faci un lucru, până nu-l creează şi, mai mult, dorinţa celor de comunica folosind
simţi pe pielea ta, chit că e o săptă- lângă tine de a te ajuta să ieşi din uneltele divertismen-
mână, chit că e o zi, chit că sunt impas. Dacă ai un moment greu, nu tului. Nu degeaba
patru ani, nu poţi să-ţi dai seama, în eşti lăsat: „Lasă-l mă, să-şi rupă diverşi oameni
Foto: Cristian Surugiu adevăratul sens, despre ceea ce se gâtul!” În armată oamenii simt nevoia importanţi simt
întâmplă. Nu poţi să înţelegi cum e să să te ajute, să-ţi spună: „Vezi că nu e nevoia să se asocieze
Am descoperit radioul, am făcut o Dar „experimentul Caracal”? Nu
conduci o maşină până când nu ai bine ce faci acolo!”, destul de discret cu diverse personali-
pasiune pentru muzică, am avut cunosc foarte multe persoane care,
condus-o tu. Aşa şi în cazul ăsta: exis- încât să prinzi informaţia şi s-o folo- tăţi din divertisment.
norocul să lucrez în Radio chiar din odată „scăpate” de armată, să-şi
tă tot felul de păreri preconcepute seşti în interesul tău, iar asta nu ştiu Spre exemplu, preşe-
timpul liceului şi apoi în timpul dorească astfel de experienţe.
asupra a ceea ce se întâmplă în arma- cât de mult o găseşti în alte medii. dintele Statelor Unite
facultăţii. Astfel, armata devenise o — Momentul Caracal a fost foarte
tă şi, mai mult decât atât, lumea asta Sunt foarte multe activităţi pe care le este invitat la tot
ameninţare fiindcă mi-ar fi oprit trea- interesant!
militară care e oarecum „secretizată”, facem în viaţa de zi cu zi şi sunt foar- felul de talk-show-
ba pe care tocmai o începusem. Cei de la radioul unde am lucrat
cu gardurile acelea înalte cu sârmă te individuale; în general nu depinzi uri de divertisment,
Jumătate din mine şi-ar fi dorit să au făcut o campanie în săptămâna 1- Foto: Toni Ene
ghimpată ce nu-ţi permit să vezi de de nicio altă persoană. Depinzi de aşa cum şi oamenii
facă armata, mi-ar fi plăcut. Pe de 8 martie, ca un fel de omagiu adus de
după ele, cu posturi de control unde ceea ce ştii tu că ai de făcut. În arma- politici din România le probleme şi bariere în comunicare.
altă parte, mă gândeam că mă dau bărbaţi, femeilor. S-au gândit ei ce să
eşti legitimat când intri, cu interdic- tă se lucrează în echipă şi, lucrând merg la talk-show-uri şi relaţionează Nu ştiu în ce măsură simt acelaşi
ăştia afară, după şase luni, dacă nu facem - ce să facem, şi hai să-l punem
ţia de a face poze în unităţi militare, astfel, dacă nu eşti ajutat de cei de cu personalităţile din sport, muzică şi lucru jurnaliştii care lucrează în
mă mai duc. Aici cred că era şi o pro- pe Popescu să trăiască ca o femeie: să
deci genul ăsta de „oraş închis” – lângă tine, nu poţi să funcţionezi. Din aşa mai departe. departamentul de investigaţii la
blemă a sistemului, fiindcă nu-ţi mă epileze, să-mi pună peruci, tocuri.
cum este percepută armata – stârneş- contră, e ca un principiu al domino- De asta cred că lucrurile serioase ziare, ori lucrează-n televiziune în
garanta nimeni locul de muncă, cum E destul de greu experimentul! Văzut
te curiozitatea. Iar când lucrurile ului, în care fiecare piesă are rolul ei se pot comunica şi prin divertisment redacţia de ştiri, dar sentimentul meu
se întămplă cu gravidele care sunt din afară e amuzant, dar, sincer, mi
sunt „secrete”, apar şi diverse poveşti important pentru a susţine tot angre- şi asta am vrut să le comunic colegi- este că Ministerul Apărării Naţionale
protejate doi ani sau un an, mai nou, s-a părut mai greu decât săptămâna
în jurul lor. najul. Toate acestea le simţi. De lor ofiţeri de relaţii publice, cu atât are ofiţeri de relaţii publice care au
de concediu, iar locul de muncă le de armată de la Caracal! Asta ca o
Ei, şi la un moment dat, când intri multe ori, cuvintele acestea folosite mai mult cu cât constatat că, în ulti- învăţat că jurnaliştii nu sunt nişte
este păstrat. În cazul meu, în cazul paranteză.
dincolo de porţile respective, dincolo în exces se demonetizează şi le scade ma vreme – probabil e şi vina jurna- vânători. Sunt oameni care trebuie să
băieţilor, dacă lucrai, depindea de
importanţa. liştilor în mare măsură – relaţiile din- obţină nişte informaţii, în măsura în
noroc dacă mai aveai unde să te
Cred că-n ultima vreme termenul tre jurnalişti şi ofiţerii de relaţii care ele pot fi obţinute, şi cred că fie-
întorci sau nu. Şi de asta am tot evi-
de echipă este folosit atât de des în publice tind să devină relaţii de tip care e conştient că anumite lucruri,
tat.
anumite medii şi feluri total nepotri- procuror-inculpat. Ofiţerul cu relaţii- date fiind natura instituţiei militare,
Am avut şi norocul că o dată ce
vite, încât pare destul de demodat să le publice aşteaptă, este tot timpul în nu pot fi făcute publice. Acesta este
am terminat facultatea, au lăsat-o
spui că „lucrăm ca o echipă”, „sun- gardă, având senzaţia că ziaristul punctul meu de vedere. Şi asta am
mai moale cu recrutările pentru
tem o echipă”, „facem totul în echi- atacă tot timpul. La rândul său, şi zia- încercat să comunic în întâlnirile pe
armată. Chiar circula o glumă: spu-
pă”. Acolo am simţit o echipă! În ristul atacă, văzând în faţa lui un om care le-am avut cu ofiţerii de presă:
neau că acum trebuie să faci inter-
„gaşca” de soldaţi, băieţi şi fete, care dispus tot timpul să primească, să că se pot transmite foarte-foarte bine
venţii ca să intri în armată, nu ca să
patru luni de zile şi le-au petrecut încaseze. De asta consider că este informaţii importante folosindu-te de
scapi. Era valabil mai ales pentru cei
împreună pregătindu-se pentru carie- important ca ofiţerul de relaţii publi- „arma” numită divertisment. E foarte
cu facultate, care doreau să intre în
ra militară. Aşa văd eu lucrurile. ce să conştientizeze că de partea cea- mare impactul când vezi un om de
sistem şi era nevoie de stagiul militar.
laltă a mesei, a microfonului sau a radio sau o vedetă de televiziune în
Ulterior m-am împrietenit cu diverşi
— Faceţi parte dintre jurnaliştii reportofonului, se află tot un om. Iar uniformă, făcând activităţi specifice
oameni care lucrau în armată: colegi
care au fost de acord să poarte o dis- acest om vine, uneori, cu nişte păreri militarilor. Cred că atragi mai mult
de facultate unii dintre ei, unii prie-
cuţie „fără bariere” cu personalul preconcepute. Ofiţerul de relaţii atenţia decât dacă transmiţi un
teni, şi aşa s-a legat apropierea a tot
care se ocupă de comunicare şi infor- publice nu trebuie să fie văzut ca un comunicat sec, în care spui că se mai
ce înseamnă armată şi mediul militar.
mare publică în Forţele Terestre temnicier al informaţiei, cu un singur angajează 30 de soldaţi-gradaţi
Române. Am apreciat deschiderea, scop în viaţă: să ţină informaţia voluntari şi că ei fac pregătirea la
— Am înţeles cum s-a produs
atât din partea ziariştilor, cât şi de ascunsă, să nu o dea nici cu preţul Caracal sau cine ştie unde în alte
apropierea faţă de mediul militar. Foto: Toni Ene cealaltă parte, a PR-iştilor. Cum vieţii. Cred că şi de aici apar diverse- zone. n
88 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 89

Militari roMâni în teatre De oPeraŢii Militari roMâni în teatre De oPeraŢii
Adaptabilitate şi nile? Şi aici, domnule locotenent-

colonel, ce propuneri aveţi privind
lucru să fie pentru o perioadă relativ
scurtă, pentru că de oricâtă imagina-
vităţile teroriste ale Forţelor Militare
de Opoziţie sunt purtate într-un sec-
flexibilitate în pregătirea înzestrarea şi dotarea viitoarelor

echipe operaţionale?
— Este greu de vorbit de înzestra-
rea şi dotarea viitoarelor Echipe
ţie ai dispune, nu poţi suplini pe
perioade îndelungate lipsurile finan-
ciare.
În primul rând, viitoarele Echipe
tor ostil forţelor armate ale Coaliţiei
internaţionale, este impetuos necesa-
ră schimbarea strategiei de ducere a
acţiunilor de luptă. Activităţile de
militarilor afgani Operaţionale de Consiliere şi

Legătură în condiţiile actuale de
criză financiară şi de neajunsuri,
deoarece totul se rezumă la bani. Ar
Operaţionale de Consiliere şi
Legătură trebuie să se pregătească
foarte bine din toate punctele de
vedere (pregătire militară generală,
stabilitate şi sprijin, de reconstrucţie
şi dezvoltare, executate în strânsă
colaborare cu poporul afgan, trebuie
să integreze operaţiile militare. Este
fi multe de făcut: de la schimbarea de specialitate) ca să poată face faţă foarte important modul de compor-
Interviu cu locotenent-colonelul Sorin Neguţ, anumitor articole de echipament, la multiplelor provocări ale teatrului de tare a forţelor, atunci când acţiunile
comandantul Echipei Operaţionale de Consiliere dotarea cu aparatură foto digitală, operaţii. În al doilea rând, să pună militare sunt executate în aglomeră-
de la alocarea fondurilor pentru suflet în ceea ce vor întreprinde aici, rile urbane, faţă de populaţia civilă
şi Legătură nr.1 de tip batalion, rotaţia a III-a materiale de reprezentare, la dotarea deoarece militarii ANA şi populaţia pentru că, deseori este mai impor-
detaşamentului cu piese de schimb civilă percep acest lucru. În sfârşit, tant să atragi de partea ta populaţia,
pentru armament. Noi, militarii, sun- în ultimul rând, militarii români tre- să le câştigi încrederea, decât să ani-
tem conştienţi de efortul deosebit pe buie să se înarmeze cu multă răbda- hilezi anumite obiective ostile. Sper
Plutonier-adjutant Mihai OANE care îl face societatea civilă în aceste re şi stăpânire de sine, deoarece ca într-un viitor nu prea îndepărtat
Foto: Cristian Surugiu vremuri de criză economico-financia- rezultatele muncii lor nu se vor populaţia civilă, atât de greu încerca-
ră şi suntem solidari cu aceasta şi, vedea imediat. Pot să treacă luni de tă, să trăiască în securitate şi sigu-
din nefericire, aceste schimbări vor zile până să se observe rezultatul ranţă, capabilă să se autosusţină
trebui să mai aştepte, iar detaşamen- muncii lor. financiar şi economic, iar
tele ce vor veni după noi vor trebui — Ce credeţi că ar trebui între- Afganistanul să renască precum
— Domnule locotenent-colonel, aţi ajuns la finalul timpul misiunilor să facă un efort suplimentar, şi prin prins pentru a înclina balanţa către pasărea Phoenix; altfel, efortul şi
misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. Specificul şi cum apreciază imaginaţie şi abnegaţie să suplineas- cooperare şi pace în Afganistan? sacrificiul depus în această ţară ar fi
misiunii o dată cu ajungerea dumneavoastră aici s-a ei sprijinul milita- că lipsurile materiale. Sper ca acest — În aceste condiţii, în care acti- în zadar. n
schimbat total faţă de pregătirea specifică din ţară. Cum rilor români?
au răspuns subordonaţii dumneavoastră noilor cerinţe, — La început,
având în vedere că aceştia provin din structuri diferite? am fost primiţi cu
— Într-adevăr, la sosirea în teatrul de operaţii specifi- neîncredere şi
cul misiunii s-a schimbat faţă de pregătirea pe care am suspiciune, fapt care a generat mici tensiuni şi tachinări.
executat-o. Altfel spus, a trebuit să ne restructurăm, atât Apoi, încet-încet, pe măsură ce am început să desfăşurăm
din punct de vedere al statutului de încadrare al detaşa- activităţi şi misiuni împreună, relaţiile s-au destins şi am
mentului, cât şi al activităţilor de mentorizare şi consilie- început să colaborăm mult mai bine. Acum, după ce am
re. Am fost nevoiţi să ne pliem activitatea pe un kandak parcurs o bună parte din misiune, putem afirma că sun-
(batalion) logistic, respectiv Kandakul 5 Logistic al tem preferaţii partenerilor afgani în desfăşurarea activi-
Brigăzii 2 ANA (Armata Naţională Afgană). Acest fapt a tăţilor. Am ajuns să fim consultaţi în aproape toate acti-
implicat un efort deosebit din partea tuturor membrilor vităţile care implică luarea unei decizii. În opinia mea,
detaşamentului, de la studiul doctrinei Armatei Naţionale colaborarea cu militarii ANA este foarte bună, este o
Afgane şi a regulamentelor logistice ale unui batalion colaborare bilaterală, din care ambele părţi au de învă-
logistic, până la învăţarea termenilor tehnici pentru spe- ţat. Să ştiţi că în acest moment militarii detaşamentului
cialităţile auto, mentenanţă şi medicină în limba engleză. sunt apreciaţi de către partenerul afgan datorită profe-
De asemenea, a trebuit să modificăm structura echipei la sionalismului şi să vă mai spun un secret: militarii
noile provocări apărute o dată cu modificarea misiunii, români de regulă lucrează cu sufletul, ceea ce este mare
din mentori ai subunităţilor de infanterie şi „combat sup- lucru într-o colaborare de acest gen, iar militarii afgani
port”, am ajuns mentori ai subunităţilor „combat service simt acest lucru şi îl apreciază. Îi vezi cum se bucură
support”, ceea ce s-a realizat într-un timp relativ scurt. când obţin o victorie, cât de mică, şi te invită să iei parte
Astfel, din ofiţeri şi subofiţeri pregătiţi pentru a mentori- la bucuria lor. Îi simţi că sunt fericiţi la succese şi te
za, consilia şi pregăti cadrele dintr-un batalion de infan- cheamă lângă fericirea lor. Este mare lucru să faci nişte
terie, am ajuns să mentorizăm cadrele unui batalion oameni ancoraţi în trecut, spunem noi, de o orânduire
logistic cu specialităţi diferite (medical, mentenanţă, socială tribală, să înţeleagă că în viitorul apropiat soarta
transport, comunicaţii). Acest lucru a fost posibil datorită lor va fi schimbată, că vor trece la alt stadiu de dezvolta-
pregătirii, tenacităţii şi tactului de care au dat dovadă re şi că ei sunt nevoiţi să participe la această schimbare
militarii detaşamentului. Pregătirea militară şi adaptabili- împreună cu noi, militarii români.
tatea militarilor noştri şi-a pus încă o dată amprenta pe În concluzie, pot spune că sprijinul militarilor români
activităţile pe care am fost nevoiţi să le desfăşurăm în la efortul internaţional de modernizare a societăţii afga-
contextul noilor provocări de schimbare a activităţilor. ne este recunoscut şi apreciat, atât de partenerii de
— Cum consideraţi dumneavoastră că a fost colabora- Coaliţie, cât mai ales de partenerul afgan.
rea cu militarii Armatei Naţionale Afgane, ştiind că — Ce credeţi că ar trebui făcut în continuare pentru
aceştia sunt recunoscuţi pentru devotamentul lor pe ca viitoarele echipe să îşi îndeplinească cu succes misiu-
90 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 91

PerforManŢe PerforManŢe
Paşii spre succes: adio vor împânzi azurul / Să vă

întoarceţi plopii mei în mine / Cu
Eleva Diana Bâlc, prima admisă frunzele dormind a fragede suspine /

Şi alinându-mi dulce împrejurul”
(Plopii).
Un mic demiurg, Diana îşi croieşte
în clasa a IX-a la Colegiul drum spre spaţiile infinite prin inter-

mediul actului exorcizator al creaţiei
estetice: „Îmi ţese veacul giulgiul pe
obraz / Şi mă otrăvesc de fierea
Militar Liceal „Mihai Viteazul” nemuririi / Al mării sfărâmat talaz

/Mi-l oglindesc privirii. (Hyperion).
Dorinţa de autocunoaştere este
supremă, poezia Dianei reinventân-
du-se permanent sub coviltirul unei
mări infinite: „Mă agăţ continuu de
coarde / Şi am uitat cum să intru în
vine / şi sângele ce-mi curge prin
vine / Mă arde. (Confuzie)
Deciziile ocupă un loc important în „Dragă cineva, e prea dramatic
viaţa noastră de zi cu zi, fiind cea să-ţi spun nimeni. Şi, deşi nu ştiu
mai importantă cheie în drumul spre cine eşti, te cunosc”. Astfel începe
„Cea de a treisprezecea scrisoare din
succes, aducându-ne bucurie şi contrast, sentimentul tristeţii şi al autentic şi ingenuu, poezia Dianei se
memoriile unei umbre”, epistolă ce
deznădejdii este accentuat în răsfrânge uneori asupra ludicului şi
emoţie în viaţă. În loc să trăim „Noiembrie, zece”, care aminteşte de inefabilului, alteori dovedeşte o per-
valorifică tema dublului şi îmbracă
(ascunde) chipul firav al Dianei sub
povestea altcuiva, este necesar să pesimismul bacovian. Volumul îşi spectivă matură asupra propriului eu
„vălul Mayei”.
extrage valoarea din limbajul metafo- creator: „Memorie bântuită de veşni-
ne trăim propria poveste, iar acest ric care creează imagini poetice de o cele gânduri.../ Trăiri în retrăire se
Activitatea Dianei este întotdeau-
na încununată de succes: ocupă
lucru este posibil prin alegerile pe puternică intensitate. Proza scurtă zbat în ea acum / Trăiri dintre tene-
locuri fruntaşe la olimpiade naţionale
include însemnări cu accentuate ele- bre, bătute-n nori de vânturi / Iar cli-
care le facem, deciziile pe care le mente lirice. Lansarea de carte s-a pele de-atunci vor bântui oricum.”
sau premii speciale.
Pentru toate aceste roade pe care
luăm. Există alegeri care ne schimbă încheiat cu o sesiune de autografe pe (Trăiri în retrăire).
talentata elevă a Colegiului Militar
care Diana Bâlc le-a oferit celor pre- Poezia Dianei devine o partitură
viaţa, de asta suntem convinşi zenţi. ivită din atotputernicia cuvântului şi
Liceal „Mihai Viteazul” le aşterne în
livada sufletului nostru...îi mulţumim
fiecare dintre noi. Evenimentul a coincis cu debutul hrănită dintr-un optimism utopic,
şi ne dorim să fim alături de ceea ce
literar al Dianei Bâlc, laureată a menită să transgreseze superficialita-
ea iubeşte.
numeroase premii la concursurile şi tea existenţială: „Am decupat din
Daniela FILIMON olimpiadele şcolare la limba română, hârtie creponată / Acum am păr „Se naşte clipa păsării în colivie,
Profesor Marinela MARINCAŞ inclusiv la etapa naţională. bălai şi umblu cu capul gol / M-am Căci toate pleacă, toate vin.
Cu siguranţă de Diana Bâlc vom recompus în vesela-mi sonată / Şi Aştept lumina care va să vie
mai auzi. Ea este în măsură să valori- calc râzând pe fa şi pe mi sol.” Şi până atunci...Amin”
fice fiecare oportunitate, să-şi asume (Optimism). Alteori, tânara poetă este (Pasăre în colivie)
C um i-a schimbat viaţa decizia de a veni la

Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” Dianei
Bâlc, ne mărturiseşte ea: „Am venit la Colegiul
Militar pentru că este un colegiu de viitor, un colegiu în
care şcoala este pusă pe primul plan, un colegiu cu o bază
este străină, astfel că la doar câteva zile după ce a defilat
în faţa părinţilor, a vorbit în numele elevilor din clasa
responsabilităţi, să găsească soluţii,
să ajungă la succes. Ştie că, dacă vrei
să fi bun, trebuie să munceşti.
Succes Diana şi bucurii pe măsura
muncii şi implicării tale!
partizană a unei viziuni panteistice
asupra existenţei: „Şi când scrisori de Profesor Marinela MARINCAŞ
materială - aş spune eu - impresionantă, care ne oferă a IX-a, pe data de 18 septembrie, la ora 17.00, în Sala de
Daniela FILIMON
mult mai multe posibilităţi decât un liceu civil. Pe mine festivităţi a Centrului Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud,
cel puţin m-a atras disciplina, ordinea şi demnitatea pe când a avut loc lansarea volumului de poezii şi proză
Sub înfăţişarea impozantă a uni-
care o are fiecare elev de colegiu militar. Aş putea spune scurtă, intitulat „Frânturi de oglindă”.
formei militare se trădează un „liber
că primul pas de defilare pe care l-am făcut în faţa părin- Din cuvântul prof. Anda Szekely, care a prefaţat volu-
Prometeu”, un suflet sensibil, candid,
ţilor a meritat tot efortul”. mul, am reţinut că fiecare poezie din cele 21 de creaţii
dăruit cu har creator, o fiinţă însetată
Diana este permanent preocupată de „dezvoltarea” lirice ale Dianei Bâlc oglindeşte o parte a sufletului său
de cunoaştere. Ea însăşi mărturiseşte:
personală, dovadă fiind rezultatele obţinute în şcoala gim- frământat de întrebări esenţiale şi de dorul zborului, cău-
„Folosesc cuvântul drept sentiment.
nazială, preocupările pentru literatură, pentru arta limba- tând eliberarea. Lirica autoarei se caracterizează prin
Încerc să intru în interior atunci când
jului şi a frumosului. A reuşit prima la examenul de admi- influenţe eminesciene romantice, abordând teme şi moti-
scriu, să aflu esenţa. De aceea fug
tere în clasa a IX-a din anul acesta, cu media 9,98. ve cum sunt moartea, noaptea, aspiraţia spre ideal, scu-
spre intangibil. Mă caut în continuu
Vorbeşte foarte frumos, este foarte hotărâtă şi îi plac pro- fundarea în neant şi umbră. Sunt puternic relevate trăirile
şi mă urmăresc fără preget.”
vocările. Colegiul Militar a fost una dintre ele, dintre adolescentei în poeziile „Gânduri”, „Metamorfoză”, „Trăiri
Proiecţie a unui fond sufletesc
multe altele pe care doar ea le ştie. Arta condeiului nu îi în retrăire”, „Pasăre în colivie” sau „Dor de drum”. În
92 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 93

Tr a d i ţ i i
militare
şi cultură
• Armata ca parte a societăţii, văzută
de Mircea Cărtărescu p. 96
locotenent Bogdan răDuleSCu
Intrigat de lucrările publicistice ale domniei sale,
am avut deosebita oportunitate de a realiza un
interviu prin care s-a încercat atât o completare
a temelor dezvoltate anterior dialogului realizat
cu Mircea Cărtărescu.
• Un album-monografie:
„Artileria română în date şi imagini”
p. 106
Volumul „Artileria română în date şi imagini” de
colonel dr. Adrian Stroea şi locotenent-colonel
Gheorghe Băjenaru, este prima lucrare editată în
ţara noastră care prezintă gurile de foc ale artile-
riei române (imagini şi caracteristici tehnico-tacti-
ce) începând din evul mediu şi până în prezent.
• Cercul militar în cultura

botoşăneană p. 109
florea MaCoVei
Ca instituţie de cultură, educaţie, formare şi
reprezentare a Armatei la nivel de garnizoană,
Cercul Militar Botoşani îşi desfăşoară activitatea
şi-şi îndeplineşte obiectivele pentru care a fost
constituit, în strânsă legătură cu celelalte instituţii
de cultură din municipiul şi judeţul Botoşani.
• Se cântă de cătănie
la Cluj-Napoca p. 111
Maior ion adrian CuriMan
Printre mulţimea evenimentelor artistice din oraşul
Cluj-Napoca, unul din principalele centre cultura-
le ale ţării, se numără şi Festivalul Naţional al
Cântecului de Cătănie.
• La Timişoara Thalia a îmbrăcat

uniforma militară p. 114
Cercul Militar Timişoara, sub patronajul Statului
Major al Forţelor Terestre şi al Direcţiei Instrucţie şi
Doctrină din Statul Major General, reprezentat de
Secţia Tradiţii şi Cultură Militară a organizat, în
perioada 2-5 noiembrie, Festivalul formaţiilor de
teatru din armată.
• Tăcerea singurătăţii p. 119

Textul orb este un text generic, al cărui rol este
doar de a marca locul unde va fi plasat un titlu, o
legendă, un şapou sau chiar un bloc de text al
articolului, pentru ca, dându-i paramentrii ele-
mentului pe care îl înlocuieşte, să se poată apre-
cia aspectul acestuia şi modul în care se aşază în
pagină.
• Doi ani p. 120

Geta Molnar
Doi ani de risipă pentru că eu trăiam prin tine, în
gânduri, în vis, în tot ce înseamnă rădăcinile iubirii
mele incomensurabile. Mi-ai intrat în sânge, voi
face tot ce pot să uit totul.
TRADIŢII ŞI CULTURĂ MILITARĂ TRADIŢII ŞI CULTURĂ MILITARĂ
interViu interViu
Armata ca parte a societăţii,

văzută de Mircea Cărtărescu
Mircea Cărtărescu, poet, prozator, publicist şi profesor universitar, considerat de
criticul literar Nicolae Manolescu drept cel mai important dintre poeţii generaţiei
optzeciste, este un teoretician important al postmodernismului românesc şi
un autor de succes, apreciat atât în ţară cât şi în străinătate, operele sale fiind
traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză,
bulgară şi maghiară. Intrigat de lucrările publicistice ale domniei sale, am avut
deosebita oportunitate de a realiza un interviu prin care s-a încercat atât
o completare a temelor dezvoltate anterior dialogului realizat cu Mircea
Cărtărescu, cât şi dezvoltarea subiectelor de interes pentru cititorii
„Revistei Forţelor Terestre“.

Foto: Bogdan Rădulescu
mohair verde şi arată afurisit de prosper. Era deja faimos, „copilul teribil deţi asta?
al poeziei româneşti”. Era însoţit de o fată foarte elegantă. Mai târziu — Fireşte, pentru că în orice unitate militară, înainte,
mi s-a spus că ar fi fost poeta Daniela Crăsnaru. Din anonimatul nostru existau acţiuni culturale şi programe obligatorii – eu am
Citat: eroism sau patriotism sunt resimţite ca fiind idei compro- participat la multe dintre ele când am fost în Armată; de
prăpădit şi chinuit, din bocancii noştri ce ne făceau răni, din izmenele
„Iernile la Feteşti erau teribile în ‘75 şi trebuia să păzeşti drapelul mise în regimul trecut când, din motive de propagandă, pildă, la un moment dat, am fost duşi ca aplaudaci la un
s-a abuzat de aceste concepte – aşa încât eu nu cred că
noastre găurite, ne uitam la ei ca la două făpturi din altă lume.
unităţii. Am învăţat pe de rost, atunci, toate poeziile inepte despre eroi spectacol al unei trupe de orbi care se numeau
astăzi românul mediu, omul de pe stradă, mai foloseşte http://www.sapteseri.ro/ro/articole/cum-i-am-cunoscut-12/
inventaţi, toate numele celor căzuţi în nu ştiu ce lupte...” „Optimiştii”, rolul nostru fiind să le dăm acestor oameni
mental sau în limbaj concepte de acest fel. Sigur că se sentimentul că nu joacă în faţa unei săli goale.
http://www.sapteseri.ro/ro/articole/cum-i-am-cunoscut-10/ — Credeţi că activităţile culturale au fost „bifate”.
poate vorbi despre un eroism cotidian, despre eroismul Credeţi că se întâmplă acest lucru şi astăzi în Armată? — Şi la nivel naţional?
omului mărunt, care se luptă cu greutăţile, cu viaţa Cum consideraţi că este percepută activitatea culturală — Asta nu aş putea să spun. Eu eram un simplu soldat,
— Ce este un erou şi care este simbolistica lui astăzi?
ş.a.m.d. şi care, până la urmă, face faţă tuturor provocări- în structurile Ministerului Apărării Naţionale şi cum un T.R.-ist de 18 ani, habar nu aveam ce se întâmplă la
— Etimologic, pentru greci, erou însemna un om tânăr
lor, însă pot exista foarte rare circumstanţe în care să mai o percepeţi dumneavoastră? nivel naţional şi nu ştiu nici acum, drept să vă spun.
mort pe câmpul de luptă; aceasta este definiţia clasică a
vorbim cu adevărat, în sensul concret şi vechi al cuvântu- — Eu cred că Armata este un sector normal al vieţii Probabil că Armata avea, ca peste tot în viaţa socială din
eroului. În secolul al XIX-lea eroi erau două feluri de per-
lui, despre eroism. Putem vorbi despre militarii români de naţionale, aşa încât elemente care difuzează în toate sec- România, nişte obligaţii de propagandă, se făcea propa-
sonalităţi – cu spada şi cu pana. Existau eroi militari, care
pe câmpurile de luptă ale lumii, din Afganistan sau din toarele trebuie să se regăsească şi în Armată, în mod abso- gandă în Armată iar cultura era, evident, văzută ca o
luptau şi mureau pe câmpul de luptă, şi eroi culturali, aşa
Irak, în acest sens. Putem vorbi metaforic, deşi nu este lut firesc. În Armată nu sunt numai militari propriu-zis parte a sectorului de propagandă şi, prin aceasta, trebu-
încât statuile se împărţeau în mod aproximativ egal între
cazul astăzi, despre performanţe în diferite domenii, de sau acei militari, în viaţa privată, pot avea tot felul de alte iau să se „bifeze” şi aceste acţiuni culturale, care nu ştiu
poeţi şi soldaţi, ceea ce e o metaforă foarte frumoasă.
pildă dacă România ar fi fost printre echipele din Africa preocupări, ca orice om, ca oricine, între care şi preocu- cât de mult erau dorite şi solicitate cu adevărat. Într-
Sigur că noi, astăzi, trăim o epocă anti-eroică. Civilizaţia
de Sud şi s-ar fi calificat în sferturi, puteam privi acei fot- pări culturale. Foarte mulţi ofiţeri şi militari, în general, adevăr, şi la noi, în unitatea militară unde am făcut eu
actuală post-burgheză, post-industrială ş.a.m.d. nu mai
balişti ca pe nişte eroi. Însă, sensul concret al cuvântului, mai ales acum când Armata este profesionalizată, sunt ei armata, veneau din când în când, rar, e adevărat, câţiva
ştie ce să facă cu noţiuni ca geniu, erou, şi chiar patrie,
care ţine de mândria naţională şi de stima de sine a româ- înşişi oameni cultivaţi, unii dintre ei chiar autori, oameni scriitori din oraşele din preajmă şi, cum Dinescu era din
patriotism. Toate aceste concepte par oarecum desuete.
nului, după părerea mea, este degradat astăzi în România. de cultură şi care, în mod firesc, au acest interes cultural. Slobozia, lui îi era uşor să vină până la Feteşti. Totul avea
Sigur că ele pot fi reinventate oricum, însă discuţia este
complicată şi meandrică – astăzi avem moştenite noţiuni Eu cred că, dacă astfel de activităţi literare, chiar groteşti acest caracter oarecum stânjenitor, oarecum formal, lipsit
culturale şi intelectuale cu care foarte greu mai putem uneori, se făceau şi în perioada comunistă, cu atât mai de spontaneitate – eu sper ca acum lucrurile să stea alt
Citat:
lucra. mult se pot face astăzi şi se pot face la un nivel excelent, fel.
În armată l-am întâlnit pe Mircea Dinescu. Cum trebuiau bifate şi nis-
aş spune eu. Nu sunt foarte bine informat în privinţa asta,
cai evenimente culturale, o dată pe an erau invitaţi scriitori, mai locali, nu ştiu cum funcţionează lucrurile în zonă, dar cred că nu
— Dar pentru români ce înseamnă un erou astăzi?
cât de cât, dacă se putea. Nu ştiu ce oameni importanţi a născut Citat:
— România este într-o stare de marasm, în care nu există graniţe în diversele zone şi straturi sociale din acest
numai noţiunile de bază sunt degradate ci, practic, toate Feteştiul dar, la o aruncătură ceva mai zdravănă de băţ, era Slobozia, punct de vedere. Eu cred că un artist, indiferent dacă este
Comandantul unităţii, lent-colonelul Boboc, se uita atunci pe câte-o
noţiunile pozitive. Suntem într-o epocă negativistă, prin aşa că invitarea lui Dinescu a fost naturală. Înainte să vină în vizită un muzician, un actor, un cineast sau un scriitor, este şi ţeavă de AKM şi zbiera ca opărit: „Ia uite! Balauri! Ce-ai făcut, soldat,
excelenţă, în care românii au tendinţa să se diminueze pe tovarăşul poet (cum i s-a zis tot timpul) ni s-a făcut, nouă, filologilor de ar trebui să fie binevenit în Armată şi, practic, ar trebui să la curăţirea armamentului? Ce sunteţi voi, soldaţi sau civili împuţiţi?”.
sine ca imagine, să se persifleze, să se degradeze, să se la termen redus, un amplu instructaj. Ne-am ridicat în picioare. Aveam se simtă şi acolo ca acasă, ca între orice fel de oameni. N-avea insultă mai mare decât „civililor!”. Ni s-a făcut, nouă, filologilor
privească în aspectele mai ales negative, aşa încât idei ca pe-atunci 19 ani, deci Dinescu trebuie să fi avut 24. Purta un pulovăr de — În trecut aceste activităţi au fost „bifate”, de ce crede la termen redus, un amplu instructaj. Sub niciun motiv nu trebuia să
96 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 97

interViu interViu
scoatem vreo vorbă. Vreo doi dintre noi au primit pe hârtiuţe întrebări pe unitatea militară decât trei zile. Dar ajunsesem să ştiu, şi-aveam să ştiu defilare, cântând faimosul „Dormind în postul meu la datorie”... La fel, fotbal, noi simţim cu toţii un fel de ataşament faţă de
care, la un semn discret al locotenentului nostru, Burnaru Vasile, trebuia de-atunci întotdeauna, ce zace-n mine. Nu ajungi să te cunoşti cu adevă- peste ani, cu alţi vechi prieteni, aveam să cântam cântece patriotice pe valorile naţionale. Acest ataşament, după părerea mea,
să le punem poetului. După ce invitaţii s-au aşezat, nea Boboc a scos din rat decât în situaţii extreme. Când trăieşti normal, decent, un om printre străzile New-York-ului, cu o veselie care nu era decât reversul buf al este frumos şi normal. Un cetăţean al naţiunii acesteia,
buzunar o foaie de matematică şi-a început să citească de pe ea o alţii, poţi avea iluziile cele mai groteşti în privinţa ta. unei traume nevindecate încă. vorbitor de limba română, cu rădăcini biologice în popo-
rul român, poate şi, după părerea mea, e un fenomen nor-
modestă producţie proprie. Începea cu versurile: „Dragi poeţi din Când treci prin războaie, prin dictaturi, prin lagăre, prin boli înspăi- http://www.sapteseri.ro/ro/articole/cum-i-am-cunoscut-14/
mal şi real, poate simţi un ataşament frumos faţă de aces-
Bucureşti,/ Aţi ajuns iar la Feteşti, şi-a ţinut-o tot aşa vreo douăzeci de mântătoare, prin închisori, prin situaţii extrem-umilitoare, ajungi să te
te valori. Eu cred că, atunci când acest val de negativism
minute bune. cunoşti pe tine însuţi cu adevărat. — Care este semnificaţia cântecelor patriotice? Mai
se va consuma, atunci când, dacă se va întâmpla, ne vom
http://www.sapteseri.ro/ro/articole/cum-i-am-cunoscut-12/ http://www.sapteseri.ro/ro/articole/cum-i-am-cunoscut-13/ reprezintă ele astăzi ceva?
redresa din toate punctele de vedere – eu sper să ne
— Aşa cum spuneam, este vorba de lucruri compromi-
redresăm şi moral. Şi noţiuni pe care le detestăm astăzi,
— Un militar cu experienţă in teatrele de operaţii se se: concepte, noţiuni, genuri întregi artistice compromise.
— Cum vedeţi relaţia civil-militar? În ce sens ar trebui din motive evidente, să revină în forma lor benignă şi
cunoaşte mai bine pe el însuşi? Influenţa războiului asu- Este foarte greu să-i mai vorbeşti românului de patriotism
îmbunătăţită? decentă.
pra unor scriitori de renume mondial a avut un caracter în acest moment, după ce, timp de 40 de ani, el a fost pur
— Eu nu o văd ca o relaţie antagonistă. Mie mi se pare — Cum le păstrează şi îmbunătăţeşte un militar în cer-
fecund? şi simplu îndobitocit cu noţiunea asta. Este foarte greu
că un militar este un om obişnuit, un om normal, un civil cul vicios...Care este soluţia?
— Experienţele de felul acesta sunt teribile şi traumati- să-i mai vorbeşti despre mândria naţională, este foarte
până la urmă, dacă dai la o parte coaja aceasta a profesiei — Soluţia este globală, după părerea mea. Tot ce este
zante, fireşte. Ele nu sunt de dorit niciodată. Totuşi, din greu să mai scrii de pe o poziţie onestă un poem despre
propriu-zise, aşa cum un medic nu este de fapt decât tot negativ în România, la ora asta, ţine de sistem, este o
traume, ca oameni obişnuiţi, şi mai ales ca artişti, avem România, despre români – s-au scris după 1989, s-au scris
un civil, tot un om obişnuit, dincolo de halatul lui alb. boală de sistem, cum se spune în medicină. Nu sunt
de învăţat. De fapt, una dintre rădăcinile gândirii libere în poeme patriotice într-un mod ironic, grotesc şi satiric,
Prin urmare, după părerea mea, uniforma nu îndepărtea- lucruri care pot fi vindecate separat. Corupţia, ura şi dis-
Artă este suferinţa, este suferinţa umană. E greu de crezut poeme în care toate trăsăturile unui poem patriotic erau
ză oamenii. Eu cunosc foarte mulţi militari care sunt preţul de sine al românilor astăzi ţin de un sistem, de un
că un artist, un autor poate produce ceva cu adevărat întoarse pe dos, poeme violente, obscene, absolut înspăi-
oameni normali, oameni foarte de treabă, oameni cu care „cerc vicios” al situaţiei în care ne aflăm cu toţii, al degra-
semnificativ fără această experienţă a suferinţei. Fie că mântătoare într-un fel. Poeţi ca Marius Ianuş sau ca Mihai
poţi discuta orice, aşa încât niciodată nu am simţit stânje- dării morale petrecute în perioada comunistă şi continua-
este suferinţă morală, fie că este suferinţă existenţială sau Gălăţanu au scris astfel de poeme patriotice „pe dos”, în
neală în faţa uniformei militare. Mie mi se par profesio- tă după aceea, al lipsei de interes pentru construirea unui
că este provocată de evenimente traumatizante asemeni care, de fapt, ei încercau să şteargă cumva ruşinea poezii-
nişti, specializaţi într-o anumită zonă, necesară din păcate stat de drept ş.a.m.d. Deci, toate aceste lucruri vor trebui
războaielor sau lagărelor de concentrare. Dar ele nu sunt lor scrise în perioada ceauşistă, să le contrabalanseze, să
în continuare în statele civilizate şi, dincolo de asta, nu e să se îndrepte simultan. Nu este posibil ca noi să ne
neapărat necesare unui scriitor pentru a intra în atmosfe- le anihileze. Este foarte greu de conceput o poezie patrio-
niciun fel de opoziţie, contradicţie sau mai ştiu eu ce. Eu îndreptăm moral atâta vreme cât avem o economie deza-
ra lor. Nu e absolut nevoie să fi fost într-un lagăr de con- tică adevărată şi genuină în acest moment şi cred că nici
cred că aceleaşi hobby-uri şi obiceiuri, aceleaşi bucurii şi struoasă şi invers – nu este posibil să începem să gândim
centrare ca să poţi scrie despre asta. Tolstoi nu a luptat în nu e necesară.
tristeţi sunt împărtăşite şi de militari. iarăşi ca nişte oameni normali în interiorul unui stat nor-
— Care sunt părţile pozitive şi negative, din perspecti- Caucaz asemenea unora dintre personajele sale, nu a trăit mal, modern şi civilizat, rămânând corupţi. Deci, toate
va dumneavoastră, al eliminării serviciului militar obliga- evenimentele războaielor napoleoniene el însuşi, dar Citat: lucrurile acestea trebuie, încetul cu încetul, să se îndrep-
toriu? niciun istoric nu a scris mai bine despre ele şi într-un fel N-am crezut niciodată în specificul naţional, în „sentimentul româ- te. S-a crezut că 20 de ani sunt suficienţi. Iată că nu au
— Mie nu mi-a făcut un deserviciu Armata, deşi a fost mai veridic, aşa încât nu există o corelaţie directă între nesc al fiinţei”, în tot ceea ce filozofii culturii şi psihologii maselor ne-au fost. Iată cum, după 20 de ani de la revoluţie, suntem nu
o armată grea şi chinuitoare. A fost teribil de grea dar, trăirea unor fapte istorice şi descrierea lor de pe poziţia
atribuit ca să ne distingă de alte popoare. Cu toate astea, există ceva în mocirla de dinainte, ci în altă mocirlă, dar eu nu pot
într-un fel, dacă scapi din armată, poţi să fii sigur că nu te unui artist. Orice suferinţă, după părerea mea, se leagă de crede că o vom duce aşa, din mocirlă în mocirlă. Eu cred
specific românesc - este cercul vicios al isteriei provocate de stres şi al
mai sperie greutăţile. Armata este şi un fel de şcoală a toate celelalte suferinţe, chiar o suferinţă din dragoste să că, dacă lucrurile vor merge bine global, avem şi noi o
spunem sau o suferinţă fizică de pe urma unei boli – ea
stresului provocat de isterie. Dar, dacă te întorci după o vreme îndelun-
rezistenţei pentru oamenii tineri, este şi o şcoală a disci- şansă.
plinei. Eu nu consider că, chiar şi în regimul trecut, ea poate să spună ceva despre toate suferinţele lumii, există, gată în ţară, e cu neputinţă să nu fii izbit de cât de anormală e umanita-
(Armata) în sine, este un lucru strivitor de conştiinţe, eu într-un fel, o reţea subterană de pungi de astfel de sufe- tea de aici.
consider că, cine poate să înveţe din experienţele vieţii, rinţe, mai toate fiind legate unele de celelalte aşa încât, Pentru că la noi, dacă eşti bun, eşti călcat în picioare. Citat:
poate să înveţe şi din serviciul militar. Sigur că nu mai având o experienţă traumatică, poţi empatic să le înţelegi În armată, soldaţii sunt extrem de chinuiţi „în perioadă” de sergenţii Să nu ne păcălim pe noi înşine. Problema imaginii noastre în lume nu
este funcţional, nici indicat ca serviciul militar să fie obli- şi pe celelalte, poţi să înţelegi cum este în vreme de răz- lor. Când ajung ei înşişi sergenţi, îi chinuiesc pe noii recruţi şi mai abitir. sunt nici ţiganii, nici câţiva sceleraţi care fură, ucid şi violează, nici şovi-
gatoriu. Este o noţiune deja istoricizată – nu cred că în boi, deşi te-a apărat soarta de aşa ceva, poţi să înţelegi Şi tot aşa, în toate straturile sociale şi la toate nivelurile, românii îşi nismul italienilor sau al englezilor. E falimentul nostru moral, e lipsa cin-
ţările civilizate mai există serviciul militar obligatoriu, aşa cum este... la canal, de pildă, ori în alte locuri îngrozitoa- sunt proprii călăi şi propriile victime într-o societate profund alienată stei şi a corectitudinii din obişnuinţele noastre de fiecare zi. Decăderea
încât şi eu cred că o armată mai restrânsă, de profesio- re. psihic, o societate isterică. Cred că asta ne distinge, ca români, în lume,
— Poporul român se cunoaşte mai bine?
noastră ca popor, vizibilă în sfera politică în interior şi-n imaginea noas-
nişti, de oameni angajaţi cu adevărat în structurile milita- la ora actuală: tensiunea continuă la nivelul vieţii cotidiene.
re, este mult mai potrivită. Prin aceasta, oamenii tineri — Eu nu gândesc în termeni de popor, de naţiune. tră mai rea ca oricând în afară, este produsul absenţei frânelor morale
http://www.apar.biz/blog/?p=63 Sentimentul românesc al isteriei la un număr copleşitor de români, victime ale unei lipse cronice de edu-
câştigă de fapt, cei care nu sunt interesaţi cu adevărat de Habar n-am, nu ştiu. Eu pot să vorbesc ca un om simplu.
cariera militară, câştigă un an din viaţă sau un an şi patru Nu ştiu dacă poporul român este o entitate cu adevărat, caţie. Şcoala românească îşi propune, pare-se, să te scoată un soi de
— Un militar de profesie este ataşat de valori, simbo-
luni cu care pot face lucruri mai folositoare. Poate că, în nu ştiu dacă are un ethos ori o conştiinţă de sine. Leonardo da Vinci, doctor în toate ştiinţele şi artele, dar nu să facă din
luri specifice României. Sunt aceste elemente dezirabile
timpul vieţii, le va lipsi însă o experienţă, le va lipsi o Lucrurile acestea sunt mai curând nişte speculaţii ale unor tine un om întreg. La sfârşitul ei poţi şti, eventual, diferenţa dintre un
pentru un cetăţean român?
experienţă extremă şi poate că viaţa nu le va mai oferi o secole trecute, ale secolului al XIX-lea în primul rând,
— Dincolo de faptul că ideea de patriotism, ataşament
atribut şi un complement, dar nu şi diferenţa dintre bine şi rău.
astfel de situaţie în care orice om află foarte multe despre când a apărut puternic noţiunea de naţiune. Nu ştiu dacă http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-
faţă de valorile naţionale este o idee compromisă din
el, îşi dă seama de cât de mult poate îndura în situaţii naţiunile învaţă ceva vreodată din istorie, cum nu învaţă AGERO/COMENTARII/Falimentul%20nostru%20moral%20de%20Mircea
cauza abuzului din regimul trecut, se poate concepe un
extreme, îşi dă seama de laşităţile sale şi slăbiciunile sale nici oamenii, sau poate unii învaţă, alţii nu. Nu ştiu dacă
fel de stimă de sine naţională, decentă, după părerea mea. %20Cartarescu.htm Falimentul nostru moral
ş.a.m.d. Cel puţin mie mi-au folosit acele nouă luni de poporul român are într-adevăr interiorizată, organicizată
Această stimă de sine există la toate naţiunile. În Statele
armată pe care le-am făcut, din acest punct de vedere. istoria sa. Istoria poporului român este şi ea, în mare
Unite mă frapau drapelele naţionale ridicate în faţa unor — Care credeţi că este deosebirea dintre sistemul de
Ştiu foarte bine că, în situaţii extreme, pot să mă comport parte, o invenţie a secolului al XIX-lea.
case private, pe catarge puse pe pajiştea personală a celui învăţământ comunist şi cel specific al unei democraţii
aşa cum nu aş vrea. funcţionale?
care locuia acolo. În America, spectacolul acesta al patrio-
Citat: — Eu am studiat în întregime în regimul comunist şi
tismului este unul decent, unul lipsit de umflările acelea
Citat: Facultatea…Mi-am reîntâlnit din primele zile foştii brothers in arms... groteşti care s-au petrecut la noi aşa încât, aşa cum în pot să spun că şcoala, dincolo de tot ce ţinea de propa-
Când am terminat armata, eram extenuat şi, oarecum, transfigurat Armata ne tâmpise în aşa hal, că, imediat cum ne-am revăzut, în prima anumite situaţii, de pildă, când joacă echipa naţională de ganda de atunci şi de absurdităţile astea, a fost într-o
de suferinţă. Nu citisem nicio carte vreme de nouă luni. Nu ieşisem din zi de cursuri, ne-am încolonat pe culoar şi-am început să batem pas de perioadă o şcoală foarte bună, o şcoală foarte profesiona-
98 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 99

TRADIŢII ŞI CULTURĂ MILITARĂ
interViu
lizată. În anii `70 de pildă, când am făcut eu liceul, au reacţionar a fost reînviat în perioada ceauşistă.
fost ani excelenţi pentru învăţământul românesc. După Seniorii războiului, ca şi martirii naţionali, şi-au pierdut de mult pen-
părerea mea, el era într-un fel mai aşezat decât cel de tru mine aura şi legenda, rămânând ce-au fost aproape întotdeauna: uci-
acum. După `89 învăţământul ar fi trebuit să meargă mai gaşi fanatici distrugând totul în jurul lor, în numele unor fantasme, cele
bine, să se deschidă, să adere la normele europene, să
mai rele dintre toate, pe care le numim azi „ideologii”.
capete pluralism şi prin manualele alternative, şi prin alte
http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si-
metode şi, formal, toate aceste lucruri s-au făcut. Însă,
cred eu, sistemul de învăţământ românesc a suferit foarte
vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html
— Este reîntregirea României Mari o „ideologie”, pen-
tare, ca şi celelalte compartimente ale vieţii social-politice,
tru care ucigaşi fanatici au distrus totul în jur?
datorită politicianismului, datorită faptului că fiecare
— În momentul acesta şi de 20 de ani încoace, proble-
rupere de continuitate în exercitarea puterii, fiecare
ma asta este legată de relaţia României cu Moldova şi de
schimbare a guvernanţilor a fost însoţită de o distrugere a
posibila, din ce în ce mai îndepărtata, reunificare a
tot ce s-a făcut până atunci şi de o nouă încercare de
României cu Moldova. După părerea mea, noi am ratat o
reformă în altă direcţie, aşa încât avem în învăţământ
şansă istorică în anii `90, când s-a putut face acest lucru,
vreo 15 reforme ce s-au făcut în aceşti 20 de ani. Ori,
chiar din primii ani de după revoluţie existau anumite cir-
această cârpire permanentă, această nehotărâre, această
cumstanţe care, în acel moment, erau favorabile unificării
întârziere între două luntre, să spunem aşa, a fost o catas-
României cu Moldova – de pildă, exemplul foarte apropiat
trofă până la urmă. Învăţământul, în loc să devină unul
în timp al reunificării Germaniei. Totuşi, acest lucru nu
modern şi european, a plutit în derivă, ca şi celelalte sec-
s-a făcut, în ciuda unor manifestări ale societăţii civile de
toare ale vieţii naţionale. Deci, în acest moment, el este ca
pe ambele maluri ale Prutului, din lipsă de voinţă politică.
şi sistemul medical, la fel ca şi multe alte compartimente
Nici românii, nici moldovenii, la nivel politic, din anumite
ale vieţii naţionale, în mare suferinţă.
calcule, unele foarte meschine, nu au făcut-o. Astăzi, per-
— Dar învăţământul militar?
spectiva este din ce în ce mai îndepărtată, ceea ce este
— Nu ştiu multe lucruri despre învăţământul militar şi
una dintre marile frustrări şi nerealizări ale noastre în
mi-e greu să mă pronunţ. Nu văd de ce ar merge ideal
ultimii 20 de ani. Evident, Moldova nu poate funcţiona ca
atunci când lucrurile merg rău în restul sistemului de
un stat de sine-stătător. Ea este într-o derivă politică şi
învăţământ.
singura ei şansă, singurul ei viitor ar fi fost integrarea în
Europa prin reunificarea cu România pentru că, altfel,
Citat: este foarte greu de crezut că se va face, mai ales în cir-
Un eseu despre Balcani. Medicul şi Vrăjitorul: Naţionalism, roman- cumstanţele de astăzi. Aşa încât, povestea aceasta a unită-
tism, eroism, iată triada care, valorificată extrem de pozitiv de două ţii naţionale astăzi trebuie văzută alt fel, şi anume a unită-
sute de ani încoace, difuzată prin manualele de şcoală şi satisfăcând ţii naţionale în cadrul acestei super-naţiuni care este
nevoia de mândrie de sine a tinerelor popoare din Balcani, a construit o Europa. Prin urmare, nu atât reunirea Moldovei cu
imagine a identităţii etnice care a avut şi are imense dificultăţi de România ar fi dezirabilă, cât aducerea Moldovei, care este
integrare în modernitate. populată în bună parte de români, în structurile europe-
http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-sine. Faptul că foarte mulţi cetăţeni ai Moldovei şi-au luat
paşapoarte româneşti ajută dar nu îndestul, după părerea
vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html
mea.
— Homo Balcanicus, „unitate in diversitate”, identitate

Citat:
etnică...care este locul soldatului român?
Şi azi atentatorii sinucigaşi, ca şi bandele înarmate luptând pentru
— Militarul este un om obişnuit care are o profesie în
uniformă. Nu cred că spun nişte probleme speciale în pri-
cauze naţionale sau religioase sunt, pentru unii, eroi demni de panteonul
vinţa lui. Eu cred că un militar este un profesionist care, comunităţilor respective. Dar vârsta „eroismului” de acest fel a trecut şi
în mod fundamental, respectă nişte ordine. Iar aceste el nu mai poate provoca azi decât enorma suferinţă inutilă.
ordine care vin de la un nivel superior, în mod absolut http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si-
normal, privesc siguranţa naţională – deci Armata este vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html Un eseu despre Balcani.
unul dintre organismele implicate în această idee de sigu- Medicul si Vrăjitorul)
ranţă naţională, alături de foarte multe altele. Ea este
într-un fel integrată în toate problemele pe care le discută — Ce este terorismul şi ce rol joacă România în comba-
C.S.A.T., aşa încât, după părerea mea, un militar interesea- terea lui?
ză mai puţin dacă este el personal ataşat de aceste valori, — Sunt multe forme de terorism. România este unul
contează mult mai mult disciplina şi profesionalismul său. dintre statele care sunt în structurile NATO aşa încât, din-
După părerea mea, nu din patriotism, aşa cum zeci de ani colo de orice, ea are obligaţii care ţin de prezenţa sa în
a spus-o propaganda, militarul îşi face datoria eficient, ci aceste structuri – nu putem cere doar americanilor şi
prin profesionalismul său, prin faptul că ascultă şi respec- englezilor să fie prezenţi pe câmpurile de luptă – aliaţii au
tă nişte ordine competente. şi ei obligaţiile lor. Din acest punct de vedere, lupta împo-
triva terorismului este şi războiul nostru; deci, într-un fel,
suntem în război împotriva terorismului, noi înşine,
Citat:
România, care este şi o posibilă ţintă pentru terorismul de
Un eseu despre Balcani. Medicul şi Vrăjitorul: Filonul naţionalist şi
100 • APRILIE • 2011

interViu interViu
mai multe feluri. Este un război lung, o confruntare de un lucru foarte important. Deşi suntem o ţară cu imense literatura şi arta românească – este un fel de cerc al indi- către Ambasadorul Franţei în România, dl.Henri Paul, cu „Ordinul Artelor
durată. Terorismul nu va fi eradicat niciodată, aşa cum nu probleme, din toate punctele de vedere, suntem o ţară ferenţei şi suspiciunii în aceste zone; fiecare îl consideră şi Literelor în Grad de Cavaler“, informează Serviciul de Presă al
a fost eradicată niciodată pirateria, de pildă; ele sunt europeană. Existăm. Nefiind o ţară europeană, nu am fi pe vecinul său nu destul de reprezentativ, nu destul de Ambasadei Franţei. Decoraţia onorifică franceză dedicată culturii,
fenomene recurente în istorie, se produc în diverse cir- existat. Noi nu aveam alternative. Noi nu putem strâmba important cultural ca să întindă o mână către el, ca să Ordinul Artelor şi Literelor, recompensează persoanele care s-au distins
cumstanţe şi au diverse manifestări. Ce este important, din nas ca Norvegia, de pildă, care are o putere economi- construiască o punte, un pod. În ultimii ani lucrurile stau
într-un mod deosebit prin creaţia în domeniul artistic sau literar sau prin
aşa cum spuneam, este faptul că suntem parte din acest că extraordinară, fiind o ţară care există oricum. Noi tre- mai bine pentru că la centrele culturale din ţările din jur
contribuţia lor la dezvoltarea şi înflorirea artelor şi a literelor.
război global. buie să facem parte dintr-o Alianţă, pentru că nu putem s-a adăugat şi ICR care face foarte mult pentru asta, aşa
— De unde pregnanţa Războiului Sfânt? supravieţui alt fel, nici ca imagine de sine, nici economic, încât există relaţii între diversele institute şi centre cultu-
http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-7139661-mircea-cartarescu-
— Există multe explicaţii, dar eu cred într-una dintre nici într-un alt fel. Integrarea în NATO înseamnă trecerea rale din Balcani şi din zonele apropiate şi am început să decorat-ordinul-artelor-literelor-grad-cavaler.htm
ele mai ales, şi anume în sentimentul de frustrare pe care noastră de o parte a unei baricade, înseamnă că noi sun- cunoaştem puţin mai bine valorile din preajmă, am înce-
lumea arabă, în general, şi alte lumi dar lumea arabă în tem aliaţi ai americanilor, ai englezilor, ai tuturor celorlal- put să ştim mai multe despre scriitorii polonezi, unguri, — Ce este o decoraţie şi ce credeţi că reprezintă
principal, o are faţă de direcţia progresului global, directe state care poartă, în acest moment, un război legitim cu dar rămânem cu mari deficienţe şi mari datorii faţă de pentru un militar?
ţia pe care a luat-o globalizarea. Faptul că lumea arabă nu terorismul mondial. scriitorii de la sud de Dunăre – ştim foarte puţin despre — Eu nu sunt prea dornic de astfel de distincţii. Mă
se simte pregătită pentru acest gen de progres, pentru — Trecerea nu este prea bruscă? scriitorii sârbi, croaţi, bulgari ş.a.m.d. şi este mare păcat. miră întotdeauna când primesc una dintre ele. Mi se pare
această lume post-industrială, a unor valori liberale, duce — Eu cred că noi nu am fost cu adevărat de partea că nu o merit în niciun fel, fără exces de modestie.
la reacţii de frustrare şi de mânie. Lumea arabă simte că cealaltă a Zidului Berlinului. Cred că am fost siliţi să o Decoraţiile ele însele ar trebui să capete un statut mai cre-
Citat: dibil, ar trebui să fie mai prestigioase decât sunt, pentru
valorile ei sunt ameninţate de această globalizare, de facem, a fost o constrângere politică. Până şi Ceauşescu a
această uniformizare culturală şi economică. avut momentul lui de revoltă, de orgoliu faţă de Pactul de
Când vii de la Viena înapoi la Bucureşti, ai sentimentul că ai nimerit că ele sunt un fel de răsplată simbolică. Partea proastă
— China? la Varşovia. Prin urmare, noi am fost întotdeauna con- la Kabul. Bucureştiul pare un loc al mizeriei absolute. Sunt două oraşe este că noi ne-am degradat atât de mult ca naţiune, încât
— China este un exemplu de ţară închisă în sine, strânşi să trăim în lagărul socialist. Aşa cum se ştie, după de pe planete diferite, locuite de două specii diferite. Prin valori, prin nu mai percepem decât răsplăţile concrete, pecuniare.
într-un fel. E un mare paradox, de fapt, economic ea pare Ialta, noi am fost practic introduşi în sfera sovietică, pe reacţii, prin comportament, românii sunt extraordinar de diferiţi de Orice diplomă care nu este însoţită de avantaje financiare,
a prospera, deşi rămâne o ţară extrem de săracă până la când populaţia era împotrivă. Populaţia, după cum s-a europeni. orice medalie care este simbolică nu ne mai spune mare
lucru, tindem să le desconsiderăm, să le considerăm nişte
urmă, dar China, la fel ca şi Coreea de Nord şi alte ţări de văzut şi la votul din `46, a fost de partea lumii civilizate, http://www.theromanians.ca/blog/2005/06/mircea-cartarescu.html
acest gen... ele sunt, de fapt, nişte brontozauri, nişte ţări de partea occidentală, aşa încât eu cred că de abia am zorzoane, nişte lucruri inutile. Pentru că noi am pierdut
foarte închise în sine şi care nu participă ideologic şi cul- aşteptat să trecem de partea cealaltă a Cortinei de Fier. această dimensiune simbolică a lucrurilor, nu mai suntem
— Dar românii care au ajuns, în misiune, la Kabul?
tural la circuitul mondial – participă economic: acesta este Noi am avut, mai mult decât orice popor din est, mitul preocupaţi de tot ce ţine de mândrie, personală ori naţio-
Cum sunt românii diferiţi de europeni ori Islam?
marele paradox chinez, cum e posibil ca o ţară atât de salvării care vine de la americani, mitul Europei ca un nală, nu mai suntem preocupaţi de onoare, de demnitate.
— Nu ştiu cum se rezolvă în plan militar aceste dife-
închistată politic totuşi, să aibă energie economică? Din bastion al civilizaţiei – înainte de integrarea în UE, după Suntem preocupaţi să supravieţuim, pur şi simplu. Nouă
renţe, nu ştiu care sunt relaţiile militarilor care, venind
punct de vedere ideologic, eu cred că nu există o gândire statistici, noi eram ţara cu cel mai mare procent al accep- ni se pare că tot ceea ce ţine în acest moment de simbol,
din diverse zone ale lumii, se întâlnesc pe câmpul de
chineză care să se construiască pe ceva. Comunismul, cred tării pozitive, al acceptării acestui fapt ca un fapt pozitiv – de distincţie nu mai are relevanţă, prin urmare, medaliile,
luptă, nu ştiu care pot fi relaţiile între militarii americani
că şi pentru chinezi este evident, este desuet, terminat, prin urmare, românii au fost întotdeauna frustraţi că au inclusiv cele militare, vor căpăta statutul pe care-l merită
şi militarii români, între militarii britanici şi cei români în
dar nu au găsit altceva care să înlocuiască comunismul, pe fost despărţiţi de Europa, s-au simţit, prin toate legăturile abia după ce toţi ne vom vindeca moral.
momentul în care ei acţionează împreună. E greu să-mi
când lumea arabă are Coranul, are un fundament puter- lor istorice, politice, culturale, de care s-au simţit legaţi, fac o imagine pentru că nu cunosc...poate ar trebui să
nic, care le dă identitate culturală. Arabii se consideră de din care s-au simţit că fac parte. avem mult mai multe emisiuni de televiziune, interviuri la Citat:
fapt o uriaşă naţiune. Diferenţele naţionale dintre ei nu faţa locului, ar trebui să cunoaştem mult mai bine situaţia În fosta Iugoslavie s-a întâmplat ceva, de asemenea se întâmplă
sunt semnificative, nu sunt importante. Aşa cum, în seco- Citat: militarilor români care luptă în aceste zone. Ştim foarte lucruri în Iran sau în Afganistan. Iar dacă laşitatea comunităţii interna-
lul XVII, românii se identificau pe ei înşişi drept creştini, […] dacă aceste popoare n-ar trebui să recurgă, în locul diplomaţiei, puţine lucruri despre ei, despre ce se petrece acolo...
ţionale, aceeaşi care nu voia să-l supere pe Hitler până la război şi n-a
înainte de a se considera o naţiune – este situaţia lumii la un fel de psihanaliză colectivă. Dacă medicul nu trebuie într-adevăr când, din păcate, unul mai este rănit sau chiar moare
arabe. Lumea arabă este o lume extrem de coerentă la
vrut să-i supere pe ruşi cincizeci de ani după aceea, preferând să lase
înlocuit de vraci. într-o misiune, apare o ştire; dar cum trăiesc aceşti
nivel cultural, religios şi ideologic, o lume care se conside- oameni cu adevărat simţindu-se şi fiind, de fapt, în luptă,
jumătate din omenire pradă totalitarismului, o priveşte pe ea, laşitatea
În ce mai poate crede cu adevărat Homo Balcanicus de azi? – iată românească ne priveşte pe noi toţi. Cum putem tolera noi, care-am tre-
ră îndreptăţită să reacţioneze atunci când valorile ei sunt ştiind că sunt pândiţi de moarte în fiecare zi – asta nu
ameninţate. Acest lucru nu se petrece în China, unde con-
adevărata întrebare. Ce ideal îi poate oferi lumea postmodernă de azi în cut printr-o revoluţie, un guvern comunist peste Prut? Aştept de la auto-
ştim şi, după părerea mea, televiziunea şi ziarele ar trebui
trolul politic este foarte puternic, dar unde nu există nişte locul naţionalismului de care el se agaţă încă disperat, aşa cum un om să facă acest lucru, să ni-i apropie pe aceşti oameni care, rităţile române şi de la fiecare dintre noi să ieşim din laşitatea asta jos-
valori în care să creadă fiecare chinez şi pe care să simtă care se îneacă se agaţă şi de un fir de pai? în definitiv, sunt compatrioţi ai noştri care luptă. Noi, nică şi să arătăm că ne pasă.
nevoia să le apere. Din această cauză nu există, şi sperăm http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si- generaţiile noastre, nu am cunoscut războiul, însă aceşti http://www.moldova.net/archive/t-7230.html Sa ieşim din Laşitate!
să nu existe, un terorism chinez. Dar terorismul musul- vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html Un eseu despre Balcani. oameni îl află, şi nu pe teritoriul României, ci într-o zonă
man este expresia acestei spaime faţă de viitor, după Medicul si Vrăjitorul extrem de ostilă şi agitată, aşa încât ar trebui să ştim mult
— Ce înseamnă Moldova pentru românii secolului XXI,
părerea mea. mai multe despre soldaţii români care sunt cantonaţi în
pentru tânăra generaţie?
— Cum a ajutat România integrarea ei în NATO? — După eşecul tuturor mijloacelor politico-militare, Afganistan sau Irak şi despre sentimentele lor faţă de
— Eu cred că, instinctiv, fiecare român crede că
— Eu cred că integrarea în NATO, ca şi în structurile rămâne cooperarea culturală a comunităţilor din zonă? Se colegii de altă naţionalitate şi faţă de adversar, de duş-
Moldova este într-un fel românească şi eu cred că şi din
europene, este absolut esenţială pentru România. Absolut poate realiza acest lucru şi în cazul României? man. Ce simte, de fapt, soldatul român? Îl simte pe aşa-
partea moldovenilor există un sentiment asemănător.
esenţială. România nu ar avea, în acest moment, chiar — Sigur că se poate realiza şi ar fi de dorit, numai că zisul terorist? Pentru că teroriştii nu se văd ei înşişi ca
Cred că ceea ce ne desparte este numai politicianismul,
niciun viitor, de niciun fel, dacă nu ar fi integrată în aces- există un fel de neînţelegere în această privinţă. Atât terorişti, se văd ca luptători pentru libertate, de pildă. Ce
numai nişte interese politice meschine. S-a văzut că oame-
te mari structuri ale lumii civilizate. Deci, pentru România românii cât şi vecinii lor, maghiarii, bulgarii ş.a.m.d. au sentiment are soldatul român confruntat cu aceşti
nii tineri din Moldova luptă pentru viitor, pentru dreptul
s-a pus problema de a exista în lumea civilizată sau de a fi un fel de orbire faţă de lumile culturale din jur şi îşi oameni? care, într-un fel, sunt şi ei oameni curajoşi,
la viitor. Acum un an au fost acele manifestări din
un „no man`s land” , ca Republica Moldova şi ca multe îndreaptă toate privirile către lumi mai îndepărtate, către oameni bravi, gata să se sacrifice, până la urmă, pentru o
Chişinău ale tinerilor care, din păcate, nu au fost încura-
alte ţări aflate undeva între marele imperiu sovietic, gen centrele mari de validare culturală, către New York, cauză, indiferent dacă această cauză este bună sau rea.
jate nici de români, nici la nivel internaţional. Nu au fost
Ucraina, Belarus etc. După părerea mea, România a prins Londra, Paris. Ştim mult mai multe despre aceste culturi
nici mediatizate, nici încurajate aşa cum ar fi trebuit. Eu
ultimul tren al civilizaţiei şi, deşi suntem probabil printre decât despre culturile vecinilor noştri. Românii privesc cu
Citat: cred că oamenii tineri resimt cel mai tare problematica
ţările care nu prea onorează familia europeană şi familia o anumită condescendenţă către literatura şi arta bulgară,
Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost decorat, marţi, 13 aprilie, de aceasta a lipsei de viitor, care este endemică în zonă. A fi
NATO aşa cum ar trebui, totuşi suntem acolo şi ăsta este de pildă, aşa cum polonezii privesc cu condescendenţă
102 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 103

interViu interViu
cetăţean moldovean în acest moment înseamnă a fi un confruntărilor ideologice. Astăzi, după o perioadă de euforie, trebuie să apartenenţă, chiar şi pe jumătate, la lumea orientală – care nu ţin în niciun fel seama de interesul public, ci de
paria, a nu putea să trăieşti în propria ţară şi a trebui să constatăm că naţionalismul, autoritarismul şi imperialismul, ce păreau este vorba de un sistem al corupţiei care a funcţionat interese private şi exemple ar fi nenumărate... Trebuie
accepţi statutul acesta, de multe ori inferior, al emigrantu- definitiv aruncate la lada de gunoi a istoriei, n-au dispărut, ci s-au remo- întotdeauna în România în timpul şi după domniile fana- apărate valori precum cinstea – nu se mai ştie astăzi, în
lui. Revin, o mare şansă pentru democraţia acestei ţări, delat, ameninţând mai departe lumea democratică. Da, Ucraina trebuie riote apoi, în secolul al XIX-lea; sigur că noi am împru- România, ce este cinstea sau este privită ca un defect
pentru democratizarea reală a acestei ţări care încă este mutat toate instituţiile occidentale dar, cum spunea individual... îmi aduc aminte că, într-o schiţă a lui Ilf şi
să intre în NATO, da, vom continua să avem trupe în Irak, dar nu necon-
sub comunişti, care are toate defectele cu putinţă, ar fi Maiorescu, ele erau „forme fără fond”, existau pe hârtie Petrov, un personaj găseşte un portofel şi-l duce la
diţionat, da, Serbia n-ar trebui total izolată şi înrăită. În următorii ani,
fost posibilă o dată cu reunificarea cu România, în anii dar, de fapt, nu funcţionau. Acest lucru s-a întâmplat în Miliţie şi, peste o săptămână, se sinucide pentru că toţi
`90. Astăzi, din păcate, din cauza stării economice deza-
probabil, această tendinţă de-ntoarcere la politica internaţională conven- toată epoca comunistă, când toate valorile au fost per- râdeau de el pentru că a făcut acest lucru absurd, din
struoase în care ne zbatem, este foarte greu de crezut că ţională va continua, în paralel cu ameninţările legate de terorism. vertite, când toată lumea se prefăcea a crede în institu- punctul de vedere al cetăţeanului sovietic. Această inca-
se va mai întâmpla. Războiul postmodern cu Bin Laden, al „ciocnirii civilizaţiilor“, oricât praf ţii, valori ş.a.m.d., de fapt nimeni nu credea şi sistemul pacitate de a fura, de a minţi, de a face rău altuia tre-
— Cum credeţi că văd tinerii din România această ar stârni, nu va estompa marea frică a unei catastrofale confruntări corupţiei feudalo-orientale funcţiona pe dedesubt, totul buie cultivată într-un fel sau altul. Oamenii trebuie să
problemă? între naţiuni, în stil „secolul XX“. era corupt pe dedesubt; nimeni nu credea nici în înţeleagă că, printr-un sistem curat, câştigă mai mult cu
— Nu cred că-şi pun această problemă foarte acut, au http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-inapoi-in-istorie- patriotism, nici în comunism, nici în idealuri, fiecare toţii decât într-un sistem murdar. În momentul în care
alte griji şi alte lucruri de rezolvat. Cei mai mulţi tineri 798330.html lupta să supravieţuiască, îşi făcea micile afaceri subtera- vor înţelege că o afacere curată este mai profitabilă
din România, după cum se ştie, au ca ideal emigrarea în ne. Iar apoi, la destrămarea comunismului, a răbufnit
decât una murdară, subterană, şi nu doar pentru cei
Vest, în Occident, căutarea unor locuri mai bune de viaţă — Naţionalismul ameninţă democraţia – până unde din nou, extrem de puternic, spiritul nostru oriental,
care o fac, ci pentru toată lumea, pentru toţi ceilalţi,
şi de muncă dar, dacă îi întrebi, eu cred că manifestă poate ajunge dragostea de popor, apartenenţa faţă de spiritul de combinaţii, de afaceri, de eludare a legii –
probabil că, încetul cu încetul şi într-o perioadă foarte
empatie faţă de congenerii lor din Moldova şi, într-un fel, naţiune, pentru a nu ajunge o ameninţare? totul s-a făcut nu pe baza legilor, care existau dar nu se
lungă, ne-am putea vindeca moral. Răul nu este nici în
în mod ideal, au un fel de înţelegere şi solidaritate. Din — Eu cred că nu este o tensiune între naţionalismul respectau, ci pe baza cutumelor, pe baza obiceiului
situaţia internaţională care ne este defavorabilă, nici în
păcate, însă, nu este de ajuns. Nu e de ajuns. decent şi democraţie. De fapt, dacă privim SUA, acolo pământului, ca să spun aşa, ceea ce înseamnă o imensă
moştenirea grea lăsată de comunism, răul este în noi, în
lucrurile par destul de echilibrate. Noi, astăzi, nu mai ţesătură de interese şi ilegalităţi. Pe deasupra aveam
felul în care noi înţelegem să ne trăim viaţa.
trăim într-o lume de state naţionale, adică state construite legile, pe care nu le respecta nimeni, pe dedesubt
Citat: aveam legile nescrise ale relaţiilor de tip mafiotic. Fosta — Aveţi un mesaj pentru militarii din teatrele de
pe ideea de naţiune, pe legături de sânge, statul organi-
În România, marea problemă este calitatea morală a oamenilor. E Securitate, după cum se ştie, a preluat de fapt România operaţii?
cist, statul în care recunoşteai cetăţenii prin faptul că ei
şocant cât de multă lipsă de educaţie există, cât de puţine aspiraţii! aparţineau aceluiaşi popor. Astăzi, statele moderne sunt după `89 şi transformată ad-hoc în clasa financiară, — Eu am multă încredere în aceşti oameni. Eu cred
http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-6850114-mircea- mai degrabă o combinaţie dintre un astfel de stat şi un politică, în jurnalistică ş.a.m.d. Practic, noi suntem că Armata este o zonă, prin însăşi natura ei, mai puţin
cartarescu-calitatea-oamenilor-problema-romaniei.htm stat rousseau-ist, al contractului social, astăzi sunt absolut astăzi în aceeaşi situaţie descrisă de Maiorescu la sfârşi- coruptibilă decât alte zone. Eu cred că ea îşi selectează
normale statele multinaţionale, statele în care nu originea tul secolului al XIX-lea. Avem, fireşte, un stat de drept oameni de calitate – cel puţin, odinioară, cei mai buni
— Soldaţii români au fost, pe bună dreptate, felicitaţi comună formează baza naţiunii, ci ataşamentul faţă de care însă nu funcţionează, avem instituţii care nu func- elevi mergeau la liceele militare, îşi alegeau o carieră
în diverse şi multiple situaţii datorită modului în care valorile naţiunii respective, respectul legilor acelei naţiuni ţionează, avem create, în ultima vreme, tot soiul de militară. Singurii eroi, pentru că am pornit de la eroi,
şi-au îndeplinit misiunile de luptă. Camaraderia este un ş.a.m.d. Aşa încât, puseele de naţionalism pur care apar instituţii extrem de folositoare care există în toate ţările singurii nedisputabili sunt cei din teatrele de operaţii.
exemplu direct, fără conotaţii demagogice, resimţit de mai ales la dreapta şi extrema dreaptă a unor state sunt din fostul est comunist, dar cărora li s-a pus botniţă, Eu aş avea să le spun acestor oameni să rămână tineri
majoritatea militarilor în teatrele de operaţii. Există calita- bine ţinute în frâu. Aşa-zişii extremişti, ca Le Pen sau una după alta, care de fapt au fost anihilate imediat întotdeauna, să rămână oameni care încă cred în ceva,
te morală, educaţie şi aspiraţii. De ce avem nevoie pentru Haider, aceşti promotori ai valorilor pur naţionaliste nu după ce au fost create. S-a dat, în sfârşit, legea lustra- cred în lucruri pozitive şi să nu cadă în această stare de
ca aceste calităţi să devină preponderente? mai au ponderea pe care au avut-o. Nici la noi, cel mai ţiei, dar imediat ea a fost declarată neconstituţională de
disoluţie morală şi de negativism care ne caracterizează
— Acest spirit de grup care se formează întotdeauna vizibil naţionalist, unii îl consideră un extremist, Corneliu către CS. Am avut ANI care imediat a fost castrată, ea
astăzi. Ştiu că este greu pentru multe familii de militari,
când oamenii lucrează împreună, spiritul de echipă, este Vadim Tudor, chiar şi în momentele astea de criză, când nu mai poate verifica averile politicienilor. Avem CNSAS
dar eu cred că este şi o consolare în faptul că cei care
întotdeauna foarte important, nu numai în Armată, acolo de obicei se activează extremismele, nu mai are un cuvânt căreia pur şi simplu i s-au smuls colţii, astăzi ea fiind o
îmbrăţişează această carieră sunt, de cele mai multe ori,
unde, evident, oamenii petrec foarte mult timp împreună, important de spus, nu mai este în Parlament, nu mai func- instituţie funcţionărească fără să poată să dea verdicte
oameni întregi, oameni adevăraţi. E greu de crezut că
ci peste tot. Într-un birou, într-o cancelarie, oriunde ţionează ca în anii `90. Cel puţin în ţările europene nu de poliţie politică sau de alte colaborări cu Securitatea.
un maestru al combinaţiilor, un om necinstit, a cărui a
oamenii lucrează foarte mult împreună, colaborează foar- mai este o problemă naţionalismul. El a fost, într-un fel, Avem pe hârtie instituţiile democratice, instituţiile folo-
te mult. Oamenii tineri, fireşte, sunt înclinaţi către priete- doua natură este minciuna, ar vrea să devină ofiţer,
contracarat de valorile democratice. sitoare naţiunii; în realitate, însă, ele au fost anihilate
nie personală. Eu cred că în Armată, Armata fiind funda- pentru mine este greu de crezut. Cred că familiile ar
de către această clasă politică mafiotică şi care îşi
mental tânără, această afecţiune reciprocă a oamenilor se trebui să fie mândre de aceşti oameni.
urmează propriile interese, în detrimentul interesului
naşte în mod natural şi cred că foarte multe unităţi de
Citat: — Aveţi vreo amintire plăcută în urma satisfacerii
naţional.
militari au o anumită viaţă independentă, viaţă personală, -”Copilul teribil” al literaturii româneşti contemporane. Ce a însemnat stagiului militar obligatoriu?
se manifestă ca un singur organism. Sunt convins că Revoluţia din 1989 pentru dv.? — Care sunt valorile care trebuie promovate? — Amintirile mele plăcute se leagă de colegii de
lucrurile acestea sunt absolut reale şi că ele sunt folositoa- -Am trăit o stare de fericire extraordinară în perioada aceea. N-am — Sunt valorile morale. Nu marasmul economic în atunci. Nu avea ce să-mi placă în Armata propriu-zisă,
re chiar profesional. Este inimaginabilă o unitate oarecare, fost în viaţa mea mai fericit ca în dimineaţa lui 22 decembrie. În privinţa care ne zbatem este problema noastră, el vine din fria- în instrucţia care a fost extraordinar de grea... poate
o grupă, un pluton, în care să nu existe amiciţie, înţelege- patriotismului, eu sunt de acord cu Caragiale care spunea că un adevă- bilitatea noastră morală. Răul se află în noi, în felul în eram şi noi mult prea tineri, la 18 ani eram nişte copii...
care gândim, în felul în care înţelegem să trăim, în rela- ţin minte că nici nu puteam să-mi car valiza aceea de
re – fireşte că există şi animozităţi, în orice grup uman rat patriot trebuie să fie critic faţă de ţara sa, şi nu linguşitor. Nu trebu-
există o luptă pentru ierarhie, există o dorinţă de a ieşi ţiile noastre cu ceilalţi. Şi asta este tragic pentru că este lemn. Noi toţi, băieţii care au reuşit la facultate, în
ie să-i vadă doar calităţile, e foarte util să-i vadă şi defectele.
înainte, de a te distinge prin ceva, dar această ierarhie, în lucrul cel mai greu de îndreptat. Noi putem, teoretic, să 1975, am fost luaţi imediat în Armată, aşa încât erau
http://www.cariereonline.ro/articol/mircea-cartarescu-copilul-teribil-
Armată, de multe ori este rezolvată militar, adică sigur că, îndreptăm lucrurile în România economic prin guverne viitori colegi ai mei de facultate, din care unii au ajuns
al-literaturii-romanesti-contemporane de tehnocraţi, dar acest lucru, practic, nu este posibil...
dacă te simţi mai bun decât şeful tău, totuşi, îi datorezi scriitori destul de cunoscuţi, Cristian Teodorescu este
ascultarea. Deci, eu cred că acest spirit al camaraderiei de fapt, totul la noi este politic. Totul la noi este politic. unul dintre ei, Romulus Bucur... şi cu care m-am simţit
— Cum se manifestă tranziţia de la comunism
este un lucru absolut firesc în Armată şi absolut folositor. Un guvern de tehnocraţi nu ar avea nicio şansă dacă nu destul de solidar, într-adevăr legat printr-un fel de des-
la democraţie în România?
ar avea sprijin politic, aşa cum este construit sistemul tin şi mă simt şi astăzi – de câte ori ne întâlnim mai
Citat: — Comunismul, în România, nu a făcut decât să siste-
nostru. Iar politica este legată inextricabil de economie, vorbim despre Armata de atunci, ne mai aducem aminte
matizeze şi să acutizeze vechi metehne ale românilor
Trăim, adică, într-o lume postmodernă, care-a depăşit sângeroasele pentru că sunt nişte complexe politico-economico- şi lucruri plăcute, şi multe lucruri mizerabile... este o
moştenite de la Imperiul Otoman, din Fanar, din această
războaie între naţiuni din secolul XX, ca şi epoca totalitarismelor şi a mediatice care guvernează România în acest moment şi parte din viaţa noastră. n
104 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 105

TRADIŢII ŞI CULTURĂ MILITARĂ
iStorie Militară
Un album-monografie:
„Artileria română
în date şi imagini”
Interviu cu locţiitorul şefului structurii Instrucţie şi Doctrină,
colonel dr. Adrian Stroea
Volumul „Artileria română în date şi imagini” de colonel dr. Adrian Stroea şi
locotenent-colonel Gheorghe Băjenaru, este prima lucrare editată în ţara noastră
care prezintă gurile de foc ale artileriei române (imagini şi caracteristici tehnico-
tactice) începând din Evul Mediu şi până în prezent. Fiind un demers inedit şi
de o certă valoare ştiinţifică, am apelat, pentru mai multe detalii, la unul dintre
autorii cărţii, colonel dr. Adrian Stroea.

Foto: Adrian Curiman
— Domnule colonel, volumul „Artileria în date şi această lucrare reuneşte 367 de reprezentări grafice,
imagini” face parte dintr-o serie mai mare de lucrări care dintre care 301 sunt fotografii. Obţinerea acestui fond de
are ca tematică artileria română. Cum s-a născut ideea de imagini a fost o activitate anevoioasă, dar am beneficiat
a scrie acest ciclu de lucrări? de prezenţa, în capitală, a Muzeului Militar Naţional –
— Apariţia volumului „Artileria în date şi imagini” se care este instituţia ce găzduieşte cele mai multe guri de
înscrie în preocupările mele de a reda generaţiilor viitoare foc ce au existat în armata română – de asemenea,
istoria armei în care m-am format şi căreia îi aparţin – împreună cu celălalt autor am fotografiat gurile de foc
artileria. Înainte de această lucrare, împreună cu un colec- existente în muzeul constituit la Centrul de Pregătire
tiv de autori am scris lucrarea „165 de ani de existenţă Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” din
a artileriei române”, lucrare care se constituie într-o Sibiu. Am fotografiat şi foarte multe piese, rarităţi, dar
autentică monografie a artileriei, care abordează minuţios care se regăsesc ca elemente de expunere statică la diferi-
aspecte definitorii în ceea ce priveşte apariţia acestei te monumente ridicate în cinstea eroilor, inclusiv cele de
arme, organizarea, dotarea, învăţământul şi instrucţia ce la Mausoleul de la Mărăşeşti. Pentru o parte din imagini
s-a desfăşurat de-a lungul celor 165 ani de existenţă. Am am apelat şi la amabilitatea unor persoane care deţin în
considerat că această lucrare trebuie completată cu o alta, colecţia personală astfel de imagini şi pe care le-am con-
în care să prezentăm, în integralitatea lor, gurile de foc tactat prin intermediul Internetului.
artileristice ce au fost în dotarea armatei române. Dar înainte de toate acestea doresc să subliniez ideea
Menţionez faptul că, dacă lucrarea „165 de ani de existen- că realizarea acestei cărţi nu-mi aparţine în totalitate. La
ţă a artileriei române” este o monografie a armei, cea de a ea am lucrat împreună cu bunul meu coleg şi prieten,
doua lucrare la care m-am referit anterior este o mono- colonelul Gheorghe Băjenaru. Este rodul strădaniilor noas-
grafie a mijloacelor de foc artileristice. Doresc să subliniez tre de aproape doi ani de zile, fiind o activitate anevoioa-
faptul că această carte este, până la urmă, primul album să nu numai în a procura fotografiile necesare pentru o
care prezintă, în totalitate, tehnica din dotarea unei arme cât mai bună reprezentare a gurilor de foc, dar şi pentru
din Armata României. a afla care au fost cele aflate în dotarea armatei române.
În lucrare sunt prezentate 129 de guri de foc care au fost
— Într-adevăr, este un volum bogat ilustrat, care oferă în dotarea acesteia, în plus este prezentat şi obuzierul
foarte multe date tehnice. În plus, am observat că sunt autopropulsat cal. 155 mm ATROM care este un prototip,
prezentate şi tunuri care, chiar dacă nu au intrat în dota- iar pe lângă aceste piese, care au existat de la 10 noiem-
rea armatei, ele au fost achiziţionate la un anumit brie 1843 şi până astăzi, mai sunt prezentate un număr
moment istoric. Ce a presupus documentarea pentru reali- de 19 guri de foc – unele dintre ele inedite – care au apar-
zarea acestui album? ţinut Armatei României, dar care nu au intrat în dotare
— Evident că un album nu putea fi decât o lucrare din diferite consideraţii: fie că numărul de piese a fost
care abundă în imagini şi doresc să menţionez faptul că prea mic, fie că nu a existat muniţia necesară. În fapt,
106 • APRILIE • 2011

iStorie Militară CerCuri Militare
acestea au fost guri de foc capturate

de-a lungul anilor în războaiele pur-
că sunt gândite şi realizate într-o
manieră unitară. Lucrarea mai este
bucurie, cu atât mai mult cu cât apre-
cierile vin de la o personalitate de
Cercul Militar
tate de către armata română.
— Parcurgând lucrarea, cititorul

are întregul tablou al evoluţiei artile-
inedită şi prin faptul că, în premieră,
prezintă artileria de cetate, un aspect
care nu a fost abordat, până acum,
într-o manieră corespunzătoare din
excepţie a vieţii culturale româneşti,
a spiritualităţii româneşti. Menţionez
faptul că, asemeni domniei sale, tatăl
şi bunicul său au avut calitatea ono-
în cultura botoşăneană
riei române din perioada medievală, punct de vedere ştiinţific. Am făcut rantă de membri ai Academiei
chiar anterior acestei epoci, şi până un excurs în dotarea cu artilerie a Române. Însăşi prezenţa dumnealui
astăzi. Ce v-a determinat să structu- cetăţilor şi, în mod deosebit, a Cetăţii este un gir calitativ pentru această
raţi lucrarea în acest fel? Bucureştilor, reliefând nivelul tehno- lucrare.
— Da, am structurat lucrarea pe logic extrem de ridicat al artileriei ce Închei prin a semnala că lucrarea Ca instituţie de cultură, educaţie, formare şi reprezentare a Armatei la nivel
câteva capitole, într-o succesiune a dotat Cetatea Bucureştilor – reamin- prezintă, în premieră, într-o manieră de garnizoană, Cercul Militar Botoşani îşi desfăşoară activitatea şi-şi îndeplineşte
logică, urmărind să evidenţiem dru- tesc că au fost 18 baterii în forturi şi unitară, scientistă, sistemele de
mul anevoios al evoluţiei tehnicii de 18 baterii pe poziţii, la care se adau- rachete existente în dotarea Armatei obiectivele pentru care a fost constituit, în strânsă legătură cu celelalte instituţii
artilerie. Astfel, primul capitol este gă şi alte baterii de intervenţie la României; şi am în vedere nu atât sis- de cultură din municipiul şi judeţul Botoşani.
dedicat artileriei antepirobalistice, nevoie. Pentru prima dată a apărut temele de rachete antitanc dirijate, ci
acea artilerie pe care noi o conside- artileria cuirasată, care beneficia de mai ales rachetele tactice şi rachetele
răm ca precursoarea artileriei de cupole blindate, artilerie care era dis- operativ-tactice. Florea MACOVEI
astăzi. Am evidenţiat nu numai faptul pusă în forturi, în amplasamente Foto: Arhiva Cercului Militar Botoşani
că în spaţiul geto-dacic au existat mij- temeinic realizate, cu o foarte bună — Aţi scos deja două cărţi. Care
loace de lovire la distanţă încă din protecţie genistică, pe mai multe va fi cea de a treia? Asociaţia „Cultul Eroilor”, „Vatra Românească”, Asociaţia
perioada antică, dar am şi susţinut
această afirmaţie cu dovezi: acele
înscrisuri ale istoricului Diocasio,
precum şi cu reprezentările existente
pe Columna lui Traian. În cel de-al
niveluri unde, uneori, încărcarea se
realiza automat sau exista, cel puţin,
lift pentru aducerea muniţiei aferente
din subteran. Am făcut aceste preci-
zări tocmai pentru a reliefa încă o
— Deja lucrez la un alt volum
dedicat şcolii de artilerie – şcoala de
artilerie fiind una dintre instituţiile
de tradiţie ale învăţământului militar
românesc, ea fiind înfiinţată în anul
V iaţa culturală botoşăneană pulsează sub zodia
marilor valori culturale zămislite în acest colţ
de ţară: Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian,
Dimitrie Brândză, Octav Onicescu, Elie Radu, Grigore
Antipa, fraţii Ciucă, Ion Pillat, părintele Cleopa, Sfântul
pensionarilor militari şi veteranilor de război.
Colaboratori permanenţi ai Cercului Militar, ca locote-
nent-colonel (r.) dr. Sergiu Balanovici, colonel (r.)
Gheorghe Timofte, colonel (r.) Gheorghe Bocan, colonel
(r.) Ştefan Nicolau, colonel (r.) medic Gheorghe Mariţanu
doilea capitol am prezentat artileria dată nivelul tehnologic înalt al artile- 1881 în Bucureşti – iar o altă intenţie Ioan Hozevitul, Patriarhul Teoctist etc., care aşează şi alţii sunt solicitaţi şi urmăriţi cu interes de către institu-
pirobalistică din perioada medievală riei acelor vremuri. este de a realiza o lucrare care să Botoşaniul pe un loc de frunte în istoria neamului româ- ţiile de cultură din Botoşani.
şi am arătat faptul că, în Ţările Un alt aspect inedit al lucrării este reunească cele mai mari spirite care nesc. La manifestările artistice colaborăm îndeaproape cu
Române, artileria şi-a făcut cunoscută faptul că prezintă, pentru întâia dată, s-au format în artilerie, a spiritelor De asemenea, viaţa culturală este regăsită în activita- instituţii de cultură specializate precum: „Rapsozii
prezenţa încă din secolul al XV-lea şi într-o manieră unitară, artileria de care au performat în artilerie sau în tea prodigioasă a instituţiilor de cultură ca: Teatrul de Botoşanilor”, Filarmonica de Stat, Şcoala Populară de Artă,
a avut o foarte bună dezvoltare şi în coastă, care a avut un rol important compunerea oştirii române, dar şi a Stat „Mihai Eminescu”, Teatrul de Păpuşi „Vasilache” , Taraful „Datina”, şcoli şi licee botoşănene. Colaborarea ne
secolul al XVI-lea, după care a fost un în desfăşurarea acţiunilor militare, acelora care s-au manifestat pregnant Filarmonica de Stat, Orchestra „Rapsozii Botoşanilor”, dă posibilitatea de a prezenta, la sediul Cercului Militar,
descrescendo în ceea ce priveşte pon- începând chiar cu Războiul de şi au căpătat notorietate în alte Taraful „Datina”, Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, câte un spectacol artistic la o lună sau două, în folosul
derea şi rolul acestei arme în armata Independenţă. domenii: artă, politică, în cadrul altor Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, Biblioteca Judeţeană militarilor activi şi în rezervă, a veteranilor de război şi
pământeană. Am ajuns apoi, în mod Nu în ultimul rând, lucrarea con- elemente de componente ale sistemu- „Mihai Eminescu”, Muzeul Judeţean de Istorie, Complexul familiilor lor. Prin aceste activităţi dorim să integrăm
firesc, la momentul de redebut al stituie o sursă de documentare pe lui naţional de apărare. Cam acestea Memorial „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, Muzeul de militarii botoşăneni în viaţa culturală şi spirituală locală,
artileriei – pentru că 10 noiembrie, care noi o apreciem a fi extrem de sunt principalele proiecte de viitor. Ştiinţele Naturii de la Dorohoi şi alte muzee şi case memo- să păstrăm şi să dezvoltăm tradiţiile culturale, să găsim
ziua armei, nu este în fapt ziua înfiin- utilă. Este realizată în condiţii grafice riale, mănăstiri, biserici şi monumente care duc mai tinere talente în unităţile militare pe care le deservim şi,
ţării artileriei, ci a artileriei române excelente, motiv pentru care mulţu- — Cum pot fi consultate aceste departe tradiţia culturală a acestor locuri şi care sunt ulterior, să le lansăm în mediul cultural local sau naţional.
moderne. mesc şi pe această cale Centrului lucrări de către persoanele interesate? mândria localnicilor. În Cercul Militar funcţionează două cenacluri literare
Lucrarea nu este numai o simplă Tehnic Editorial al Armatei. Datorită — O preocupare a noastră a fost În acest peisaj cultural, Cercul Militar
compilare de guri de foc ci, în pre- conţinutului şi al graficii de excepţie, aceea de a asigura o înţeleaptă dise- Botoşani îşi desfăşoară activitatea interac-
zentarea fiecărei epoci în parte, am pot afirma că se înscrie între albume- minare a lucrărilor. În acest sens, am ţionând cu instituţiile specializate în
căutat să reliefăm aspecte definitorii le de valoare realizate pe plan mon- urmărit ca bibliotecile principalelor domeniul culturii pe baza propriului pro-
în opţiunea pentru dotarea cu un dial despre artilerie, iar ceea ce am instituţii din Armata României să gram cultural aflat în strânsă corelaţie cu
anumit tip de armament de artilerie, afirmat nu are câtuşi de puţin o tentă beneficieze de aceste lucrări şi mă evenimentele culturale locale. De altfel,
am prezentat câteva elemente de artă subiectivă, ci este o afirmaţie făcută refer, în afară de Biblioteca Naţională având în vedere încadrarea Cercului
militară care au influenţat introduce- în cunoştinţă de cauză. De asemenea, a României, la Biblioteca Militară Militar Botoşani, nu ne-am putea îndeplini
rea în dotare de noi mijloace artile- trebuie să reliefez că noi, autorii, am Naţională, la bibliotecile Statului obiectivele pe care le avem decât în strân-
ristice şi, de asemenea, am prezentat dorit ca lansarea acestei cărţi să aibă Major General, ale academiilor cate- să colaborare cu celelalte instituţii de cul-
şi în ce structuri organizatorice au loc în ziua de suflet a artileriştilor, goriilor de forţe şi ale statelor majore tură. Participăm la activităţile organizate
intrat acestea. Lucrarea, între altele, 10 noiembrie, în prezenţa camarazi- ale categoriilor de forţe, dar şi a uni- de acestea, îi sprijinim în realizarea pro-
este inedită şi prin faptul că se găseş- lor noştri şi a celor care ne-au fost tăţilor militare, în special cele de arti- gramelor lor culturale şi, în acelaşi timp,
te într-un excelent raport de compe- şefi, precum şi celor care ne sunt lerie. Totodată, am dorit să asigurăm beneficiem de sprijinul lor în realizarea
lementaritate cu lucrarea anterioară, astăzi colegi şi, totodată, am benefi- deschiderea instituţiei militare faţă programelor noastre.
„165 de ani de existenţă a artileriei ciat de amabilitatea academicianului de societatea civilă şi ne-am preocu- Principalele momente istorice pe care
române moderne”, complementarita- Dinu C. Giurescu, care a participat la pat ca lucrarea să ajungă şi în le aniversăm sau comemorăm le facem
te care este sugestionată cititorilor lansarea cărţii. Cuvintele sale elogioa- Biblioteca Academiei Române şi în împreună cu Muzeul Judeţean Botoşani,
inclusiv prin forma grafică a coperte- se despre această lucrare ne onorea- bibliotecile câtorva universităţi de cu Direcţia de Cultură, Culte şi
lor care arată că sunt într-o serie şi ză, ne-au produs o extrem de mare renume din ţară. n Patrimoniul Cultural Naţional, cu
108 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 109

CerCuri Militare feStiValuri naŢionale
conduc cercuri de chitară,

acordeon, orgă şi trompetă,
personalităţi de marcă ale culturii din
localitate, care au dat consistenţă
Se cântă de cătănie
aceste cercuri fiind frecventa-
te de peste patruzeci de
copii.
Scena Cercului Militar
activităţilor şi au contribuit la
cunoaşterea de către militari a ceea
ce este nou în creaţia culturală locală.
Cercul Militar este cunoscut în
la Cluj-Napoca
Botoşani a fost locul în care Botoşani prin organizarea de excursii
formaţii de muzică şi dans interne şi externe, la care participă
s-au întrecut în păstrarea tra- atât militari, cât şi doritori din alte
diţiilor şi obiceiurilor locale domenii de activitate. Cu personalul
în prezentarea unor specta- militar şi familiile acestora am orga- Printre mulţimea evenimentelor artistice din oraşul Cluj-Napoca, unul
cole de bună calitate, origina- nizat vizite la muzee şi case memoria- din principalele centre culturale ale ţării, se numără şi Festivalul Naţional
le, apreciate de publicul le, dar şi la celelalte monumente şi
spectator, care au promovat locuri istorice din municipiul şi jude- al Cântecului de Cătănie. Festivalul a fost organizat de Divizia 4 Infanterie
tinerele talente pe arena ţul Botoşani angajând, de fiecare „Gemina”, Cercul Militar Cluj-Napoca şi Centrul Judeţean pentru Conservarea
artistică a Botoşaniului. An dată, persoane bine documentate,
de an, colaboratori ai care au reuşit să stârnească interesul
şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Cluj.
Cercului Militar au fost selec- participanţilor. De asemenea, am reu-
taţi în concursuri naţionale şit să vizităm toate cetăţile lui Ştefan
ca: Festivalul de Muzică cel Mare şi Sfânt, am vizitat Maior Ion Adrian CURIMAN
Uşoară de la Mamaia, Cernăuţiul, Lyovul, Kievul, Odessa, Foto: Ion Adrian Curiman
Mamaia Copiilor, Festivalul cimitirul „Ţiganca“, dar şi Paris,
de Muzică Uşoară „Mărţişor Bruxelles, Viena, Budapesta, timp, de a fi o sărbătoare de suflet şi simţire românească,
conduse de plutonierul-major Vasile

Iftime – poet, membru al Uniunii
Scriitorilor din România – şi colonel
Dorohoian“, Festivalul de
Muzică Populară „Satule,
Mândră Grădină“ de la Botoşani,
Festivalul Muzicii de Cătănie de la
Cluj-Napoca.
Strasbourg, Geneva, Milano, Veneţia
şi alte zone de interes pentru pensio-
narii militari şi familiile acestora. Şi
în acest an avem în program excursii
la Ierusalim, la Atena şi Istanbul, pre-
D eschiderea ediţiei a VIII-a a festivalului a avut
loc marţi, 12 octombrie 2010, la ora 18.00, în
sala Cercului Militar Cluj-Napoca. După prezen-
tarea juriului, a criteriilor de apreciere cât şi a unui extras
din regulamentul concursului de către dom-
dedicată Zilei Armatei şi ostaşilor români.” – afirma în
deschiderea conursului prezentatorul din această primă
zi, domnul Gelu Furdui.
În prima seară, zece concurenţi, stabiliţi în urma trage-
(r) Mihai Marciuc – poet şi prozator – nul Gelu Furdui, redactor de emisiuni fol-
An de an, scriitori şi poeţi botoşă- cum şi la Sevastopol.
care adună în rândurile lor talente clorice la Radio Cluj, domnul general de bri-
neni se întâlnesc la Cercul Militar, în Ne-am făcut o practică din a
locale de vârste şi profesii diferite şi gadă Ioan Manci a făcut oficiul de gazdă şi a
lunile de iarnă, în cadrul „Şezătorilor expune afişele noastre cu principalele
duc mai departe tradiţia culturală declarat oficial începerea festivalului.
iernii”, în care este promovată poezia activităţi la sediile celorlalte instituţii
botoşăneană. În şedinţele de cenaclu În competiţie au participat 20 de ansam-
şi proza locală, sunt scoase în eviden- de cultură botoşănene, în parteneriat
dar şi în activităţi distincte şi-au lan- bluri, din mai multe judeţe, între care Cluj,
sat volume de proză şi poezie crea- Bistriţa, Maramureş, Timiş, Prahova, Sibiu şi
tori ca: Sergiu Balanovici, Marin Braşov.
Tăuteanu, Ionel Bejinaru, Paul-Mircea Juriul constituit din personalităţi ale cul-
Iordache, Georgel Rusu, Ilie Pascal, turii militare şi civile a fost condus de către
Mihai Drăguţu, Petruţ Pârvescu, un preşedinte pe măsură: prof. univ. dr.
Vasile Iftime, Mihai Marciuc, Corneliu Ioan Bocşa – Academia de Muzică „Gheorghe
Filip ş.a. Dima”. Din juriu au mai făcut parte:
Cercul Militar face eforturi pentru Dumitru Fărcaş – artist emerit de muzică
ca militarii botoşăneni să fie prezenţi populară, conf. univ. dr. Lucian Roşca –
în peisajul cultural botoşănean prin Facultatea de Muzică a Universităţii de Arte
ziarele şi revistele culturale editate Târgu Mureş, conf. univ. dr. Florina Maris
pe plan local precum: „Caiete Hinsu – Facultatea de Muzică a Universităţii
Botoşănene”, „Hyperion”, „Forum din Oradea, Alina Stan – cercetător dr. în
Cultural”, „Vatra noastră româneas- etnomuzicologie, redactor muzical principal
că”, a cărui secretar general de redac- Roxana Gibescu – Casa Naţională de Discuri
ţie este şeful Cercului Militar. „Electrecord” Bucureşti, prof. dr. Mircea
Cercul Militar vine în întâmpina- Câmpean – şef serviciu cercetare la Centrul
rea satisfacerii solicitărilor personalu- Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
lui militar şi civil din garnizoană prin Culturii Tradiţionale Cluj, comandor Ionel
organizarea de cercuri pentru dezvol- Stoica – şeful Secţiei Tradiţii şi Cultură din
tarea simţului artistic şi perfecţiona- Statul Major General şi locotenent-colonel
rea cunoaşterii în diverse domenii Marian Voinea – Comandamentul Logistic
ţă tinere talente şi încurajate în actul cu acestea, astfel ca personalul mili-
precum pictură, numismatică, filate- Întrunit.
creaţiei artistice. tar care frecventează instituţia noas-
lie, istorie etc. De exemplu, pentru „Scopul acestui festival este de a promo-
Ne-am făcut o practică în a invita, tră să aibă acces la programele cultu-
copiii personalului militar, foşti ofi- va adevăratele frumuseţi şi valori ale cânte-
la pregătirea cadrelor militare din rale locale, iar noi să ne facem cunos-
ţeri şi subofiţeri în rezervă din fanfa- cului popular, care aparţin acestui gen fol-
garnizoană şi la activităţile din pro- cut programul în rândul partenerilor
ra militară (desfiinţată în prezent), cloric – cântecul de cătănie şi, în acelaşi
gramul Cercului Militar Botoşani, culturali. n
110 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 111

feStiValuri naŢionale feStiValuri naŢionale
riza cea de a doua seară a „Mândruţo, când ne-am iubit“. sala de spectacol, având ca teme spe-
festivalului având acelaşi Penultimul concurent, Cătălin cifice: Satul românesc, Pagini din isto-
juriu de excepţie şi cu o Koblicska, s-a prezentat în concurs ria poporului român şi Oastea româ-
prezentatoare pe măsură, cu: „Şuieră un tren în gară“ şi „De nă de-a lungul veacurilor. Expoziţia
în persoana doamnei s-ar face dealu şăs“ (din repertoriul aparţine domnului Vasile Chiorean –
Maria Butilă care, pe personal). Ultimul concurent din veteran de război. Exponatele au dat
lângă cariera artistică, concurs, dar nu şi cel din urmă, a prilej publicului mai în vârstă de a se
este şi redactor de emi- fost Ioan Dancu, cu piesele: „Frunză întoarce în timp şi de a depăna amin-
siuni radio – tv, contri- verde, foi de
buind astfel într-o mai nuc“ şi
mare măsură la păstrarea „Mândruţă, la
valorilor tradiţionale voi în curte“.
româneşti. O dată cu
În cea de a doua evoluţia ulti-
seară, cei zece concurenţi mului concu-
rămaşi în concurs au evo- rent, misiunea
luat pe scena Cercului juriului a luat
Militar Cluj-Napoca, sfârşit, emoţiile
având şi ei mari emoţii. concurenţilor
Prima concurentă s-a s-au risipit iar
rii la sorţi, au evoluat pe scena fru- Cornelia Ardelean, ne-a încântat cu numit Virginia Irimuş şi a interpretat spectatorii s-au
mos împodobită a Cercului Militar cele două piese prezentate: „M-o piesele: „Bârsău, apă curgătoare“ şi bucurat în con-
Cluj-Napoca, având mari emoţii, sim- făcut mama lunea“ şi „Când e tranda- „Nu ştiu bade ce-i cu mine“. Ea a fost tinuare de un
ţind oarecum încărcătura emoţională firu-n floare“. În continuare, urmată de Radu Lazăr cu „Foaie alt regal folclo-
care cuprinsese culisele. Prima concu- Luminiţa Safta a interpretat piesele ric pregătit de
Paul Daniel a fost următorul concu-
rentă a fost Cristina Maria Fărcaş, „Mărie, dragă Mărie“ şi „În grădina organizatori. Pe
rent şi s-a prezentat în concurs cu
care a interpretat piesele: „Măicuţă, cu flori multe“. Grigore Sâmboan a scena festivalu-
piesele: „Balada lui Tomoioagă“ şi
eu te-aş ruga“ şi „O căzut frunza şi-i evoluat în continuare cu melodiile: lui au evoluat
„Omu’ care-i supărat“. Următorul
toamnă“. A fost urmată de Anuţa „De cinci ani e tot război“ şi cunoscuţi inter-
concurent a fost Ioan Gordiţă şi ne-a
Iuga cu „Balada lui Pintea Vitaezul“ şi „Frumuşel clopuţ cu pană“. preţi de muzică
încântat cu cele două piese prezenta-
„Dusu-i mândru-n cătănie“. Cel de-al Penultimul concurent, Vasile Mitrea, populară, dintre care amintim: Alina tiri din vremea tinereţii lor, iar celor
te: „Trec zilele omului“ şi „Cântă
treilea concurent, Marian Dascăl, a s-a prezentat în concurs cu: „De ce Medrea, Marcel Avram, Eugen mai tineri de a afla amănunte din
cucu sus în vie“. În continuare, Oana
interpretat „Caru mere împiedicat“ şi duc eu dorul tău“ şi „Frunzuliţă Mihăilă, Petrică Mureşan, Ilie Medrea, viaţa părinţilor sau bunicilor lor şi de
Matei a interpretat piesele: „Pă iest
„Cântă puiu cucului“. Cristina mărăcine“. Ultimul concurent din Ansamblul „Izvoraşul“ al Cercului a vedea sau chiar atinge obiecte ce au
deal, pă iastă luncă“ şi „Trandafir de
Vrâncianu a reprezentat zona folclo- prima seară de concurs a fost Militar Cluj şi, bineînţeles, prezenta- constituit odinioară unelte indispen-
pe răzoare“. Al optulea concurent,
rică a Prahovei şi a interpretat cânte- Ciprian Sdrăilă, cu piesele: „M-o luat toarea serii. sabile în gospodăriile satului româ-
Silviu Popa, a evoluat cu melodiile
cele de cătănie „Baladă“ şi „Vin doi neamţu cătană“ şi „Mândră când ti-i Un moment deosebit l-a constituit nesc. n
„Toamna când se duc recruţii“ şi
fraţi din cătănie“. Răzvan Năstăsescu mărita“. expoziţia amenajată la intrarea în
a fost următorul concurent şi s-a pre- După evoluţia celor zece concu-
zentat în concurs cu piesele „Bate renţi, spectatorii s-au bucurat de un
vântul printre duzi“ şi „Iacă mândro, adevărat regal folcloric, pe scena
plec azi-mâine“. Grupul vocal festivalului evoluând mai mulţi
„Doiniţa”, condus de doamna solişti de muzică populară cu renu-
me, dintre
care amin-
tim: Nicolae
Vicol,
Cristian
Fodor,
Florina
Matei, Doru
Pop, Ana
Hossu şi, nu
în ultimul verde, vişini coapte“ şi „Cât îi satul
rând, maes- nost’ de mare“. Cel de-al treilea con-
trul Simion curent, Adrian Buza, a interpretat
Pop. „Auzi cucu cântând“ şi „N-am crezut
Cântec, că ai ajunge“. Oana Bozga a interpre-
joc şi voie tat cântecele (din repertoriul pro-
bună – aşa se priu): „Singură-s, Doamne, pe lume“
poate caracte- şi „Când mi-a veni ordinu’“. Ananie
112 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 113

La Timişoara, Programul
festivalului
Thalia a îmbrăcat Marţi, 2 noiembrie 2010
17.00 Deschiderea festivalului
uniforma militară 17.30 „Dracul gol” de Florin

Scărlătescu – Şcoala Militară de Subofiţeri
Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica”
19.00 „Tristeţea vânzătorului de sticle
goale” de Ion Băieşu – Cercul Militar Buzău.
Cercul Militar Timişoara, sub patronajul Statului Major al Forţelor Terestre şi

al Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General, reprezentat de
Secţia Tradiţii şi Cultură Militară, a organizat, în perioada 2 - 5 noiembrie 2010,
Festivalul formaţiilor de teatru din armată. public cu reverberaţii în planul con- soţia sa, ahtiaţi după bani, vor să-şi
ştiinţei individuale sau colective a vândă nepoata unui boier contra
spectatorilor. Dintotdeauna, teatrul unui petec de viţă de vie şi a „boieri-
Colonel Dragoş ANGHELACHE profesionist sau de amatori a fost rii” celor doi. În scenă intră şi eternul
Foto: Dragoş Anghelache capabil de o reconstrucţie, cu mijloa- Păcală care rezolvă, în stil propriu, Miercuri, 3 noiembrie 2010
cele dramaticului, a unor realităţi situaţia. 16.30 „Boul, viţeii şi... noi”, adaptare
Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
La
care se petrec în anumite spaţii socia- După reprezentaţie, preotul mili- după Ion Băieşu – Cercul Militar Medgidia
festival participă formaţiile de teatru aparţi- Naţional a judeţului Timiş. Din juriu mai fac parte: profe-
le, lucru pe care-l aşteptăm şi la des-
nând cercurilor militare şi cluburilor de gar- sor Ciprian Cipu, director al Casei de Cultură şi Artă a 18.00 „Deşteapta pământului” de Victor
făşurarea acestei ediţii. După cum vă
nizoană, precum şi din Ministerul judeţului Timiş, şi conf.univ.dr. Adras Suto-Utvani, de la Ion Popa – Cercul Militar Roman
este cunoscut, teatrul n-a mângâiat
Administraţiei şi Internelor. Formaţiile sunt alcătuite Facultatea de Arte a Universităţii de Vest din Timişoara.
pe nimeni niciodată, realismul său –
19.00 „Iona” de Marin Sorescu – Cercul
numai din interpreţi amatori, fiind descalificate dacă vor Festivalul a ajuns la ce de a XVIII-a ediţie, primele edi- Militar Iaşi
chiar crud – a îmbogăţit realismul
fi introduşi şi interpreţi profesionişti. Fiecare formaţie ţii începând la Cercul Militar din Caracal, şi au continuat
cunoaşterii, iar ipostaza sa umoristică
participă cu o singură piesă de teatru din repertoriul ulterior la Cercul Militar din Craiova, ediţia din acest an
a biciuit moravuri şi năravuri, încer-
românesc sau internaţional, cu o durată de maxim 60 de fiind o premieră pentru instituţia culturală militară din
când eradicarea sau igienizarea aces-
minute. Premiile festivalului sunt simbolice şi constau în Timişoara. La ediţia de anul acesta s-au înscris un număr
tora. Să sperăm că a XVIII-a ediţie a
diplome şi cupe. de şapte formaţii de teatru amatori din cercurile militare
Festivalului de teatru militar se va
Juriul este compus din personalităţi ale vieţii cultural- ale garnizoanelor Braşov, Buzău, Iaşi, Medgidia, Ploieşti,
întrece pe sine şi în această privinţă.
artistice militare şi civile. Preşedintele juriului este Roman şi Sfântu Gheorghe; o premieră la acest festival
Niciunde nu există teatru fără public.
prof. univ. dr. Violeta Zonte, director executiv al Direcţiei fiind şi participarea trupei de teatru a Şcolii Militare de
Tandemul acesta este bivalent, bene-
Subifiţeri Jandarmi din Drăgăşani.
fic, şi am convingerea că primul
amorsează pe cel de-al doilea şi oferă
posibilitatea să guste, în cunoştinţă
Să sune gongul! Joi, 4 noiembrie 2010
de cauză, actul de cultură ce se poate
Deschiderea festivalului a avut loc în pre-
exprima în acest fel”- a încheiat loc- 16.30 „Five o'Clock” de I.L. Caragiale –
zenţa locţiitorului comandantului Brigăzii 18
ţiitorul comandantului Brigăzii 18 Cercul Militar Ploieşti
Infanterie „Banat”, colonel Cristian Dinulică.
În alocuţiunea sa, dânsul a urat succes tutu-
Infanterie, colonelul Cristian 17.30 „Femeia, câmp de luptă” de
ror participanţilor dar a insistat şi asupra
Dinulică. Matei Vişniec – Cercul Militar Braşov
laturii creative şi formative a artei dramati- 18.30 „Căldură mare” de I.L. Caragiale
ce. „Festivalul formaţiilor de teatru amatori – Cercul Militar Sfântu Gheorghe.
Igienizarea moravurilor şi
din armată reprezintă un eveniment major 19.00 Spectacol oferit de Cercul Militar
în viaţa cultural-artistică ce se desfăşoară fie
moralului Timişoara
În urma şedinţei tehnice care s-a tar Marin Drăguţ, care a îndeplinit şi
în paralel, fie consecutiv cu cel al unităţilor
desfăşurat în dimineaţa zilei de rolul de regizor, declara pentru
profesioniste, el fiind un barometru al preo-
2 noiembrie, primii care au urcat pe „Revista forţelor terestre” că a abor-
cupărilor militarilor, dincolo de sarcinile pe
scenă au fost membrii trupei de ama- dat comedia şi în mod particular
care le implică profesia”. „Luptătorii” frontu-
tori de la Şcoala de Subofiţeri această piesă de teatru deoarece o
lui teatrului de amatori sunt profesionişti
Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” consideră specială, întrucât „se pre-
militari sau adiacenţi care, dincolo de porţile
din Drăgăşani, cu piesa „Dracu gol”, zintă o lume în care orice lucru este
cazărmilor, au capacităţi de mlădiere a vieţii,
de Florin Scărlătescu. Acţiunea piesei cântărit în monezi sunătoare, o lume
schimbându-i macazul pe artistic şi pornind
se desfăşoară la un han de la începu- hapsână, lacomă şi, o astfel de lume,
de la un efort fizic, în primă consideraţie,
tul secolului trecut, unde hangiul şi este actuală. Precum Caragiale odi-
trecând prin cel mental ajung în spaţiul
114 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 115

regiei artistice, şi
Emil Niculescu,
desfăşoară activitate culturală la ast-
fel de nivel şi cu astfel de entuziasm.
doi membri specialişti ai
juriului, domnul Ciprian
Premiile
bibliotecar la Deci pot să spun că, pentru mine, Cipu şi domnul Andras ediţiei a XVIII-a
aceeaşi instituţie. este o surpriză extraordinar de plăcu- Suto-Ulvani, au avut câte-
Interpretarea a tă.” Glumind puţin, doamna Zonte va sugestii de făcut pe Cea mai bună interpretare
fost de excepţie şi spunea că atât artistul cât şi militarul care organizatorii le-au feminină:
s-a remarcat prin stau sub semnul zeului Apollo, zeu primit cu toată deschide- Elena Mintenaş, pentru rolul Frăsina din
originalitate, ceea care, de obicei, este reprezentat cu rea. Astfel, s-a propus
„Deşteapta pământului” de Victor Ion Popa.
ce este destul de îmbunătăţirea regula-
dificil – şi, de ase- mentului de desfăşurare
menea, a fost o ale- atât prin limitarea numă-
gere curajoasă – în rului participanţilor, dar
condiţiile în care şi posibilitatea de a crea
nioară, am vrut să-i ridiculizăm pe piesa este cunoscu- secţiuni pe grupe de vâr-
cei care încearcă să se îmbogăţească tă prin interpretări de excepţie, pre- stă. De asemenea, au
pe nefericirea celorlalţi. Noi credem cum cuplul Octavian Cotescu – Mihai sugerat că o unitate
că, prin piesa pe care am prezentat-o, Fotino sau Nae Lăzărescu - Vasile tematică sub care să se
am reuşit să inducem publicului Moraru. desfăşoare festivalul – şi
spectator acest lucru”. care să fie anunţată din Cea mai bună interpretare
timp pentru ca trupele
Formaţia jandarmilor este la
Sub semnul lui Apollo masculină:
prima participare la un festival de să-şi poată alege şi pre-
Festivalul de teatru amator din
Emil Gatenco, pentru rolul Iona din piesa
teatru, elevii s-au mobilizat foarte găti piesele – ar fi bineve-
armată a surprins în mod plăcut pe nită; fie că piesele jucate
„Iona” de Marin Sorescu.
bine şi au dat dovadă de maturitate
membrii juriului. Fiindcă spectacolele sunt din teatrul clasic,
deplină. S-a simţit dorinţa lor de afir-
sunt în desfăşurare, nu s-au pronun- shakespearian sau con- Marele premiu şi cea mai bună regie:
mare şi de a realiza un lucru bun,
ţat asupra calităţii interpretării şi temporan. Cercul Militar Medgidia, cu piesa „Boul,
care să le reprezinte instituţia.
asupra celorlalte aspecte de speciali- Ce am remarcat la viţeii şi... noi”, adaptare după Ion Băieşu.
tate din arta dramatică gazdele noastre timişore-
însă, cel puţin preşedin- ne – chiar dacă sunt din Locul I:
tele juriului, doamna partea „civilă” a garni- şi în acest cadru, al Cercurilor Cercul Militar Roman, cu piesa
prof.univ.dr. Violeta zoanei – a fost extraordinara deschi- Militare, are un entuziasm şi o pros- „Deşteapta pământului” de Victor Ion Popa.
Zonte, s-a declarat plă- dere către activitatea teatrală din peţime demne de luat în seamă, de
cut impresionată că fla- armată. Astfel, s-au oferit să organi- aceea considerăm că acest festival
căra culturală arde şi în
Locul II:
lira în mână şi cu arcul în spate. Dacă zeze, începând chiar din această edi- trebuie să stea şi sub egida unor wor-
armată. ţie, workshop-uri cu participanţii.
Cercul Militar Buzău, cu piesa „Tristeţea
militarii, prin natura profesiei lor, kshop-uri de specialitate făcute de
Doamna Violeta sunt orientaţi mai mult către cuceri- „Mişcarea de amatori, în general – şi profesionişti, pentru că experienţa
vânzătorului de sticle goale” de Ion Băieşu.
Zonte este director exe- rea spaţială, artiştii sunt orientaţi descopăr cu foarte multă bucurie că profesională înseamnă şi lucrul cu
cutiv al Direcţiei îndeosebi către cea spirituală. Însă, în
Judeţene pentru acest festival, cele două tendinţe s-au
Cultură, Culte şi contopit şi, pentru moment, militarii
Patrimoniu Cultural au pus arma la spate şi au luat lira în
Naţional a judeţului mână. „Iată, aşadar, – sublinia doam-
Timiş şi predă arta dra- na Zonte – tendinţa de cucerire, de
matică la Universitatea expansiune spre spaţiu, poate fi
de Vest din Timişoara. amplificată de sunetul lirei, care
Încă de la început a declarat că pen- înseamnă arta şi cu care, de aseme-
Tristeţea vânzătorilor tru dumneaei o astfel de manifestare Locul III:
nea, se ajunge în spaţiu.”
Cercul Militar din Buzău a urcat artistică în armată este o premieră: Fiind la a doua zi de festival, atât
Cercul Militar Braşov, cu piesa „Femeia,
pe scenă cu o scenetă de Ion Băieşu, „Nu am ştiut că Cercurile Militare doamna Violeta Zonte, cât şi ceilalţi câmp de luptă” de Matei Vişniec.
„Tristeţea vânzătorului de sti-
cle goale”. De altfel, se remar- Premiul special al juriului:
că o oarecare apetenţă a tru- Şcoala de Subofiţeri Jandarmi „Grigore
pelor de teatru pentru piesele Alexandru Ghica” din Drăgăşani, cu piesa
lui Băieşu. În primul rând „Dracul gol” de Florin Scărlătescu.
pentru umorul fin al autoru-
lui, dar şi pentru distribuţia
Menţiune:
redusă şi recuzita minimă
reclamată. Cei doi vânzători
Cercul Militar Sfântu Gheorghe, cu piesa
au fost interpretaţi de George „Căldură mare” de I.L.Caragiale
Stoian, colaborator al Cercul Militar Ploieşti, cu „Five o'clock”
Cercului Militar şi semnatar al şi „Doi amici” de I.L.Caragiale.
116 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 117

amatorul. Nu este o cădere în ochii

profesionistului, dimpotrivă, este o
Tăcerea singurătăţii
bucurie” - a încheiat doamna Zonte.
Două măşti
Perechea măştilor, simbolul con-
sacrat artei dramatice, a reprezen-
tat, într-adevăr, cea de-a doua gală a Inspirată din mitul biblic al omului înghiţit de un peşte, drama „Iona” dă naştere,
festivalului.
Am putut urmări trupa Cercului
de-a lungul celor patru tablouri, la interogaţii existenţiale grave, privitoare la
Militar Roman, care a pus în scenă viaţă, la moarte, la singurătate, la destin. Este un adevărat poem dramatic
piesa „Deşteapta pământului” de
Victor Ion Popa iar, la polul opus, a
al neliniştii metafizice în care omul vorbeşte cu dublul său lăuntric, întreaga
fost Iaşiul, cu piesa „Iona” de Marin acţiune fiind un solilocviu cu profunde
Sorescu. implicaţii filosofice. Alcătuită ca un dialog
Victor Ion Popa este un drama-
turg cunoscut prin comicul de situa- între Iona şi dublul său, drama relevă teama
ţie pe care-l creează, iar „Titanic de tăcere a personajului, nevoia de comuni-
vals” este piesa de referinţă pentru
oricine a avut, cât-de-cât, tangenţă care într-o lume a singurătăţii. Emil Gatenco
cu teatrul. Acelaşi umor însoţeşte şi a reuşit să umple cu cuvinte scena goală.
de această dată personajele din
lumea satului. Piesa s-a jucat într-o
manieră foarte apropiată de profesio- nind hohote de râs şi culegând aplau- trezeşte suspiciuni. Deci a fost un act
nism şi, ca o pată de culoare, actorii zele meritate. de curaj din partea participanţilor să
Foto: Dragoş Anghelache
n-au avut nici cele mai mici probleme De partea cealaltă a fost piesa lui abordeze un astfel de demers artistic.
să vorbească în dulcele grai moldove- Marin Sorescu, „Iona”. Din start – Surpriza a fost însă una dintre cele
nesc. Singura remarcă pe care o pot fiind o piesă dificilă, încărcată de mai plăcute. Actorul a reuşit să — Când am văzut în programul festivalului piesa
face este prezenţa personajului Neaga simboluri, care se adresează mai mult „umple scena” şi să transmită publi- „Iona” mă aşteptam la ceva lung şi plictisitor. Totuşi, nu a
în jurul căreia se învârte piesa şi care unui public avizat – alegerea ieşenilor cului întreaga emoţie. Dacă la început fost aşa, iar sala a participat din plin, ceea ce demonstrea-
ar fi trebuit să acapareze scena şi să a stârnit o oarecare neîncredere prin- îmi puneam întrebarea pentru cine ză că aveţi o adevărată pasiune pentru teatru. De unde
ridice sala în picioare. Atenţia a fost tre spectatori. Piesa nu are decât un vrea să joace – pentru public sau această pasiune, domnule Gatenco?
captată însă de Frăsina, viitoarea soa- singur personaj, se întinde pe o dura- pentru juriu – la sfârşitul piesei — Sincer să fiu, pasiunea pentru teatru o am din copi-
cră a Neagăi, care a captat atenţia tă care depăşeşte o oră şi, atunci aplaudam în picioare, împreună cu lărie. Am început cu păpuşile, am continuat jucând în
publicului, în repetate rânduri stâr- când este interpretată de un amator, ceilalţi spectatori. n liceu şi în anii de studenţie apoi, după ce am absolvit
Facultatea de Electrotehnică, am înfiinţat o trupă de tea-
tru cu care am dăinuit până prin anii 2000. După aceea
au început să mă caute tinerii şi studenţii ca să formăm
un colectiv de teatru, cu care lucrez deja de vreo şapte — Este un festival – ca de fapt multe altele – unde poţi
ani de zile, şi sunt mândru de ei. să te întâlneşti cu trupe diversificate în care poţi să urmă-
reşti potenţialul lor şi, mai presus de toate, dorinţa lor de
— Şi totuşi, de ce v-aţi ales „Iona”? a se manifesta în acest tărâm al teatrului, al Thaliei. Este
— Aşa cum i-am spus profesorului Andras Suto, orice interesant că în Cercurile Militare încă se păstrează cu
exerciţiu este un pas către perfecţiune. La fel şi la mine: ardoare această dorinţă ca trupele să se întâlnească şi să
mai mult de 160 de roluri principale jucate, am vrut să arate posibilitatea lor de existenţialitate pură în materie
joc singur un rol, să mă autoperfecţionez, pentru că este de teatru, la fel cum interesant este să-i poţi urmări ca
destul de dificil pentru un actor neprofesionist să poată simplu spectator, asemenea celor din public. Mi-a plăcut
interpreta un rol de lungă durată, singur pe scenă, auto- sincer, chiar dacă unele piese sunt mai puţin fructificate
controlându-se. De aceea am ales această piesă „Iona”, sau mai puţin lucrate, dar dorinţa, voinţa şi plăcerea de a
care nu este deloc uşoară, este un rol dificil şi am zis: „Îl se manifesta pe scenă a fost superbă. Plec cu amintiri fru-
voi încerca”. În vară, printre picături, am început să-mi moase de aici.
studiez rolul: singur l-am studiat, singur am făcut regia,
singur am făcut scenografia. Şi, iată că s-a întâmplat ca, la — Ce ne pregătiţi pentru ediţia viitoare?
43 de ani de când am luat primul premiu – student fiind – — Iniţial voiam ca la ediţia aceasta să vin cu „Lecţia”
aici, la Timişoara, să pot juca această piesă pe o scenă din de Eugen Ionescu, pe care gazdele noastre au prezentat-o
acest oraş şi să iau premiul pentru interpretare masculină. hors concours (eu aş fi jucat profesorul şi chiar eram pre-
A fost, în concluzie, o încercare a voinţei mele de a per- gătit pentru aşa ceva), însă îmi pare bine că am rezistat
fecţiona un rol. „ispitei”. Dar poate voi veni cu ea la anul sau, cine ştie,
s-ar putea să aleg altceva fiindcă am un repertoriu destul
— Ce impresie v-a făcut această ediţie a festivalului? de bogat. Numai să fim invitaţi şi să putem veni. n
118 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 119

lanSare lanSare
Lacrimi de timp Pricesne

Ospăţ duhovnicesc
Antologia se adaugă în acest an seriei celor trei volume deja publicate, având
titluri generice precum „Freamăt de aripi“, „Petale de gând“, „Vise albastre“ -
Au trecut mai bine de trei ani de când, sfioasă şi totuşi încrezătoare, o fată cu
apărute în anul şcolar trecut. Prezenta antologie, „Lacrimi de timp“, cuprinde
bujori în obrăjori s-a desprins de lumea ei din sat şi a pătruns pentru prima dată
108 creaţii ale membrilor „Cenaclului literar Mihai Eminescu“, i-aş aminti aici
în colegiul militar albaiulian, împletind vise şi speranţe în drumul ei spre înalt.
pe Camelia Dumitraş, Deniz Olcar, Bogdan Trifan, Andrei Fisan, Diana Toma,
Corneliu Koss, Despina Becheanu, Mădălina Csonka, Andrei Mitrică, Bogdan
Marcu, Sebastian Şterţa şi Nicolae Popa, dar şi creaţii ale elevilor care Profesor dirig. Teodora DĂNCILĂ
s-au dedicat din întâmplare sau din pasiune acestui demers artistic.
lui (care nu au nevoie de acompaniament muzical, ci doar
Profesor Cosmina MIRCEA

trupul desprins de
R etrasă, timidă, nu s-a făcut remarcată prin ela-
nul adolescentin, ci prin delicateţe, gingăşie,
printr-un surâs luminos, de parcă Dumnezeu ar
fi luat, cum ar zice Arghezi, lutul românesc şi ar fi mode-
de dorinţa vie de apropiere de Dumnezeu, de dragoste, de
lacrimi). Anamaria ne ajută să retrăim drumul Golgotei,
suferinţa christică, durerea Maicii, să înţelegem iubirea
nemărginită a lui Dumnezeu pentru omul care uită să-i
De ce Lacrimi de timp? Pentru că, în primul

rând, e o schimbare de tonalitate şi formă
faţă de volumele anterioare. Ideile poetice
precum durerea suprimată în lacrimă, neputinţa eului
fizic de-a se compune şi recompune, vremurile convertite
suflet şi invers se
contemplă reciproc
din varii spaţii,
trupul stă la
pândă, privind de
lat chipul angelic al acestei fete, ca să îmbrace cu mân-
drie şi demnitate uniforma militară şi portul popular ca
pe nişte straie de veşnică sărbătoare.
Anamaria a înţeles încă de atunci, din clasa a IX-a, că
va trebui să urce cu multă seriozitate treaptă cu treaptă:
deschidă uşa sufletului, care uită să-şi iubească aproape-
le, răstignindu-L pe Isus în fiecare clipă; ne ajută să ne
amintim că putem sta de vorbă cu Maica Preacurată, că
Dumnezeu este mereu dispus să-şi ierte fiii rătăciţi, că Isus
este calea spre Adevăr, că datoria mamei este de a-şi creş-
învăţătura, arta, înţelepciunea, integritatea şi nobleţea te copiii sub ocrotirea unei iubiri divine, că rugăciunea nu
în vreme converg către constatarea dramatică a eşecului jos omenirea, înge-
caracterului, că va trebui să-şi îndeplinească exemplar trebuie să fie doar spre împlinirea propriilor dorinţe, ci şi
lumilor – cea concretă şi cea abstractă - în încercarea lor rii din înfrângeri
predestinarea, aşa cum ne sugerează semnificaţia numelui spre ocrotirea unui popor care, oropsit de istorie, îşi
de a-i reda creatorului în genere – fiinţa. cu frânte lănci se
dat de minunaţii ei părinţi, care i-au dat o educaţie găseşte viitorul prin credinţă şi nădejde.
Pentru că Scriitorul îşi construieşte eul său spiritual pierd în abis.
deosebită, au învăţat-o să fie om, să existe în lume Îi mulţumim Anamariei pentru frumoasele lecţii de
din hârtie, ieşind în acest mod din context şi intrând în Însuşi Corneliu
printr-o raportare permanentă la sacru. viaţă şi suflet pe care ni le-a împărtăşit de nenumărate
cartea vieţii cusută de Camelia Dumitraş cu aţă ruptă şi cu constată imaginea
În lumea dominată de lucruri mărunte, derizorii, ori, asigurând-o că poate fi un model exemplar pentru toţi
ac ruginit, care nu leagă nici vise, nici clipe deoarece au lumii pe dos:
Anamaria îşi păstrează verticalitatea, încrederea în valori- cei care vor să fie mai buni, mai toleranţi, mai aproape de
fost absente la jurământ. Pentru că Deniz constată damna- marea se îneacă,
le morale, în forţa interioară şi în sensibilitatea ei ; ştie că oameni şi de Dumnezeu. Sperăm ca acest altruism senin
rea creatorului de frumos, care, storcându-şi hainele de aerul ce sufocă, iar
providenţa i-a călăuzit mereu paşii, că fiecare cântec al ei să fie răsplătit cu bucuria împlinirii unui destin la fel de
foc stă la umbra razelor de soare şi ascultă întotdeauna copilul, cândva îndrăgostit, investeşte la bursa durerii,
este o hierofanie, o dovadă a iubirii sacre, o cale de a păşi frumos! n
tăcerea vorbelor sale. Cuplul însuşi devine mutaţie geneti- deşi pierde mereu.
uşor, pe aripi de înger, în sufletul oricărui om. Delicată,
că a unei iubiri clasice. Pentru Diana reflexia eului spiritual în lume e amputa-
de o rară simplitate şi puritate sufletească, Anamaria
Pentru Bogdan Trifan, Moş Crăciun s-a demitizat şi a tă de oglinda ciobită, de peniţa oxidată, de gheaţa care
este hărăzită ca prin vocea ei să transgreseze limitele
devenit un nene care cerşeşte la oameni şi fură, copacul arde şi focul ce stinge. Bogdan Marcu reface metamorfoza
umanului, să transfigureze în tonuri şi nuanţe variate
sfânt e acum bătrân şi a căzut pe vecie în negrul din sti- sinelui în sens invers: i-au ieşit toate minunile; a fost, pe
sentimente şi emoţii profunde.
lou. rând, grădinar, corabie, trandafir roşu, sărut.
Niciun moment artistic pregătit în cadrul colegiului
Andrei Feisan şi Cosmin Ciofu lucrează parcă în tan- Lacrimi de timp pentru că Andrei Mitrică imaginează
nu era complet dacă vocea ei lipsea dintre registrele
dem: pentru ei, polarităţile fiinţei de lut se inversează - început şi sfârşit de apocalipsă, în care umbra se ascunde
muzicale abordate. În spectacolele de muzică populară
după canapea, refuzând trecerea, lacrimile în care
a înveselit chipurile triste sau le-a făcut să doinească de
se ascundea ultima rază de soare sunt secate, ochii
dor, de jale.
nu se mai pot închide. Despina îneacă în râs
Mai mult, providenţa pare să-i sporescă talentul,
demonic amintirile până când eul spiritual nu va
făcând din cântecul ei o scară la cer, astfel că în cate-
deveni etern, iar cel fizic nu se va înălţa printre
drala albaiuliană, glasul ei îngeresc a luminat, în mod
luceferi. Pentru Sebastian Şterţa, podul de vamă
aproape mistic, fiinţa noastră, cutremurând-o. Nu
pe care trec sufletele pereche se surpă, iar pentru
întâmplător, drumul spre o minunată carieră muzicală a
Mădălina lumile devin un nesfârşit carnaval, prea
fost deschis de apariţia unui CD cu pricesne; nu întâm-
departe pentru a fi ca odinioară.
plător, aceste cântece vor ajunge în sufletele noastre
Lacrimi de timp deoarece pentru Nicu Popa
acum, în Postul Mare; ele ne invită la un ,,ospăţ duhov-
eroziunea l-a cuprins şi pe celălalt – acum are chip
nicesc” ca la o cină de taină unde să învăţăm lecţii
silfid şi palid. Acestea sunt, în linii mari, ideile
esenţiale de creştinism, autentice rugăciuni ale sufletu-
care compun prezenta antologie. n
120 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 121

Sala
armelor
• Priorităţile Departamentului pentru
Armamente în domeniul forţelor
terestre p. 124
Date fiind condiţiile în care societatea în ansam-
blu şi, implicit armata, trebuie să-şi refacă întreg
calendarul de priorităţi pentru noul an, ne-am
informat, pentru cititorii noştri, la Departamentul
pentru Armamente al Ministerului Apărăii
Naţionale asupra modului în care se vor derula, în
acest an, programele de înzestrare pentru Forţele
Terestre Române.
• Transportor pentru trupe 8×8 p. 125

agenţia de Cercetare pentru tehnică şi
tehnologii Militare
Transportorul blindat pentru trupe (8×8), este un
vehicul blindat de transport şi luptă, care trebuie
să asigure protecţia grupei de infanterie precum
şi a structurilor de sprijin, împotriva schijelor, gloan-
ţelor armamentului uşor de infanterie, precum şi
împotriva efectelor ADMCBRN (arme de distruge-
re în masă, chimice, biologice, radioactive şi
nucleare), pe timpul executării misiunilor specifi-
ce.
• Arma de asalt cal. 5,56 mm p. 125

agenţia de Cercetare pentru tehnică şi
tehnologii Militare
Arma de asalt cal. 5,56 mm este una din compo-
nentele programului de înzestrare Sistem arma-
ment individual tip NATO, care mai cuprinde
puşca mitralieră cal. 5,56 mm, pitraliera cal. 7,62
mm, puşca semiautomată cu lunetă cal. 7,62
mm, aruncătorul de grenade cal. 40 mm şi pisto-
lul cal. 9 mm.
• Modulul de intervenţie rapidă

SIBCRA a fost testat în poligonul
de la Câmpulung Muscel p. 126
Testarea şi evaluarea operaţională a modulului
de intervenţie rapidă SIBCRA s-a desfăşurat în
perioada 15-16 septembrie în poligonul pentru
instrucţie de specialitate al Bazei de Instruire pen-
tru Apărare CBRN din Câmpulung Muscel. La
activitate a participat o comisie formată din spe-
cialişti aparţinând Statului Major General, Statului
Major al Forţelor Terestre, Centrului de Cercetare
ştiinţifică pentru CBRN şi Ecologie.
• Brazilia îşi înlocuieşte vehiculele

EE-11 URUTU p. 128
Armata braziliană şi Iveco în America Latină a
semnat, pe 18 decembrie 2009, un acord pentru
fabricarea a 2 044 unităţi pe modelul de bază a
noii familii de vehicule brilndate pe roţi VBTP-MR
(Vehicles Armored for the Transport of Pessoal
Medio Sobre Roads). Acest vehicul va înlocui
vechile Urutu, folosite în momentul de faţă de
către Forţele Armate Braziliene. Contractul a fost
încheiat pe o valoare de 6 militarde USD, pe o
durată de 20 de ani. Fabricarea primelor vehicule
ar trebui să înceapă în 2012, urmând a se termina
în 2030.
SALA ARMELOR SALA ARMELOR
DePartaMentul Pentru arMaMente al MiniSterului aPărării naŢionale teHniCă Şi arMaMente
Priorităţile Departamentului Transportor

achiziţionate
împreună cu supor-
tul logistic integrat
turelă telecomandată cu tun cal.
25 mm (şi mitralieră cal. 7,62 mm, pe
aceeaşi platformă). Carcasa blindată
pentru Armamente în pentru trupe 8×8

(ILS), care să asigu-
re menţinerea nive-
lului operaţional
atât în ţară, cât şi în
a transportorului va asigura o protec-
ţie balistică şi antimină de cel puţin
nivel 2, 2A şi 2B, conform STANAG
4 569, cu posibilitatea creşterii nive-
domeniul Forţelor Terestre Potrivit Concepţiei de înzestrare

cu sisteme şi echipamente majore a
Armatei României, în perioada 2006-
teatrele de operaţii
pe durata întregului ciclu de viaţă.
Realizarea şi omologarea în România
a transportorului blindat pentru
lului de protecţie balistică şi antimină
la nivelul 3, 3A şi 3B.
Subsistemul auto trebuie să asigu-
re deplasarea pe şosea a transporto-
2025 se prevede ca principiu în abor- trupe 8×8, produs de bază, asigură rului cu o viteză maximă de cel puţin
Date fiind condiţiile în care societatea în ansamblu şi implicit armata trebuie darea Ministerului Apărării Naţionale adaptarea capacităţilor tehnice şi teh- 100 km/h, abordarea unor pante lon-
să-şi refacă întreg calendarul de priorităţi pentru noul an, ne-am informat, pentru stimularea producţiei interne pentru
asigurarea unui minimum necesar de
nologice din industria naţională de
apărare la cerinţele NATO, precum şi
gitudinale de cel puţin 30°, abordarea
unor pante transversale de cel puţin
cititorii noştri, la Departamentul pentru Armamente al Ministerului Apărării independenţă faţă de furnizorii dezvoltarea celorlalte derivate por- 17°, autonomia de deplasare fiind de
Naţionale asupra modului în care se vor externi, prin adaptarea capacităţilor nind de la produsul de bază, asigu- minimum 700 km. De asemenea,
existente ale industriei de apărare rând avantajul realizării întregului transportorul va trebui să îndepli-
derula, în acest an, programele de înzes- autohtone la cerinţele NATO. suport logistic integrat în ţară şi la nească cerinţa de flotabilitate, viteza
trare pentru Forţele Terestre Române. Obiectivul programului constă în costuri mai scăzute. de deplasare pe apă fiind de cel puţin
asigurarea armatei române cu trans- Transportorul blindat pentru 10 km/h. Din considerente de simpli-
portoare blindate pentru trupe 8×8, trupe (8×8) este un vehicul blindat de ficare a logisticii în teatrele de opera-
Colonel Dragoş ANGHELACHE cu caracteristici constructive şi func- transport şi luptă, care trebuie să asi- ţii, motorul Diesel al transportorului
Foto: Bogdan Rădulescu ţionale care să asigure sustenabilita- gure protecţia grupei de infanterie, va funcţiona şi cu combustibil unic
tea şi compatibilitatea cu transportoa- precum şi a structurilor de sprijin tip F34. De asemenea, transportorul
rele din dotarea ţărilor membre (cercetare NBC, comunicaţii şi infor- va avea integrat un sistem tip BMS
P otrivit şefului departamentului, general de briga-

dă ing. dr. Cătălin Moraru, în acest an, activita-
tea Departamentului pentru Armamente are în
vedere, în primul rând, continuarea contractelor angajate
în anii anteriori şi pregătirea programelor de achiziţii, a
NATO. Conform strategiei de aborda-
re a programului, transportoarele
blindate pentru trupe 8×8 urmează a
fi realizate cu participarea substanţia-
lă a industriei locale, cu implicaţii
matică, ar. cal. 120 mm, tractare-eva-
cuare tehnică), împotriva schijelor,
gloanţelor armamentului uşor de
infanterie, precum şi împotriva efec-
telor ADMCBRN (arme de distrugere
(Battle Management System) care să
asigure afişarea şi actualizarea auto-
mată a situaţiei tactice, servicii de
mesagerie de date utilizând conexiuni
de tip Internet tactic, servicii de
programelor strategice, cu atenţie deosebită asupra celor atât din perspectiva efectelor econo- în masă, chimice, biologice, radioacti- raportare a poziţiei geografice proprii
destinate teatrelor de operaţii. În ceea ce priveşte contrac- cept de implicare majoră şi consistenţă a industriei de mice şi sociale, cât şi din perspectiva ve şi nucleare), pe timpul executării şi consolidate, precum şi integrarea
tele din anii anteriori, domnul general afirmă că în anul apărare şi a posibilităţii ca aceste produse să fie realizate securităţii naţionale. misiunilor specifice. senzorilor şi a semnalelor de avertiza-
2011 se vor face paşi importanţi privind livrarea lotului al şi pentru export, nu numai pentru uzul armatei române” Transportoarele blindate ce vor fi Transportorul blindat pentru re emise de către dispozitivele instala-
treilea de transportoare blindate pentru trupe de tip - specifica domnul general. realizate de industria autohtonă vor fi trupe (8×8) trebuie să fie dotat cu o te pe transportor. n
Piranha III C şi a autospecialelor EOD de la firma O altă direcţie importantă pentru anul 2011 în activi-
„Urovesa“ din Spania, dar se vor face şi noi achiziţii în tatea Departamentului pentru Armamente, determinată
cadrul programului LAROM. de arme, muniţii şi materiale de
În afara acestora, Departamentul pentru Armamente
are în vedere implementarea unor programe considerate
priorităţi pentru anul 2011, acestea fiind o serie de pro-
de constrângerile financiare care ne grevează în acest
moment, se referă la activitatea unor echipe de inspecţie
care au avut activitate în mai multe unităţi militare, în
scopul analizei tehnice a echipamentelor şi sistemelor
Arma de asalt cal. 5,56 mm război.
Pe plan naţional, S.C. Fabrica de
Arme Cugir S.A. este unul din cei mai
importanţi producători de armament
duse care se doresc a fi realizate de industria naţională de aflate în dotare în acest moment, pentru a realiza un pro- După 1990, România a demarat un proces de transformări fun- uşor de infanterie, cu o tradiţie în acest domeniu de câteva dece-
damentale în politica sa de apărare: de la o abordare centrată pe nii. Fabrica are experienţă în proiectarea şi fabricaţia armamentu-
apărare. Unul dintre acestea este noul transportor blindat gram de prelungire a resursei de viaţă a acestor sisteme. asigurarea propriei sale apărări şi protecţia teritoriului său naţio- lui de infanterie calibru 5,56 ÷ 9 mm şi colaborează cu firme per-
8×8, cu grad de protecţie ridicat, care va fi realizat de „Mă refer, în primul rând, la sistemele de blindate şi la nal la asumarea, în primul rând, a unui rol în structura de securi- formante, producătoare de aparatură optoelectronică, pentru
către industria naţională de apărare, de către un consor- sistemele de rachete terestre cât şi rachete antiaeriene (în tate din sud-estul Europei şi, apoi, în articularea unei politici instalarea acestora pe arme noi. De asemenea, un alt producător
ţiu de firme, în cooperare cu parteneri industriali de special KUB şi OSA – n. red.). Este o soluţie de compromis, coerente la nivel multi-regional, care include elemente de recons- autohton cu experienţă care este implicat în derularea proiectului
renume mondial. „Este primul proiect de anvergură reali- prin care vom asigura în final o prelungire a resursei şi trucţie şi stabilitate în regiuni îndepărtate de continentul euro- în ceea ce priveşte realizarea diferitelor tipuri de muniţie cal. 5,56
pean, precum Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. mm este S.C. Uzina Mecanică Sadu S.A., care are expertiza necesară
zat în ultimii douăzeci de ani, care vizează un produs posibilitatea câştigării unei perioade de timp de doi-trei
Departamentul pentru Armamente sprijină procesul de res- pentru proiectarea, fabricarea şi service-ul pentru armament de
complex – relatează generalul Moraru – ce va fi realizat la ani în vederea angajării, în această perioadă, a altor pro- tructurare, modernizare şi privatizare a industriei de apărare prin infanterie, muniţii, mijloace materiale explozive şi de dare a focu-
Moreni şi este destinat atât dotării forţelor armate din grame de achiziţii, în momentul în care Ministerul implicarea în continuare a operatorilor economici în realizarea lui.
România, cât şi exportului. Noul transportor va fi proprie- Apărării Naţionale va avea resursele necesare”. programelor de modernizare a înzestrării armatei, prin cooperarea În ceea ce priveşte performanţele armei de asalt cal. 5,56 mm,
tatea intelectuală a armatei române şi al industriei de Domnul general de brigadă Moraru a mai precizat că acestora cu agenţiile NATO şi firmele străine şi prin acţiuni de pro- compatibilitatea este asigurată prin cerinţele minimale impuse şi
apărare, ceea ce ne va permite, în viitor, să-l oferim şi movare a produselor specifice la export. testarea armamentului în conformitate cu documentul AC/225
în momentul de faţă sunt pregătite mai multe acorduri-
Arma de asalt cal. 5,56 mm este una din componentele progra- (LG/3-SG-1)D14, „Small arms test manual”.
exportului şi chiar să obţinem beneficii pentru Ministerul cadru şi există flexibilitate şi operativitate în momentul în mului de înzestrare Sistem armament individual tip NATO, care Compatibilitatea armei de asalt cal. 5,56 mm cu produse NATO
Apărării Naţionale.” Alt proiect prioritar este realizarea care sunt necesare sisteme de armament, echipamente, mai cuprinde puşca-mitralieră cal. 5,56 mm, mitraliera cal. similare este asigurată prin utilizarea muniţiei realizată în confor-
unei arme de asalt, calibru 5,56 mm. Programul se deru- muniţii, însă totul este condiţionat de asigurarea resursei 7,62 mm, puşca semiautomată cu lunetă cal. 7,62 mm, aruncătorul mitate cu STANAG 4 172, “5.56 mm ammunition (linked or other-
lează cu un partener din ROMARM, uzina de la Cugir, iar financiare. Departamentul pentru Armamente al de grenade cal. 40 mm şi pistolul cal. 9 mm. wise)”. Realizarea armei de asalt cal. 5,56 mm în colaborare cu un
Ministerul Apărării Naţionale se implică prin activitatea Având în vedere necesitatea asigurării suportului logistic inte- partener extern cu renume şi agreat în cadrul structurilor NATO
Ministerului Apărării Naţionale acordă o atenţie deosebită
grat în ţară pe ciclul de viaţă al sistemului individual de arma- asigură posibilitatea de a se oferi la export o armă sigură, cu preci-
specialiştilor de la Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi dotării în regim de urgenţă pentru trupele aflate în tea- ment, numărul mare de armament individual, pe tipuri de arme, zie ridicată şi care să corespundă standardelor NATO, atât ţărilor
Tehnologii Militare. „Acordăm o atenţie deosebită acestor trul de operaţii, ceea ce este considerată ca fiind priorita- programul de înzestrare implică protecţia unor interese esenţiale care fac parte din Alianţa Nord-Atlantică, cât şi celor care urmă-
programe, prin care dorim să implementăm un nou con- tea deosebită a instituţiei. n de securitate ale ţării în legătură cu producţia sau comercializarea resc aderarea la această alianţă. n
124 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 125

teHniCă Şi arMaMente teHniCă Şi arMaMente
Modulul de intervenţie posibilitatea transmiterii lor către

centrele operaţionale, prin sisteme de
comunicaţii.
lui Ioan Fărcaş din Statul Major al
Forţelor Terestre, modulul de inter-
venţie SIBCRA va fi utilizat în cadrul
rapidă SIBCRA a fost - Echipamentele dozimetrice DET

2 COM sunt destinate pentru măsu-
rarea dozelor şi debitelor de doză de
radiaţii radioactive şi pentru efectua-
serviciului de supraveghere şi averti-
zare chimică, biologică, radiologică şi
nucleară pentru intervenţie în aria
de responsabilitate a forţelor teres-
testat în poligonul de la rea calculelor de tehnica securităţii

activităţilor în zone contaminate
radioactiv. Acestea semnalizează
optic şi acustic depăşirea timpului de
tre. „În conformitate cu cerinţele
operaţionale ale batalionului CBRN,
acesta va fi una dintre componentele
principale ale laboratorului CBRN
Câmpulung Muscel staţionare în câmp de radiaţii şi efec-

tuează calcule de prognoză în funcţie
de debitul de doză introdus de la
tastatură pentru debitul de doză
dislocabil şi va permite îndeplinirea
misiunilor de apărare CBRN pe teri-
toriul naţional şi în teatrele de ope-
raţii. Testarea şi evaluarea operaţio-
anterior/ulterior şi doza nală a modulului este ultima etapă
anterioară/ulterioară. înaintea omologării acestuia. După
- Teledetectorul RAPID (Remote această etapă produsul va intra în
mici şi radiologici), autostaţia fiind Air Pollution Infrared Detector) se producţia de serie, iar intrarea în
Testarea şi evaluarea operaţională a modulului de intervenţie rapidă SIBCRA destinată pentru detectarea timpurie bazează pe tehnica IR pasiv. Acest sis- dotarea forţelor se va realiza eşalo-
s-au desfăşurat în perioada 15-16 septembrie în poligonul pentru instrucţie de a unui atac cu armele CBRN sau a tem de detecţie la distanţă utilizează nat, în funcţie de operaţionalizarea
unui eveniment EADA, este elementul pentru achiziţia datelor tehnologia structurilor din compunerea forţelor
specialitate al Bazei de Instruire pentru Apărare CBRN din Câmpulung Muscel. de bază pentru evitarea contaminării. FTIR (Fourier Transform Infrared). terestre.
La activitate a participat o comisie formată din specialişti aparţinând Statului Dacă expunerea la un agent poate fi Metoda de detecţie se bazează pe Centrul de Cercetare Ştiinţifică
evitată prin detectare timpurie, este analiza spectrală a radiaţiei IR pentru CBRN are şi alte proiecte în
Major General, Statului Major al Forţelor Terestre, Centrului de Cercetare posibil să se minimalizeze efectele ambientale. derulare, dintre acestea, comandan-
Ştiinţifică pentru CBRN şi Ecologie. asupra operaţiei desfăşurate. În - Completul de detecţie a agenţi- tul centrului, colonelul Ioan Safta,
cadrul Sistemului de Supraveghere şi lor chimici AP2C funcţionează pe amintind: „În domeniul protecţiei
Avertizare CBRN (SSACBRN), s-a con-
Colonel Dragoş ANGHELACHE stituit o structură mobilă pentru pre-
Foto: Dragoş Anghelache levare şi detecţie, care asigură înde-
plinirea unor misiuni specifice apără-
fost solicitată de către beneficiar, respectiv Statul Major rii CBRN, structură denumită „Modul
R eferitor la aceste activităţi desfăşurate în prima

zi de testări, comandantul Centrului de
Cercetare Ştiinţifică pentru CBRN şi Ecologie,
colonelul Ioan Safta, declara: „S-au urmărit anumite obiec-
tive, precum verificarea performanţelor constructive şi
General, fiind realizată în cadrul Planului sectorial de cer-
cetare-dezvoltare al Misterului Apărării Naţionale înce-
pând cu anul 2006. Autospeciala SIBCRA permite preleva-
rea agenţilor chimici, biologici şi radiologici, identificarea
agenţilor chimici şi radiologici, monitorizarea stand-off a
de intervenţie rapidă SIBCRA”. Acesta
reprezintă un sistem dislocabil, capa-
bil să asigure identificarea primară a
substanţelor chimice periculoase
(agenţi neurotoxici, agenţi vezicanţi,
funcţionale în raport cu cerinţele operaţionale impuse agenţilor chimici şi radiologici, transportul probelor în agenţi toxici cu acţiune generală şi
prin documentul cu nevoile cercetării, verificarea compor- siguranţă, decontaminarea imediată a echipamentelor de noxe industriale), determinarea con-
tării produsului în limitele profilului misiunilor, verifica- protecţie individuală. Echipajul standard al autospecialei taminării radioactive (doza de radia-
rea indicatorilor de eficacitate operaţională. În această are trei membri, putând avea ca sprijin un echipaj adiţio- ţii şi debitul dozei), colectarea probe- principiul spectrofotometriei în flacă- balistice individuale avem în lucru o
testare şi evaluare operaţională s-au determinat modul în nal. lor video (probe juridice), precum şi ră şi este destinat să detecteze şi să vestă de protecţie multifuncţională
care autospeciala SIBCRA îndeplineşte misiunile pentru Acronimul SIBCRA provine de la englezescul Sampling prelevarea, ambalarea corectă şi identifice prezenţa agenţilor chimici care este, de fapt, o îmbunătăţire a
care a fost dezvoltată, începând de la timpul de pregătire & Identification of Biological, Chemical and Radiological transportul în siguranţă a probelor de luptă sub formă de vapori, aero- vestei pe care noi am realizat-o,
pentru luptă şi până la determinarea baremelor de timp Agents (Prelevare şi identificare a agenţilor biologici, chi- reprezentative către laboratoarele de soli, praf şi pe cei sub formă lichidă dorind să obţinem un produs cu o
pentru efectuarea unor operaţiuni specifice.” analiză. cu ajutorul unui dispozitiv de luare a greutate mai scăzută. De asemenea,
Cea de a doua zi a testării a fost dedicată Aparatura prin care se realizează probelor, precum şi a SCTI sub formă în cadrul activităţilor pe care le des-
unui exerciţiu demonstrativ, în cadrul căruia detecţia tuturor agenţilor chimici de de vapori şi aerosoli. făşurăm am abordat un nou dome-
echipajul a parcurs întrunit toate încercările, război şi a principalelor substanţe Noul program software românesc niu: cel al protecţiei mediului. Pentru
pornind de la determinarea timpului necesar chimice toxice industriale constă în: de monitorizare a agenţilor chimici prima dată, o structură din cadrul
pentru trecerea autospecialei în regim de monito- - Spectrometrul IMS RAID M, des- şi radioactivi permite integrarea în Ministerului Apărării Naţionale a rea-
rizare, continuând cu verificarea modului de tinat pentru detecţia şi identificarea reţea a detectoarelor realizate de lizat un studiu de evaluare adecvată
acces şi utilizare a echipamentelor aflate în inte- STL şi STI, utilizând spectrometria de firma Bruker Daltonics (RAID-M şi pentru proiectul Amenajare facilităţi
riorul cabinei, precum şi conducerea autovehicu- mobilitate ionică. Aparatul poate RAPID) şi, de asemenea, a detectoru- permanente – funcţionare echipe teh-
lului în condiţiile în care echipajul este îmbrăcat identifica aproximativ 500 compuşi lui DET-COM, asigurând transmiterea nice ale radarelor, care se vor ampla-
cu echipamentul de protecţie individuală, termi- din categoria STI şi lista completă de automată şi în timp real a informaţii- sa în zona Sulina. Chiar astăzi am pri-
nând cu verificarea posibilităţilor de prelevare a STL. Identificarea se poate face pen- lor despre situaţia chimică şi mit informaţia că rezultatul studiului
probelor şi stocarea acestora în vederea transpor- tru concentraţii scăzute (ppm sau radioactivă, prin intermediul siste- de evaluare a fost aprobat de către
tului. Potrivit maiorului Răzvan Petre, din centrul chiar ppb), rapoartele se elaborează mului de comunicaţii al armatei administraţia «Rezervaţiei Biosfera
de cercetare bucureştean, autospeciala SIBCRA a în format standardizat, existând şi române. Potrivit locotenent-colonelu- Delta Dunării».” n
126 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 127

MaPaMonD MaPaMonD
Brazilia îşi înlocuieşte gate module suplimen-

tare de flotaţie pentru
Sistem de urmărire şi
supraveghere pentru
vehiculele EE-11 URUTU creşterea capacităţii de
plutire.
CBTP-MR Iveco poate
fi echipat cu o gamă
armata poloneză
Elbit Systems a anunţat luni, 20 decem-
brie, printr-un comunicat primit la redacţie,
largă de sisteme de
armament operabile de că a obţinut, de la Ministerul Polonez al
la distanţă. El poate fi Apărării, un contract evaluat la 16 milioane
echipat cu o turelă fără USD pentru multi-captorul mobil de urmărire
Armata braziliană şi Iveco au semnat, în America Latină, pe 18 decembrie 2009, pilot, armată cu o mitra- şi supraveghere care urmează să intre în
un acord pentru fabricarea a 2 044 unităţi pe modelul de bază al noii familii de a anunţat, conform sursei citate, că
lieră calibru 12,7 mm
sau de 7,62 mm, sau de un aruncător
dotarea armatei naţionale, proiect ce urmea-
vehicule blindate pe roţi VBTP-MR (Vehicles Armored for the Transport of Pessoal „obiectivul este de a dezvolta un înalt automat de grenade calibru 40 mm.
ză a fi finalizat anul viitor.
nivel de cunoaştere în domeniul mili- Potrivit contractului, un consorţiu format
Medio Sobre Rodas). Acest vehicul va înlocui vechile Urutu, folosite în momentul tar în instalaţiile braziliene ale Iveco
Sunt propuse, de asemenea, şi varian-
din Land Elbit Systems, Tadiran C4I şi
te cu tun de 30 mm şi rachete anti-
de faţă de către Forţele Armate Braziliene. Contractul a fost încheiat pe o valoare şi de a stabili o prezenţă a Iveco tanc. Varianta turelei fără pilot arma-
de 6 miliarde USD, pe o durată de 20 de ani. Fabricarea primelor vehicule Defense Vehicles ca partener durabil
al armatei braziliene”.
tă cu tun de 30 mm urmează a fi pro-
dusă în colaborare cu Elbit Systems.
ar trebui să înceapă în 2012, urmând a se termina în 2030. Noul Iveco VBTP-MR este un vehi- De altfel, Elbit Systems a anunţat,
cul blindat, cu o greutate de 18 t, cu printr-un comunicat de presă primit
capacitate amfibie pentru 17,5 t. la redacţie, că filiala sa braziliană,
Vehiculul poate transporta 10 infan- Aeroelectrica Ltd, a obţinut un con-
terişti, plus mecanicul conductor. tract cadru cu o valoare de până la
Caracteristicile tehnice ale vehiculu- 440 milioane de reali brazilieni
lui vehicul brazilian 6×6 pentru transportul trupelor tre- lui sunt: lungime 6,9 m, lăţime 2,7 m, (aproximativ 260 milioane USD) pen-
I deea vehiculului pe care urmează să fie montată

turela a luat naştere, potrivit website-ului Army
Recognition, în decembrie 2007, când compania
Iveco şi guvernul brazilian au decis să dezvolte un proiect
comun, sub numele de VBTP-MR (Wheeled Medium
buia să fie livrat în aprilie 2010. Vehiculul urmează să
înlocuiască blindatele pe roţi pentru transportul trupelor
EE-11 Urutu, folosite la această dată de către armata bra-
ziliană. Primele 16 vehicule vor fi construite folosind în
principal piese importate, estimându-se ca ulterior aproxi-
înălţime 2,34 m. Această nouă familie
de vehicule ar trebui să includă o
versiune pentru punct de comandă,
depanare, ambulanţă, transport de
trupe, variantă pentru aruncător,
tru a livra forţelor terestre braziliene,
în cadrul proiectului Guarani, turela
de 30 mm UT30 BR acţionată din
transportor.
Joseph Ackerman, preşedinte şi
Institutul de Comunicaţii Militare din Polonia
va livra o varietate de captatori care vor fi
montaţi pe vehiculul 8×8 ROSOMAK.
Armoured Personnel Carrier – Basic Platform). Proiectul mativ 60% din elemente să provină din producţia locală, conducerea focului şi o versiune 8×8 şef al Direcţiei Elbit Systems, comen-
urma să fie suportat de către societatea Iveco Defence cu scopul de a reduce costurile de producţie şi de mente-
Sistemul de la bordul vehiculului se va com-
pentru marina braziliană. ta, potrivit sursei citate: „Suntem
Vehicle, situată în nordul Italiei, care asigura studiul, con- nanţă. Website-ul Army Recognition sugerează că, prin Blindajul vehiculului VBTP-MR
pune din mai multe componente vizuale, de
onoraţi să primim acest important
cepţia şi fabricarea vehiculelor militare. Proiectat de către acest contract, Iveco speră să-şi întărească gradual poziţia protejează echipajul împotriva focu- la televiziune şi termoviziune, până la detec-
contract de la Ministerul brazilian al
sediul din Italia, vehiculul VBTP-NR va fi dezvoltat şi con- comercială în Brazilia, unde societatea produce deja în jur lui direct al armamentului uşor de Apărării, respectiv Forţele Terestre
ţia câmpului de luptă prin baleiere radar- ca
struit de către uzina IVECO LA' Sete Lagoas, la Minas de 15 000 camioane pe an, plus motoare Diesel. infanterie şi schijelor unitate de supraveghere -, sisteme de comu-
Gerais în Brazilia. Potrivit aceleiaşi surse, prototipul nou- Directorul general al Iveco Defense Vehicles, Pietru Borgo, proiectilelor de artile- nicaţii criptate şi o dronă UAV, aceasta din
rie. Opţional, VBTP- urmă fiind, de asemenea, parte integrantă a
MR poate fi echipat sistemului. Proiectul va fi realizat în coopera-
cu blindaj adiţional. re cu industria naţională poloneză.
Vehiculul are coca în
Vicepreşedintele executiv şi director
V, ceea ce asigură
protecţie maximă
general al Land Elbit Systems şi Tadiran
împotriva exploziei C4I, Bezhalel (Butzi) Machlis, a apreciat,
minelor terestre. potrivit comunicatului primit de redacţie:
Interiorul vehiculului „Suntem mândri că am fost selecţionaţi să
dispune de plăci de realizăm acest proiect avansat din punct de
blindaj liniar. vedere tehnologic împreună cu Institutul de
VBTP-MR este propulsat de un Braziliene, un client de mare valoa- Comunicaţii Militare, de care va beneficia
motor turbo Diesel Iveco, ce dezvoltă re. Contractul este o etapă importan-
o putere de 383 CP, cuplat la o cutie
armata poloneză.” Bezhalel Machlis a mai
tă pentru Aeroelectronica în proce-
de viteză automată. Motorul este adăutat că, oferind capacităţi de suprave-
sul continuu de a întări capacităţile
situat în partea din faţă şi este pro- locale şi tehnologiile din Brazilia.
ghere completă, care sunt produse de top în
dus de către Fiat Brazilia. Vehiculul Câştigând un astfel de proiect presti- domeniu, compania este în măsură să ofere
are suspensie hidropneumatică şi gios demonstrăm poziţia noastră de clienţilor soluţii de avangardă pentru cerce-
urmează a fi construit şi în varianta lider în domeniul soluţiilor inova- tarea câmpului de luptă şi a adversarului, în
cu şasiu 8×8. toare în domeniul terestru şi sperăm speranţa ca proiectul început să fie urmat şi
Vehiculul VBTP-MR Iveco este că şi alţi clienţi vor apela la noi, fie de alte proiecte, atât în Polonia, cât şi în
amfibiu şi poate fi transportat cu din America Latină, fie din lumea
aeronava C-130 Hercules. Pot fi adău- alte ţări. n
întreagă.” n
128 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 129

Spor t
în For ţele
Te r e s t r e
• Excelenţă românească la
competiţiile militare internaţionale
de iarnă p. 132
locotenent Bogdan răDuleSCu
Campionatul de Schi al Trupelor Alpine „Ca.STA
2011“ s-a desfăşurat, în perioada
28.01–06.02.2011, în localităţile San Candido,
Sesto şi Dobbiaco din Italia, în condiţiile unei con-
curenţe deosebite, aceasta fiind rezultatul firesc
al participării în concurs a 14 loturi din nouă ţări
(Austria, Afganistan, Macedonia, Liban,
Germania, Slovenia, Spania, SUA, Italia).
• Complexul aplicativ-militar
„Bucegi”, gazda concursurilor
sportive şi aplicativ-militare p. 133
Maior ion adrian CuriMan
Etapa finală a jocurilor sportive şi aplicativ-militare
de iarnă pentru unităţile de instrucţie din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale s-a desfăşurat în
cadrul Complexului aplicativ-militar „Bucegi” din
Predeal, în perioada 1-4 februarie. Ceremonia de
deschidere a avut loc în data de 1 februarie, de
la ora 10.00, iar întrecerile sportive – biatlon, ştafe-
tă şi patrulă militară – s-au desfăşurat în zilele de
2, 3 şi respectiv 4 februarie. Pe parcursul celor trei
zile de competiţie, vremea a ţinut cu concurenţii,
iar atât organizatorii, Statul Major General, cât şi
gazdele, personalul Clubului Sportiv Aplicativ-
Militar „Bucegi” din garnizoana Predeal, au făcut
tot posibilul pentru ca finala concursurilor aplica-
tiv-militare de iarnă să se desfăşoare în cele mai
bune condiţii.
• Concurs de patrule
la Focşani p. 137
Sub patronajul Diviziei 2 infanterie din
Buzău, în perioada 15-16.09.2010, în
garnizoana focşani s-a desfăşurat
competiţia sportivă de patrule militare,
ediţia 2010. la startul celei mai apre-
ciate şi dure competiţii aplicativ- milita-
re s-au aliniat loturile reprezentative ale
unităţilor din subordinea Diviziei 2
infanterie (lotul Brigăzii 282 infanterie
Mecanizată „unirea Principatelor”, lotul
Brigăzii 15 Mecanizate iaşi şi cel al
Brigăzii 9 Mecanizate Constanţa).
SPORT ÎN FORŢELE TERESTRE SPORT ÎN FORŢELE TERESTRE
CoMPetiŢii internaŢionale CoMPetiŢii interne
Excelenţă românească Complexul aplicativ-militar

la competiţiile militare „Bucegi”, gazda
internaţionale de iarnă concursurilor sportive
Campionatul de Schi al Trupelor Alpine „Ca.STA 2011“ s-a desfăşurat,
şi aplicativ-militare
în perioada 28.01. - 06.02.2011, în localităţile San Candido, Sesto şi Dobbiaco
din Italia, în condiţiile unei concurenţe deosebite, aceasta fiind rezultatul firesc
al participării în concurs a 14 loturi din nouă ţări (Austria, Afganistan, Etapa finală a jocurilor sportive şi aplicativ-militare de iarnă pentru unităţile
Macedonia, Liban, Germania, Slovenia, Spania, SUA, Italia). de instrucţie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale s-a desfăşurat în cadrul
Complexului aplicativ-militar „Bucegi” din Predeal, în perioada 1-4 februarie.
localitatea Sarajevo din Bosnia şi Herţegovina, s-au aliniat Foto: Ion Adrian Curiman
Ca şi la ediţiile precedente, sportivii militari

români au obţinut o clasare deosebită, locul
al II-lea pe naţiuni, performanţă rezultată
din clasările pe primul loc la patrulă biatlon masculin şi
feminin şi fond individual, pe cel de-al doilea loc la sla-
loturi din 23 de ţări (Austria, Bulgaria, Bosnia şi
Herţegovina, Estonia, Elveţia, Franţa, Finlanda, Germania,
Italia, Liban, Maroc, Norvegia, Polonia, Pakistan, Federaţia
Rusă, Spania, Suedia, Slovenia, Serbia, SUA etc.), locul şase
fiind ocupat de sportivii militari români care, într-o formă
C eremonia de deschidere a avut loc în data de
1 februarie, de la ora 10.00, iar întrecerile spor-
tive – biatlon, ştafetă şi patrulă militară – s-au
lom, ştafetă fond şi fond individual şi, nu în ultimul rând, maximă, au reuşit cea mai bună clasare de când se partici-
din obţinerea bronzului la ştafetă fond. Pe toată perioada pă la această competiţie. Acest clasament a rezultat în desfăşurat în zilele de 2, 3 şi respectiv 4 februarie. Pe par-
misiunii, membrii delegaţiei române au fost înconjuraţi de urma însumării a 22 de puncte şi a patru medalii de cursul celor trei zile de competiţie, vremea a ţinut cu con-
o prietenie tradiţională, au avut o comportare foarte bună bronz obţinute la probele de patrulă biatlon, biatlon, fond curenţii, iar atât organizatorii, Statul Major General, cât şi
şi au reuşit să devanseze tradiţionalele echipe ale Austriei şi schi alpin. De menţionat este faptul că bronzul la patru- gazdele, personalul Clubului Sportiv Aplicativ-Militar
şi Germaniei. lă biatlon ne-a permis o clasare după echipa Finlandei şi
În urma desfăşurării activităţii Campionatului Militar înaintea lotului din Norvegia, iar clasamentul pe naţiuni „Bucegi” din garnizoana Predeal, au făcut tot posibilul
Internaţional de Schi al Germaniei, în perioada 06.02.- evidenţiază rezultate superioare echipelor din Austria, pentru ca finala concursurilor aplicativ-militare de iarnă
10.02.2011, în localitatea Regen din Germania, sportivii Suedia şi Rusia. să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.
componenţi ai delegaţiei Forţelor Terestre Române au Membrii delegaţiei au fost primiţi la Ambasada Cele nouă loturi sportive au fost formate din militari
obţinut performanţe deosebite în confruntarea cu sporti- României din Sarajevo de întreg personalul, în frunte cu
profesionişti din Forţele Terestre, Navale şi Aeriene, din
vii militari din Polonia, Spania, Elveţia, SUA şi Germania, dl. ambasador Daniel Banu şi ataşatul militar, dl. colonel
rezultatele remarcabile confirmând încă o dată valoarea Ioniţă Cornel. Aceştia au participat şi încurajat sportivii la Comandamentul Logistic Întrunit şi din Comandamentul
incontestabilă a schiorilor români. Medalia de aur a fost unele probe ale competiţiei, fiind prezenţi şi la festivitatea Comunicaţiilor şi Informaticii.
câştigată în cadrul probei de patrulă militară, schi de tură de premiere. n Statul Major al Forţelor Terestre a fost reprezentat de
(categoria a II-a), biatlon (la toate cele trei catego- loturile Diviziei 2 Infanterie, Brigăzii 81 Mecanizată,
rii) şi ştafetă, medalia de argint s-a îndreptat către
Brigăzii 2 V.M., Brigăzii 2 Infanterie şi Brigăzii 61 V.M.
categoria I a schiului de tură şi a biatlonului, iar
medalia de bronz a fost obţinută la prima catego- Prima probă de concurs a fost cea de biatlon şi s-a
rie a schiului de tură. desfăşurat la data de 2 februarie. Concurenţii s-au
Statul Major al Forţelor Terestre, Biroul înfruntat încercând să obţină un punctaj cât mai bun la
Educaţie Fizică, a fost încântat de reuşita sportivi- tragerea cu armele sportive şi să scoată un timp cât mai
lor Clubului Aplicativ Militar „Bucegi” din Predeal;
mic la traseu. Primele trei locuri au fost dominate, aşa
colonelul Armanu Ioan, şeful Secţiei Cultură şi
Sport a Forţelor Terestre, şi-a exprimat certitudi- cum era şi de aşteptat, de oameni obişnuiţi cu provocările
nea că, datorită deosebitei oportunităţi de a fi par- muntelui. Locul întâi a fost cucerit de echipa Brigăzii 2
ticipat la aceste competiţii grele şi spectaculoase, Vânători de Munte, urmată de cea a Brigăzii 81
disciplina, fairplay-ul şi determinarea sportivilor Mecanizate şi de cea a Brigăzii 61 Vânători de Munte.
români îi califică, fără niciun dubiu, pentru obţi-
nerea de viitoare medalii în cadrul întrecerilor Militarii din lotul Statului Major al Forţelor Aeriene s-au
sportive militare atât naţionale, cât şi internaţio- ambiţionat şi s-au clasat pe locul al patrulea.
nale şi, cu această ocazie, urează succes în anul În clasamentul individual, primele trei locuri au fost
2011 tuturor sportivilor Ministerului Apărării ocupate tot de concurenţii lotului Brigăzii 2 Vânători de
Naţionale în competiţiile care se vor desfăşura. Munte. Astfel, primul loc pe podium la proba de biatlon
La startul Campionatului Mondial Militar de
Schi, desfăşurat în perioada 21-26.02.2011, în a fost cucerit de caporalul Cojenelu Adrian, urmat de
caporalul Puchianu Cornel şi de caporalul Şerban Denis.
132 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 133

SPORT ÎN FORŢELE TERESTRE
CoMPetiŢii interne
punând la mare încercare rezistenţa valorişi, legitimaţi la CSAM «Bucegi»

fizică şi psihică a participanţilor. Predeal şi nu au dat prea multe şanse
Echipa omogenă şi foarte bine celorlalţi concurenţi.”
închegată a Brigăzii 81 Mecanizată a Echipa de patrulă a Brigăzii 2
obţinut cel mai mare punctaj, a ter- Vânători de Munte a reuşit totuşi să
minat proba pe primul loc şi în acel se mobilizeze şi să o devanseze pe
moment avea asigurat locul doi în cea a Brigăzii 61 Vânători de Munte,
clasamentul final. În funcţie de punc- deşi diferenţa a fost mai mică de trei
tajul obţinut de următoarele două minute.
echipe, ea putea să acceadă pe pri- „Puteam să obţinem locul întâi şi
mul loc al podiumului. „Proba a fost la această ultimă probă, dar nu
foarte dificilă pentru că ne-a solicitat ne-am mai putut concentra la fel de
atât din punct de vedere fizic, cât şi bine, am ratat mult la trageri şi la
din punct de vedere psihic – a decla- grenade” – a declarat la sfârşitul pro-
rat sublocotenentul Harip Adrian la bei plutonierul Coman Nicuşor, com-
sfârşitul ei. Aruncarea grenadelor cât ponent al echipei Brigăzii 2 Vânători
şi tragerile presupun multă concen- de Munte.
trare, iar un moment de neatenţie te În final, clasamentul general pe
poate duce spre o ratare. Acest lucru loturi s-a prezentat astfel: locul întâi
se traduce în final prin victorie sau – lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte
În ziua următoare (3 februarie),
eşec. Pentru colegii mei din cadrul din Braşov; locul al doilea – lotul
proba de ştafetă a fost câştigată tot
de echipa Brigăzii 2 Vânători de
Munte, cu un timp total de o oră,
cinci minute şi treizeci şi patru de
secunde. A fost urmată de echipa
Brigăzii 81 Mecanizată, cu un timp
total de o oră, treisprezece minute şi
cincizeci şi şase de secunde. Locul
trei a fost ocupat şi de această dată
de echipa Brigăzii 61 Vânători de
Munte, cu un timp total de o oră,
douăzeci şi şase de minute şi cinci-
zeci şi nouă de secunde. Echipa
Statului Major al Forţelor Aeriene s-a
clasat, ca în prima zi, pe locul patru,
cu un timp total de o oră, treizeci şi
două de minute şi treizeci şi nouă de
lotului Brigăzii 81 Mecanizată am Brigăzii 81 Mecanizată Bistriţa -
secunde.
numai cuvinte de laudă pentru că Năsăud; locul al treilea – lotul Brigăzii
Ultima zi de concurs s-a dovedit a
datorită lor vom putea ocupa un loc 61 Vânători de Munte din Miercurea-
fi decisivă în stabilirea câştigătorilor
pe podium, dacă avem în vedere fap- Ciuc; locul al patrulea – lotul Statului
din acest an. Datorită mizei sale,
tul că membrii lotului Brigăzii 2 Major al Forţelor Aeriene; locul al
proba de patrulă a fost cea mai inte-
Vânători sunt majoritatea sportivi cincilea – lotul Comandamentului
resantă şi încrâncenată probă,
134 • APRILIE • 2011

SPORT ÎN FORŢELE TERESTRE SPORT ÎN FORŢELE TERESTRE
CoMPetiŢii interne CoMPetiŢii interne
Clasamentul
Concurs de patrule la Focşani
concursurilor
aplicativ-militare
de iarnă, faza pe
MApN Sub patronajul Diviziei 2 Infanterie din Buzău, în perioada 15-16.09.2010,
în garnizoana Focşani s-a desfăşurat competiţia sportivă de patrule militare,
Locul I şi câştigător al cupei transmisibile, Divizia
4 Infanterie „Gemina“ ediţia 2010.
Locul II – Divizia 1 Infanterie „Dacica“
Locul III – Statul Major al Forţelor Aeriene Locotenent-colonel Toni ENE
Locul IV – Comandamentul Comunicaţiilor şi Foto: Toni ENE
Informaticii
Locul V – Divizia 2 Infanterie „Getica“
Locul VI – Statul Major al Forţelor Navale
Locul VII – Comandamentul Logistic Întrunit
Proba de BIATLON - individual

Locul I: Caporal Adrian Cojenelu – lotul Brigăzii
Comunicaţiilor şi Informaticii; locul al
şaselea – lotul Comandamentului
Logistic Întrunit; locul al şaptelea –
cules roadele eforturilor dumnea-
voastră. La nivelul Statului Major
General, apreciem că aceste concur-
La startul celei mai apreciate şi
dure competiţii aplicativ-
militare s-au aliniat loturile
reprezentative ale unităţilor din subordi-
nea Diviziei 2 Infanterie (lotul Brigăzii 282
2 Vânători de Munte Braşov lotul Diviziei 2 Infanterie Buzău; locul suri militar–aplicative sunt foarte Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”,
Locul II: Caporal Cornel Puchianu – lotul Brigăzii al optulea – lotul Brigăzii 2 necesare şi ne gândim ca pe viitor să lotul Brigăzii 15 Mecanizate Iaşi şi cel al
2 Vânători de Munte Braşov Infanterie din Craiova; locul al nouă- înmulţim astfel de activităţi. Acum Brigăzii 9 Mecanizate Constanţa).
Locul III: Denis Şerban – lotul Brigăzii 2 lea – lotul Statului Major al Forţelor 25 de ani aveam emoţii ca şi dum- Fiecare patrulă alcătuită din şapte mili-
Vânători de Munte Braşov Navale. neavoastră, în calitate de participant. tari, cu armamentul şi echipamentul din
De pregătirea exigentă şi asiduă a Cunosc acest sentiment şi, de aceea, dotare, a acţionat de la linia de start ca
Proba de BIATLON - echipe concurenţilor au răspuns şefii de în calitatea pe care o am în acest
într-un câmp de luptă real, făcând faţă tutu-
Locul I: Brigada 2 Vânători de Munte Braşov loturi de la eşaloanele respective. moment, vă felicit pentru modul în
ror momentelor impuse – deplasare în ritm
Locul II: Brigada 81 Mecanizată Bistriţa Antrenamentele s-au desfăşurat sub care v-aţi apărat şansele în această
alert 12 km, în teren accidentat şi împădu-
Locul III: Brigada 61 Vânători de Munte atenta îndrumare a lor. Ei sunt cei competiţie finală. Doresc să mulţu-
rit, tragere cu armamentul individual din
care, poate, au trăit uneori mai intens mesc Statului Major al Forţelor
Miercurea-Ciuc dotare, aruncarea grenadelor de mână la
decât concurenţii emoţia succesului Terestre, comenzilor marilor unităţi
sau cea a eşecului. Cu emoţie în glas, şi autorităţilor locale pentru sprijinul precizie, trecerea unei porţiuni de teren con-
Proba de ŞTAFETĂ taminat, stabilirea unei legături radio, trans-
şeful lotului Brigăzii 81 Mecanizată acordat, precum şi tuturor celor care
Locul I: Brigada 2 Vânători de Munte Braşov „General Grigorie Bălan”, locotenent au planificat şi organizat pregătirea portul unui rănit. Condiţiile meteo au fost
Locul II: Brigada 81 Mecanizată Bistriţa – colonelul Bolbos Ioan, ne-a mărturi- dumneavoastră”. n excelente, iar concurenţii au dat dovadă de
Locul III: Brigada 61 Vânători de Munte 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” (1 oră
sit că a fost permanent alături de fair-play şi spirit de echipă în obţinerea de performanţe
Miercurea-Ciuc şi 21 minute – antrenor cpt. Florin Pelin) şi de cel al
militari la antrenamente, încurajân- superioare, pentru un loc cât mai valoros pe podiumul
du-i cu o vorbă bună, cu un sfat pre- Brigăzii 9 Mecanizate Constanţa (1 oră şi 59 minute –
de premiere.
Proba de PATRULĂ ţios, dar „meritul performanţei din A câştigat, pe deplin meritat, lotul Brigăzii 15
antrenor plt.adj. Mircea Ilie).
Locul I: Brigada 81 Mecanizată Bistriţa acest an este în primul rând al celor Mecanizate Iaşi, antrenat de cpt. Emil Cioran, cu un timp
La festivitatea de premiere desfăşurată pe platoul
Locul II: Brigada 2 Vânători de Munte Braşov 19 membri ai lotului”. total de o oră şi 17 minute, fiind urmat de lotul Brigăzii
Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”,
Locul III: Brigada 61 Vânători de Munte Festivitatea de premiere a avut loc comandantul Diviziei 2 Infanterie, domnul general-maior
Miercurea-Ciuc la data de 4 martie. Premiile au fost dr.Nicolae N. Roman, a înmânat cupe
acordate de către domnul general- şi diplome câştigătorilor „dovedind că
Clasament pe loturi maior Nicuţ Valeriu, locţiitorul pen- au înţeles rolul acestei competiţii de a
Locul I: lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte tru Operaţii şi Instrucţie din cadrul contribui la pregătirea şi evaluarea
Braşov Statului Major General, domnul colo- cât mai reală, în condiţii de luptă, a
Locul II: lotul Brigăzii 81 Mecanizată Bistriţa nel Ioan Armanu, şeful Secţiei militarilor din Divizia 2 Infanterie,
Cultură şi Sport din cadrul Statului
Locul III: lotul Brigăzii 61 Vânători de Munte fiecare lot s-a pregătit temeinic şi a
Major al Forţelor Terestre, reprezen-
Miercurea-Ciuc căutat să obţină victoria”- a declarat
tanţii Biroului Educţie Fizică din
Locul IV: lotul Statului Major al Forţelor Aeriene comandantul diviziei, domnul
Statul Major General, precum şi de
Locul V: lotul Comandamentului Comunicaţiilor şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
general-maior dr. Nicolae N. Roman.
Informaticii. Declarând închise concursurile mili-
Această activitate face parte din
Locul VI: lotul Comandamentului Logistic tar-aplicative, generalul-maior Nicuţ calendarul sportiv al Ministerului
Întrunit. Valeriu a dorit să-şi exprime satisfac- Apărării Naţionale, urmând ca lotul
Locul VII: lotul Diviziei 2 Infanterie „Getica“ ţia desfăşurării acestui important câştigător să participe la faza finală ce
Buzău eveniment: va avea loc în data de 28.09.2010, în
Locul VIII: lotul Brigăzii 2 Infanterie Craiova „Am ajuns la momentul în care aţi garnizoana Dej. n
Locul IX: lotul Statului Major al Forţelor Navale
136 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 137
PERISC P PERISC P
La posturi. Publicaţia Centrului de operăm, cel al forţelor pentru operaţii speciale, român Grigore Antipa. Impresiile sale despre fără precedent a revistei de cultură şi informa-
Instruire pentru Tancuri şi Auto „Colonel este unul eminamente practic-aplicativ. Şi cum experienţa trăită la bord şi despre ofiţerii de re. Amintim subiecte puternic documentate ca
Predescu”, surprinde cuprinzător în rubrica una din calităţile definitorii ale instructorului marină care i-au devenit prieteni şi colaboratori eroul legendar al Şarjei de la Robăneşti, Mihai
„Ştiinţă Militară” războiul în era informaţională este aceea de a şti să se facă respectat, este apropiaţi, consemnate în scrierile de mai târziu, Viteazul, memoriile singurului supravieţuitor
şi conflictul asimetric iar, în cadrul tematicii necesar ca el să dovedească o perfectă stăpânire conturează caractere, valori profesionale, din Compania căpitanului Grigore Ignat, învăţă-
„Educaţie şi Instrucţie”, identificăm dimensiuni a binomului cunoştinţe teoretice-aplicare practi- atmosferă de lucru, realizând un tablou veridic torii eroi, Regina Maria şi Cavalerii Ordinului
ale transformării învăţământului militar de for- că, altfel imaginea sa va avea serios de suferit în şi pitoresc, cu certă valoare documentară.” Militar „Mihai Viteazul”. Am urmărit cu interes
mare continuă, contribuţii ale învăţământului şi ochii celui pe care îl instruieşte”. Ne-a mai atras Revista poate fi descărcată în format PDF de pe crescut prezentarea participării armatei române
cercetării ştiinţifice militare, precum şi tehnici atenţia, de asemenea, studiul de caz intitulat website-ul Statului Major al Forţelor Navale în cel de-Al Doilea Război Mondial la „Musée de
sociometrice. Un alt element major de contribu- „Importanţa informaţiilor militare pentru luarea www.navy.ro, pagina Produse media. (B.R.) l’armée” din Paris şi Argumentul de început al
ţie în aria tehnicii şi tehnologiei îl constituie deciziei politico-militare. Criza rachetelor”, con- colonelului(r) Grigore Păsărin: „Ei, Eroii, plăs-
articolele „Diagnosticarea autovehiculelor” şi tinuare a articolului început în numărul prece- Frontiera. În cel de-al doilea număr al muitorii istoriei, tind să se autodepăşească con-
„Aspecte privind necesitatea dotării forţelor dent, semnat de generalul de brigadă Lucian revistei editate de Inspectoratul General al tinuu, fiind capabili de o mare voinţă indivi-
dislocate în teatrele de operaţii cu vehicule Foca. La pagina 20, maiorul Dorel Danciu ne Poliţiei de Frontieră, evidenţiem pozitiv suma- duală. În mijlocul bătăliei, necunoscutul, anoni-
rezistente la mine şi protejate la ambuscade”. În pune în temă cu exerciţiul forţelor pentru ope- rul din care face parte vizita în România a unei mul, suportă cu stoicism şi resemnare orice
primul număr al anului 2011 regăsim mesajele raţii speciale „Jackal Stone 09”. Din sumar: delegaţii a Parlamentului European, o excelentă chin, îşi lasă în urmă familia, rudele, prietenii,
Şefului Statului Major al Forţelor Terestre, al Conceptul privind iniţiativa de transformare a prezentare a Aeroportului Internaţional din asumându-şi datoria şi înţelegând să-şi îndepli-
comandantului Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi forţelor NATO pentru operaţii speciale • Sibiu, precum şi o descriere a unor programe nească destinul”. Din sumar: Primul document
de Luptă „Mihai Viteazul” şi al comandantului Misiune de menţinere a păcii în jungla africană de învăţământ superior la nivel european pen- legislativ din ţara noastră cu privire la protecţia
Centrului de Instruire pentru Tancuri şi Auto • Trupele de paraşutişti şi aeropurtate din tru poliţiştii de frontieră. Totodată, remarcăm monumentelor istorice • Cronici de piatră ale
„Colonel Pandele Predescu”, cu prilejul sărbăto- armatele moderne • Cercetaşii la ceas aniversar informaţiile folositoare privind pensia pentru Războiului de Independenţă: monumentele de
ririi Zilei Automobiliştilor Militari. Ne-a atras • „Asul” din mâneca comandantului • limită de vârstă şi facultativă – pilonul III, pagi- la Calafat, judeţul Dolj • Gheorghe Donici,
atenţia articolul „Contribuţiile învăţământului şi Informaţia, de la primul „cal troian” la cel de-al nile de tradiţii, dar şi diferenţe între un docu- eroul legendar al Şarjei de la Robăneşti •
cercetării ştiinţifice militare la integrarea învăţă- doilea „cal troian” • Războiul bazat pe reţea ment specimen şi unul falsificat. Prezentarea Memoriile singurului supravieţuitor din compa-
mântului şi cercetării ştiinţifice româneşti în (rbr) - network - centric warfare (ncw) – compo- Centrului chinologic din Sibiu se remarcă prin nia căpitanului Grigorie Ignat • Activitatea
spaţiul unic european”, din care am extras un nentă activă a conflictelor militare actuale • demersul recunoaşterii rolului acestei unităţi preoţilor militari în cel de-Al Doilea Război
citat: „Este vehiculată ideea că «progresul ştiin- Importanţa înţelegerii aspectului cultural în care produce, creşte, selecţionează şi distribuie Mondial. Am solicitat Asociaţiei Cultul Eroilor
ţific şi tehnologic este promovat de către elite», misiunile SOF din Afganistan • Învăţarea unei tineret canin unităţilor teritoriale de poliţie, „Fraţii Buzeşti” filiala Dolj să ne trimită fişierul
iar românilor le place să se laude cu numărul limbi străine - o nouă fereastră spre cunoaştere şcolarizează cadre şi pregăteşte cupluri chino- PDF al publicaţiei pentru a-l posta în Biblioteca
mare al tinerilor supradotaţi [...] Majoritatea • Restituiri: „Un studiu comparativ al celei mai tehnice în specialităţi de dresaj necesare struc- virtuală a „Revistei forţelor terestre”, la adresa
acestor tineri alege să nu îşi mai urmeze vocaţia noi şi mai grozave arme” • Paraşutiştii militari turilor Sistemului Naţional de Apărare, efec- www.rft.forter.ro/17_bibvirt/000.htm (B.R.)
în ţara noastră. Din păcate, în prezent, ca şi în şi memorialul „General Grigore Baştan” la nunta tuează cercetări ştiinţifice aplicative şi misiuni,
secolele trecute, specialiştii români au contribu- de argint • In Memoriam Sergentul(r) paraşutist coordonează, îndrumă şi monitorizează activita- Northern Star. Revista Northern Star,
ţii originale la ştiinţa şi cultura globală, în spe- Mircea Fedea • Muzeul - un puternic agent de tea chinotehnică conform protocoalelor. „La publicaţie lunară editată în colaborare cu
cial după ce se integrează în sistemele de cerce- promovare al luptătorilor paraşutişti. Publicaţia Centru îşi desfăşoară activitatea aproximativ Biroul de Afaceri Publice al Comandamentului
tare occidentale”. (B.R.) poate fi descărcată în format PDF de la adresa: 30 de persoane, gradul de încadrare fiind 90%. Forţelor Întrunite aliat din Brunssum, prezintă
www.rft.forter.ro/17_bibvirt/005.htm (D.A.) [...] Există un lot permanent de 60 de câini la aspecte din pregătirea artileriştilor afgani, dis-
Paraşutiştii. Am primit la redacţie numărul cursuri, la care se adaugă: 20 de câini folosiţi cuţii privind rolul şi importanţa subofiţerilor,
din decembrie 2010 al publicaţiei Marina Română. Ultimul număr al revistei pentru demonstraţii, misiuni, concursuri, restul corelate cu pregătirea profesională, ştiri, consi-
„Paraşutiştii”, buletin al Centrului de Instruire cuprinde articole care marchează cu suc- de până la 180 (capacitatea maximă de cazare a deraţii în legătură cu site-urile de socializare,
pentru Operaţii Speciale „General-maior Grigore ces împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea câinilor) sunt reprezentaţi de pui, tineret, lot decorări şi luări de cuvânt. Cităm din prima
Baştan” din Buzău. Publicaţia debutează cu edi- Forţelor navale Române, a patra participare la de reproducţie şi câinii cadrelor.” Din sumar: parte a editorialului generalului-maior Cazamea
torialul semnat de redactorul-şef, locotenent- „Active Endevour” pentru fregata „Regele Parlamentari europeni, la Constanţa • J.: „La Summit-ul de la Lisabona, declaraţia şefi-
colonelul Dragoş Axinia, cu un titlu sugestiv: Ferdinand” şi simpozionul „Puterea marină a Criminalistică • Curricula Higher Education • lor de state şi guverne afirmă că «NATO trebuie
„Non multa sed multum”, ocazie cu care se marinelor militare din Marea Mediterană şi Trezire la realitate? • Colaborare PFR-CNRR- să lucreze cu alţi actori pentru a contribui la o
aduce în atenţia cititorului rolul şi importanţa Marea Neagră”. De asemenea, se punctează răs- UNHCR • Tradiţii • Divertisment. Revista poate Abordare Cuprinzătoare care combină în mod
instructorului în centrul de pregătire buzoian. punsuri complexe la adresa activităţilor din fi descărcată în format PDF de la adresa eficient instrumente politice, civile şi militare
„Într-un domeniu atât de dinamic şi de speciali- cadrul exerciţiului „Dacia 2010”, relaţiei între www.politiadefrontiera.ro (B.R.) de gestionare a crizelor (...) Alianţa trebuie,
zat, provocările pe care trebuie le înfrunte psiholog şi subiect, asistenţei medicale primare, prin urmare, să aibă capacitatea de a planifica,
instructorii sunt cu atât mai diverse şi mai difi- navei de război „România” şi, nu în ultimul Oltenia Eroică. Este revista de cultură şi angaja şi coordona capacităţi de gestionare a
cile. Este vorba nu numai de talentul, nativ sau rând, la adresa relaţiei dintre savantul român informare a Asociaţiei Cultul Eroilor „Fraţii crizelor, atât militare cât şi civile (...)»
dezvoltat, de a reuşi să transmiţi informaţiile Grigore Antipa şi Marina Militară. „Nu multă Buzeşti” filiala Dolj, o publicaţie care câştigă un Implementarea Abordării Cuprinzătoare în
dorite şi necesare celor din faţa ta, dar şi de lume ştie că primele nave româneşti care au autentic interes din partea cititorilor nu numai cadrul NATO şi, în special, prin livrarea produ-
modul în care reuşesc să se perfecţioneze per- participat la cercetarea apelor Mării Negre au prin informaţiile istorice de o rară vitalitate, selor noastre, câştigă teren, dar sunt unele
manent, atât din punct de vedere teoretic, cât şi fost navele Marinei Militare, iar factorul deter- dar şi printr-o implicare continuă a colectivului etape care trebuie parcurse.” Publicaţia poate fi
practic. Spun asta pentru că domeniul în care minant al acestei întreprinderi a fost savantul redacţional şi a colaboratorilor în realizarea descărcată de la adresa www.jfbcs.nato.int (B.R.)
138 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 139

PERISC P
Buletin informativ privind analiza fenomenu- anului 1943, perioadă în care forţele agresoare
lui terorist internaţional... Am primit la s-au găsit într-o continuă ofensivă. Cea de-a
redacţie „Buletinul informativ privind analiza doua perioadă cuprinde acţiunile desfăşurate în
fenomenului terorist internaţional şi a crimina- cursul anului 1943 şi până în cea de-a doua
lităţii organizate transfrontaliere. Evenimente jumătate a anului 1944, marcată de operaţia de
interne care pot avea implicaţii la nivelul secu- debarcare din Normandia. Este perioada marii
rităţii naţionale”, editat de Brigada Specială de cotituri în desfăşurarea Războiului Doi Mondial,
Intervenţie „Vlad Ţepeş”, ocazie cu care salutăm când forţele coaliţiei antihitleriste au smuls
iniţiativa colegilor jandarmi şi le urăm „Bun definitiv iniţiativa strategică pe toate teatrele de
venit!” în presa militară de specialitate. operaţii militare. Cea de a treia perioadă
Necesitatea apariţiei buletinului informativ este cuprinde acţiunile din anii 1944-1945 până la
prezentată în cuvântul introductiv de către încheierea războiului, la 9 mai 1945, pe teatrele
comandantul brigăzii, generalul de brigadă de operaţii europene, respectiv 2 septembrie
Zoltan Balint: „Apariţia unui astfel de buletin 1945, când a avut loc capitularea necondiţiona-
informativ, în concepţia Brigăzii Speciale de tă a Japoniei. Lucrarea este structurată pe patru
Intervenţie «Vlad Ţepeş» a Jandarmeriei capitole: „Preliminarii ale izbucnirii celui de
Române, a presupus numeroase eforturi din Al Doilea Război Mondial”, „Prima perioadă a
partea unui colectiv concentrat şi responsabili- războiului”, „Cea de-a doua perioadă a războiu-
zat pe monitorizarea în timp real, a evenimente- lui”, „Cea de-a treia perioadă a războiului”,
lor generatoare de insecuritate, preluate, de alt- acţiunile militare din timpul celei de-a doua
fel, inclusiv de sursele deschise de informare.” conflagraţii mondiale sunt ilustrate în 25 de
Spicuim din concluziile prezentate în ultimul planşe, iar cartea are 134 pagini în format
capitol: „În luna noiembrie 2010, aşa cum dedu- 125x205 mm şi poate fi descărcată în format
cem din sursele deschise cu privire la diferitele PDF din Biblioteca virtuală a „Revistei forţelor
acţiuni specifice de combatere, se constată un terestre”, de la adresa www.rft.forter.ro/17_bib-
tip de flexibilitate adaptată la actualitate, a gru- virt/003.htm. (D.A.)
purilor de criminalitate şi/sau de terorism, în
confrunatarea cu structurile de aplicare a legii”. Complotul simţurilor. Colegiul Militar Liceal
„Chiar dacă în prezent, datorită actualităţii de „Mihai Viteazul” din Alba Iulia a fost
ultimă oră a subiectului, nu există statistici şi gazda lansării de carte „Complotul simţurilor” a
studii care să ofere un răspuns argumentat în elevei plutonier Eliza Anabella Coţovanu, activi-
privinţa eventualelor conexiuni, evenimentele tate literară la care au participat oameni de cul-
recente internaţionale indică faptul că actuala tură, scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din
criză are influenţe asupra mediului social şi, România, reprezentanţi de la Editura
implicit, asupra factorilor criminogeni care Românească, sponsori, invitaţi, cadre didactice
determină creşterea fenomenului infracţional, şi militare, elevi. Eliza Anabella Coţovanu s-a
izolat sau de tip organizat.” Publicaţia are o născut în Vulcan, judeţul Hunedoara, la data de
machetare la standardele pieţei, apare lunar, în 13.02.1991. A debutat literar în revista
format A4, full color, 54 de pagini şi, în curând „Destine” din Bucureşti în anul 2001, cu poezia
va fi disponibilă online. (D.A.) „Vreme trece, trece, trece”. Debutul literar în
Valea Jiului se realizează în 12.02.2009 în ziarul
Marea conflagraţie a secolului XX. Despre „Curierul Văii Jiului”. Publică poezii în: revista
cel de Al Doilea Război Mondial s-au scris „Caleidoscop Şcolar” din Vulcan, în perioada
până în prezent mii şi mii de tomuri, în toate 2003-2004; „Antologie” – la Centrul judeţean de
limbile ţărilor participante la această mare con- excelenţă Alba 2009; „Vise albastre” – culegere
flagraţie a secolului XX. Lucrarea prezintă, de poezii realizată la CML „Mihai Viteazul” în
într-un mod concis, preliminariile care au dus 2010. Referitor la volumul de poezii „Complotul
la declanşarea războiului şi locul acestora în simţurilor”, scriitorul Valeriu Butulescu, mem-
economia generală a marii conflagraţii, dar şi bru al Uniunii Scriitorilor Români, filiala
principalele măsuri politico-militare care au dus Hunedoara spune: “Pe parcursul întregului
la închegarea coaliţiei statelor antihitleriste. În volum poeta îşi creionează identitatea, căutân-
lucrare principalele acţiuni militare sunt grupa- du-şi febril propriul ego, trasând axele de refe-
te, cronologic vorbind, în trei perioade distinc- rinţă ale universului său interior, decelându-şi
te. Prima perioadă cuprinde acţiunile forţelor stilul literar şi timbrul limbajului poetic, deta-
germane din momentul declanşării războiului, şându-se tot mai clar de coordonatele modelului
până la 1 septembrie 1939 şi până la începutul eminescian”. (Daniela Filimon)
140 • APRILIE • 2011

RFT 2011 Nr. 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RFT 2011 Nr. 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C

Schimbare de comandă tă structură şi pentru cei doi generali

la Statul Major Forţelor Terestre Române, ci şi pen-

al Forţelor Terestre tru realizările obţinute, spunând că i-

La ceremonie au participat ministrul apărării

2 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 3

Priorităţile Forţelor Terestre

4 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 5

6 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 7

Şeful Statului Major buie la reali-

al Forţelor Terestre tivelor de

a efectuat o vizită de lucru Serbiei în

în Republica Serbia dispozitivelor explozive improvizate

D esfăşurată în perioada 28 februarie – 3 martie

8 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 9

• De la Dunărea de Jos, la Dihamul Militar p. 16

• Cercetaşi la instrucţie pe Muntele Mic p. 18

• Batalionul 24 Vânători de Munte p. 22, 25

• Brigada 10 Geniu are un nou comandant p. 28

• Batalionul 72 Geniu la 145 ani de existenţă p. 29

• 145 ani de istorie pentru pontonierii români p. 31

• Batalionul 1 CIMIC a primit Drapelul de luptă p. 35

• Sărbătoare la Batalionul 22 Transport p. 36

• Artileriştii de la Şimleul Silvaniei la Cincu p. 38

• Deschizători de drumuri în China p. 40

• Curs de instruire a instructorilor p. 43

• Exerciţiul de instruire prin simulare constructivă

• Cadouri de Crăciun oferite copiilor

Exerciţiu de nivel strategic

Maior Ion Adrian CURIMAN

al unei campanii care a inclus acţiuni militare cu între-

E xerciţiul a fost planificat de Statul Major General

12 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 13

14 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 15

Locotenent-colonel Florentin CUCU

vaţi s-a văzut în cazul exerciţiului final de evaluare când,

Ca în fiecare an, muntele a dovedit că este

16 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 17

Cercetaşii bănăţeni au făcut plinirea cu suc-

instrucţie la Muntele Mic unităţii care te-

A tunci când vorbim despre cercetaşi,

18 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 19

Foto: arhiva foto a Batalionului 24 Vânători de Munte

Anotimpul cetinii de brad mijloacele specifice: schiuri, rachete

în tabăra de la Deluţ făşurat atât ziua cât şi noaptea, prin

Maior Ion Adrian CURIMAN

nă face diferenţa între vânătorii de munte şi celelalte

P entru vânătorii de munte pregătirea continuă

22 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 23

24 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 25

veşte pregătirea personalului unităţii Sunt onorat să am în subordine 2011, obiective-

26 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 27

Brigada 10 Geniu Batalionul 72 Geniu

Au fost invitaţi şeful Statului Major al Forţelor

28 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 29

Ceremonialul militar care a

30 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 31

32 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 33

gherea acestora, au demonstrat profesionalismul genişti-

Sărbătoare la Batalionul alimente a altor unităţi militare.

22 Transport „Dâmboviţa” rii noştri au foarte multe zile plecate

C eremonialul s-a desfăşurat în cazarma unităţii şi

36 • APRILIE • 2011 2011 • APRILIE • 37