Turismul și capitalul uman Sectorul turistic este afectat de lipsa de personal, iar problema va deveni din

ce în ce mai complexă pe măsură ce cererea va continua să crească, pe fondul creșterii economice și al

creșterii numărului de turiști. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național (2007-2026) a
prezentat principalele cauze ale lipsei de personal, acestea fiind în continuare valabile: • Programele de
formare nu se ridică la nivelul standardelor cerute de piață. În multe cazuri, furnizorii de formare
eliberează diplome fără să ofere cursuri practice complete și adaptate oportunităților reale de angajare
de pe piață (cu alte cuvinte, nu transformă cunoștințele în abilități concrete); • Din cauza salariilor
scăzute și a imaginii proaste pe care o au locurile de muncă din domeniul HORECA, un număr
considerabil de tineri români merg să lucreze în străinătate; • La nivel de management, există deficiențe
legate de abilitățile specifice, pe fondul unui număr limitat de oportunități de formare internă, la locul
de muncă, în scopul menținerii abilitățilorla standardele necesare și al îmbunătățirii performanței
manageriale; • Nu există formare continuă la locul de muncă adecvată pentru îmbunătățirea abilităților
și cunoștințelor personalului de la diferite niveluri din domeniul HORECA. Turismul și infrastructura de
transport Deși infrastructura de transport din țară s-a îmbunătățit, aceasta rămâne deficitară și
afectează în mod negativ turismul românesc. Aceste constrângeri pot fi atribuite calității scăzute a
infrastructurii rutiere, sistemelor de transport limitate și absenței aplicațiilor digitale de planificare a
călătoriei, precum și lipsei de continuitate a infrastructurii de transport feroviar TEN-T (Transportul
Trans-European) între estul și vestul țării. Mai mult, procesul de modernizare a căilor ferate este lent, iar
România se clasează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește calitatea infrastructurii feroviare. În
2017, 63% din totalul sosirilor internaționale în România au avut loc pe cale rutieră, 35% s-au înregistrat
în aeroporturi și doar 2% pe cale ferată sau pe apă26 . Intrările prin aeroporturi s-au dublat în ultimul an
(2017 față de 2016), amplificând tendința de creștere înregistrată în anul precedent (2016 față de 2015 -
+47%). România are 12 aeroporturi internaționale/regionale (București, Cluj, Constanța, Craiova, Bacău,
Iași, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara), fiind conectată cu 39 de țări și 92 de
destinații, prin 1.589 zboruri pe săptămână, prin 3 companii aeriene naționale și 26 internaționale.
Marea majoritate a zborurilor provin din țări europene.