Alteaspecte ale economiei, sectorul public.

Exemple de bunepractici
din Româniași din alte state ale UE.
Infrastructura slab dezvoltată- cauzascăderiiinvestițilorstrăineînRomânia

Îndocumenteleoficiale, ca parte integrantă a programelorşiregulamentelorUniuniiEuropene,

termenul de infrastructurăestefolositînsensrestrâns, respectiv se rezumă la transporturi. Nu
existăunacord de utilizare a termenului de infrastructură, darabordatîntr-o perspectivălargă,
include dotărilefizice,
instituţiileşistructurileorganizaţionalesauasociaţiilesocialeşieconomicerealizatepentru a
satisfacenevoileoperaţionale ale societăţii.
Celmaiadeseatermenulestediferenţiatpedouădirecţiidistincteşianume: infrastructurasocială, ce
include domeniiprecumsănătatea, educaţia etc. şiinfrastructuraeconomică, cu
orientareasupradiferitelortipurişiforme de transport, energie, comunicaţii etc.
Orientareaprioritarăpeproblematicafundamentalăainfrastructurii are învederepe de o parte,
importanţasemnificativăpentrusistemul economic naţional, iarpe de altă parte
faptulcăaceastareflectănivelul de dezvoltareşibunăstare al uneinaţiuni.
Rolul fundamental al infrastructurii a fostevidenţiatpeparcursulultimilorani, în care un număr din
ceîncemai mare de state din întreagalume au fostatraseîntr-un ciclu de
creştereeconomicăşiparticipare la economiaglobală, acesteafiindcondiţionate de
cantitateaşicalitateainfrastructuriideţinute.Întermeni de calitateşicantitate a
componentelorcheieasociateinfrastructurii, cum suntenergiaelectrică, telecomunicaţiile,
transportulsaualimentarea cu apă, existădiferenţesemnificativeîntreţăriledezvoltate, celeaflateîn
curs de dezvoltareşicele slab dezvoltate.
Incapacitatea de a
furnizainfrastructuranecesarăşiserviciileaferenteconstituieunuldintreobstacolelemajoreînaccelerar
easaumenţinerearitmului de dezvoltare, precumşiînatingereaobiectivelor de
creştereşiperformanţă, impuse de Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM 2000),
stabilite de OrganizaţiaNaţiunilor Unite. În plus, investiţiilenecesareţărilorîn curs de
dezvoltareîninfrastructurădepăşesc cu multsumelealocate de cătreautorităţi,
sectorulprivatşialtepărţiinteresate, faptce conduce la apariţiaunui deficit semnificativ de
finanţare. Înmedie, conform estimărilorBănciiMondiale, ţărileîn curs de dezvoltare, înprezent,
investescanual 3 - 4% din PIB-ullorîninfrastructurăînraport cu un necesar de aproximativ 7 -9%,
care arpermite o creştereeconomicămailargăşiatingerea, într-un interval de timpcorespunzător a
obiectivelor de reducere a sărăciei.
Declinul general al fluxurilor de ISD globaleesteînsoţit de o schimbare
distinctăîntrendul ISD. Teoriaeconomicăafirmăurmătoarele: capitalulartrebuisă se
mişte de la capitalulabundent al ţărilorbogate la capitalullimitat al ţărilorsărace. În
practică, acestlucru nu s-a întâmplat, deoareceţăriledezvoltate au atrasîn mod
constantceamai mare parte a ISD globale. Risculridicatînmultepieţeemergente
beneficiileinstituţiilorşi a infrastructuriiavansate, precumşi un mediu de afaceri
superiorpeansambluînţăriledezvoltate au avuttendinţa de a depăşiatracţiileunui
dinamismmai mare al pieţeişi ale unorcosturimaimicipepieţeleemergente.
Scădereadramatică a fluxurilor de ISD poate fi pusăpeseama a
treifactoriprincipali. Înprimulrând, crizafinanciarămondială a dus la constrângeri de
lichiditatepentrucorporaţiiletransnaţionale (CTN) din întreagalume, cum ar fi
înăsprireaaccesului la crediteşideteriorareabilanţurilorîntreprinderilor. Deci,
capacitateafirmelor de a investi a slăbitconsiderabil. În al doilearând, legătura
tradiţionalăputernicăîntrecreştereaeconomicăşifluxurile de ISD a cunoscut o
slăbire-în special înţăriledezvoltate–ceeace a scăzutşimaimultdorinţa CTN pentru
noiinvestiţiiînstrăinătate. Încele din urmă, crizaaîncurajatprobabil o atitudinemai
prudentăînrândulmanagerilor, constândîntr-o schimbare de la proiecte cu riscridicat
(infrastructurămajoră) la active maisigure (de exemplu, obligaţiuni de stat).

Investiţiilestrăinedirecte au scăzutînprimele 10 luni din 2020 cu 62,46% faţă de perioadasimilară

a anuluitrecut, la 1,75 miliarde de euro, conform datelorpublicatede Banca Naţională a României.
Investiţiiledirecte ale nerezidenţilorînRomânia au însumat 1,754 miliarde de euro (comparativ cu
4,673 miliarde de euro înperioadaianuarie – octombrie 2019), din care participaţiile la capital
(inclusivprofitulreinvestit net estimat) au însumatvaloareanetă de 3,262 miliarde de euro,
iarcrediteleintragrup au înregistratvaloareanetănegativă de 1,508 miliarde de euro”, se
menţioneazăîntr-un comunicat al BNR.
Numărulfirmelor cu capital străinnouînfiinţateînRomânia a scăzut, înprimelezeceluni ale anuluiîn
curs, cu 29,14%, comparativ cu perioadasimilară din 2019, la 3.292 de unităţi, conform
datelorcentralizate de OficiulNaţional al RegistruluiComerţului (ONRC).
Cele 3.292 de societăţinoiaveau un capital social subscrisînsumătotală de 18,808 milioane de
dolari, încreştere cu 2,7% faţă de perioadaianuarie – octombrie a anului anterior.
Înfuncţie de domenii, celemaimultefirmeînmatriculate au fostînregistrateîncomerţul cu ridicataşi
cu amănuntul, reparaţii auto şi moto (30,77% din total), activităţiprofesionale, administrative,
ştiinţificeşitehnice (22,82%) şi transport, depozitareşicomunicaţii (12,05%).
La fineleluniioctombrie 2020, înRomâniaexistau 230.184 de societăţi cu participarestrăină la
capitalul social. Valoareacapitaluluisubscris se situa la valoarea de 64,171 miliarde de dolari.
Celmai mare număr de societăţi cu participarestrăină era cu investitori din Italia, respectiv
49.490 (capital subscris de 3,832 miliarde de dolari), darceamai mare valoare a capitalului social
aparţinefirmelorolandeze, respectiv 12,903 miliarde de dolari, în 5.496 de firme.

Turismul neatractiv – exemple si argumente

ROMANIA

Romania are munte, mare si Delta Dunarii si

atrage anual putin peste 1,5 miliarde de dolari
venituri turistice. Cu toate cifrele furnizate de
INSSE, turismul in Romania ramane sub-
dezvoltat fata de tarile din jur, desi tara noastra
dispune de toate avantajele naturale care ar
trebui sa atraga vizitatorii straini.
Desi Romania are o multime de avantaje,
turistii pun accent si pe dezavantaje, iar aceste
dezavantaje contribuie la un turism neatractiv
pentru tara noastra.

 Infrastructura deplorabila - soselele noastre sunt de cele mai multe ori o bataie de joc la
adresa soferilor. Lipsa autostrazilor e doar o parte a acestei probleme. Partea proasta e ca si acele
sosele pe care le avem au un grad de uzura si de deteriorare care te face sa le ocolesti. De
asemenea, niciunul dintre ministrii care au trecut pe la ministerul Turismului (indiferent de
denumirea in timp a institutiei) nu a gandit o dezvoltare integrata a aeroporturilor din principalele
zone turistice cu sosele catre atractiile din respectivele zone.
 Personalul extrem de prost platit - nu poti face performanta in turism, cata vreme de
ani buni de zile, angajatii acestei industrii sunt la coada castigurilor salariale ori au
apucaturi care nu au absolut nicio legatura cu ospitalitatea si practicile normale in turism.
 Turismul nostru este "copy/paste" la pret, dar nu si la servicii - copiem tarifele
practicate in tari cu traditie in turism, dar oferim de multe ori servicii mult inferioare. Iei
o noapte la un hotel de 4 stele dar constati ca piscina nu functioneaza sau ca sauna e
inchisa "temporar". Multi hotelieri romani prefera sa il "taxeze" cat poate de mult pe
turistul care sta o noapte sau doua intr-un week-end, fara sa se gandeasca ca asta e o
strategie perdanta pe termen mediu si lung.
 Politicile Statului nu au fost in directia incurajarii turismului - inca de la privatizarea
marilor hoteluri foste de stat s-a mers pe principiul "hai sa le impartim intre noi" decat sa
aducem investitori straini care stiu cum se face turismul. Asa se face ca avem proprietari
de hoteluri pe Litoral care nu au nicio treaba cu turismul, ci doar ambitia de a avea un
hotel.
 Dezavantajele unei vacanțe în România anul acesta (2021), încep cu aglomerații chiar
și în locuri în care nu te aștepți (inclusiv în vârful munților, trafic pe drumul către
destinația aleasă, în campinguri), prețuri crescute la cazări din cauza sezonului atât de
scurt și a pierderilor de până acum din cauza pandemiei COVID-19.
 Dupa cum putem observa mai sus, Delta Dunarii inregistreaza cele mai mici valori atat pentru
capacitatea de cazare existenta (7205), capacitatea de cazare in functiune(1160026) cat si la
structura de primire turistica cu functiunde de cazarea turistica(254).
Bucuresti ocupa un loc fruntas la capacitatea de cazare in functiune si la capacitatea de cazare
existenta.

UNIUNEA EUROPEANA
Europa este destinația turistică favorită la nivel
mondial. Turismul deține un rol esențial în dezvoltarea
multor regiuni europene, în special regiunile mai puțin
dezvoltate, datorită potențialului său considerabil de
contagiune și creare de locuri de muncă, în special în
rândul tinerilor. De asemenea, turismul a dat dovadă de
o reziliență semnificativă, înregistrând o creștere
constantă pe parcursul crizei recente.
Cu toate acestea si in acest caz exista dezavantaje:
  Dezavantajele unei vacanțe în afara granițelor anul acesta(2021) încep cu limitarea
destinațiilor, extra buget de vacanță pentru testare Covid-19, posibilitatea ca acesta să
iasă pozitiv, să nu beneficiezi de anulări gratuite la cazări și bilete de avion, creșterea
numărului de cazuri poate genera condiții noi de călătorie peste noapte (carantină, zboruri
comerciale anulate, etc) și limitarea activităților turistice (muzee și restaurante închise,
zone puțin circulate spre deloc, etc).

 Te poți întâlni cu adevărat  cu probleme de limba in anumite tari sau diferențe

mari în obiceiurile și obiceiurile locale. Poate fi chiar dificil să ne înțelegem
reciproc într-un restaurant. Engleza nu se vorbește peste tot.
 Drumul cu autocarul poate dura foarte mult  - Dacă optaţi pentru un sejur care include
transport cu autocarul trebuie avut în vedere că drumul poate dura chiar şi de două ori
mai mult decât dacă ar fi parcurs cu maşina personală, deoarece, pentru transportatorii de
persoane, potrivit reglementărilor europene, sunt obligatorii opririle de aproximativ 30 de
minute, la fiecare patru ore şi jumătate.

Bune practice legislative care au rezovat problema coruptiei, birocratiei ,supraaglomerarii

urbane , infrastructurii in alte state member ale Uniunii Europene. Se poate alege o tara
din Uniunea Europeana , si trebuie sa se precizeze implicarea si rolul statului in tara
respectiva , cum a rezolvat problema , daca acea masura poate fi aplicata si in tara
noastra ,apoi solutii si regelmentari .

Germania se află pe primele locuri la nivel internațional în ceea ce privește combaterea

corupției și este percepută în mod constant ca fiind una dintre țările cu cele mai bune
rezultate. Autoritățile germane și întreprinderile private au dobândit o bună reputație pentru
eforturile recente de prevenire și combatere a mitei transnaționale. Autoritățile germane și
actorii majori, cum ar fi marile corporații, au servit drept exemplu în ceea ce privește
disponibilitatea lor de a aborda problemele și lacunele existente, atunci când acestea apar.
Continuarea acestei tendințe va fi esențială pentru viitoarea activitate de combatere a
corupției.
Anumite aspecte nu au fost încă abordate, cum ar fi lipsa de sancțiuni pentru infracțiunile de
corupție a funcționarilor aleși și absența unei politici pentru reglementarea practicii „ușilor
turnante”, în special în sectorul public. S-ar putea lua măsuri suplimentare pentru a promova
integritatea și sensibilizarea în rândul întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește darea
sau luarea de mită la nivel transnațional.
Următoarele aspecte necesită o atenție specială:
• asigurarea faptului că există sancțiuni administrative și penale disuasive în domeniicheie
precum darea și luarea de mită în rândul funcționarilor aleși la toate nivelurile
statului;
• consolidarea activității de prevenire în ceea ce privește finanțarea partidelor politice,
prin luarea în considerare a recomandărilor GRECO cu privire la conturile de
campanie electorală și donațiile în timpul acestor campanii;
• extinderea legislației de transpunere a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului
privind combaterea corupției în sectorul privat în ceea ce privește unele elemente
ale infracțiunii de dare sau luare de mită; promovarea integrității și sensibilizarea
întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește infracțiunea de dare sau luare de
mită la nivel transnațional.
In 2006, politicienii germani au declarat război birocraţiei. A fost constituit, din jurişti şi
manageri, un grup de lucru denumit "Controlor de norme", având sarcina de a verifica şi elimina
tot ce este inutil.
Cinci ani mai târziu, 22% din normele pe care le-au luat în primire în 2006 au dispărut din
nomenclatorul legislativ german. Cu legile abrogate s-ar putea constitui o enciclopedie a
absurdului administrativ. De exemplu, în baza unor directive ale Uniunii Europene, comunităţile
locale ar fi trebuit să raporteze anual numărul de trandafiri, gulii şi de saintpaulia (o specie de
flori originară din Tanzania).
Comisia de control a căutat să afle în baza căror argumente logice a fost instituită o asemenea
directivă. Ca şi în alte câteva mii de cazuri, rezultatul investigaţiei a fost surprinzător: nu există
nici un argument. La Bielefeld se găsesc, în cadrul administraţiei locale, trei servicii de testare a
trotuarului, având ca sarcină să verifice dalele; desigur, dacă te împiedici şi îţi fracturezi piciorul
te întrebi de ce nu a verificat nimeni dala - pentru toţi ceilalţi este o cheltuială inutilă.
Nici motivul pentru care un cetăţean ar fi trebuit să raporteze că a curăţat trotuarul sau faţada nu
a putut fi identificat. În rezumat: birocraţia fără noimă a costat Germania 400 de milioane de
euro şi opt milioane de ore de muncă în plus. În cazul firmelor, costurile birocraţiei absurde au
fost şi mai mari: 18 miliarde de euro cheltuiţi fără sens. Europenii au şi ei de suportat costurile
birocraţiei, ale structurilor redundante sau absurde - în valoare de circa 40 de miliarde de euro,
estimează echipa condusă de Stoiber.
Lista districtelor urbane din Germania
District urban este, în Germania, un oraș-district (în germană: kreisfreie Stadt) care d.p.d.v.
administrativ nu aparține de vreun district rural din vecinătatea lui imediată, având deci el însuși
statut propriu de district.
Majoritatea orașelor germane (peste 1.950 din totalul de 2.065 de orașe) nu sunt însă orașe-
district, ci țin administrativ de districtul (rural) în care sunt înglobate geografic :

Lista orașelor cu statut de district urban (oraș-district, kreisfreie Stadt)

2.1Baden-Württemberg
2.2Bavaria (Bayern)
2.3Berlin (oraș-stat)
2.4Brandenburg
2.5Brema (oraș-stat)
2.6Hamburg (oraș-stat)
2.7Hessa (Hessen)
2.8Mecklenburg - Pomerania Inferioară (Mecklenburg-Vorpommern)
2.9Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen)
2.10Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz)
2.11Saarland
2.12Saxonia (Sachsen)
2.13Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt)
2.14Saxonia Inferioară (Niedersachsen)
2.15Schleswig-Holstein
2.16Turingia (Thüringen)

Un obstacol ciudat stă în calea eforturilor Germaniei de a-şi soluţiona problema infrastructurii
deficitare. Fondurile guvernamentale sunt mai mult decât suficiente, dar cea mai mare economie
europeană se confruntă cu un deficit de forţă de muncă calificată, scrie Handelsblatt.
Cifre ale institutului de cercetare economică Ifo sugerează că în ultimul sfert de secol rata
investiţiilor publice a scăzut constant sub cea de creştere economică.Proiectele de investiţii
publice reprezintă acum numai 2,12% din PIB-ul german, cu mult sub media ţărilor
industrializate de aproximativ 3%. Pentru a atinge media internaţională, spun cercetătorii de la
Ifo, Germania trebuie să-şi crească cheltuielile pe infrastructură cu aproximativ 40%.
Guvernul german se laudă cu „niveluri record de investiţii“, bugetul său total pentru
infrastructură atingând 37,9 miliarde de euro în acest an. Ministrul de finanţe Olaf Scholz a
adăugat recent 1 mld. euro la această sumă. Din bugetul pentru construirea de noi grădiniţe, de
exemplu, 368 milioane de euro sunt bani nefolosiţi.Ministerul transporturilor are în buzunar
peste 1 mld. euro, bani de cheltuit pe drumuri, căi ferate şi infrastructură broadband.
Există un număr de motive pentru această situaţie. Un boom economic de un deceniu şi preţurile
ridicate ale proprietăţilor au făcut ca industria germană a construcţiilor să opereze aproape de
capacitatea completă. Şi nu tuturor firmelor de construcţii le place să lucreze cu guvernul.
Proiectarea reprezintă o altă problemă, sau proiectanţii mai exact. Numărul acestora este redus,
chiar acum când departamentele guvernamentale din întreaga ţară au mai mare nevoie de ei. Unii
specialişti dau vina pe reducerile efectuate cu decenii în urmă pentru penuria de forţă de muncă
din prezent.