SLIDE 1

 Pentru astăzi am avut de analizat metodele construcției europene și efectele acestora

asupra guvernanței la nivel european. Aceste metode sunt în număr de 3, anume:
metoda comunitară, metoda interguvernamentală și metoda coordonării deschise.
SLIDE 2
 Am început analiza printr-o introducere scurtă, pentru a putea înțelege mai bine de
unde au apărut aceste metode, prezentând ulterior fiecare metodă, rolul cetățenilor și
concluziile pe care le-am extras în final pe baza informațiilor găsite de noi.
SLIDE 3
 Ca și introducere, Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică,
compusă din 27 țări în prezent. Reprezintă rezultatul unui proces de cooperare și
integrare care a început propriu-zis în anul 1951 și a fost gândită ca o soluție la criza
apărută după cel de-Al Doilea Război Mondial.
 La 7 februarie 1992 se semnează la Maastricht Tratatul asupra Uniunii Europene
(TUE), care pune bazele Uniunii, așa cum este ea organizată astăzi.
 Primul pilon este constituit din Comunitațile Europene (în prezent doar două – CE și
EURATOM, deoarece Tratatul CECO a fost în vigoare pe o durată de 50 de ani,
durată care a expirat în 2002). În centrul acestui pilon, cel mai important rol îl are
fosta Comunitate Economică Europeană (CEE), redenumită prin Tratatul de la
Maastricht “Comunitatea Europeană”.
 Cel de-al doilea pilon acoperă dispozițiile referitoare la Politica Externă și de
Securitate Comună (PESC) a Uniunii Europene. Această politică este definită și pusă
în aplicare de către Uniune și statele membre și marchează ridicarea cooperării
politice dintre statele membre la nivel de politică comună și, în consecință, includerea
ei într-un cadru instituțional specific. PESC înglobează toate problemele legate de
securitatea Uniunii Europene, inclusiv definirea unei politici de apărare susceptibilă
să conducă la o apărare comună a statelor membre. deoarece acest domeniu este de
importanță strategică pentru statele membre, domeniu în cadrul căruia este dificil de
renunțat la suveranitatea națională, procedura de decizie aplicată este metoda
interguvernamentala (hotărârile se iau la nivel de guverne ale statelor membre – deci
nu în cadrul instituțiilor UE – , iar pentru adoptarea lor este necesară unanimitatea de
voturi a statelor membre). Deciziile cu implicaţii militare sau de apărare vor necesita
în continuare vot în unanimitate.
 Al treilea pilon organizează cooperarea statelor UE în domeniile justiției și afacerilor
interne, cooperare care, până la acel moment, se desfășura pe bază de acorduri
internaționale ocazionale (un astfel de exemplu îl constituie Acordul Schengen,
semnat în 1995). . Procesul de decizie în cadrul acestui pilon se bazează, la fel ca și în
cazul PESC, pe metoda interguvernamentală.
SLIDE 4
 În ceea ce privește metoda comunitară, aceasta reprezintă .... de pe slide
 Metoda comunitară asigură transparența procesului decizional, în special datorită
implicării Parlamentului European și coerența fiecărei acțiuni cu principiile sistemului
și cu celelalte acțiuni, datorită rolului Comisiei pe parcursul întregului proces
decizional. Ea permite agregarea intereselor sectoriale, prin intermediul mecanismelor
de pregătire și de consultare care au loc în diferite etape ale acestui proces decizional.
 Metoda comunitară „pură„ nu este singura abordare posibilă a funcționării Uniunii
Europene, deoarece tratatele prevăd și alte metode, în funcție de domeniul în cauză.
 În special Tratatul de instituire a Comunităților Europene (semnal la Roma la 25
martie 1957) prevede diverse procese decizionale, care conduc la un număr
 corespunzător de variante ale metodei comunitare. De exemplu, în titlul care acoperă
vizele, azilul, imigrația și alte politici asociate cu libera circulație a persoanelor și
până înainte de 1 mai 2004, Comisia nu a avut monopol de a iniția legislația, ci îl
împarte cu statele membre.
 . După cum s-a menționat deja acest element este o garanție a coerenței, în sensul că
Comisia se asigură că fiecare propunere este în armonie cu contextul politic și juridic.
În plus, garantează acomodarea și includerea tuturor intereselor. În special în cazul
țărilor care ar avea dificultăți în a-și face auzită vocea într-un context
interguvernamental sau care ar fi minorizate dacă deciziile ar fi luate cu majoritate
calificată

Metoda comunitară este caracterizată prin rolurile instituțiilor supranaționale ale UE:

 Dreptul Comisiei Europene de a iniția și pune în aplicare acte legislative, cu unele

excepții;
 Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în calitate de colegiuitori, care
adoptă acte legislative pe plan de egalitate;
 Utilizarea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului.
 În cele din urmă, metoda comunitară poate coexista în mod fericit cu alte forme
flexibile de acțiune. Deși este utilizată pentru a adopta decizii obligatorii din punct de
vedere juridic, ea nu exclude, de fapt, adoptarea de măsuri flexibile atunci când
situația o impune: posibilitatea unei cooperări consolidate, punerea în aplicare a
metodei deschise de coordonare, recurgerea la anumite forme de co-reglementare
sunt doar câteva exemple ilustrative.

SLIDE 6

 Metoda interguvernametală ar permite cooperarea statelor membre ale UE în domenii

în care progresul integrării a fost redus.
 Nu se pune problema unei concurențe sau a unei incompatibilități între această
metodă și metoda comunitară, deoarece fiecare dintre ele are punctele sale forte.
 Metoda interguvernamentală desemnează, în Uniunea Europeană, modul de
funcționare al instituțiilor europene practicat în cadrul celui de-al doilea și al treilea
pilon, inclusiv cooperarea polițienească și judiciară în materie penală .
Aceasta se bazează pe următoarele principii:
- Statele membre împărtășesc dreptul de inițiativă cu Comisia ;
- Consiliul decide în unanimitate , și nu cu majoritate calificată;
- Parlamentul are doar un rol consultativ;
- Curtea de Justiție are doar un rol limitat.

Următoarele aspecte surpinse în lucrare vor fi prezentate de colegul meu.