Sunteți pe pagina 1din 58

CUPRINS

CASA

IAEAOOO

4 'OC sPUNE-t l UNDE EfTt! 6


CA UN
UN LOC UNIC 8

PLANETA CARE TRAIE'TE lO

clNE LOCUIE'TE AtCt? t2


LUIAEATA
15

CASA MEAOOO
Lumea este casa ta: acum este timpul sd o cunogti. Ocolul nostru in jurul lumii va avea aceste etape:

34
^9 tu
o
Ho

52
g

t6 28
)

*e#a>5 f*a^'"3f

on,E?--,

oo{\-I

0o

\s*jo"hf
o
o co

9e

aA

40

46

lnainte de a porni la drum Tnsd, ar fi bine sd te echipezi cu tot ceea ce poate fi folosit pentru orientare in locuri pe care nu le cunogti bine: o busola, ha{i gi cdteva informa[ii despre modul in care e fdcut Pamantul nostru.

;;;1.-J

"rJ
<.

CA UN
Lumea e fdcutd cam aga: pdmAnt gi apd, plante, animale... gi fiinle omenegti care cultivd, construiesc Ai creeazd, o mullime de lucruri, transformAnd peisajul. Via[a pe PdmAnt depinde mult de climd: plante, animale gi oameni se strdduiesc sd supravieluiascd gi Tn locuri neprimitoare, acolo unde este extrem de cald sau foarte frig. Ar fi frumos sd po[i cdldtori gi sd cunogti intregul PdmAnt mai indeaproape, gi poate cd intr-o zi o vei face. Dar, pentru moment, po[i incepe sd descoperi cum e fdcut acesta rdsfoind paginile unei carfi.

)(

'OC

f
\
\l

r,,

rv;

ilF.*,T,';*'
\. r'" ''

#.

''.

.?)

DD

.J\t'

ir

i*'SlL*Fal/,

"no

: tW) X

,ry

(:

&,,Q

..-'..

, \r-?"
l/'*''

SPUNE. IAI UNDE ESTI! r


Existd mai multe moduri de a explica unde se afle un anumit loc. Unii ar putea sd facd acest lucru prin cuvinte, descriind fiecare loc in parte. Ce-i drept, ar fi nevoie de foarte multe cuvinte gi de foarte mult timp ca sd le asculti sau sd le citegti pe toate. $i s-ar putea intAmpla ca, odatd ajuns la capdt, sd uiti inceputul. Mai mult, dacd cineva ar vrea sd foloseascd acest mod de descriere, ca sd ajungd undeva unde nu a mai fost niciodald, ar trebui sd poarte dupd el un cogeamite teanc de hdrrtii... Ar fi cam incomod, nu-i aga? Cu mult timp in urmd, oamenii au gdsit Tnsd o solu[ie, inlocuind descrierea in cuvinte prin desene sau semne colorate care, Tntr-un spatiu foarte mic, cum ar fi pagina unei cdr[i,

sd reprezinte un intreag e. Firegte, sd fie gasite sem


interpreta in acel

foarte mare, precum ar fi o insuld ) o inlelegere perfectd este necesar sene sau culori pe care toli sd le po ate De exemplu, dacd ar trebui sd expl ici unde se afld insula comorii, vei desena cu verde gi maro un peticel de pdmAnt inconj urat ) de apa albastrd, a mdrii.

F\

i \

t\

,,J

\ i

,L; z---> .-//

I
t I

i
I I

ln aceastd carte ha(ile vor fi desenate aproximativ la fel ca harta comorii. Vei vedea pe ele multe imagini mici , care explicd fdrd cuvinte ceea ce vei gdsi cdldtorind prin diferitele tari pe care le vei vizila.

UN LOC UNIC
"tJ
F {r'.:

*,, *

E ugor sa recunogti continentele: ele sunt despdr[ite de mdri gi de oceane sau de alte bariere naturale, aga cum este cazul Asiei gi Europei, care pe o distantd lungd sunt separate de lan[ul muntilor Ural. Barierele naturale sunt importante pentru a delimita locurile in care trdim gi pe care le considerdm familiare gi accesibile. Astfel, italienii, de exemplu, adeseori numesc restul Europei ,,dincolo de Alpi". Munlii au reprezentat Tntotdeauna grani[e naturale foarte eficiente: incearcd, doar sd urci unul gi vei Tn[elege acest lucru. Pentru englezi, Tn schimb, restul lumii se afld ,,dincolo de mare". in mica noastrd lume, fiecare dintre noi gtie sd recunoascd linia invizibild unde se sfArgegte caftierul ,,nostru": de exemplu, am trecut de gcoald, urmeazd cinematograful, apoi, imediat,

,\!V/v

.!t)

micile grddini. Dincolo de ele Tncepe o zond a oragului care pare mai mistenoasd qi mai fascinanta decdt aceea Tn care locuim: am trasat o grani[d gi am gdsit punctele noastre de referinta. Dar pentru a explica tuturor unde gi ce se afla, existd puncte de referinta universale: punctele cardinale. E de aj uns sd gtii in ce parte e nordul pentru a in[elege unde se afld celelalte trei direc[ii (sud, est, vest). Po[i gd:si nordul observAnd Soarele care apare la rdsdrit (adicd la est) gi coboard, la apus (adicd la vest) . Dacd, te agezi astfel incdt sd ai rdsdritul la stAnga gi apusul la dreapta, vei avea in fa[a sudul gi in spate nordul. Dar dacd cineva se pierde noaptea intr-o padure? Nicio grija, se poate orienta privind stelele. Una dintre cele care il pot aj uta este Steaua Polard; e ugor s-o gasegti: este ultima stea a oigtei carului din Ursa Micd. CAnd o privegti, fii sigur cd stai cu fa[a spre nord. Firegte, este gi mai simplu dacd ai o busola, care iti indicd intotdeauna unde este nordul.

PLANETA CARg TRAIESTE


a

Dintotdeauna oamenii au incercat sd-qi imagineze ce formd ar avea PdmAntul gi cu multe secole Tn urmd au in[eles cd el este o sferd. Suprafa[a lui este formatd din multe mdri care inconjoard uscatul. Nu doar omul este cel care transformd peisajul: PdmAntul este ,,viu" qi are o istorie.

5+

Astfel, dupd opinia multor cercetdtori, in timpuri foarte vechi, pe planeta noastrd exista un unic mare continent Pangea. Apoi, incetul cu Tncetul, uscatul s-a despicat gi bucd[ile s-au divizat, indepdrtAndu-se unele de altele. Aga au apdrut continentele de azi. Aceste miqcdri au loc pentru cd in interiorul sdu Pdmdntul nu este format doar dintr-o masd unicd de materie solidd, ci dintr-un strat de roci gi metale topite la o temperaturd foarte inaltd, deasupra cdruia plutesc blocuri de piatrd durd, care formeazd, baza addncurilor marine gi a uscatului ridicat deasupra apelor.

"\il

Mun[i, roci gi pdmAnt: nimic nu rdmAne mereu la fel, adicd totul este continuu modelat de forta elementelor atmosferice, cum sunt vAntul gi ploaia. Blocuri le de piatrd, se afla in contlnud migcare. De obicei, nu ne ddm seama de aceste deplasdri dar Tn unele momente ele devin foarte clare, de exemplu, atunci cAnd se produce un cutremur. Simli m gi vedem efectele, uneori grozav de distructive, ale migcdri acestor porfi uni de pdmAnt cAnd doud dintre ele se separd, al unecd una pe lAngd alta sau se imping una pe alta. O eruplie vulcanicd are loc atunci cdnd rocile topite din I interiorul PamAntului clocotesc ( cu o fota extraordinard, gi cautd un punct slab al scoatei terestre ca sd iasd afard. Apoi,in contact cu aerul, ele se rdcesc Ai devin \', din nou dure.
,

/r
I

l; 'il

I^I

,4

\---- \*
i ..t

!l./")

/I
I

)li

Jt (i

/l

r\

i,i

./w

\/ t---/

CINE IOCUIESTE AICI? r


Fiecare loc de pe PdmAnt are o infd[igare gi un aspect cu totul apafte , dar, in acelagi timp , are 9i multe trdsdturi comune cu alte locuri ,,inrudite". $tii de ce in unele zone e foarte cald gi in altele foafte trig? Privegte desenul din dreapta sus gi vei Tntelege. Razele calde ale Soarelui lovesc PdmAntul cu mai multd for[d la Ecuator, unde ajung cdzdnd perpendicular, adica direct. Aici ele sunt foarte calde. Pu[in cdte pu[in, pe mdsurd ce se indepdrleazd,, razele devin tot mai oblice, prin urmare mai reci. Astfel la poli sunt locurile cele mai friguroase din lume. Dar gi prezen[a sau lipsa apei dintr-un teritoriu influen[eazd, peisajul.

-<?

?,fi [4

in zonele degertice ploua foarte


rar sau aproape deloc. Peisaj ul este arid qi fierbintg gi s-ar parea ca nu existd via[d. ln realitate, aici trdiesc multe animale, dar nu le poti vedea oricand, pentru ca, de obicei, ies doar seard, cand este mai rdcoare.

--\

---+-

,{-s. \- \-/

' j"/

!l

to( ( '- ,\-./ s{


4

# #d

,*,f
o

*"i

5t
I
I

lmpundtorii munti iqi schimba aspectul pe masura ce urci: in adAncul vdilor cresc paduri umbroase de zade, brazi gi pini, iar mai sus, vezi paquni intinse. in varf, caracteristicile peisaj ului sunt stancile golage gi severe, dar gi ghetarii.

***
&

Savanele sunt cAmpii intinse, cu puti ni copaci risipili gi o lrullime de plante mai scunde, ierburi gi tufiguri . Solul este nisipos gi arid, astfel incAt, c? sd poti vedea laolalta multe animale, este bine sd te agezi lAnga sursele de apa, acolo unde, mai devreme sau mai ldrzi u, ele vin sd se adape.
'o\],

(
lv

?r1-..

r.)

La polii PamAntului este foarle frig gi sufla mereu un vdnt foafte rece. Priveliqtea este unicd: m ari intinderi de ghea[d sau de pdmAnt acoperit cu zdpadd. Dar gi aici existd via[a: foci, urgi, pegti gi pdsdri trdiesc in aceste regiuni sau le traverse azd, in scurtele perioade de vard,.
Paduri le ecuatoriale sunt

foafte dese, cu arbori inalli pAnd Ia cer, gi la baza lor viala se inmullegte cu gene rozitate. Caldura qi u m iditatea cre eazd, cond ili ideale pentru plante, alaturi de care trdiesc mii qi mii de animale diferite gi numeroase specii de pdsdri multicolore. :
i
(

/1

-.'

'.^ l\. l^Y' \ ./"u'

##

# *

Zonele Tn care exista din belgug ape dulci, adicd rAuri , lacuri gi pAraie, sunt pline de via[d, addpostind o foafte mare varietate de vie[uitoare: pdsdri , pegti gi insecte, in afard, de mamiferele care vin sd bea din aceste ape.

I
i

Paqunile sunt nigte intinderi enorme cu o vegeta[ie preponderent ierboasd. Pe vremuri , Tn aceste locuri se intdlneau bizoni, dar astdza, aici pasc cirezi de vaci qi turme de oi. Zonele de paqune situate intr-o climd mai calda gi mai secetoasd se numesc stepe.

{t?
f
*,#
# *

O mare parte a PamAntului este acoperitd de oceane gi mdri suprafe[e {e apa sdratd mereu in migcare. ln adAncurile lor existd vdi gi munti , iar atunci cAnd deasupra apei se ivegte^un vdrf, se formeazd, o insuld. ln apele mdrilor gi oceanelor trdiesc multe animale; cele mai multe dintre ele stau aproape de suprafa[a scdldatd de soare; altele insd preferd addncurile.
,

ru
l

,: lll

4
#

LUMEA TA
i-a inceputuri, pe c6nd omul incd nu exista, PdmAntul avea o infd[igare cu totul diferitd. Mai tdrziu, omul a populat fiecare col[iqor al planetei, locuind acum aproape in toate zonele pe care le-ai vdzul. inainte de toate, ca sd supravie[uiascd, a trebuit sd inventeze casele, pentru a se addposti. Fiecare popor a proiectat clddirile adaptAndu-le la clima gi zona respectivd, folosind mijloacele tehnice pe care le avea la TndemAnd. Astfel s-au nascut satele gi oragele.

Cmul a invdtat sa modeleze natura dupa propri ile exigente, oultivand pamantul, deviind cursul rAurilor gi modificdnd forma muntilor pentru a valorifica pantele. El a invdtat sd foloseascd materiile prime ca lemnul, fierul, cdrbunele gi petrolul, transformAndu-le in bunuri de care avea nevoie ca sd trdiascd gi sd supravietuiascd, dar gi in bunuri care sd-i ugureze existenta sau sd o facd mai pldcutd. Pentru a asigura legdtura dintre oamenii care trdiesc in toate colturile Pamantului, au fost construite strdzi, cai ferate, pofturi , aeroporluri gi chiar baze spatiale, de pe care sa cerceteze lumea de dincolo de planeta noastrd.

$i acum, la drum ! Vom face cAte un popas pe toate continentele. Fiecare continent va fi ilustrat prin caracteristicile fizice, animalele care il populeazd gi activitatile pe care omul le desfdgoard aici. Apoi, in ultima pagind, vei gdsi un album de ,,fotografii": joacdte cu ele gi iti vei da seama dacd reugegti

sa{i amintegti pe ce continent au fost fdcute!

EUROPA

e #^#i
'gu{

oww#_
Pqsf* jt

,ry

4*
ry

Europa nu este un continent foarte intins, dar are o mare varietate de peisaj e, iar clima difera de la o (ara la alta. Unele ![rmuri din nord sunt adesea acoperite de ghefuri gi pentru a ajunge la ele este nevoie de spirgltoare de gheali. in nord-vest, pierduti in ocean, se afll o insull cu un peisaj selenar, Islanda, unde, chiar dacl este foarte frig, gheizerele aruncl puternice jeturi de api fierbinte deasupra plmAntului. Apa izvoarelor din jur e atAt de calda, incAt poti chiar si faci baie.

in partea de mijloc, Europa este traversatl de un lant muntos. Cel mai inalt vArf este Mont Blanc:

2 a
I

h_:-

Y.
t
I

ff #

alpinigtilor le place se-l escaladeze,


dar au nevoie de doul ztle ca se ajunge sus. Pe dedesubtul lui trece un tunel pentru magini. Partea de sud este $i ea destul de muntoase.

in partea de nord, continentul este aproape plan, Lar in est se intind mari p[$uni; in rest Europa era, $i in parte mai este inc[, acoperite de o mare
varietate de peduri. De -a lungul coastelor meridionale se intinde ,,desigul mediteraneeart'': aici cresc mislini gi o specie de stejari din care se extrage pluta.

t7

EUROPA

aw# N
o

ee

#9"'g"E

WJ)

In extremitatea nordici a Europei triiesc urgi polari gi reni, animale care au un sim! al mirosului foarte dezvoltat: ei adulmeci hrana ascunsi sub gheate. In mlrile din nord sunt multe foci gi balene, iar in Mediterani toni gi delfini. in vazduh zboarl multe specii de plsiri, unele r[pitoare. $tiai ca acvila are o vedere foarte agere?
Printre animalele care populeazd, pedurile sunt lupul gi vulpea. in desigul mediteraneean glsegti mistreful, un fel de porc silbatic. in trecut se intAlneau
adesea specii, astdzt aproape disp5,rute,

ca ursul brun, care uneori mai de

o raita prin tufiguri in clutare de hrani. Totugi, sportul siu preferat este pescuitul de somoni in rAuri.
Pe

munli

se

intilnesc

capre negr, capre alpine


gi marmote.

Daci

se

simt ameninfate, marmotele scot un guierat prelung pentru a- $i aver trza prietenii de pericol.

Fii atent cind plgegti pe potecile munfilor, si nu deranjeziviperele care somnoleazd, pe pietroaie; ar
putea si te mugte!

t9

EUROPA

AM %
%o
w

W*n

6 $' $pw* "ffid eY#

tot in Europ?, omul a construit orage gi a creat industrii, a cultivat pimAntul, lasind pufin spafiu pentru natura salbatici, a$a incAt aproape nu mai existe arii nelocuite. Continentul are o istorie milenari. inci din timpuri foarte vechi popoarele au llsat dovezi istorice gi artistice, iar turigtii din lumea intreagl vin s[ viziteze numeroasele monumente
Peste care se gisesc

in Europa.

in multe regiuni oamenii se dedicl agriculturii gi cre$terii vacilor, oilor $i caprelor.


Pe cAmpiile

din est se

cultivi cereale, precum griul, din care se face piine. Pe malurile


Mediteranei cresc citricele,

vifa-de-vie;i mislinii, din ale

ciror fructe

se extrage

uleiul, folosit la prepararea

atdtor mAnc[ruri.

Din pimAnt se extrage fierul gi cirbunele: acesta a servit un timp pentru a pune in mi$care locomotivele, dar asthzr este folosit, i-preuni cu gazul gi cu petrolul,
la producerea energiei electrice, energie care ajunge gi in casa ta.

Primele industrii s-au infiinlat chiar in Europs, gi astilzr produc de toate, de la automobile la telefoane mobile gi la ceasuri faimoase in toata lumea!

2t

AFRICA

w,

ffi ff'rre

in Africa este mai cald decAt pe alte continente, pentru ca in centru ea


este traversatl de Ecuator. La

nord

gi la sud-veSt, se

afll degerturi,

unde ploul pulin gi temperatura ajunge pAni la 50oC! Sahara este cel mai mare degert din lume, dar, din fericire, acolo existi oaze, unde se gisegte api de blut gi te poti odihni la umbra palmierilor.
La Ecuator, umiditatea cregte 9i vegetalia se schimbl. Se intdlnesc zone de cimpie cu ierburi gi copaci risipi{i, unii inalli, cum e baobabul. Acestei regiuni i se spune savanl. In centrul Africii cregte pidurea tropicali, unde vegetalia abundi gi copacii, palmierii gi lianele cresc foarte des, ca in jungla lui Tarzan.

Munfii

se glsesc aproape

tofi la

rlsirit, unde sunt chiar gi lacuri,


$i cativa vulcani. Kilimanjaro este muntele cel mai inalt din

Africa: vArful lui rimAne acoperit de zapade tot anul. Rdurile sunt puline, dar mari. GAndegte-te c[ tocmai in nord-estul Africii se glsegte fluviul cel mai lung din lume, Nilul.

in Madagascar, insula situate in sud-estul continentului, existe o bogilie $i o


diversitate de ne crezut a faunei $i a florei. Fii atent totugi la plantele carnivore!

AFRICA

I'f f

\x/.4!l Yr

i ,-ltr

gn

ees

oe

ge

in degerturile din Africa se intAlnesc dromaderul

gi

struful,

o pasire cu corpul mare, picioarele gi gdtul lungi, iar capul mic. Nu zbo ard., dar este un adevdrat campion la alergare.

Din

cauza

tinutei $i a furtei, leul

este regele savanei $i animalele ii datore azA un mare respect. ii place

intins $i se somnoleza dar atunci cAnd scoate fiorosul lui riget,


se stea

zebrele, uneori
$i bivolii trebuie se o ia la sinltoasa. Fuge chiar $i girafa, care, avAnd un gat lung, observe

\ rD.
t '*(

totul pe deasupra copacilor. Totu$i, despre leu se spune ci este unul dintre cele mai lenege animale silbatice, iar elefantul este cel mai mare dintre toate: inalt de patru metri, el
cAntlregte gase tone!

In rAuri $i 1I lacuri se belecesc hipopotami $i n n crocodili, in timp ce in miri, in jurul barierelor de corali, inoati pegtigori simpatici de diverse culori.

/\

in centrul Africii locuiesc pis[ri tropicale, gorila


gi

flamingo roz, care, cu lungile lui picioare,

danseazd elegant pe apit.

In Madagas car gise$ti lemurieni, mici animale simpatice cu botul ascutit $i ochii mari, avAnd labele dinainte mai scurte decat cele din spate. 25

AFRICA

8'
ees
B

ge

ge

Multe triburi din Africa au origini foarte vechi, a$a cum sunt hotentofii, pigmeii gi zulu, pe care ii recunogti dupi bogatele lor podoabe purtate in timpul dansului gi dupi scuturile ovale. in sud s-a stabilit o numeroasl populafie venite din Europa.

in jungli nu locuiegte aproape nimeni, dar nici in degerturi: aici, in oaze, se opresc nomazti, care cilitoresc pe spatele dromaderilor, animale capabile si supravieluiascl gi cAteva zlle fard s[ bea api! Bogifiile continentului sunt, in nord, petrolul, iar in sud fabuloasele
mine de aur gi diamante.
Cam peste tot cresc curmali gi cocotieri. In centru se gisesc imense plantalii de cacao, cafea gi bumbac. $tii de unde vin bananele pe care le minAnci? Din pidurile aflate in centrul

continentului!

in Africa poli s[ faci multe lucruri dacl i1i plac animalele ciudate gi silbatice, cum ar fi si participi la un safari fotografic sau si vizit ezi un parc nalional. Splendidele plaje cu nisipul alb din est, de la ocean, atrag turigtii care se
odihnesc pe hamacuri agilate de palmieri.

in nord, in Egipt, se aflepiramidele,


marile morminte ale faraonilor, care se numarh printre cele
$apte

minuni ale lumii!

27

#-: \a?-4
\
fu,+,r-+f

-}'./\,.

\t1..

\,. %N
ttt \

ffi

4z,N--,rz
-n:X.-/

5/

4,/

$<-\

\^-.- -.-V

-n-z

.fu
t\-/

#:g

TT

W
AQda E

vtsv

t I

Asia, continentul cel mai mare al planetei, prezinti o mare varietate de peisaje: imense piduri in nord, nesfhrgite piguni gi degerturi ln centru, jungla in sud-est.
CAnd mergi in parc, caute un copac cu frunzele in forml de evantai, care toamna se coloreazein galben:
este splendidul ginkgo

sg

biloba care

l
I

a\
. e
i

iqi are originea in pedurile orientale, unde cregtea cu 150 de milioane de ani in urme.

F
i
.]
-k

T
r{t

_-lu
:J

A
:..t.*

In Asia meridionali existe munti atat de inalti, incat sunt numiti


,,acoperi$ul lumii". Everestul (8 848 m) este virful cel mai inalt de pe Plmdnt. Mergi 9 km qi vei infelege cAt este de inalt!

in sud-est sufle musonii, vdnturi


care influenteazl clima pe o suprafalir

foarte intinse. in functie de direcfia in care bat, anotimpul


g

r(.

nre

$ e

este secetos sau

A---

umed. Astfel, timp de gase luni, clima

in celelalte $ase luni, e sufocante, cu ploi torenfiale bru$te


este secetoase, iar
gi violente.

29

>&

F
f-^
Jr/

v IV
K

'p

d?

,a*@

ff
vtsv

$
s

In nord triiesc animale clrora le place frigul, cum sunt herminele; in timpul iernii blanita lor devine alba ca zapada.
Pedurile de pe intregul continent sunt populate de tigri. Cel mai mare din lume este elegantul tigru siberian. Tigrii vAn eazd, orice: cerbi, mistrefi gi chiar crocodili!

.. a' -Lc "CR

sg

I A
E

rw

in stepe plEesc domol


clmilele gi zburda caprele de Atgora, din al clror pir lung gi moale se obtine
o lAna foarte

fini.

In munli gi pe podiguri este raspindit iakul, un bou mare gi morocinos, gi ursul panda, clruia ii plac foarte mult mugurii de bambus.
vArfurile mai inalte intAlnegti irbisul (leopardul zap eztlor) .
Pe

l
I
g

in jungli glsegti reptile, rinoceri,


pantere, maimufe, dar gi nenumarali fluturi diferit colorati! Aici triie$te elefantul asiatic, mai mic decAt cel afrtc?n, degi nu e tocmai mic:

nue

$ o

un pui abia niscut

OP

cAntire$te 100 kg!

3l

w
s"

'a^

#e

ts

inci din timpuri strivechi, Asia afost


leaglnul unor importante civihzatii, cum
g

s
%

sg

W
0

AlJ
fl

sunt cele ce au inflorit in Mesopotamia, intre rAurile Tigru gi Eufrat. Marele Zid, ridicat cu mai bine de 2 000 de ani in urmi in Chin&, este ,.'' ztdulcel mai lung din lume:
e atAt de

impunitor, incAt se vede de pe Lun[.

t
c

tu

in Asia conviefuiesc popoare avAnd culturi gi traditii diferite, care au creat diverse stiluri arhitectonice: e de ajuns si vezr
diferenfa dintre o moschee gi o pagod[.
Cu multe secole in urm[, Asia a fost tinta unor cilatorii lungi qi pline de aventuri

in ciut area mirodeniilor,


folosite la condimentarea

mAncirurilor. $i astilzt se cultivl piperul gi $ofranul,


pe lAngi orez gi frunzele

din care se face o

bauturi foarte rispAndite ceaiul.

tu
z,
I

Populafia este concentratd, in partea de sud-est, unde se aflIt oragele cele mai mari din lume gi zgirie-nori dintre cei mai inalti. Aici industriile produc de toate: stofe, automobile, calculatoare etc. in partea de vest, mari zachminte de petrol au fbcut ca unele ![ri si devini foarte bogate.

33

v)lulwv

ouoN 70

in largul coastelor nordice e foarte frig; acolo poli


s[ vezi aisbergurile

- nigte stAnci enorme de gheafi,

care plutesc pe ocean. Spre sud, pldurile de conifere devin mai dese,

iar in centru se afli intinse parcuri naturale, unde se gisesc mai multe specii de arbori decit in intreaga Europi: imagin eaz6-li cu ce culori minunate se imbraci toamna!

in zona central-orientali se deschide regiunea


Marilor Lacuri. Aici Cascada Niagara este o atracfie naturali spectaculoasi: apa cade de la o in[lfime de aproximativ
50 m, egali cu cea a unui zgdrie-nori cu 25 de etaj e!
(

) (\

rS

in partea de vest
arborii cei mai inalli gi mai longevivi din lume sequoia. Acesta este sequoia generalului Sherman: e inalt de 80 m, are un diametru de peste 9 m gi a i-plinit 3 500 de ani!
a continentului cresc

Munfii Stincogi merg paralel cu coasta


occidentali gi in unele regiuni riurile au sipat chei in munti; printre cele mai impresionante din lume este Marele Canion.

in mijlocul Oceanului
Pacific se g[sesc insulele Hawaii: aici se afl[ cel mai mare vulcan activ de pe planete, Mauna Loa.

35

AIAERICA DE NORI'

rc4

fzr,/\c-

l>* )r-.^
\-h N.^-

\\i)^.-

/*

v fr

Jry

,)t"\

^ \R

Acolo unde pimAntul este inghefat triiesc urgi albi gi boi moscafi, numifi astfel pentru ci emani un miros aseminitor celui de mosc.

in pldurile mai reci se glsesc animale cum sunt


castorul, renul caribu gi cerbul wapiti, ale cirui coarne ajung la un metru gaizeci! Aici poli sl intilnegti gi ursul brun, un inot[tor gi un pescar formidabil, gi un mare iubitor de miere. in padurile orientale tr[iegte o specie de dihor, cunoscuti sub numele de sconcs, gi ratonul, numit gi ursulelul spllltor, un animal simpatic, pulin mai mare decAt o pisici, gi foarte sociabil, care igi spall hrana inainte de a o mAnca. Pe ochi pare ca poarti o masci.

poti sl intAlnegti bizoni gi


Pe pl$uni

coioti cAini salbatici cu botul ascufit,


gata

oricind s[ vdneze antilope; coiotul

si

gtie ci pentru a le captura nu este de ajuns alerge repede, trebuie si fie gi viclean.

in apa rAului Mississippi trebuie s[ stai departe de aligatori, o specie de crocodili a ciror lungime
ajunge pina la cinci metri!

America Centrali este populatl de animale mai deosebite: papagali foarte viu colorafi, maimufe, oposumi gi lenegi, cunoscufi pentru mi$cirile lor incete.

37

AMERICA DE NORD

CAndva America de Nord era locuiti de pieile ro$ii. Astdzt aici triiesc milioane de persoane sosite din toate

pirtile lumii.
De -a

ffi

.4d

lungul coastei orientale sunt situate mari metropole, printre gi New Yorkul, ol cirui simbol este Statuia Libertitii. O caracteristica a oragului sunt zgdrie-norii, cele mai inalte clidiri din lume. Partea centrali a Statelor Unite este inima industriei continentului, dezvoltati in toate sectoarele tehnologice. De pe coasta de est a Floridei pleaci navele cosmice pentru misiuni de cercetare in spaliu.

Populafia maya, care a existat cAndva in America Centrall, a dat viati unei importante civilizalii, una dintre cele mai vechi de pe glob. Acum poti se vuzntezt splendidele temple construite de cei care au intemeiat aceaste civiltzalie, cum este cel de la Tikal (Guatemala).
Subsolul continentului este foarte bogat: aici se afllt una dintre cele mai productive regiuni din lume de petrol gi gaze naturale, de care ai nevoie ca sa gitegti gi s[-!i incdlzegti casa. Agricultura e dezvoltatl in centru: aici cdmpurile de cereale se intind cAt vezi cu ochii. Iar pe piguni pasc numeroase cirezi de vite, care sunt pdzite de cowboy.

3g

America de Sud este asemenea unei mari insule /\ 1n oce&rl, traversate la nord de Ecuator.

In partea de nord-est curge Amazonul, un fluviu lung $i adanc. Aici cre$te cea mai mare pedure tropicala din
lume, care cuprinde o mare

'

$i animale.

In paralel cu coasta occidentali,


tt(t
C\ a

se

intinde cordiliera Anzilor, un lanf muntos lung gi ingust, cu vArfuri foarte inalte gi vulcani. R.giunea este aproape in intregime aridi gi vegetalia este aseminitoare celei care cregte pe podigurile din rislrit adici arbu$ti rari gi ierburi inalte ca in savane.

In centrul Anzilor
d.$ertul Atacama, una dintre regiunile cele mai aride $i calde din lume: practic aici nu a mai plouat de 400 de ani!
se gasegte

in cdmpiile din partea centrali gi cea sudicl

se

desfhgoarl pampasurile, intinse pdguni cu o mantie ierboasi mai mult sau mai pulin deasi. Extremitatea sudici a continentului se alungegte spre Polul Sud: aici cresc coniferele gi bate mereu vAntul. Aceasti parte a planetei are o climl geroasi, chiar dacl se numegte Jara de Foc.

4t

AIAERICA DE SUD

in Anzttraie$te un gen de cimile fari


cocoa$e, cu blana moale,

din care se obtine o ldni cilduroas[. Este lama, un animal blAnd, dar dacl il deranjezr, te scuipl.
Iaguarul este regele jurglei:
se mi$ ce

fara s[ faca niciun zgomot, incAt, atunci cAnd sare, prada nu mai are timp

si fugn! in pedurile tropicale trliesc


paslrile cele mai colorate din lume, de la tucan pAn[ la minusculele colibri. Maimutele sar dintr-un copac in altul, iar pe ramuri se camufleazd, gerpi boa gi anaconda. in mdlul rAurilor caimanul pare si doarml, dar urmiregte atent prada. Cind deschide gura ca s[ minAnce, igi arati cei 80 de dinfi!
Furnicarul igi introduce in mu$uroaie limba sa lungl gi cleioasi, pe care rlmAn lipite sute de insecte. Un animal ciudat este tatuul, acoperit cu un fel de carapace, care, pentru a se apdra, se ghemuiegte in formd de minge. Prin pampas cutreieri puma, animalul care reuge$te se faca cele mai inalte salturi, $i nandu, o specie foarte
caraghioase de struf. Broasca-testoase gigant, cea mai mare de pe planete, este simbolul Insulelor Galapagos.

43

AIAERICA DE SUD

AgE

ffi
#t

%
U

Civilizafiile care au populat America Centrall


gi cea de Sud, inainte ca acest continent

si fie

descoperit de Cristofor Columb, sunt numite precolumbiene. Inca$ii au creat cel mai mare i-periu gi au construit ora$e caMachu Picchu. Populafia quechua, de origine antich, mai locuie$te gi acum pe podigurile din Anzr, pistrAnd obiceiurile gi costumele traditionale.

O mare parte a populaliei triiegte din agriculturi gi cregterea animalelor. in regiunile mai inalte cre$te o plante pe care o cunogti foarte bine: este cartoful care, la fel ca gi rogiile, este originar din aceste locuri. in Anzr sunt crescute lama gi alpacaua, pentru ldnl gi ca animale de povari. Pe p[guni pasc , plzlte de gaucho, enorme cirezi de bovine gi turme de oi. Acolo unde pimAntul devine mai arid, se cultivi cereale. in partea de est se gisesc intinse plantafii, de unde provin atAtea buneteti, cum sunt bananele, cafeaua, cacaua gi chiar trestia-de-zahilr, din care, dupa cum spune gi
numele, se extrage ceea ce iti indulcegte laptele la micul d.jun.

Pidurile ofer[ lemn prefios, iar subsolul are multe resurse, cum ar fi bogatele zilcdminte de petrol din nord.

45

oa
afu,v.2p a,.-,
e

OCEANIA

In aceast[ parte a lumii aproape


intotdeauna este cald, dar lunile cele mai c[lduroase gi secetoase sunt ianuarie gi februarie, in timp ce iunie gi iulie sunt ry cele mai reci: totul este pufin pe dos! Partea centrala a Australiei este mai pulin populati, pentru ci e foarte secetoasi. Aici se afld ferme de cregtere a vitelot atAt de mari, lncit, pentru a urmiri cirezile, crescltorii de animale folosesc un mic avion. Chiar in inima Australiei, in mijlocul degertului, se afle Uluru, cunoscute $i ca Ay.r's Rock (Stanca lui Ay.r), un enorm monolit de nisip ro$u, care pentru aborigeni este un loc sacru.
Departe, in ocean, se glsegte punctul cel mai adAnc, situat sub nivelul mirii, de pe intreaga planetl: gi anume Fosa Marianelor.

in partea de nord-est aAustraliei se intinde Marea barieri de corali. In realitat,


coralii sunt formati din animale foarte mici $i astfel aceaste enorme suprafala de corali poate fi considerate drept cel mai mare organism viu al lumii!

ZEELANI'A
Relieful insulelor muntoase care formeazi Noua Zeelandi a fost plismuit de erupfiile vulcanice.

47

\.___-Yt
* A
,,,;*

B
e&
I

#e
,*g fdJ
SB^.g

w
e
0

p-$

\s

ff

4"Sffio
O
i!\

I rli rii

ry\O
vlNvT)o

N
I
R\ .\/

In Australia gi pe insulele care o inconj oar[, trdiesc animale ciudate, unele dintre ele se gisesc numai aici. Multe sunt marsupiale, adicl au un buzunar in care iqi tin puii pAni cind acegtia cresc destul ca s[ fie ind.pendenti.

Aici existe canguri, diferili ca aspect gi


dimensiuni, dar gi koala, care stau aproape mereu in copaci gi se hrlnesc cu frunze de
eucalipt.

O paslre pe care se poate intAmpla si o intAlnegti este kookabur ra (pesciru$ul vAnatorilor) : ea misoari vreo patruzeci de centimetri, are pAntecele alb, pene mai inchise pe spinare gi in jurul ochilor. Trisitura ei distinctivi este ciripitul asemlnitor unui hohot de rds.

In Noua Zeelande poti si vezL pasdrea kiwi, care triie$te numai aici: e mare cAt o gaini gi nu poate

si zboare.
Un alt animal pe care poti si-l vezv doar aici este

ornitorincul,
de

care traie$te

-a lungul rAurilor ciutAnd insecte cu ciocul siu aplattzat.

49

tB
r

!R\;*
P\o
vlNvT)o

Pe insulele

din Oceania traiesc multe populafii diferite.

Cei care locuiesc aici de cel mai mult timp sunt aborigenii gi maorii, dar existe gi persoane sosite rnai recent din Europa gi Asia.

Australia gi Noua Zeelande au vaste zone nelocuite. O mare parte a populafiei se mut[ in marile orage, unde viata este mai u$oari.
Subsolurile Australiei Ei Noii Zeelande ascund bogate comori de c[rbune, fier, aur gi diamante.

plguni ale Australiei pasc cirezi de vaci gi turme de oi, care sunt crescute pentru lapte gi pentru lini. Agricultorii cultivi grAul, orzul, orezaL, trestia- de-zahilr gi multe fructe.
Pe intinsele

v'

Locuitorii numeroaselor insule mai mici, care fac parte din acest continent, trliesc in cea mai mare parte din agrrculture, vdnito are qi pescuit. Multe din aceste insule sunt atAt de frumoase, incAt in fie care an atrag mii de turi$ti.
5t

co

ffi
tJ$ Lrds*

JM

NW

@R
JL -^

b
.s

/*,Y=l

# ARCTICA

Arctica nu este un continent propriu -zis, ci o mare de gheali inconjurat[ de multe insule gi de porliuni de uscat care nu sunt tot timpul inghefate.
Vara, temperatura urcl la peste OoC gi vegetalia renagte, chiar gi animalele se invioreazd,. Oricum, morsele, urgii polari gi lupii nu simt frigul nici atunci cAnd stau intingi pe zdpadi: ei au pe sub blani un strat de grisime care ii protej eaz\,.

in partea de veSt, teritoriile sunt


locuite de eschimogi, sau inuiti, care, pentru a vAna gi a pescui,
se d.plas eazh

in caiac, mici blrci


acoperite cu piei de fo cd,. in partea de est se afla luponii, marL crescitori

In Arctica este prea frig pentru practicarea agriculturii, dar subsolul este bogat in petrol, aur gi fier. Timp de cateva luni, Arctica este cufundate in intuneric, dar vara sunt zile in care soarele nu apune deloc. Aici, in timpul nopfii, se petrece un fenomen extraordinar:
auro ra boreale, atunci cAnd

cerul e luminat de enorme coroane $i arcuri de lumin[, ro$ii, galbene,


verz,lt, care se mi$ ce

asemenea unor limbi de foc!

53

8 (W %-f,

4
tu @

,fu
h

+I

JV

ANTmcTlcA

Antarctica este locul cel mai friguros qi mai expus vAnturilor din intreaga lume, un plmint inghefat, inconjurat de o mare gi ea inghefati: stratul de gheate poate fi de 5 km! Temperatura ajunge la -50oC, dar poate s[ coboare gi mai mult.

Ttrrigtii, cu haine groase gi ochelari de soare, Se aventureazl, pAni aici ca s[ admire guganticele aisberguri gi coloniile de pinguini, ni$te pisiri simpatice care nu gtiu s[ zboare gi cirora nu le e fricl de om. Aici poti ajunge la lirm numai cu ajutorul sparg[toarelor de gheafl; apoi, odati ce ai ajuns, te d.plas ezv cu elicopterul. Adesea turigtii sunt urmiriti de albatrogi curiogi.

in Antarctica sunt ciliva vulcani activi: in partea de nord-vest este unul care incilIzegte apele din jur. Aici poli si te scalzr in costum de baie, dar trebuie si ai grijn si nu te opiregti!

tu

Peisajul sudic al acestui continent se aseam[ni cu cel de pe Marte: este zona cea mai secetoasi de pe planetl: nu a mai plouat de aproape doui milioane de ani! Continentul este locuit numai de savanfi; acegtia vin din intreaga lume labazele gtiinlifice de aici pentru cercetan.

55

UNT'E TE.A IA IAAI rdZUT?

AIAINTIRI

t tN LUt EA filTREAci

+
I.
Salcdm Cocor

fr
Gorili
Matriogki
Pom fructifer

Antilopa gnu

qt w
Palmier
Crab

h
Lami
Lemurian

&

L
'i#R M}\
Mere

w
Arbo re-de-cauciuc

Linx (ras)

lguani

&ffi@
Bicicleti
Moari de vint Motocicleti
Ananas Brad

@
Aur

UIA-,
Orhidee
Leu

#)

tT**
Ghepard

ffi

Artar

ffi # #
Citrice

ftX*
Mesteacin

Lemn

Argint

@@@@

Fu rn ica

Stejar

Telefoane mobile

lglu

Koala

e e

w
Sequoia Cactus

ffi
Calmar Castan

Porumb

Lene5

k
Lup

$ampanie

Elicopter

Trestie-de-zahdr

Cirege

Cacao

@@
Eucalipt

qG
GrCa
q'ttq"e

&.ft

e --t e
Fag

Bou moscat

Halibut

Chiparos

Pumi

Bizon

#
Camila Castor

Abanos

a w
Cupru

Soarece marsupial

o g

gs@o

Bere

Rinocer

Perld