Raport Banca Mondială, Pensii Speciale, Text Integral În Limba Română

ROMÂNIA
Acord de servicii consultative rambursabile privind sprijinul

pentru operaționalizarea reformelor de protecție socială în cadrul
Planului național de redresare și reziliență (P178551)
Livrabil 4.3(a)
Raport privind analiza, evaluarea impactului și recomandări
pentru reforma pensiilor speciale
23 februarie 2023
https://mfe.gov.ro/pnrr/ https://www.facebook.com/
PNRROficial/
Limitările prezentului raport

Analiza de impact a diferitelor scenarii, prezentată în acest raport, este realizată pe baza datelor furnizate
Băncii Mondiale de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Datele primite au avut limitări și ipoteze
necesare descrise în anexa la acest raport.
În timpul elaborării acestui raport, Curtea Constituțională a României a emis o hotărâre privind problema
contribuțiilor la asigurările de sănătate ale pensionarilor, considerând neconstituțională cerința de a plăti
astfel de contribuții (Hotărârea 648, decembrie 2022). Această hotărâre va avea un impact asupra
beneficiarilor cu pensii brute mai mari de 4.000 RON, inclusiv asupra celor care primesc prestații în cadrul
pensiilor militare și de serviciu, mărind beneficiul net al acestora. Analiza de impact nu reflectă impactul
hotărârii menționate mai sus. Un alt aspect important al hotărârii este faptul că Curtea Constituțională a
concluzionat că nicio pensie deja acordată nu poate fi redusă, inclusiv prin aplicarea de taxe, impozite sau
contribuții. Acest lucru pune sub semnul întrebării dacă măsura din proiectul de lege elaborat de Guvern
care vizează recalcularea pensiilor magistraților este fezabilă. Una dintre recomandările din acest raport
susține ideea utilizării impozitării ca măsură de reducere a inegalităților dintre pensiile funcționarilor publici și
beneficiile din sistemul general de pensii. După cum se menționează în recomandare, este necesar un
studiu juridic suplimentar pentru a analiza fezabilitatea acesteia.
Cuprins
Rezumat executiv.............................................................................................................................................6
I. Pensii militare ..........................................................................................................................................9
1. Rațiunea pentru pensia militară ...........................................................................................................9
2. Pensiile militare în România: istoric ....................................................................................................10

3. Experiența NATO/Uniunea Europeană în materie de pensii militare .................................................13
4. Opțiuni pentru structura și finanțarea pensiilor militare din România ................................................16
Opțiunea 1: Sistem general de pensii cu unele dispoziții speciale și o rată de contribuție mai mare
pentru personalul militar ........................................................................................................................16
Opțiunea 2: Sistemul general de pensii plus un supliment (ca toate celelalte pensii de serviciu) .........17
Opțiunea 3: Sistem de pensii militare separat, cu un nou nivel și reforme semnificative imediate doar
pentru viitorii angajați militari. ................................................................................................................17
Opțiunea 4: Sistem de pensii militare separat, cu reforme graduale care se aplică militarilor actuali și
viitori. .....................................................................................................................................................18
5. Analiza de impact a modificărilor propuse pentru pensiile militare ....................................................19

i) Rezultate agregate privind costurile și adecvarea în funcție de scenariu ......................................21
II. Pensiile speciale ale funcționarilor publici ...............................................................................................24
1. Descrierea pensiilor din administrația publică din România...............................................................24

2. Comparație internațională cu Uniunea Europeană .............................................................................31
3. Opțiuni de reformă a pensiilor funcționarilor publici ...........................................................................31
Opțiunea 1: Eliminarea imediată a pensiilor funcționarilor publici ..........................................................32

Opțiunea 2: înghețarea pensiilor funcționarilor publici ...........................................................................33
Opțiunea 3: Nivel nou doar pentru noii angajați .....................................................................................33
Opțiunea 4: Reformarea pensiilor funcționarilor publici .........................................................................34

4. Analiza de impact a reformelor privind pensiile funcționarilor publici .................................................36
Ill. Discuții și recomandări .......................................................................................................................39
I. Anexe .................................................................................................................................................42
Anexa 1. Ipoteze ........................................................................................................................................42
Anexa 2. Rezultatele modelului de microsimulare......................................................................................45
Anexa 3. Consultări cu părțile interesate ....................................................................................................51
A3.1. Pensiile militare .............................................................................................................................51
A3.2. Pensii ocupaționale (non-militare) ................................................................................................51
A3.3 Consultări cu sindicatele ................................................................................................................53
Tabelul 1. Sinteza prestațiilor sistemului de pensii militare ......................................................................................10

Tabelul 2. Cheltuielile și numărul beneficiarilor de pensii speciale și pensii militare, proiecții pentru anii 2019- 2040
11
Tabelul 3. Cheltuieli și număr de beneficiari în 2019-2022.........................................................................................12
Tabelul 4. Prestațiile din planul de pensii militare în comparație cu prestațiile din sistemul general de pensii
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------12
Tabelul 5. Prestațiile sistemului de pensii militare ....................................................................................................15
Tabelul 6. Rezumat al impactului scenariilor simulate ..............................................................................................23
Tabelul 7. Rezumat al prestațiilor din sistemul special de pensii ..............................................................................25
Tabelul 8. Date statistice privind pensiile funcționarilor publici 2019-2022 ...............................................................27
Tabelul 9. Compoziția cheltuielilor cu pensiile funcționarilor publici ...........................................................................28
Tabelul 10. Pensiile medii lunare pentru pensiile funcționarilor publici, 2019-2022..................................................29
Tabelul 11. Rezumat al impactului scenariilor simulate ............................................................................................39
Figura 1. Structura sistemului de pensii militare ......................................................................................................14

Figura 2. Condiții de eligibilitate pentru pensionarea militară ..................................................................................14
Figura 3. Câștigurile pensionabile pentru pensiile militare.......................................................................................15
Figura 4. Opțiuni pentru structura sistemului de pensii militare ...............................................................................18
Figura 5. Distribuția contribuabililor nominali și a pensiilor pentru limită de vârstă în funcție de vârstă ...................20
Figura 6. Cheltuielile cu pensiile militare ca procent din PIB, 2022-2070.................................................................23
Figura 7. Caracterul adecvat al pensiilor militare. Rata beneficiilor, 2022-2070.......................................................23
Figura 8. Cheltuieli cu pensiile judecătorilor și procurorilor, 2022-2070 (% din PIB) ...............................................38
Figura 9. Rata beneficiilor pentru pensiile judecătorilor și procurorilor (ca pondere din salariul mediu pe economie)
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------38
Executiv Rezumat
Acest raport este elaborat ca parte a Acordului de servicii consultative rambursabile (RAS) dintre
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Banca Mondială, privind sprijinul pentru
operaționalizarea reformelor de protecție socială în cadrul Planului național de redresare și
reziliență {NRRP), în ceea ce privește reforma pensiilor speciale. În scopul acestui raport, pensiile
speciale sunt utilizate conform clasificării Uniunii Europene, deși legislația românească folosește termenul
de "pensii de serviciu".
Uniunea Europeană clasifică pensiile speciale în trei categorii. Categoria 1 este reprezentată de lucrătorii
care exercită profesii grele și periculoase, categoria 2 este reprezentată de lucrătorii din sectorul securității și
apărării, iar categoria 3 acoperă alte grupuri. Categoria 3 este subîmpărțită în cinci categorii:
• Categoria 3.1: Anumiți lucrători independenți, cum ar fi agricultorii
• Categoria 3.2: Pensii de merit, pentru victimele unor evenimente independente de voința lor și
pentru cei care au fost privați de drepturile sau libertățile lor.
• Categoria 3.3: Angajați de stat din puterea executivă și legislativă
• Categoria 3.4: Angajați de stat din ramura judiciară
• Categoria 3.5: Lucrători atipici
Acest raport va acoperi prestațiile pentru lucrătorii din sectorul securității și apărării (categoria 2 de mai
sus), care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice cu pensiile, precum și prestațiile de
pensie ale funcționarilor publici (lucrătorii din categoriile 3.3 și 3.4 de mai sus). În ceea ce privește
celelalte categorii:
• Categoria 3.1: Sistemul de pensii pentru agricultori acoperă un grup restrâns și va fi lăsat să expire
în mod natural.
• Categoria 3.2: Deși pensiile din această categorie fac parte din pensiile speciale, ministerul nu a
solicitat Băncii Mondiale să revizuiască aceste prestații, deoarece MLSS nu consideră că această
categorie face parte din PNDR și nu planifică nicio reformă extinsă a acestor prestații.
• Categoria 3.5: Nu există beneficii pentru această categorie în România.
În timp ce toate pensiile de serviciu menționate plătesc contribuții, rata de înlocuire garantată pentru
acestea este mult mai mare decât rata de înlocuire vizată în sistemul general de pensii, ceea ce
necesită o suplimentare de la bugetul de stat. Rata de înlocuire atât pentru pensiile militare (65%), cât
și pentru cele din serviciul public (80%) este semnificativ mai mare decât rata de înlocuire vizată în sistemul
general de pensii, de aproximativ 41%. De asemenea, aceasta se aplică la o perioadă de referință
favorabilă a câștigurilor salariale cu o lună până la un an înainte de pensionare, în loc de câștigurile din
întreaga carieră în cazul sistemului general de pensii. În cazul pensiilor funcționarilor publici, o parte din
prestație este plătită de la asigurările sociale, în conformitate cu prevederile sistemului general de pensii.
Diferența dintre pensia rezultată și pensia de serviciu este plătită ca supliment de la bugetul de stat. În cazul
magistraților și al aviației civile, acest supliment depășește în mod semnificativ partea plătită din asigurările
sociale, iar în cazul magistraților, suplimentul definește peste 90% din prestație. Participanții la planul de
pensii militare plătesc contribuții direct la buget și, astfel, nu au parte de împărțirea între partea de asigurări
sociale și suplimentul de la buget, întreaga sumă fiind plătită de la buget. Simulările efectuate la cererea
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MLSS) arată că partea contributivă a prestației militare este de
aproximativ 60% (cu un supliment de aproximativ 40%). Din punctul de vedere al cheltuielilor totale, pensiile
militare reprezintă cea mai importantă categorie (aproximativ 86% din totalul cheltuielilor cu pensiile de
serviciu), urmată de cele ale magistraților (aproximativ 10%). Restul de 5 categorii sunt responsabile pentru
6
4% din cheltuieli.
Raportul este structurat în trei capitole. Pentru a facilita analiza și având în vedere caracteristicile distincte
ale regimurilor de pensii, raportul se va concentra mai întâi asupra pensiilor militare, începând cu o discuție
despre rațiunea de a avea pensii militare în general, o prezentare generală a situației actuale a pensiilor
militare din România și o analiză de impact a modificărilor legislative propuse și a scenariilor alternative
asupra cheltuielilor și beneficiilor pensiilor militare. A doua parte a raportului va analiza restul regimului
pensiilor speciale, cu un accent special pe cele care sunt mai relevante din punct de vedere al cheltuielilor și
al numărului de participanți. În cele din urmă, raportul va discuta recomandări și considerații suplimentare în
legătură cu pensiile de serviciu.
Banca Mondială a recomandat opțiuni pentru reforma pensiilor de serviciu și a efectuat analiza de impact
a mai multor scenarii selectate de client, în conformitate cu acordul RAS. Aceste scenarii includ: (i)
scenariul de referință; (ii) un scenariu corespunzător proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu,
pregătit de Guvern; și scenarii recomandate pentru evaluarea comparativă a impactului de către Comisia
Europeană:
(iii) rata de înlocuire pentru pensiile speciale la nivelul de 45 %; și (iv) trecerea la cariera completă ca
perioadă de referință a câștigurilor în scopul determinării prestației. Aceste scenarii se aplică pensiilor
militare și pensiilor din administrația publică
Analiza de impact a scenariilor menționate mai sus a fost pregătită cu ajutorul instrumentului PROMiS
(Pension Reform Options Micro Simulation) al Băncii Mondiale. Acest instrument utilizează un cadru de
simulare Monte-Carlo care permite urmărirea indivizilor în diferite stări de angajare și de viață de-a lungul
timpului (de exemplu, activi, pensionați, cu handicap, decedați) și aplicarea unor căi de tranziție
probabilistice indivizilor care trec de la o stare la alta. Simulările necesită ipoteze privind evoluțiile
economice și demografice viitoare. În plus, datele furnizate au avut limitări și lacune și au făcut obiectul unor
ipoteze suplimentare enumerate în anexă. Rezultatele analizei sunt influențate de aceste ipoteze.
Principala concluzie a analizei este că pensiile de serviciu pot fi considerate o prestație anticipată, iar rata
de indexare mai mică (în comparație cu sistemul general) are un impact semnificativ asupra raportului
prestațiilor proiectate, definit ca raportul dintre prestație și salariul mediu din economie. În cazul armatei,
chiar și în scenariul de bază, se preconizează că, în timp, această rată a beneficiilor va converge către cea
a sistemului general de pensii. Cu toate acestea, nu este cazul planului de pensii al magistraților, care
utilizează indexarea salariilor. Prin urmare, se preconizează că cheltuielile pentru menținerea pensiilor
magistraților vor crește pe termen scurt și mediu.
Proiectul de lege L4/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la pensiile de
serviciu, elaborat de Guvern ("proiectul de lege"), are ca scop simplificarea condițiilor de acordare a
pensiilor de serviciu și eliminarea posibilităților de abuz în sistemul de pensii de serviciu. Prevederile
proiectului de lege aliniază vechimea minimă în muncă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea
din sistemul general, unifică perioada de referință a veniturilor pentru toate pensiile de serviciu, reduc rata
de înlocuire garantată pentru pensiile din administrația publică, precum și elimină creșterea ratei de înlocuire
pentru vechimea suplimentară în muncă, și, cel mai important - eliminarea celor mai evidente oportunități de
a abuza de sistem (cum ar fi asimilarea vechimii în muncă în afara profesiei pentru magistrați și posibilitatea
de a obține o pensie mai mare de 100% din salariul net la momentul pensionării sau posibilitatea de a ieși la
pensie cu o pensie specială redusă cu doar 4 ani de vechime specială în muncă în alte pensii de serviciu).
Toate aceste măsuri ar reduce numărul de lucrători din profesiile acoperite care pot beneficia de pensii de
serviciu și ar crește ponderea beneficiilor acestora finanțate din contribuțiile plătite, ceea ce consolidează
alinierea beneficiilor la principiul contributivității. Având în vedere 7
cele de mai sus, proiectul de lege elaborat de Guvern duce reforma pensiilor speciale în direcția strategică
corectă.
Echipa Băncii Mondiale sugerează, de asemenea, mai multe opțiuni care ar putea fi puse în aplicare pe
termen scurt și mediu. Acestea includ utilizarea impozitării ca o abordare mai directă și mai bine orientată
pentru a aborda inegalitățile dintre pensiile de serviciu și beneficiile sistemului general de pensii, precum și
dintre pensiile de serviciu; încetarea indexării salariilor pentru beneficiile magistraților și trecerea la
indexarea cu rata inflației, ca în cazul altor pensii de serviciu; închiderea planului de pensii pentru aviația
civilă; alinierea administrării pensiilor militare la abordarea adoptată pentru alte pensii de serviciu; și
stabilirea unor protocoale de schimb de date pentru a spori eficiența gestionării pensiilor de serviciu în viitor.
Aceste recomandări ar putea necesita o analiză juridică suplimentară și consultări cu organismele
guvernamentale, cum ar fi Ministerul de Finanțe și administrația fiscală, pentru a determina cea mai bună
abordare pentru punerea lor în aplicare.
I. Militari Pensii
1. Justificarea pentru pensia militară
Există mai multe motive pentru a oferi pensii de serviciu militarilor și altor membri ai
personalului de securitate. Unii consideră pensiile militare ca fiind o formă de pensie profesională.
Scopul acestora este de a atrage și de a păstra personalul calificat în serviciul militar și de a asigura un
venit după pensionare. Un alt motiv pentru pensiile militare, și în special pentru vârstele de pensionare mai
mici, este acela de a compensa lucrătorii pentru natura grea și periculoasă a multor (dar nu a tuturor) locuri
de muncă militare și pentru riscul crescut de rănire sau de deces. Pensiile pot compensa necesitatea de a se
retrage mai devreme din forța de muncă, din cauza prejudiciilor acumulate la nivelul sănătății care nu le
permit să continue să lucreze în mod productiv la fel de mult ca alți lucrători sau care pot fi suficiente pentru
a le reduce durata de viață viitoare preconizată după ce părăsesc forța de muncă. O ultimă justificare pentru
pensiile militare generoase și pentru pensiile publice în general este faptul că lucrătorii din serviciul public
câștigă mai puțin în timpul carierei lor profesionale decât omologii din sectorul privat și sunt compensați
pentru acest lucru prin compensații mai mari sub formă de pensii mai mari.
Sistemul de pensii militare are caracteristici distincte în comparație cu regimurile speciale de

pensii pentru anumite alte tipuri de funcționari publici și ar trebui să fie privit în mod diferit:
• Acesta acoperă un grup foarte specific de funcționari publici cu un profil foarte diferit pe piața muncii
față de alte grupuri care au dreptul la pensii speciale. Serviciul militar îi poate expune pe unii
lucrători la riscuri mult mai mari de deces sau invaliditate decât majoritatea lucrătorilor obișnuiți, iar
mediul de lucru pentru anumite tipuri de locuri de muncă poate fi mai dificil și mai solicitant din punct
de vedere fizic. Armata are un regim special de pensii în multe țări, ca recunoaștere a riscurilor
unice cu care se confruntă militarii. Cu toate acestea, în unele țări, militarii participă la sistemul
general de pensii alături de ceilalți lucrători, deși, uneori, cu vârste de pensionare, rate de
contribuție obligatorii, cerințe de serviciu și definiția salariului diferite.
• Costul finanțării pensiilor militare este aproape întotdeauna semnificativ mai mare, ca procent din
salarii, decât cel al sistemului general de pensii al unei țări și al altor regimuri speciale de pensii. În
consecință, are un impact mai mare asupra cheltuielilor bugetare, iar costul total al pensiilor militare
ca procent din PIB este mai mare decât s-ar fi așteptat, având în vedere dimensiunea forței de
muncă militare.
• Armata este vitală pentru securitatea națiunii. În consecință, multe dintre informațiile privind
mărimea, structura, salariile și alte beneficii ale armatei pot fi considerate extrem de confidențiale.
Acest lucru face dificilă obținerea datelor necesare pentru evaluarea sustenabilității fiscale și a
nivelurilor de beneficii din sistemul de pensii militare.
Din toate aceste motive, este rezonabil să se mențină un program de pensii separat pentru militari, iar
structura acestuia să reflecte natura diferită și riscurile serviciului militar. Deși militarii ar putea fi
plasați în sistemul general de pensii, România a încercat acest lucru în 2010, iar apoi, în 2015, a revenit
asupra acestei decizii și a înființat din nou un program separat de pensii militare. Structura administrativă a
sistemului de pensii militare este, de asemenea, un obstacol în calea fuzionării acestora în sistemul general
de pensii.
;pisabilitate și ,
"pensia de urmaș
f, ,...;'f.i,":-r''... ,,r." '-.
2. Pensiile militare în România: background
Sistemul de pensii militare din România este administrat în mod diferit față de alte pensii de serviciu. Spre
deosebire de lucrătorii din funcțiile publice, militarii și lucrătorii din domeniul securității nu participă la sistemul
general de pensii. În schimb, militarii au propriul sistem de pensii, care este complet separat de sistemul
general de pensii.
În România există o lege separată care reglementează pensiile militare, ceea ce nu a fost întotdeauna
cazul. Din 2000 până în 2009, militarii au avut propriul sistem de pensii. Apoi, în 2010, pensiile militare și
toate celelalte categorii de pensii de serviciu au fost administrate de Casa de Pensii. Totuși, acest lucru nu a
durat mult timp. Începând cu 2011 și până în 2014, anumite drepturi care le fuseseră retrase în 2010 au fost
restituite militarilor. În cele din urmă, în 2015, odată cu adoptarea legii 223/2015, militarii au fost plasați din
nou în propriul sistem de pensii, cu beneficii comparabile cu cele de dinainte de 2010. La început, legea
223/2015 prevedea o rată de înlocuire de 80% pentru militari, care a fost ulterior redusă la 65%. Baza de
calcul a fost, de asemenea, revizuită pentru a include doar componentele permanente ale soldei, în timp ce
participanții la planul de pensii militare au început, de asemenea, să plătească contribuții (calculate la toate
componentele soldei). În cele din urmă, regula de indexare a fost schimbată în indexarea cu rata inflației,
împreună cu pensiile din administrația publică (cu excepția magistraților). Tabelul 1 de mai jos sintetizează
principalele prevederi ale sistemului de pensii militare din România de astăzi.
Tabelul 1. Rezumat a/ prestațiile sistemului de pensii militare

Provizoriu Descriere ,
Legea 223/2015, modificată ultima dată la 18 decembrie 2021

Administrație Ministerele Apărării și de Interne și Serviciul Român de Informații Militari, polițiști,
servicii de informații, funcționari publici speciali din penitenciare
Eligibilitat Bugetul de stat abia din 2015. Din 2018, rata contribuției este de 25%, plătită de angajați
Pensii obișnuite și anticipate, invaliditate profesională și neprofesională. Vârsta de 60
ea de ani (până în 2030) și 25 de ani de vechime totală în muncă, dintre care cel puțin
15 ani de serviciu militar. Pensionare anticipată de până la 8 ani pentru grupa II și
finanțării condiții speciale și de până la 13 ani pentru grupa 1 și alte condiții, în funcție de anii
de serviciu.
Cele mai mari 6 luni consecutive din ultimii 5 ani care preced pensionarea, inclusiv o
listă lungă de diferite tipuri de indemnizații, actualizate pentru a reprezenta nivelurile
Baza de calcul salariale în vigoare pentru acele posturi la data pensionării.
65% din baza de calcul pentru perioada necesară (25 de ani), plus/minus 1%
pentru fiecare an suplimentar sau lipsă, maximum 85%.
Beneficii
În general, este indexată cu rata inflației. Pensiile mai mici de 2.500 de lei la 31
decembrie 2021 au primit o bonificație de 10%. creștere. Celelalte sunt indexate
,Indexarea
cu rata inflației. Nu este clar ce se întâmplă după 2022 pentru cei cu pensii mici
pensiilor
Prestații de invaliditate de gradul 1, 2 și 3 și prestații de supraviețuire
"
Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale 10
Cheltuieli (în milioane de euro)
Acest lucru poate fi comparat cu prevederile echivalente ale sistemului general de pensii.
• Pentru bărbați, vârsta de pensionare este de 65 de ani, cu un minim de 15 ani de serviciu. Pentru
femei, vârsta de pensionare în februarie 2022 este de 62 de ani, cu un minim de 15 ani de serviciu.
Această vârstă de pensionare pentru femei crește treptat, urmând să ajungă la 63 de ani în 2030.
• Beneficiul țintă este de aproximativ 40% din salariul mediu din carieră pentru bărbații care câștigă
salariul mediu cu cel puțin 35 de ani de serviciu și pentru femeile (în februarie 2023) cu 32 de ani de
serviciu. Cerința privind numărul de ani de serviciu pentru femei este în creștere pentru a ajunge la
35 de ani până în 2030.
• Prestațiile se bazează pe un punctaj mediu anual, care ia în considerare veniturile obținute de lucrător
în fiecare lună a carierei sale. Astfel, beneficiile de pensie se bazează efectiv pe salariile medii
valorizate pe întreaga carieră a participantului.
În consecință, există mai mulți parametri favorabili sistemului militar în comparație cu cel general. Cei
care au dreptul la pensie militară primesc o rată de înlocuire țintă de 65% cu 25 de ani de serviciu, față de
40% și o condiție de 35 de ani de serviciu în sistemul general de pensii. De asemenea, aceștia au o definiție
a salariului în scopul calculării pensiilor mult mai generoasă decât în sistemul public, ceea ce creează
hazard moral - există stimulente pentru creșteri salariale chiar înainte de pensionare care măresc
semnificativ pensia prin calcularea pensiilor pe baza unui salariu care nu este reprezentativ pentru câștigurile
obținute de-a lungul întregii cariere a participantului, sau chiar a ultimilor câțiva ani de carieră.
Proiecția din ultima fișă de pensii din România, care a fost elaborată pentru Raportul Uniunii Europene
privind îmbătrânirea populației în 2021, a reflectat faptul că majoritatea beneficiarilor și a cheltuielilor cu
pensiile de serviciu provin din sistemul de pensii militare. Raportul privind îmbătrânirea populației a inclus
într-o "anexă" o secțiune privind pensiile speciale, inclusiv numărul trecut și proiectat al viitorilor pensionari
militari și cheltuielile totale cu pensiile militare. Tabelul 2 de mai jos prezintă informațiile din anexă referitoare
la pensiile speciale din România. Acesta arată că majoritatea cheltuielilor proiectate' pentru pensiile de
serviciu din România în 2019 (58%) au fost pentru pensiile militare. Ponderea acestora a fost proiectată să
crească la 73 % până în 2040, în mare parte din cauza scurgerii sistemului închis de pensii pentru
agricultori. Cu toate acestea, numărul beneficiarilor militari este de numai 20% din totalul beneficiarilor de
pensii de serviciu în 2019, crescând la 42% până în 2040, tot din cauza retragerii sistemului închis de pensii
pentru agricultori.
Tabelul 2. Cheltuielile și numărul beneficiarilor de pensii speciale și pensii militare, proiecții pentru anii 2019-
2040
Agricult
ori civili
militari
1 1 2 2223
4 7 0 2262
1 1 1 1 1 22
, , , , , , ,
0 4 5 6 7 27
4 4 4 4 4 32
5 6 5 5 0 09
4 4 4 5444
4 4 4 0952
1 1 4 7676 11
2 2 2 2 2 33
, , , , , , ,
1 5 6 8 8 28
Specialind
emnizație
Total
1 Raportul poate fi accesat aici.

2 Raportul 2021 Ageing a fost elaborat în 2019, astfel încât datele din 2019 au fost estimate
11
cheltuieli, RON la planul

- .
I I- 8,040,250,976 3,531,926,261I 1,063,794 I
.
Număr de beneficiari (mii) 9.3

------------------------------------------------ 1-
Civil 7.7 8.7 9.1 9.3 9.3 9.3 201.8
4 3 3 2 2 18
1 7 3 9 6 55
8 5 5861 .
5 4 4 4 3 21
4 9 5 1 8 58
2 7 5 6 2 61
1 1 9 9 8 64
, , 7 0 4 17
1 0 4 2 0 17
Militară
155.1
I
169.1
i
174.0
178.2
182.9
194.8Fer
mierii
Indentitat
e specială
Total
Sursa: România Fișa de țară privind proiecțiile privind pensiile elaborată pentru Comitetul de Politică
Economică, 2020, Secțiunea specială privind pensiile
Cu toate acestea, se preconizează că modificările menționate la planul de pensii militare care au

avut loc în perioada 2015-2019 vor avea un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea
treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere în PIB și, în timp, reducerea generozității prestației
în comparație cu prestația medie din sistemul general de pensii. În 2019, prestația medie a pensiilor militare
a fost de peste 3 ori mai mare decât prestația medie din sistemul general de pensii. În 2022, însă, raportul
s-a redus la 2,4 ori. În tabelele 3 și 4 de mai jos sunt prezentate date statistice recente privind numărul de
beneficiari care primesc pensii militare, valoarea medie a acestor prestații și a prestațiilor din sistemul
general de pensii, precum și date agregate privind cheltuielile și contribuțiile.
Tabelul 3. Cheltuieli și număr de beneficiari în 2019-2022
Anul Număr de PIB, milioane Militari

beneficiari RON pensie
contribuții cheltuieli
12
plătit, RON ,% din PIB
.
i
20208 ,905,632,169 1

3,633,930,864 1,066,78 - I:
.....1i Pensia medie în
i 2021 191,915 I 9,835,541,505 I 4,113,902,921 ;
' 1,187,400 j 0.83%.
sistemul general
de pensii, EUR
4,245,889,6781 ,427,300 . 0.71%
pensie militară
la medie
pensie în
sistem
general
2022197 ,134
'
-10,177,767,212
Sursa: Casele militare de pensii, Institutul Național de Prognoză
Tabelul 4. Prestațiile din planul de pensii militare în comparație cu prestațiile din sistemul general de pensii
Anul Media militară Pensia militară Pensia medie în Raportul dintre media
pensie, RON medie, EUR sistemul general
de pensii, RON
2019 3,784 798 1,247 263 303%

2020 4,060 841 1,450 300 280%
-
2021 4,271 868 1,6 326 267%
02
2022 4,302 873 1,775 360 242%
Sursa: Casele militare de pensii și Casa Națională de Pensii
12

Un alt aspect important al modificărilor aduse reformei pensiilor militare este faptul că participanții la
acest plan de pensii au început să plătească contribuții. Cu toate acestea, după cum s-a menționat mai
sus, în timp ce pentru alte pensii de serviciu contribuțiile sunt plătite la fondul de asigurări sociale,
participanții la planul de pensii militare își plătesc contribuțiile direct la buget. În plus, militarii plătesc
contribuții pentru toate componentele salariului, în timp ce formula lor de beneficii utilizează doar
componentele permanente ale salariului. Acest lucru ascunde partea din beneficii care este finanțată din
contribuții și partea care provine de la buget ca supliment pentru a menține rata de înlocuire garantată.
MLSS a solicitat Băncii Mondiale să evalueze acest raport. O evaluare completă ar necesita date privind
câștigurile din întreaga carieră militară, care nu sunt colectate în mod sistematic în România. Având în vedere
că participanții la planul de pensii militare au început să plătească contribuțiile doar în urmă cu 4 ani, datele
privind câștigurile sunt limitate, iar datele privind câștigurile din întreaga carieră ar fi disponibile în viitor doar
pentru contribuabilii activi care au fost angajați după 2018. Acestea nu au fost colectate pentru beneficiarii
actuali. Echipa Băncii Mondiale a făcut o evaluare aproximativă în baza ipotezei că distribuția actuală a
salariilor pe diferite cohorte de vârstă este reprezentativă pentru evoluția salariilor în trecut; și a altor ipoteze
detaliate în anexa 1. Conform acestor ipoteze, ponderea prestației militare finanțate din contribuții este de
61%.
Înainte de a discuta despre opțiunile de reformă a planului de pensii militare, este important să trecem în
revistă experiența internațională. Abordările privind pensiile militare și parametrii planurilor de pensii
militare au fost analizate pentru țările Uniunii Europene și NATO în secțiunea următoare.
3. Experiența NATO/Uniunea Europeană în materie de pensii militare
Cele mai recente informații cuprinzătoare privind pensiile militare din Uniunea Europeană sunt rezumate în
"Military and Police Pensions in Europe, Technical Note" (Pensiile militare și ale poliției în Europa, Notă
tehnică), care a fost elaborată în ianuarie 2020 pentru Banca Mondială de Agnieszka Chlorl-Domirlczak de
la Universitatea din Varșovia.3 Autorii au adunat informații detaliate privind pensiile militare din douăsprezece
țări, toate fiind state membre ale Uniunii Europene și/sau membre ale NATO - Bulgaria, Croația, Republica
Cehă, Estonia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Norvegia, Polonia, România, Republica Slovacă și
Turcia - deși sunt incluse și informații despre alte țări europene. Această notă tehnică reflectă legislația în
vigoare la momentul respectiv și discută reformele care au fost planificate, luate în considerare sau legiferate
pentru viitor. Este probabil ca unele dintre informațiile din nota tehnică să fie în prezent depășite, dar
aceasta prezintă în continuare informații importante despre tendințele în ceea ce privește proiectarea
planurilor de pensii pentru militari și polițiști.
Din această notă tehnică, se pot face următoarele observații.
Structura sistemului. Cea mai frecventă structură a pensiilor militare în Europa este aceea ca țara să
stabilească un sistem de pensii separat pentru militari, poliție și alți membri ai personalului de securitate.
Aceasta este structura din Polonia, Franța și Republica Cehă, de exemplu. A doua structură cea mai
comună este ca personalul militar să participe la planul general de pensii, dar cu o eligibilitate și beneficii
mai favorabile. Aceasta este abordarea din Croația, Bulgaria și Norvegia. Figura 1 rezumă opțiunile
structurale din Europa și prezintă un eșantion de țări cu fiecare tip de structură.
3 Această notă tehnică poate fi accesată aici. 13
Sistem general Funcția

General Separat
cu un sistem cu
sistemul de Vârsta minimă de sistemul de
rovederi militar
pensionare (în general, cu
Condiții de pensionare Alte metode
cel mult 10 ani mai puțin
decât vârsta standard de
Figura 1. Structura sistemului de pensii militare
Sistem general
cu
-Danemar -[România: -Lituania

ca pensii de
-Slovacia serviciu
-Slovenia militar)
Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale
Cerințele privind contribuția. Există o împărțire relativ egală între programele de pensii militare
contributive și cele necontributive. În acele țări în care personalul militar participă la sistemul general de
pensii sau în care există un fond de pensii militare separat, există o cerință de contribuție. În majoritatea
sistemelor în care prestațiile sunt plătite direct de la buget, sistemul este necontributiv, România fiind o
excepție de la această regulă. În programele contributive, rata de contribuție poate fi sau nu destinată
finanțării integrale a prestațiilor promise.
Condiții de eligibilitate la pensionare. În majoritatea sistemelor, personalul militar are condiții de

eligibilitate mai favorabile pentru pensionare. Aceștia se pot pensiona, de obicei, cu cinci sau zece ani mai
devreme decât lucrătorii generali și, adesea, cu mai puțini ani totali de stagiu de cotizare. În câteva țări,
militarii se pot pensiona după ce îndeplinesc o cerință de serviciu, indiferent de vârstă, dar aceste tipuri de
sisteme sunt eliminate rapid. De exemplu, Polonia a introdus în 2013 un nou sistem care elimină
pensionarea numai pentru vechime în serviciu pentru noii angajați, dar îl menține pentru personalul militar
angajat înainte de 2013. Vârsta de pensionare poate varia, de asemenea, în funcție de tipul de post, de
grad sau de alte criterii decât doar anii de serviciu. Cerințele de vechime în muncă sunt de obicei mai mici
pentru lucrătorii generaliști. În unele cazuri, sunt necesari doar 15 ani de serviciu militar, deși cea mai
frecventă cerință este de 20 sau 25 de ani. De asemenea, pentru a beneficia de o pensie militară poate fi
necesară o combinație între serviciul total și cel militar. Figura 2 prezintă exemple de condiții de eligibilitate
la pensie ale țărilor.
Figura 2. Condiții de eligibilitate pentru pensionarea militară
-Numai pentru servicii, -SO: Estonia, Irlanda -Vârsta plus regulile de serviciu
fără limită de vârstă: (planul vechi) -Variază în funcție de
Republica Cehă, Letonia, -55: Polonia, Bulgaria categoria de muncă sau
Lituania, Slovacia, -60: Danemarca, Norvegia de tipul de muncă
Republica Cehă -Variază în funcție de rang
-Vârsta de pensionare mai
mică decât cea din
sistemul general:
Bulgaria, Estonia, Croația,
Polonia
Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale 14
Câștigurile care pot fi luate în calcul pentru pensie. Aceasta se referă la anii de venituri care sunt utilizați la
calcularea prestațiilor de pensie. În trecut, era foarte frecvent ca veniturile din ultimul an de muncă să fie utilizate
pentru calculul pensiilor de urmaș.
Salariul final sau
calcularea pensiilor militare și ale poliției. De-a lungul anilor, acest lucru a devenit mai puțin frecvent,
deoarece este supus abuzurilor. Adesea, promovările, creșterile salariale și orele suplimentare sunt
acordate în ultimul an pentru a le oferi lucrătorilor cel mai mare beneficiu de pensie posibil. Pentru a preveni
astfel de abuzuri și pentru a îmbunătăți relația dintre beneficiile primite și contribuțiile plătite, majoritatea
planurilor militare și polițienești calculează acum media salariilor pe ultimii cinci până la zece ani de muncă
sau chiar pe întreaga carieră profesională. Figura 3 prezintă exemple de cerințe din diferite țări.
Figura 3. Câștigurile pensionabile pentru pensiile militare
Cinci ani 10 ani Întreaga perioadă de serviciu

mai mult de un an
-Republica -Latvia -Croatia -Bulgaria

Cehă -Lituania -Polonia -Estonia
-France -Slovacia -Irlanda
-Norway
-România
Beneficiile de pensie. Tabelul 5 rezumă prestațiile din cadrul schemelor de pensii militare dintr-o serie de
țări europene. Acesta arată că prestațiile de pensie pentru personalul militar și polițienesc variază foarte
mult în funcție de țară, cu un interval tipic de 40% până la 65% din câștigurile pensionabile pentru prestațiile
minime și un maxim de 70% până la 85% din câștigurile pensionabile. Prestațiile sunt de obicei mai mari
decât cele pentru lucrătorii în general, datorită salariilor mai mari, medierii salariilor pe mai puțini ani,
cerințelor de vechime mai mici pentru a primi o pensie, acordării a mai mult de un an de serviciu pentru
fiecare an lucrat și ratelor de înlocuire a obiectivelor mai mari. Atunci când sunt luate în considerare și
vârstele de pensionare mai mici, valoarea actuală a prestațiilor viitoare de pensie este mult mai mare pentru
militari și polițiști decât pentru lucrătorii generali.
Tabelul 5. Prestațiile sistemului de pensii militare
15
I1
Țara Minim Formula Maximă
1
1 .. 1 , " \ ,, 1 r 1 , 1 , , 11, , ,, ,, c 1
l 1I 11) ,,
În timp ce tendința în cazul pensiilor speciale pentru funcționarii publici este de a le elimina complet, nu
același lucru se întâmplă în cazul pensiilor militare și ale polițiștilor. Majoritatea țărilor din Europa au ales
să ofere beneficii mai mari la vârste de pensionare mai mici pentru militarii și polițiștii de carieră. Acest lucru
continuă să se întâmple și în prezent, deși diferențele în ceea ce privește condițiile de eligibilitate și nivelul
prestațiilor între lucrătorii generali și cei militari s-au redus.
4. Opțiuni pentru structura pensiilor militare din România și finanțare
În general, există patru opțiuni strategice pentru reformarea actualului regim de pensii militare. Pentru
orice plan separat de pensii, aceste opțiuni potențiale includ eliminarea completă a acestui plan, înghețarea
acumulărilor viitoare, crearea unui nivel separat pentru viitoarele angajări sau reformarea parametrilor
planului separat de pensii. Opțiunea de a elimina complet sau de a îngheța acumulările viitoare de beneficii
pentru personalul militar nu este realistă, cu excepția cazului în care se implementează un fond de asigurări
sociale pentru militari. Spre deosebire de celelalte pensii de serviciu, militarii nu beneficiază de prestații din
sistemul general de pensii, astfel încât este nevoie de un sistem de pensii militare separat continuu.
Guvernul ar putea lua în considerare includerea actualilor și/sau viitorilor angajați militari în planul general.
Cu toate acestea, această opțiune a fost încercată în 2010 și anulată în 2015. În cele din urmă, sistemul de
pensii militare ar putea rămâne separat și ar putea fi reformat. Aceste patru opțiuni sunt rezumate mai jos și
discutate în continuare în restul acestei secțiuni.
i) Sistem general de pensii cu unele prevederi speciale și o rată de contribuție mai mare
pentru personalul militar
ii) Sistemul general de pensii, plus un supliment pentru personalul militar (ca și alte pensii de serviciu)
iii) Sistem de pensii militare separat doar pentru viitorii angajați militari (cu sau fără un fond de
pensii militare) și reforme imediate semnificative
iv) Sistem de pensii militare separat (cu sau fără un fond de pensii militare), cu reforme
graduale care se aplică personalului militar actual și viitor.
Toate acestea sunt modele viabile pentru furnizarea de pensii militare, iar alegerea în orice țară, la un
moment dat, se bazează pe istorie, pe programele și instituțiile moștenite și pe preferințele politice.
Opțiunea 1: Sistem general de pensii cu unele dispoziții speciale și o rată de contribuție mai
mare pentru personalul militar
Militarii participă la sistemul general de pensii ca toți ceilalți lucrători. Acest model este utilizat în Bulgaria,
de exemplu. Cu toate acestea, există capitole speciale în codul bulgar de asigurări sociale care stabilesc
dispozițiile aplicabile personalului militar și care diferă de cele care se aplică tuturor celorlalți lucrători.
16

Vârsta de pensionare și cerințele de serviciu (atât serviciul total, cât și serviciul militar) diferă de cele
pentru lucrătorii generali. Majoritatea militarilor sunt, de asemenea, clasificați ca lucrători din categoria 1,
ceea ce înseamnă că munca lor este considerată periculoasă, iar aceștia câștigă 1,67 ani de credite de
serviciu pentru fiecare an lucrat. Cu toate acestea, personalului militar i se aplică aceleași rate de acumulare
și aceeași metodă de calculare a câștigurilor pensionabile ca și în cazul lucrătorilor generali.
Ca o recunoaștere a condițiilor mai favorabile de eligibilitate pentru pensionare, bugetul de stat plătește o
rată mai mare a contribuției salariale la fondul de pensii pentru personalul militar decât pentru lucrătorii
generali. Acest lucru este necesar pentru a evita subvențiile încrucișate între lucrătorii generali și personalul
militar.
România nu a ales să urmeze această opțiune în trecut și și-a structurat sistemele administrative pentru a
susține un sistem de pensii militare separat. Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la furnizarea de date sensibile către Casa de Pensii principală în cazul în
care militarii ar participa la sistemul general de pensii. Există, de asemenea, restricții în legislația din
România privind schimbul de date care ar fi necesare pentru gestionarea pensiilor militare în afara
instituțiilor militare respective. În timp ce modelul de participare la planul general este utilizat în mai multe
țări europene, în România fiecare minister și organizație care participă la sistemul de pensii militare are
propria Casă de Pensii separată, responsabilă de colectarea și menținerea datelor privind pensiile, precum
și de calcularea și plata prestațiilor de pensii. Punerea în aplicare a acestei opțiuni ar necesita schimbări
semnificative.
Opțiunea 2: Sistemul general de pensii plus un supliment (ca toate celelalte pensii de serviciu)
România ar putea alege să adopte pentru personalul militar o structură similară cu cea pe care o folosește
pentru toate celelalte pensii de serviciu. O lege separată ar stabili condițiile de eligibilitate și prestațiile
plătibile personalului militar, așa cum se întâmplă în prezent. În același timp, toți militarii ar fi obligați să
participe la planul general de pensii, să obțină aceleași beneficii ca toți ceilalți lucrători din planul general și
să plătească aceleași contribuții salariale ca toți ceilalți lucrători. La pensionare, militarii ar primi o pensie din
sistemul general de pensii, iar diferența dintre pensia militară și pensia generală ar fi plătită de la bugetul de
stat. În cazul în care această opțiune ar fi aleasă, ar exista o mai mare similitudine în structura tuturor
pensiilor de serviciu din România. Cu toate acestea, s-ar aplica aceleași probleme ca și în cazul opțiunii 1.
Opțiunea 3: Sistem de pensii militare separat, cu un nou nivel și reforme semnificative imediate doar pentru
viitorii angajați militari.
În cadrul acestei opțiuni, România ar continua să opereze un sistem de pensii separat pentru personalul
militar. Personalul militar ar putea continua să plătească o contribuție de 25% din salariu la bugetul de stat,
iar bugetul de stat ar putea continua să plătească toate beneficiile pensionarilor militari, așa cum o face în
prezent. Experiența din alte țări, nivelurile de cheltuieli observate în România și simularea descrisă mai sus
privind suficiența contribuțiilor de către Banca Mondială sugerează că o contribuție de 25% nu va fi
suficientă pentru a finanța prestațiile de pensii militare de astăzi, astfel încât ar exista în continuare o
subvenție bugetară pentru planul de pensii militare.
Ca o alternativă de finanțare, guvernul României ar putea alege să înființeze un adevărat fond de pensii
separat pentru militari. În acest caz, contribuția de 25% a lucrătorilor ar fi transferată către acest fond, în loc
de buget, iar bugetul ar transfera valoarea oricărui deficit către fondul de pensii, astfel încât acesta să poată
plăti integral prestațiile la scadență. Acest lucru ar schimba contribuția de 25% a lucrătorilor dintr-o
contribuție națională la buget î n t r - o contribuție reală la fondul de pensii. De asemenea, ar oferi o mai mare
17
claritate și
!
. . . .. ...
o contabilizare mai transparentă a costului pensiilor militare și alocarea responsabilității pentru finanțarea
acestor pensii.
Această reformă ar putea fi doar o reformă structurală și de finanțare sau ar putea fi însoțită de modificări
ale condițiilor de eligibilitate și ale prestațiilor pentru personalul militar. În cazul în care Guvernul
României dorește să aducă rapid modificări semnificative sistemului de pensii militare, ar putea fi logic să
stabilească noi reforme privind eligibilitatea, beneficiile și finanțarea pensiilor doar pentru noii angajați.
Această abordare este urmată în țările în care legislația contractuală nu permite modificări ale beneficiilor
după ce un lucrător este angajat sau în țările în care decizia de a face schimbări pentru pensionarii existenți
ar fi o provocare politică. Polonia, de exemplu, a urmat această abordare în 2013. Ea a stabilit un nou
sistem de pensii cu condiții de eligibilitate și beneficii mai puțin generoase și a aplicat noul sistem doar
noilor angajați. Personalul militar existent a rămas în vechiul sistem. Polonia a stabilit fonduri de pensii
separate pentru fiecare dintre cele două grupuri și rate de contribuție separate care reflectau costul
prestațiilor pentru fiecare dintre planuri.
Această abordare ar avea, de asemenea, aceleași neajunsuri ca și în cazul altor pensii de serviciu. Doi
lucrători cu grade identice ar putea avea dreptul la prestații de pensie semnificativ diferite. În timpul
discuțiilor cu MLSS, s-a semnalat faptul că această opțiune ar fi probabil contestată cu succes în instanță,
iar MLSS o consideră, de asemenea, inechitabilă.
Opțiunea 4: Sistem de pensii militare separat, cu reforme graduale care se aplică actualilor și viitorilor
militari
Această opțiune ar fi similară cu opțiunea 3, cu excepția faptului că reformele sistemului de pensii militare ar
fi mai graduale și s-ar aplica atât personalului existent, cât și noilor angajați. Din nou, guvernul ar putea
înființa un fond de pensii militare sau ar putea continua să plătească prestațiile din bugetul de stat. Această
opțiune este mai simplă din punct de vedere juridic, istoric și administrativ și asigură echitatea între angajații
militari actuali și cei viitori. Figura 4 sintetizează opțiunile pentru structura și finanțarea sistemului de pensii
militare din România.
Figura 4. Opțiuni pentru structura sistemului de pensii militare
.. .. E-:1&-1t-1-1--
-
r- lli-#Jlflf- 1I-■-
---
!
b1.1dget
Sursa: Elaborat de autori

_- :.---,,-.,,
.-:. .
18

5. Analiza de impact a modificărilor propuse pentru pensiile militare .
MLSS a selectat mai multe scenarii pentru realizarea analizei de impact în scopul prezentului raport.
În timp ce opțiunile de politică pe termen lung pentru proiectarea și finanțarea pensiilor militare sunt variate,
după cum s-a discutat mai sus, alternativele de politică luate în considerare în proiectul de lege elaborat de
MLSS mențin abordarea actuală a pensiilor militare, adică se încadrează în categoria "opțiunea 4" din
secțiunea anterioară. Prin urmare, analiza de impact a modificărilor aduse normelor privind pensiile militare
se va concentra pe scenariile care mențin un sistem separat, dar introduc modificări parametrice la pensiile
militare. MLSS a selectat mai multe opțiuni pentru realizarea analizei de impact. Una dintre opțiuni se
bazează pe dispozițiile proiectului de lege elaborat de MLSS. Având în vedere recomandările primite de la
Comisia Europeană cu privire la scenariile de referință, care ar permite compararea magnitudinii efectului
generat de modificările propuse, au fost selectate două scenarii suplimentare în conformitate cu sugestiile
Comisiei Europene. Acestea includ (i) rata de înlocuire țintă de 45 % și (ii) trecerea la câștigul mediu din
întreaga carieră ca bază de calcul al prestațiilor.
Analiza de impact a fost pregătită cu ajutorul instrumentului PROMiS (Pension Reform Options
Micro Simulation) al Băncii Mondiale. Instrumentul PROMiS utilizează un cadru de simulare Monte-Carlo
care permite urmărirea indivizilor de-a lungul timpului în diferite stări de angajare și de viață (de exemplu,
activi, pensionați, cu handicap, decedați) și aplicarea unor căi de tranziție probabilistice indivizilor care trec
de la o stare la alta. Instrumentul utilizează o descriere a regulilor sistemului de pensii și o serie de date de
intrare - fișiere agregate și de microdate - ca intrări principale pentru a efectua aceste simulări.
Instrumentul este alcătuit din șase module care produc rezultate utilizate în cadrul simulărilor. Aceste
module sunt: Populație, Contribuabili, Pensii, Persoane cu handicap, Supraviețuitori și Global. Proiecția
populației în PROMiS se realizează utilizând date agregate pe cohorte de vârstă și sex în anul de bază.
Rezultatul proiecției populației este un set de date care conține populația pe vârste și sexe pentru fiecare an
din cadrul simulării. Acest modul produce, de asemenea, numărul agregat de contribuabili prin aplicarea unei
rate de contribuabili observate în funcție de vârstă și sex la numărul total al populației. Modulele
"Contributors, Pensions, Disabled and Survivors" utilizează datele de la nivel individual, rezultatul modelului
demografic și probabilitățile de tranziție observate între diferitele stări pentru a produce observațiile pentru
contribuabili, noii pensionari pentru limită de vârstă, noii contribuabili cu handicap și contribuabilii decedați la
nivel individual. Deoarece acest lucru se face pe parcursul întregii perioade de simulare, modelul ține
evidența statutului fiecărui individ (contribuabil, invalid, pensionat sau decedat) și utilizează ipotezele și
regulile imputate în model pentru a calcula salariile, contribuțiile, vechimea în muncă și prestațiile.
Agregarea rezultatelor simulărilor permite modelului să calculeze cheltuielile totale cu pensiile,

salariile medii, vârsta medie de pensionare și alte variabile agregate de interes. În plus, structura de
microsimulare a modelului permite o analiză mai detaliată a impactului pe subgrupuri sau categorii, cum ar fi
sexul, grupele de vârstă sau nivelurile de venit. O descriere completă a instrumentului PROMiS este inclusă
în anexă.
Simulările au fost pregătite folosind datele furnizate, dintre care unele erau incomplete. Banca Mondială
(BM) a primit un total de 199 730 de înregistrări individuale reprezentând toți beneficiarii de pensii militare
(inclusiv pensionari de limită de vârstă, de invaliditate și de supraviețuire). După eliminarea duplicatelor și a
observațiilor care nu au avut plăți de pensii în decembrie 2021, am folosit restul de 191.938 de pensionari
existenți ca bază pentru proiectarea viitoarelor cheltuieli cu pensiile militare. Echipa BM a primit, de
asemenea, o listă anonimă de
19
eșantion de 6 124 de membri activi, ceea ce corespunde probabil la 2,5% din totalul personalului militar.
Aceste înregistrări au fost utilizate în instrumentul PROMiS (Pension Reform Options Micro Simulation) al
Băncii Mondiale, care simulează evoluția viitoare a fiecărui participant la sistemul de pensii, luând în
considerare probabilitățile de a deveni decedat sau pensionat sau de a continua să lucreze în fiecare an, pe
baza tranzițiilor observate în fiecare dintre aceste stări în funcție de caracteristicile de vârstă și de sex.
IIIIII11I111111111,,,.
Instrumentul PROMiS a utilizat date din înregistrări individuale și o serie de ipoteze, atât în ceea ce
privește evoluțiile economice și demografice viitoare, cât și datorită specificului datelor furnizate.
Populația țării și ipotezele demografice (mortalitate, fertilitate și migrație) provin de la Eurostat începând cu
anul 2019. Variabilele macroeconomice - PIB, creșterea PIB, inflația, salariul mediu contributiv și creșterea
salariilor - provin de la Institutul Național de Prognoză, începând cu februarie 2023.
Datele privind contribuabilii activi au fost furnizate pe grupe largi de vârstă, iar ratele de pensionare
au trebuit să fie presupuse. Informațiile privind vârsta contribuabililor activi din eșantionul de 6 124 de
persoane au fost dezagregate în grupe de vârstă de 5 ani (incluzând, de asemenea, categoriile de vârstă
"mai puțin de 25" și "peste 50" de ani). Prin urmare, am atribuit vârsta de un singur an în grupuri de vârstă
de 5 ani dintr-o distribuție uniformă. Am presupus, de asemenea, că la sfârșitul anului 2021 numărul total de
contribuabili militari era de 245 000. Pentru cei din categoria "peste 50 de ani", am presupus că 2/3 dintre
aceștia se încadrează în grupa de vârstă 50-55 de ani; și că 2/3 dintre ceilalți contributori se încadrează în
grupa de vârstă 55-60 de ani; iar restul se încadrează în grupa de vârstă 60-65 de ani. Rezultatul acestei
distribuții pe vârste și al extinderii la eșantionul complet este prezentat în următorul grafic.
Figura 5. Distribuția contribuabililor nominali și a pensiilor pentru limită de vârstă în funcție de vârstă
12000
10000
8000
6000
4000
2000
■ Contribuabili N OAPs
Sursa: Calculele Băncii Mondiale
Se presupune că numărul total al personalului militar activ rămâne constant în raport cu populația
totală și se presupune că alte proporții se mențin. În timp ce modelul a produs rezultate pentru
cheltuielile cu pensiile de bătrânețe, se presupune că cheltuielile cu pensiile de invaliditate și de urmaș
reprezintă un
20
proporție constantă din cheltuielile pentru pensia pentru limită de vârstă (OAP). Prin urmare, cheltuielile
pentru supraviețuitori sunt modelate ca reprezentând 7,53% din cheltuielile brute OAP, iar cheltuielile pentru
persoanele cu handicap sunt modelate ca reprezentând 1,38% din cheltuielile brute OAP pentru fiecare an
din proiecție.
Lista detaliată a ipotezelor se află în anexa 1 la prezentul raport.
Rezultatele simulării la nivel agregat sunt discutate mai jos.
i) Rezultatele agregate privind costurile și adecvarea în funcție de scenariu.
1. Linia de bază
Primul scenariu este scenariul de bază, care reprezintă status-quo-ul situației actuale în ceea ce
privește normele și reglementările referitoare la pensiile militare. Acest scenariu ia în considerare o rată
de înlocuire țintă de 65% pentru o formulă de beneficii pentru o carieră de 25 de ani, cu o reducere (sau o
creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani, precum și o bază de venit
de 6 luni pentru calcularea pensiilor. Acesta include, de asemenea, o indexare anuală a prestațiilor de 2,8%
în 2022, 7,8% în 2023 și, ulterior, cu o întârziere de 2 ani față de inflație, în conformitate cu normele actuale
de indexare.
În scenariul de referință, se preconizează că cheltuielile totale cu pensiile militare vor ajunge la

aproximativ 0,8% din PIB până în 2028 și vor începe să scadă ulterior, coborând sub 0,7% din PIB
după 2060 (cu o medie a cheltuielilor pe termen lung de 0,73% din PIB). Se preconizează că numărul total
al beneficiarilor de pensii va crește, ajungând la 241 000 până în 2058, urmat de un declin lent după acest
an.
Având în vedere ipoteza că salariile din economie vor crește mai mult decât inflația, se așteaptă ca
adecvarea relativă a prestațiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută reprezintă în prezent aproximativ
77% din salariul mediu observat în economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în
2030 și va coborî sub 50% până în 2037. Deși acest lucru este, în parte, un rezultat al ipotezelor formulate
în cadrul simulării, rezultatele obținute conduc la mai multe concluzii:
- impactul pe termen lung al reformelor din trecut ale planului de pensii militare (în principal
reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata
prestațiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu cele din sistemul general de pensii;
- orice măsuri ad-hoc potențiale pentru a ține pasul cu salariile observate în economie ar putea
avea un impact puternic asupra cheltuielilor cu pensiile militare. De asemenea, orice politică de indexare
implementată peste cea inclusă în această simulare ar împinge cheltuielile peste traiectoria descendentă
după 2028 observată în scenariul de referință.
2. Perioada de referință de 12 luni
Ca urmare a propunerii de modificare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, un al
doilea scenariu de simulare modifică perioada de referință a câștigurilor salariale de la media
actuală de 6 luni la media celor 12 luni consecutive de activitate. Această modificare are un impact
modest asupra cheltuielilor cu pensiile și a nivelului pensiilor în comparație cu scenariul de referință.
Cheltuielile totale cu pensiile se reduc cu cel mult 2 % în perioada de simulare și rămân la niveluri similare
în comparație cu scenariul de referință pe întreaga perioadă de simulare (cu o medie a cheltuielilor pe
termen lung de 0,72 % din PIB).
21
De asemenea, nivelurile prestațiilor rămân foarte asemănătoare în comparație cu scenariul de bază, cu o

reducere de aproximativ 1 punct procentual a ratei prestațiilor, măsurată ca pensie medie brută împărțită la
salariul mediu pe economie, până în 2035.
După cum s-a descris mai sus, MLSS a solicitat, în cadrul consultărilor cu Comisia Europeană, să se
evalueze impactul modificărilor propuse la planul de pensii militare în raport cu două scenarii
suplimentare. Aceste 2 scenarii includ o rată de înlocuire semnificativ redusă și trecerea la cariera completă
ca perioadă de referință pentru câștigurile pensionabile.
3. Rata de înlocuire țintă de 45%.
Acest scenariu modifică formula de calcul a prestațiilor, astfel încât rata de înlocuire țintă scade la 45%
pentru o carieră de 25 de ani în armată.
Acest scenariu reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul prestațiilor. Cheltuielile cu pensiile
urmează o traiectorie descendentă mai accentuată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și
apropiindu-se de 0,5% din PIB spre 2070 (cu o medie a cheltuielilor pe termen lung de 0,62% din PIB).
Nivelurile prestațiilor relative scad mai rapid în acest scenariu, raportul prestațiilor scăzând sub 60% până în
2032 și sub 40% până în 2047. Aceste rezultate nu sunt surprinzătoare, deoarece sunt rezultatul unei
reforme parametrice care reduce ratele de înlocuire țintă cu 20 de puncte procentuale.
Cu toate acestea, caracterul adecvat al prestației va scădea, de asemenea, în mod substanțial, ceea ce ar
putea elimina economiile de cheltuieli preconizate. Până în 2070, raportul dintre prestații ar urma să se
apropie de cel preconizat pentru sistemul general de pensii, datorită ratei de indexare mai mici utilizate.
Acest lucru ar putea duce la presiuni sporite pentru a revizui solda militară, a pune în aplicare măsuri ad-
hoc pentru a păstra o corespondență între salariile din economie și pensiile militare sau a modifica regulile
de indexare - oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
4. Perioada de referință pentru întreaga carieră.
Acest scenariu evaluează impactul extinderii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de
la actuala perioadă de 6 luni la o medie pentru întreaga carieră. După cum s-a explicat la începutul
capitolului privind pensiile militare din prezentul raport, datele privind istoricul câștigurilor participanților la
planul militar nu sunt disponibile în prezent. Câștigurile din întreaga carieră vor fi disponibile doar în viitor
pentru contribuabilii activi care au fost angajați după 2018. Echipa Băncii Mondiale a făcut o estimare
aproximativă a ceea ce ar fi media câștigurilor din întreaga carieră în condițiile în care se presupune că
diferențele salariale între grupele de vârstă-gen (în secțiunea transversală a datelor începând cu 2021) sunt
reprezentative pentru creșterea salarială trecută în cadrul fiecărei cohorte de vârstă-gen; și a făcut și alte
ipoteze necesare pentru aceste simulări, detaliate în anexa 1.
Sub rezerva ipotezelor menționate, rezultatele acestei modificări sunt surprinzător de asemănătoare cu
rezultatele pe care le obținem atunci când folosim o prestație țintă cu o rată de înlocuire de 45%. Prin
urmare, aceste reforme ar putea fi considerate ca fiind alternative pentru a atinge niveluri similare de
cheltuieli și adecvare a pensiilor. Ca și în scenariul anterior, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB
după 2047 și sub 0,5% după 2068 (cu cheltuieli medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
4 Conform calculelor Băncii Mondiale

22
N
0 /-' "' "' ' "
0 0 0 0" 0 0
0 "' 0"' 0"' 0 0
u, u ,
"
0 0
N
0
N
"' 0"' 0"' 0
"
0 0"' 0"' 0"' u, u ,
0 0 "
De asemenea, rata medie a beneficiilor urmează un model foarte asemănător cu cel din scenariul anterior.
Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu din economie scade în acest scenariu sub 60% după
2029 și ajunge la 30% până în 2060, cu prestații medii ușor mai mici spre sfârșitul perioadei.
Impactul tuturor scenariilor este rezumat în tabelul 6, în timp ce traiectoria cheltuielilor și a raportului
dintre beneficii pentru scenariile discutate mai sus este prezentată în figurile 6 și 7.
Figura 6. Cheltuieli cu pensiile militare ca % din Figura 7. Caracterul adecvat al pensiilor militare.
din PIB, 2022-2070 Rata beneficiilor, 2022-2070
0,90% 90,0%
0,80%
............_.....,. ,. 80,0%
0,70%
.,.,,._ 70,0%
0,60%
....-4 60,0%
0,50%
0,40% -- ... 50,0%

0,30% ...... 40,0%
0,20%
30,0%
0,10%
0,00% 20,0%
u, 0 N u, 0 u, 0 u, 0 00 N u, 0 00 N u, 0
N 00 00 N N
" " " "

N N N N N N N N N N N N N N N N N N N NNN N N N N N N N N N N N N N
-Baseline - Proiect de lege -Baseline - Proiect de lege

... --- RR45 , Carieră completă
----
.,..,,,, , Cariera completă
RR45
Tabelul 6. Rezumat al impactului scenariilor simulate
Scenariul Cheltuieli Raportul beneficiilor
Linia de bază Cu o valoare maximă de 0,8% Cu un nivel maxim de 82% în

din PIB în 2028, reducându-se 2025, reducându-se treptat la
treptat la 0,64% până în 2070 36,7% până în 2070
Proiect de lege atingând un nivel maxim de Cu un nivel maxim de 81,5% în 2025,
0,79% din PIB în 2028, reducându-se treptat până la
reducându-se treptat la 0,63% 35,9% până în 2070
-
45% rata de înlocuire până în 2028. Cu un maxim de 77,6% în 2025,
I 2010 reducându-se treptat la 29% până
, atingând un nivel maxim de
0,75% din PIB în 2028, în 2070
Perioada de referință pentru
Cu un nivel maxim de 77,7% în
veniturile din întreaga carieră i reducându-se treptat la 0,5% 2025, reducându-se treptat la 28%
până la până în 2070
'2070
atingând un nivel maxim de
0,75% din PIB în 2025, '
reducându-se treptat până la 23
0,49% până în 2025.
2070
Sursa: Simularea PROMiS a Băncii Mondiale

II. Funcția publică specială Pensii
1. Descrierea pensiilor funcționarilor publici în România
Pensiile din administrația publică sunt cele prevăzute în următoarele legi și alte acte normative
românești:
1. Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului
diplomatic și consular al României, cu modificările și completările ulterioare
2. Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată,
cu modificările ulterioare
3. Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist
din aviația civilă română și a prevederilor Legii nr. 71/2016 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din
aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare
4. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare
5. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în
cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice
6. Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, modificată și
completată prin Legea nr. 7/2016, cu modificările și completările ulterioare
7. Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în
vârstă de până la 2 ani
8. Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea Ombudsmanului.
9. Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 27/2006 privind pensiile de invaliditate ale
magistraților, precum și privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și
altor categorii de personal din sistemul justiției
10. Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor
11. OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ/indemnizațiile primarului
Acest raport nu se referă la pensiile membrilor Parlamentului și la indemnizațiile primarilor.

Pentru indemnizațiile primarilor, acestea nu s-au aplicat niciodată și au fost suspendate de mai multe ori
(cea mai recentă suspendare este până la 1 ianuarie 2024 prin Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG)
nr. 168 din 2022). În ceea ce privește drepturile la indemnizația pentru limită de vârstă pentru deputați și
senatori, legea care anulează acest drept a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională
a României, în conformitate cu decizia CCR nr. 261/2022. Deputații și senatorii nu au primit indemnizații în
perioada 2021-2022, dar în continuare ar putea să le primească pe baza unor hotărâri judecătorești
individuale.
Spre deosebire de participanții la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii din
administrația publică participă la sistemul general de pensii și pot primi un supliment de la
bugetul de stat. Legile privind pensiile de serviciu civil stabilesc prestația totală pe care fiecare categorie
de pensionari eligibili are dreptul să o primească
24
la pensionare. Cu toate acestea, aceste beneficii sunt finanțate din două surse diferite. Toți pensionarii
speciali sunt obligați să participe și să contribuie la sistemul general de pensii. O parte din prestația totală
este apoi plătită din sistemul general de pensii la vârsta standard de pensionare din acel sistem sau după
aceasta, iar restul prestației este finanțat de la bugetul de stat.
De asemenea, ținta de plată totală pentru toate aceste programe speciale de pensii este mai mare. La
pensionare, valoarea prestației se calculează ca fiind 80% din salariul lunar brut sau din media anuală a
salariului brut imediat înainte de pensionare, inclusiv indemnizațiile și alte tipuri de compensații în afară de
salariu. Fiecare program are propriile cerințe de eligibilitate pentru a avea dreptul la o pensie specială -
vârsta de pensionare, vechimea totală necesară și vechimea necesară într-o poziție eligibilă pentru o pensie
specială.
În cele din urmă, criteriile de eligibilitate pentru pensiile din administrația publică sunt destul de
favorabile. Tabelul 7 prezintă parametrii cheie pentru calcularea pensiilor speciale pentru fiecare dintre cele
șase grupuri principale de eligibilitate. Rețineți că mai multe grupuri au nevoie de doar patru ani de activitate
în profesia lor specială acoperită pentru a avea dreptul la o pensie specială. Prestația este redusă cu doar
1% pe an (2% pentru aeronautica civilă) pentru cei care au cel puțin vechimea minimă necesară, dar mai
puțin decât condiția de vechime completă pentru o pensie specială.
Tabelul 7. Rezumat al prestațiilor din sistemul special de pensii
Eligibilitatea la pensionare Beneficiu țintă Definiția salariului

Vârsta de 60 de ani cu 12 ani în 80% cu 15 ani;
Profesia de bază brută lunară se reduce cu 1% pe
an cu salariu plus indemnizații
mai puținși bonusurile primite
. în ultima lună de carieră
înainte de data pensionării
Vârsta de 60 de ani, 30 de ani de vechime totală 80% cu 14 ani; -
Venit mediu brut de serviciu, cel puțin 4 în reduce cu 1% pe an cu
din ultimele 12 luni profesie mai puțin
înainte de data de
pensionare
În funcție de profesie, 80% cu 20 sau 25 de ani, Media brută totală
fie vârsta de 50 de ani, în funcție de profesie; veniturile din ultimii 12

fie vârsta de 52 de ani ani
cu o vechime de cel puțin se reduc cu 2% pe an luni de carieră

10 ani în pentru
profesie mai puțin
Vârsta de 60 de ani cu 80% cu 25 de ani; Plasament lunar brut

cel puțin 20
ani în profesie; se reduc cu 1% pe an cu sau alocația salarială de

bază,
reducerea vârstei de mai puțin. Suma forfetară după caz, plus

pensionare egală cu
cu până la cinci ani, cu 7 luni de salariu la bonusuri primite în

25
cursul
mai mult de 25 de ani pensionare ultima lună
Vârsta de 60 de ani cu 80% cu 25 de ani; Media brută lunară

cel puțin 20

ani de serviciu în se reduc cu 1% pe an cu salariile de bază, inclusiv
profesie mai puțin bonusuri,

corespunzătoare
la ultimele 12 luni de
carieră
Vârsta de pensionare în 80% cu 14 ani; Plasament lunar brut
sistemul general (în se reduc cu 1% pe an cu sau alocația salarială de

prezent bază,
65 pentru bărbați și 61 și mai puțin. Cu 4 până la după caz, plus
14 ani,
25
Eligibilitatea la pensionare Beneficiu țintă Definiția salariului
bonusuri primite în cursul
cu un mandat în cazul Conturi în anii care ultima lună

consilierilor de conturi și preced direct
minimum 4 ani de pensionarea Venitul mediu lunar brut
profesie în cazul permanent în ultimele 12
auditorilor publici externi. luni de carieră.
Sursa: Site-ul Casei de Pensii
Acest lucru poate fi comparat cu prevederile echivalente ale sistemului general de pensii.
• Pentru bărbați, în februarie 2023, vârsta de pensionare este de 65 de ani, cu un minim de 15 ani de
serviciu. Pentru femei, în februarie 2023, vârsta de pensionare este de 62 de ani, cu un minim de
15 ani de serviciu. Această vârstă de pensionare pentru femei crește treptat pentru a ajunge la 63
de ani în 2030.
• Beneficiul țintă este de aproximativ 40% din salariul mediu din carieră pentru bărbații cu cel puțin
35 de ani de serviciu și pentru femeile (în februarie 2023) cu 32 de ani de serviciu. Cerința privind
numărul de ani de serviciu pentru femei crește pentru a ajunge la 35 de ani până în 2030.
• Prestațiile se bazează pe punctajul mediu anual, care ia în considerare veniturile lucrătorului în

fiecare lună a carierei sale. Astfel, beneficiile de pensie se bazează efectiv pe salariile medii
valorizate pe întreaga carieră a participantului.
Ca urmare, lucrătorii din profesiile acoperite primesc beneficii de pensie mult mai mari. Cei care au
dreptul la pensii speciale beneficiază de o rată de înlocuire țintă de 80%, cu mult mai puțini ani de serviciu
necesari, în comparație cu 40% și o cerință de serviciu mai mare în sistemul general de pensii. Aceștia au,
de asemenea, o definiție a salariului în scopul calculării prestațiilor de pensie care este mult mai generoasă
decât în sistemul public și care creează stimulente pentru creșteri salariale chiar înainte de pensionare,
care ar putea crește semnificativ pensia prin calcularea pensiilor pe baza unui salariu care nu este
reprezentativ pentru câștigurile obținute de-a lungul întregii cariere a participantului, sau chiar a ultimilor
câțiva ani de carieră.
Înainte de a începe să examinăm potențialele opțiuni de reformă, este important să analizăm anumite
informații de bază cu privire la prevalența, beneficiile și cheltuielile pentru pensiile speciale. Următoarele
tabele se bazează pe datele statistice anuale ale Casei de Pensii. Aceste tabele sintetizează informații
despre anumite categorii de pensii speciale pentru 2019-2020. Tabelul 8 prezintă distribuția numărului de
beneficiari pentru șase categorii de pensii speciale.
Rețineți că există trei tipuri de beneficiari:
• Cei care primesc atât o pensie contributivă din sistemul general de pensii, cât și un supliment
special de la bugetul de stat. Acestea sunt persoane care au atins vârsta standard de pensionare
în sistemul general de pensii (65 de ani pentru bărbați și în creștere la 65 de ani pentru femei până
în 2030) și a căror pensie specială depășește pensia contributivă. Aceasta este cea mai mare
categorie de beneficiari.
• Cei care primesc doar o pensie contributivă. Este vorba de un număr mic de persoane care au atins
vârsta standard de pensionare în sistemul general de pensii și a căror pensie specială este mai mică
26
decât pensia lor contributivă. Prin urmare, nu se plătește niciun supliment de la bugetul de stat.
• Cei care primesc doar un supliment. Acestea sunt persoane care au împlinit vârsta la care pot
beneficia de o pensie specială (vârsta de pensionare variază în funcție de tipul de pensie specială),
dar nu au împlinit încă vârsta la care pot beneficia de o pensie generală. Pentru acești beneficiari,
statul plătește întreaga sumă a pensiei speciale de la data pensionării pentru pensia specială până
la data pensionării pentru pensia generală. Această categorie este din ce în ce mai mult dominată
de judecători și procurori.
Tabelul 8. Date statistice privind pensiile funcționarilor publici 2019-2022
2019 9,307 6,750 2,558 27%

Diplomatică și consulară 848 778 70 8%
Personalul parlamentar 803 635 167 21%
Personal aeronautic civil 1,450 1,450 0%
Procurori și judecători 3,800 1,647 2,153 57%
Personalul auxiliar al Curții 1,801 1,642 160 9%
Curtea de Conturi 605 597 8 1%
2020 9,505 6,676 2,829 30%

2021 9,661 6,557 3,104 32%
Diplomatic și consular 804 740 64 8%


2022 9,837 6,391 3,446 35% 27

27
Sursa: Casa Națională de Pensii
Ponderea cotei contributive din totalul cheltuielilor cu pensiile variază de la aproximativ 7% pentru
judecători și procurori la 60% pentru personalul Curții de Conturi. Tabelul 9 prezintă cheltuielile
totale 2019-2022 pentru pensiile speciale, dezagregate între plățile efectuate din sistemul de pensii
contributive și plățile de la bugetul de stat, care includ plățile de suplimente pentru cei care primesc atât plăți
contributive, cât și suplimentare, precum și pentru cei care primesc doar suplimente. Plățile din sistemul de
pensii contributive includ partea de pensii contributive din plățile efectuate către cei care primesc atât pensii
contributive și suplimente, cât și către cei care primesc doar pensii contributive. Cu excepția judecătorilor și
procurorilor, pentru toate celelalte 5 categorii, raportul contributiv a crescut în această perioadă.
Tabelul 9. Compoziția cheltuielilor cu pensiile funcționarilor publici
2019 9,307 1,272,315,064 225,149,852 1,047,165,212 0.120%
Diplomatică și consulară 848 56,380,485 23,953,922 32,426,563 42% 0.005%
Personalul parlamentar 803 43,164,178 19,565,992 23,598,186 45% 0.004%
Personal aeronautic civil 1,450 189,226,418 59,836,984 129,389,434 32% 0.018%
Procurori și judecători 3,800 834,802,722 57,203,169 777,599,553 7% 0.078%
Personalul auxiliar al 1,801 92,403,140 38,446,134 53,957,006 42% 0.009%

Curții
Curtea de Conturi 605 56,338,121 26,143,651 30,194,470 46% 0.005%
2020 9,505 1,400,632,389 257,322,041 1,143,310,348 0.131%
Procurori și judecători 4,074 943,912,634 65,903,846 878,008,788 7% 0.088%

28
Curții

2021 9,659 1,494,787,311 276,833,678 1,217,953,633 19% 0.126%
Procurori și judecători 4,341 1,041,728,072 70,969,550 970,758,522 7% 0.088%

Curții
2022 9,837 1,616,282,512 300,335,612 1,315,946,900 19% 0.113%
Procurori și judecători 4,695 1,171,596,906 78,726,987 1,092,869,919 7% 0.082%

Curții
Sursa: Datele statistice ale Casei de Pensii și ale Comisiei Naționale de Prognoză, calcule ale echipei Băncii Mondiale
În timp ce raportul dintre pensiile de serviciu și pensiile din sistemul general este pe o tendință de
scădere, acestea sunt încă mult mai mari decât cele ale participanților la sistemul general de pensii.
Tabelul 10 prezintă pensia medie lunară în planurile de pensii de serviciu și în sistemul general de pensii pentru
perioada 2019-2022. În 2022, acest raport a variat de la 2,8x pentru personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și
personalul parlamentar la
11,7x pentru procurori și judecători.
Tabelul 10. Pensiile medii lunare pentru pensiile funcționarilor publici, 2019-2022
2019 29
Diplomatică și consulară 5,542 1,169 444%
1,247 263
Personalul parlamentar 4,482 946 359%

Procurori și judecători 18,307 3,862 1468%
Personalul auxiliar al Curții 4,275 902 343%
Curtea de Conturi 7,759 1,637 622%
2020

Personal aeronautic civil 11,352 2,350 1,450 300 782%
2021

2022

Personalul auxiliar al Curții 4,989 1,012 280%
Sursa: Datele Casei de Pensii și ale Comisiei Naționale de Prognoză, calcule ale echipei Băncii
Mondiale
30
O altă contribuție importantă la discuțiile privind opțiunile de reformă a pensiilor din
administrația publică este experiența internațională. În secțiunea următoare, sunt analizate
abordările privind pensiile speciale și parametrii acestora în țările Uniunii Europene.
2. Comparație internațională cu Uniunea Europeană
Cele mai recente informații cuprinzătoare privind pensiile speciale din Uniunea Europeană sunt
rezumate în documentul de discuție 125, intitulat "Pensiile speciale în UE", publicat în aprilie 2020.5
Informațiile din raportul respectiv provin dintr-o serie de publicații și sondaje, dintre care cel mai recent este
sondajul Grupului de lucru pentru îmbătrânire și sustenabilitate (AWG) din martie 2017, actualizat în ianuarie
2018. Raportul reflectă legislația în vigoare la momentul respectiv și discută, de asemenea, reformele care
au fost planificate, luate în considerare sau legiferate pentru viitor. Cu toate acestea, este probabil ca unele
dintre informațiile din raport să fie acum depășite.
Secțiunea 4 a raportului Pensii speciale în UE concluzionează că aproape toate țările din UE-28 aveau în
vigoare o formă de pensie specială în 2016, deși unele dintre ele aveau în plan să elimine aceste
pensii speciale în viitorul apropiat. Acoperirea angajaților de stat, a armatei și a apărării, precum și a
lucrătorilor cu locuri de muncă grele și periculoase au fost cele mai frecvente tipuri de pensii speciale. În
2016, cheltuielile cu pensiile speciale au variat între 0,1% și 2,7% din PIB, iar proporția tuturor pensionarilor
care primeau pensii speciale a variat între 2,2% și 22%.
Condițiile favorabile pentru pensiile speciale din UE includ o vârstă de pensionare mai mică și formule
de beneficii favorabile față de sistemele generale de pensii. Pensiile speciale implică o vârstă de
pensionare mai mică în aproape toate țările UE care le acordă (adică în 24 de țări). În aproape două treimi
din țările UE care le aplică, pensiile speciale implică, de asemenea, perioade contributive care sunt
contabilizate mai favorabil (17 țări) sau prestații mai mari care sunt recurente (15 țări). Pensiile speciale, sub
forma unor prestații mai mari decât cele acordate în cadrul regimului general, pot proveni din venituri supuse
pensiei contabilizate mai favorabil și/sau din rate de acumulare mai mari sau echivalente (valoarea punctului
de pensie, costul punctului de pensie).
Secțiunea 5 a raportului "Pensiile speciale în UE" concluzionează că există o tendință generală

de eliminare a regimurilor speciale de pensii, în special a celor care nu au o justificare clară.
Abolirea tratamentului special este mai evidentă pentru categoria 2, lucrătorii din domeniul securității și
apărării, și pentru categoriile 3.3 și 3.4, angajații de stat. Cele mai multe dintre aceste reforme vizează fie
abolirea totală a regimurilor speciale de pensii, fie o reformă semnificativă pentru a crește vârsta de
pensionare și perioadele contributive necesare și pentru a reduce prestațiile pentru a le apropia de
prevederile regimurilor generale de pensii.
3. Opțiuni pentru reforma administrației publice Pensii
Ca și în cazul pensiilor militare, pot fi luate în considerare patru tipuri de paradigme de reformă
a sistemului de pensii. Aceste patru opțiuni sunt rezumate mai jos și discutate în continuare în restul
acestei secțiuni. În plus, deși această opțiune nu este analizată în acest raport, trebuie remarcat faptul că
măsurile fiscale ar putea fi utilizate în combinație cu una dintre aceste opțiuni, ca parte a unei strategii
globale de reformă. De exemplu, excedentul pensiei de serviciu față de prestația sistemului general de
pensii ar putea fi supus unei rate de impozitare mai mari.
5 Acest document poate fi accesat aici
31
i) eliminarea imediată și completă a pensiilor speciale, cu excepția cazurilor în care acestea sunt
interzise, cum ar fi cele ale judecătorilor și magistraților
ii) înghețarea pensiilor speciale la nivelurile actuale și interzicerea acumulării în viitor a unor sume
suplimentare de pensii speciale
iii) stabilirea unui nou nivel aplicabil numai noilor angajați
iv) menținerea pensiilor speciale, dar reducerea lor la un nivel mai mic și reformarea dispozițiilor
cele mai expuse la abuzuri.
Deși unele opțiuni sunt mai fezabile decât altele pentru a fi puse în aplicare cu succes, toate cele patru
opțiuni sunt discutate mai detaliat mai jos.
Opțiunea 1: Eliminarea imediată a pensiilor funcționarilor publici
Primul pas este să ne gândim dacă există vreo justificare pentru plata pensiilor speciale. În cele mai multe
țări, este obișnuit ca lucrătorii care exercită profesii grele sau periculoase, care dăunează sănătății și reduc
speranța de viață sau care necesită o concentrare mentală sau o forță fizică care se diminuează odată cu
vârsta, să fie autorizați să se pensioneze anticipat și/sau să primească beneficii mai mari. Chiar dacă
valoarea totală a cheltuielilor pentru pensiile funcționarilor publici din România este de doar 0,11% din PIB
(din care 0,09% din PIB este finanțat ca supliment de la bugetul de stat - a se vedea tabelul 8), există încă o
problemă de echitate și, prin urmare, un motiv pentru a lua în considerare reformele, chiar dacă vor exista
economii limitate la cheltuieli.
Este posibil să existe contestații privind anularea pensiilor funcționarilor publici pentru lucrătorii care au
îndeplinit deja criteriile de eligibilitate. După cum s-a menționat mai sus, unele profesii eligibile necesită o
durată destul de scurtă a serviciului special pentru ca un lucrător să fie eligibil pentru pensia de serviciu
public, deși în cuantum redus. Pensionarea în masă a lucrătorilor care, în caz contrar, și-ar pierde
eligibilitatea pentru pensiile de serviciu va avea un impact semnificativ asupra economiilor potențiale, în timp
ce exodul lucrătorilor cu experiență poate crea probleme suplimentare în profesiile eligibile în prezent. În
plus, ar putea exista provocări juridice. De exemplu, în Statele Unite, în cazul planurilor de pensii private, nu
este permisă anularea prestațiilor deja câștigate, dar prestațiile viitoare pot fi reduse sau eliminate. În cadrul
planurilor de pensii pentru unitățile subnaționale ale guvernului, dispozițiile privind pensiile nu pot fi
modificate retroactiv sau prospectiv pentru cei care sunt deja angajați. Acestea pot fi modificate doar pentru
persoanele nou intrate. Dar în sistemul național de securitate socială, guvernul este obligat prin lege să
reducă prestațiile pentru pensionarii existenți dacă contribuțiile nu sunt suficiente pentru a plăti toate
prestațiile la scadență. De asemenea, acesta poate reduce sau elimina în mod legal prestațiile prin
legislație, din orice motiv.
O altă abordare ar putea fi eliminarea pensiilor speciale pentru toți cei care nu au acumulat niciun serviciu
care să le dea dreptul la pensii speciale de la o anumită dată. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor
care sunt tineri și care au avut doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată. De exemplu,
pensiile speciale ar putea fi eliminate pentru cei cu vârsta sub 30 de ani și/sau pentru cei care au exercitat o
profesie acoperită timp de mai puțin de cinci ani.
În România, o astfel de decizie va fi probabil contestată în instanță, așa cum s-a întâmplat și în ocaziile
anterioare, când Parlamentul a încercat să elimine pensiile speciale pentru toți deputații și senatorii, inclusiv
pentru cei ale căror pensii erau deja în plată, și când Parlamentul a încercat să modifice beneficiile pentru
judecători și procurori. Aceste două probleme au fost abordate de Curtea Constituțională a României, iar
raționamentul pentru cele două cazuri a fost foarte diferit, dar în ambele cazuri, Curtea a blocat legislația.32
Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, o serie de angajați din aceste categorii
sunt
deja eligibile pentru pensionare și ar putea ieși la pensie imediat ce prevederile acestor proiecte de lege vor
deveni publice.
Opțiunea 2: înghețarea pensiilor funcționarilor publici
O altă opțiune este de a opri acumularea de prestații speciale de pensie suplimentare doar
prospectiv, fără a anula prestațiile deja câștigate. Acest lucru ar putea permite evitarea problemelor
juridice și de echitate menționate în secțiunea anterioară. În cadrul acestei abordări, prestațiile pentru
pensionarii existenți ar continua să fie plătite, iar lucrătorilor activi care au îndeplinit deja toate condițiile
pentru a primi o pensie specială li s-ar permite să le primească atunci când se pensionează. Cu toate
acestea, la calcularea pensiei speciale la pensionare nu s-ar lua în considerare niciun credit câștigat după
data la care sunt eliminate prestațiile prospective.
Pentru cei care nu au îndeplinit încă toate condițiile pentru pensiile speciale, în special cei care nu
au împlinit o anumită vârstă, dreptul la pensiile speciale ar putea fi anulat complet. De asemenea,
persoanele nou intrate nu ar avea dreptul la pensii speciale. Pentru cei care se situează între aceste două
situații, dreptul la pensii speciale ar putea fi, de asemenea, anulat complet sau lucrătorii activi ar putea fi
autorizați să acumuleze vechime în muncă suplimentară doar în scopul eligibilității pentru pensia specială,
dar nu și pentru a crește valoarea pensiei speciale. Conceptul este că acele persoane care sunt deja
pensionate sau aproape de pensionare s-au bazat pe beneficiile promise în planificarea pensionării și nu
mai au suficient timp înainte de pensionare pentru a-și ajusta rata de economisire personală. Pe de altă
parte, cei care sunt tineri au timp să își ajusteze rata personală de economisire pentru a ține cont de
pierderea pensiilor speciale.
Opțiunea 3: Nivel nou doar pentru noii angajați
Ar putea fi luată în considerare opțiunea de a înființa un nou "nivel". În cadrul acestui aranjament,
toate persoanele angajate după o anumită dată ar fi eligibile pentru o prestație de pensie mai puțin
generoasă, în timp ce prestația pentru lucrătorii existenți și beneficiarii din oricare dintre cele șase grupe ar
rămâne neschimbată. Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare.
Doi lucrători care ocupă poziții identice ar putea avea dreptul la prestații de pensie semnificativ diferite,
exclusiv pe baza datei la care au fost angajați.
Acest concept a fost utilizat în mod regulat în Statele Unite pentru planurile care acoperă lucrătorii
din sectorul public în cadrul unor entități subnaționale, cum ar fi sistemele de pensii de stat sau
locale. În Statele Unite, în conformitate cu legislația contractuală, beneficiile și alte condiții de muncă pentru
lucrătorii din sectorul public nu pot fi modificate la data angajării sau după această dată. Aceasta include
pensiile promise și beneficiile de sănătate disponibile la data angajării. Prin urmare, soluția a fost aceea de
a oferi beneficii reduse doar lucrătorilor nou angajați.
După cum s-a discutat în capitolul privind pensiile militare, acest concept a fost implementat și în
sistemul de pensii militare din Polonia. Acolo, a fost stabilit un nou ''nivel'' de pensie pentru militarii
angajați la 1 ianuarie 2013 sau după această dată. Cei angajați după această dată au dreptul la beneficii de
pensie semnificativ mai mici decât cei angajați anterior.
Banca Mondială a fost informată că MLSS a ales să nu urmeze această abordare în România,
considerând că un astfel de sistem diferențiat ar fi inechitabil și că există o mare probabilitate ca
un astfel de sistem să fie contestat cu succes în instanță.
33
Opțiunea 4: Reformarea pensiilor funcționarilor publici
Opțiunea de reformare a pensiilor speciale pentru toți. În cazul în care guvernul decide că eliminarea
completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este dorită și/sau fezabilă din punct de vedere politic, sau că
nu este fezabilă stabilirea unui sistem de pensii diferit pentru noii intrați, atunci cea mai bună abordare ar fi
reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție
deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor în instanță, astfel încât să nu se repete greșelile din
trecut.
Câteva modificări potențiale pe care guvernul le-ar putea lua în considerare sunt rezumate mai jos.
Unele dintre recomandări depășesc ceea ce am simulat pentru judecători și procurori și pot fi luate în
considerare în cadrul unei analize ulterioare care urmează să fie efectuată cu datele disponibile. În fiecare
caz, guvernul ar putea lua în considerare implementarea imediată a schimbării sau introducerea treptată a
schimbărilor pe o perioadă de 5 până la 10 ani. Avantajul abordării mai graduale este că: i) este mai
echitabilă pentru cei care sunt deja aproape de pensionare; ii) îi va stimula mai puțin pe cei care
îndeplinesc condițiile actuale, dar nu și pe cei care îndeplinesc condițiile reformate, să se pensioneze
imediat, ceea ce ar putea duce la o scădere bruscă a forței de muncă active; și iii) ar putea fi mai puțin
probabil să fie contestată cu succes în instanță.
• Raportul de înlocuire. Rata de înlocuire țintă de 80% (care poate ajunge la 100% pentru
persoanele cu mulți ani de vechime în profesie) ar putea fi redusă treptat sau imediat la o rată țintă
mai mică. Rata-țintă adecvată este dificil de determinat, în special dacă nu există nicio justificare
medicală pentru a permite o pensionare mai devreme sau beneficii mai mari. O rată țintă de 65% ar
putea fi adecvată, care este același nivel ca și pensiile militare. Pensia medie plătibilă din sistemul
general de pensii este țintită la aproximativ 40 %, astfel încât aceasta ar reprezenta totuși un
supliment de 50 %. De asemenea, pensia maximă plătibilă este deja limitată la 100% din salariul
net pentru toate pensiile de serviciu, cu excepția celor plătite judecătorilor și magistraților. Din cauza
acestei limite, majoritatea, dacă nu toți pensionarii primesc deja mai puțin decât ținta de 80%, astfel
încât reducerea prestațiilor ar putea să nu fie atât de mare pe cât pare.
• Definiția salariului pentru calcularea prestației speciale de pensie ar trebui să fie mult mai
apropiată de definiția din sistemul general de pensii. În mod ideal, salariul ar trebui să fie calculat ca
medie pe întreaga carieră a lucrătorului, așa cum se întâmplă în regimul general. Practica de a
utiliza salariile și indemnizațiile din ultimul an sau din ultima lună de angajare duce la abuzuri și
poate avea ca rezultat pensii care nu corespund compensațiilor primite pe parcursul carierei unui
lucrător sau chiar în ultimii ani de carieră. Aceste tipuri de abuzuri au fost bine documentate în
cadrul planurilor de pensii pentru poliție și pompieri din Statele Unite, precum și în cadrul planului de
pensii pentru funcționarii publici din Indonezia. Perioada de calcul al mediei ar trebui să fie extinsă
treptat la cel puțin trei până la cinci ani.
• Utilizarea ultimului salariu în profesia reglementată atunci când se pensionează din alte
funcții. Atunci când se calculează pensiile speciale pentru cei care nu se pensionează direct dintr-o
funcție eligibilă, salariul pentru calculul pensiei speciale nu trebuie să se bazeze pe salariul actual
pentru ultima funcție deținută care a calificat pentru o pensie specială. În schimb, ar putea fi mai
rezonabil să se utilizeze fie ultimul salariu real din postul eligibil, cu ajustarea în funcție de inflație
până la data pensionării, fie salariul câștigat efectiv în profesia actuală în anul anterior pensionării.
Deși MLSS a clarificat că această utilizare a salariului din afara profesiei nu se întâmplă în practică,
formularea legii (de exemplu, menționarea ultimelor 12 luni înainte de depunerea cererii de
pensionare ca bază pentru aplicarea ratei de înlocuire garantate) ar putea duce la situații în care34 un
beneficiar eligibil pentru
pensie de serviciu, dar care se pensionează dintr-o altă ocupație, poate solicita să i se utilizeze
ultimul salariu, și nu cel pe care l-a primit în timp ce se afla în ocupația de serviciu eligibilă.
• Ar trebui luată în considerare o creștere a vechimii minime în muncă în profesiile care au dreptul la
pensii speciale. În unele cazuri, acesta este în prezent de doar 4 ani. Probabil că minimul ar trebui
să fie de cel puțin 15 ani în profesie pentru a avea dreptul la orice pensie specială și de 25 de ani
pentru a avea dreptul la o pensie completă. Acest lucru ar fi în concordanță cu dispozițiile din
sistemul general de pensii. Prestația ar trebui să fie redusă proporțional pentru cei care au o
perioadă mai mică decât cea necesară pentru a beneficia de o pensie completă. În conformitate cu
legea actuală, reducerea este de doar 1% pe an pentru majoritatea categoriilor de pensii de
serviciu. De exemplu, personalul auxiliar al instanțelor judecătorești are dreptul la o prestație de
80% din salariu cu 25 de ani de serviciu și de 75% cu 20 de ani de serviciu. Dacă beneficiile ar fi în
schimb reduse proporțional, beneficiul cu 20 de ani de serviciu ar fi de 64%, sau o pierdere de 3,2%
pe an.
• Vârsta standard de pensionare pentru toate pensiile de serviciu ar trebui să crească la 65/63 de
ani pentru a fi în concordanță cu vârsta standard de pensionare din planul general de pensii, cu
excepția cazului în care motive medicale justifică o vârstă de pensionare mai mică. Orice drept de a
primi prestații la o vârstă mai mică ar trebui, de asemenea, să fie măsurat de la vârsta de 65/63 de
ani. Ar trebui să existe, de asemenea, o vârstă minimă absolută de pensionare stabilită prin
legislație, pe baza unei combinații de practici internaționale, justificări medicale și costuri fiscale. O
vârstă minimă tipică de pensionare ar fi de 55 de ani, cu aproximativ 10 ani înainte de vârsta
standard de pensionare. De asemenea, pentru judecători și procurori, ar trebui eliminat dreptul de a
se pensiona la orice vârstă cu 25 de ani de activitate profesională. Deși sunt necesare analize
suplimentare, se pare că mulți judecători se pot pensiona înainte de vârsta de 50 de ani în temeiul
acestei dispoziții și, cu excepția cazului în care sunt invalizi, toți continuă să lucreze după
pensionare. Nu există nicio justificare medicală, din câte cunoaștem, pentru necesitatea de a se
pensiona la o vârstă atât de timpurie. Vârsta minimă de pensionare stabilită ar trebui să se aplice și
în acest caz.
• Este posibil ca guvernul să dorească să reconsidere dacă este rezonabil ca statul să plătească o
subvenție de pensie angajaților din aeronautica civilă. Mulți dintre acești angajați lucrează pentru
companii private. Dacă subvenția este eliminată pentru companiile private, atunci ar trebui să fie
eliminată și pentru angajații întreprinderilor de stat (SOE), pentru a asigura o concurență loială între
SOE și companiile private. Plata subvențiilor atât pentru angajații din sectorul public, cât și pentru
cei din sectorul privat ai companiilor românești eligibile, așa cum se face în prezent, ar putea fi
considerată discriminare împotriva companiilor străine și, prin urmare, ar putea fi rezonabil să se
elimine complet subvențiile pentru aeronautica civilă.
O modalitate alternativă de a pune în aplicare toate aceste recomandări ar putea fi transformarea pensiei
speciale î n t r - u n multiplu al pensiei generale, încorporând astfel toate caracteristicile pozitive ale
sistemului general de pensii în regimul pensiilor speciale. De exemplu, pensionarii de serviciu ar putea primi
un supliment egal cu 50% din beneficiul pensiei generale dacă îndeplinesc toate cerințele de serviciu pentru
o pensie de serviciu nereduită. În acest fel, definiția salariului, a perioadei de calcul al mediei, a vârstei de
pensionare etc., din regimul general de pensii, ar fi utilizate automat la calcularea suplimentului pentru pensia
de serviciu.
De asemenea, ar fi benefică încorporarea tuturor prevederilor pentru toate pensiile speciale într-o singură
lege și eliminarea amestecului de legi diferite care există în prezent. În același timp, eligibilitatea,
35
remunerația, prestațiile și alte dispoziții ar putea fi făcute mai uniforme, ori de câte ori este posibil.
4. Analiza de impact a reformelor în domeniul administrației publice Pensii.
Simularea scenariilor de reformă a pensiilor din administrația publică (cu excepția magistraților) a fost
realizată împreună cu armata. Având în vedere că impactul tuturor scenariilor fluctuează în limita a 0,005%
din PIB până în 2070, rezultatele sunt prezentate în anexă.
Planul de pensii pentru magistrați - judecători și procurori - a fost simulat separat. Acest lucru a fost făcut
din mai multe motive. În primul rând, acest grup primește cele mai generoase beneficii de pensie (dintre
pensiile din administrația publică) și reprezintă aproximativ 83% din cheltuielile bugetului de stat pentru
suplimentele destinate menținerii ratei de înlocuire a pensiilor din administrația publică în 2022.6 Împreună
cu militarii, judecătorii și procurorii vor reprezenta aproximativ 96% din toate cheltuielile pentru pensiile de
serviciu. În al doilea rând, spre deosebire de restul pensiilor din serviciul public (precum și de cele militare),
planul de pensii pentru acest grup este indexat de creșterea salariilor în profesie și se comportă diferit de
cheltuielile și traiectoriile de adecvare discutate pentru militari și caracteristice pentru celelalte pensii din
serviciul public (cu excepția magistraților). În cele din urmă, din cauza limitărilor opțiunilor de reformă
impuse de decizia Curții Constituționale, sunt selectate diferite scenarii de reformă pentru analiza de impact
pentru această categorie. În conformitate cu solicitarea MLSS, analiza de impact este pregătită pentru
următoarele scenarii: (i) scenariul de bază,
(ii) limitarea pensiei la 100% din salariul net pentru noii pensionari și extinderea vechimii în muncă (așa cum
se propune în proiectul de lege), (iii) trecerea la indexarea cu rata inflației și (iv) prevederile proiectului de
lege și indexarea cu rata inflației împreună.
Am folosit aceeași abordare ca și în cazul simulării scenariilor pentru pensiile militare pentru datele
furnizate. Banca Mondială a primit un total de 9.818 înregistrări individuale reprezentând toți beneficiarii de
pensii din administrația publică (inclusiv pensionari de limită de vârstă, de invaliditate și de supraviețuire) din
șase categorii de administrații publice: (1) diplomați; (2) funcționari publici parlamentari; (3) personal
aeronautic civil; (4) procurori și judecători; (5) personal auxiliar al instanțelor judecătorești; (6) personal al
Curții de Conturi. Înregistrările privind beneficiarii și contribuabilii activi au fost utilizate în instrumentul
PROMiS (Pension Reform Options Micro Simulation) al Băncii Mondiale, care simulează evoluția viitoare a
fiecărui participant la sistemul de pensii, luând în considerare probabilitățile de a deveni decedat sau
pensionat sau de a continua să lucreze în fiecare an, pe baza tranzițiilor observate în fiecare dintre aceste
"stări de natură" în funcție de caracteristicile de vârstă și de sex.
Ca și în cazul armatei, au fost necesare ipoteze pentru a realiza analiza de impact. Diferențele dintre
ipoteze și cele militare se datorează în totalitate nivelului diferit de exhaustivitate a datelor pe care le-am
primit. Din datele primite descrise mai sus, am folosit 3 995 de înregistrări ale pensionarilor pentru limită de
vârstă din cea mai mare categorie (4) Procurori și judecători ca bază pentru a proiecta viitoarele cheltuieli cu
pensiile pentru magistrați. Am presupus, de asemenea, că cheltuielile pentru pensiile de urmaș și de
invaliditate (576 de înregistrări suplimentare) din această categorie vor reprezenta un procent constant din
cheltuielile pentru pensiile pentru limită de vârstă, pe baza ponderii pensiilor de urmaș și de invaliditate în
anul de bază. Echipa BM a primit, de asemenea, datele anonimizate privind membrii activi, care se
presupune că acoperă aproximativ 95% din sistemul judiciar - judecători, procurori și membri ai instanțelor
superioare. Setul de date a fost extins prin adăugarea de înregistrări pentru a acoperi 100% din numărul
presupus de participanți din sistemul judiciar.
Au fost necesare ipoteze suplimentare pentru salarii. Informațiile privind salariile lipsesc cu desăvârșire din
datele privind procurorii. Am presupus că salariile judecătorilor sunt similare cu salariile procurorilor și am
36
imputat salariile procurorilor folosind salariile medii ale judecătorilor în funcție de vârstă și sex. În cadrul
consultărilor cu
6 A se vedea tabelul 9.
Comisiei Naționale de Prognoză, am presupus că salariile contribuabililor activi cresc în concordanță cu

creșterea medie a salariilor din economie.
Am utilizat variabila inițială a vechimii în muncă (LOS) furnizată în date pentru a proiecta vechimea în
muncă la pensionare, adăugând un an de LOS pentru fiecare an în care a fost membru activ. Impactul
proiectului de lege pregătit de Guvern va include și eliminarea așa-numitului serviciu asimilat, atunci când
serviciul în afara profesiei acoperite a fost transformat în vechime specială în muncă în scopul eligibilității. În
datele care ne-au fost furnizate, vechimea în muncă nu a fost dezagregată pe vechime asimilată și vechime
în profesia acoperită. În evaluarea noastră intermediară, împărtășită cu MLSS, datele culese de pe un mic
eșantion de magistrați recent pensionați au arătat că aproximativ 20-25% dintre aceștia nu ar fi fost eligibili
pentru prestație dacă regula serviciului asimilat ar fi fost eliminată înainte de pensionare. Cu toate acestea,
nu putem evalua cât de reprezentativ este eșantionul colectat și dacă acest raport se va menține în viitor.
1. Linia de bază
Pentru judecători și procurori, scenariul de bază constă în modelarea faptului că normele actuale privind
pensiile vor fi menținute în viitor. Acest scenariu aplică formula de beneficii cu o rată de înlocuire (RR)
de 80% pentru 25 de ani de serviciu (RR se reduce cu 1 punct procentual pentru fiecare an sub 25 de ani
de serviciu). Pentru a putea ieși la pensie în orice moment este necesar un minim de 20 de ani de serviciu.
Rata de înlocuire se aplică la salariul integral pensionabil din ultima lună de lucru înainte de pensionare.
Pensiile în plată sunt indexate în funcție de creșterea salariilor.
În aceste condiții, se preconizează că cheltuielile cu pensiile pentru judecători și procurori vor crește de
la nivelurile actuale de aproximativ 0,08% din PIB la niveluri de 0,14% din PIB până în 2050, urmând ca
apoi să scadă lent până la niveluri de aproximativ 0,12% din PIB până în 2070. Deși aceste niveluri par mici,
luați în considerare faptul că acest lucru reprezintă o cantitate semnificativă de resurse concentrate într-un
grup mic de pensionari, ceea ce va necesita o creștere cu 84% a cheltuielilor fiscale ca procent din PIB
pentru suplimente pentru a menține acest nivel de pensii.
2. Plafonarea prestației la 100% din salariul net pentru noii pensionari

Un al doilea scenariu aplică aceeași formulă de prestații ca în scenariul de bază, dar noile prestații
sunt plafonate la 100% din salariul net pensionabil. Aplicarea acestui plafon reduce creșterea
cheltuielilor cu pensiile în viitor, ajungând la niveluri apropiate de 0,13% din PIB până în 2050 și scăzând la
aproximativ 0,11% din PIB până în 2070.
3. Extinderea vechimii în muncă împreună cu un plafon de 100% pentru noii angajați.

Un scenariu de reformă mai semnificativ modelează aceleași reguli ca și până acum, aplicând
plafonul de 100% din salariul net și mărind vechimea minimă de serviciu (LOS) de la 20 la 25 de ani
în perioada 2023-2028. Plafonarea salariului net și creșterea duratei minime a vechimii în muncă se aplică
doar noilor pensionari pentru limită de vârstă care se vor pensiona începând cu 2022. Acest scenariu
realizează o încetinire mai semnificativă a creșterii cheltuielilor cu pensiile prin reducerea prestațiilor
nominale la pensionare și, de asemenea, prin diminuarea numărului de membri care devin eligibili pentru o
pensie (deși reducerea numărului de beneficiari este marginală). În acest scenariu, cheltuielile cresc mai
lent și ajung la 0,12% din PIB până în 2050 și la 0,1% până în 2070.
4. Plafonarea, modificarea LOS și recalcularea pensionarilor existenți

Un al patrulea scenariu se adaugă la cele modelate anterior prin recalcularea pensiilor existente
folosind aceeași regulă de plafonare aplicată la noile prestații. Acest scenariu aplică creșterea
37
numărului minim de ani de serviciu necesari
de la 20 la 25 de ani pentru noii pensionari. Plafonarea salariului net se aplică atât noilor pensionari pentru
limită de vârstă, cât și stocului de pensionari existenți începând cu anul de bază 2021 (pensiile pensionarilor
existenți sunt recalculate pe baza salariilor care sunt imputate din pensiile existente anterior).
Așa cum era de așteptat, acest scenariu realizează o reducere imediată a cheltuielilor cu pensiile pentru
judecători și procurori la aproximativ 0,07% din PIB în anul de bază. Cu alte cuvinte, recalcularea pensiilor
existente ar economisi 0,01% din PIB. Creșterea ulterioară a cheltuielilor cu pensiile este similară cu cea
observată în scenariile anterioare, ajungând la 0,12% din PIB până în 2050 și la un nivel similar de 0,1% din
PIB până în 2070, când componența beneficiarilor de pensii va fi foarte asemănătoare cu cea din scenariul
anterior, fără recalcularea pensiilor existente.
5. Trecerea la indexarea pensiilor magistraților cu rata inflației
În cele din urmă, am calculat un scenariu de încetare a indexării salariilor pentru magistrați și de aplicare
a indexării cu rata inflației la prestațiile din acest plan de pensii, în mod similar cu alte pensii din
administrația publică. Această măsură singură ar produce cel mai mare impact asupra reducerii cheltuielilor,
obținând un rezultat și mai mare în combinație cu alte măsuri - plafonarea prestațiilor la 100% din salariu la
pensionare și prelungirea LOS.
Rezultatele sunt comparabile cu scenariul de bază și pot fi considerate ca fiind impactul dezagregat al
diferitelor modificări ale parametrilor planului de pensii al magistraților. O astfel de dezagregare este utilă
în cazul în care anumite modificări nu se materializează din cauza interpretării hotărârilor Curții
Constituționale. De asemenea, este important de remarcat faptul că trecerea la regula de indexare în
funcție de inflație are în sine cel mai mare efect asupra cheltuielilor și a ratei prestațiilor. Rezumatul
rezultatelor este prezentat în tabelul 11, în timp ce traiectoria cheltuielilor și a ratei prestațiilor pentru
scenariile descrise este prezentată în figurile 8 și 9.
Figura 8. Cheltuieli cu pensiile judecătorilor și Figura 9. Rata beneficiilor pentru pensiile

procurorilor, 2022-2070 (% din PIB) judecătorilor și procurorilor (ca pondere din salariul
mediu pe economie)
0,16% 400,0%
0,14% 350,0%
0,12% 300,0%
0,10% 250,0%
0,08% 200,0%
0,06% 150,0%
0,04% 100,0%
0,02% 50,0%
-Baseline N CO
0,00% 0,0% N N
0 0
N N N CO
33
-Baseline N N
• Plafon de 100% pentru noile • Plafon de 100% pentru noile
Schimbarea LOS și plafonul Schimbarea LOS și plafonul
pentru noi Recalcularea celor pentru noi Recalcularea celor
existente existente 38
• Indexarea inflației • Indexarea inflației
Sursa: Simularea PROMiS a Băncii

Mondiale
pentru în 2048, apoi treptat de la 3.43x media

, reducându-se la salariu în economie la
I
0,108% din PIB până în 2,45x
I
Extinderea LOS și a plafonului - Cu un vârf de 2070_. Reducerea în fiecare
de 100% pentru atingând un nivel maxim an de la 3,43x salariul
de 0,126% PIB 2048, apoi se reduce în 2048, mediu pe economie la
i_ --- -- ----------- -- -- - ;
I-
PIB până
--- -
în -- -- - -
2,46x
' Plafon, LOS și Cu un vârf de I Maximă de 0,124% PIB Reducerea în fiecare
Tabelul
recalcularea 11. Rezumat al impactului scenariilor simulate
2048, apoi se reduce ! în 2048, apoi treptat la an
pensionari de la 3,17x media
1
5.212 în 2070
I reducerea la 0,101% . salariu în PIB-ul
-
Trecerea la inflație economiei până

Nicio modificare față de scenariul de bază în 2070 la 2,46x
indexare Cu un vârf de 0,098% GDPReducație în fiecare
an în 2042, apoi, treptat, de la 3,45x
media reducându-se la 0,087% salariu
------------------- ------------
.
.
Sursa: Simularea PROMiS a Băncii Mondiale
Ill. Discuții și Recomandări.
Pensiile de serviciu pot fi privite ca o prestație anticipată, care este mai mare la pensionare, dar care se
apropie de prestația sistemului general de pensii în timpul pensionării. La pensionare, pensiile
speciale sunt semnificativ mai mari decât pensiile din sistemul general de pensii, deși raportul este pe o
tendință de scădere. În timpul pensionării, inegalitatea se reduce semnificativ datorită impactului ratei de
indexare mai mici. Indexarea cu rata inflației în timp contribuie, de asemenea, la scăderea treptată a
cheltuielilor ca pondere în PIB și la creșterea ponderii finanțate din asigurările sociale (cu excepția militarilor
care plătesc contribuții și primesc pensii de la buget).
Acest lucru nu este valabil pentru magistrați, care nu numai că primesc cea mai generoasă pensie,
dar folosesc și cea mai generoasă indexare a salariilor. Acest lucru va duce la creșterea cheltuielilor
pentru această categorie în viitor. Cel mai important factor de impact pentru scăderea treptată în viitor este
cel demografic, care va duce la scăderea numărului de participanți la acest plan de pensii. Trecerea indexării
la inflație este cea mai puternică măsură de reducere a cheltuielilor și de diminuare a inegalității în
comparație cu beneficiile sistemului general de pensii.
Proiectul de lege pregătit de Guvern are ca scop simplificarea condițiilor de acordare a pensiilor de
serviciu și eliminarea posibilităților de abuz în sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului
de lege aliniază vechimea minimă în muncă în profesiile acoperite de pensii de serviciu la cea din sistemul
general, unifică veniturile
39

perioada de referință pentru toate pensiile de serviciu, reducerea ratei de înlocuire garantate pentru pensiile
din administrația publică, precum și eliminarea creșterii ratei de înlocuire pentru vechimea în muncă
suplimentară și, cel mai important - eliminarea celor mai evidente oportunități de abuzare a sistemului (cum
ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistrați și posibilitatea de a obține o pensie mai mare de
100% din salariul net la momentul pensionării, sau posibilitatea de a se pensiona cu o pensie specială
redusă cu doar 4 ani de vechime specială în muncă în alte pensii din administrația publică). Toate aceste
măsuri ar reduce numărul de lucrători din profesiile acoperite care pot beneficia de pensii de serviciu și ar
crește ponderea beneficiilor acestora finanțate din contribuțiile plătite, ceea ce consolidează alinierea
beneficiilor la principiul contributivității. Având în vedere cele de mai sus, proiectul de lege pregătit de
Guvern duce reforma pensiilor speciale în direcția strategică corectă
În cursul pregătirii acestei analize de impact, echipa Băncii Mondiale a identificat aspecte care ar
putea fi implementate pe termen scurt și mediu, care ar reduce și mai mult inegalitățile dintre sistemul
general de pensii și pensiile militare și ale serviciului civil. Aceste recomandări merită explorate în
continuare cu MLSS, precum și cu alte ministere și organisme guvernamentale.
• Convergența principiilor de administrare a pensiilor militare cu cele ale altor pensii de

serviciu. În prezent, beneficiarii pensiilor militare plătesc contribuții la buget și își primesc prestația
de la buget, ceea ce face ca partea contributivă a prestației și suplimentul de la buget necesar
pentru menținerea garanției ratei de înlocuire să fie netransparente. Acest sistem reduce, de
asemenea, protecția beneficiarilor în viitor. Indexarea prestației finanțate prin contribuții este diferită
de indexarea pensiilor de serviciu, iar pentru unii beneficiari, în cele din urmă, prestația finanțată
prin contribuții poate deveni comparabilă sau poate depăși prestația primită în condițiile pensiilor
de serviciu, cu o rată de înlocuire garantată mai mare la pensionare, dar indexată cu o rată mai
mică decât prestația finanțată prin contribuții. În cele din urmă, un astfel de sistem ar permite
transferabilitatea drepturilor de pensie obținute în cadrul serviciului militar și ar permite o tranziție
mai ușoară în cadrul armatei și în afara acesteia, deschizând calea pentru o convergență
suplimentară a parametrilor sistemului militar cu cel general.
• Introducerea impozitării etapizate a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la
buget. Un mecanism eficient de reducere a inegalităților rezultate ar fi impozitarea specială a părții
din prestația finanțată de la bugetul de stat. Aceasta ar putea fi diferențiată în funcție de valoarea
suplimentului de la buget sau ar putea fi declanșată atunci când partea suplimentului depășește
anumiți parametri (de exemplu, atunci când suplimentul depășește partea finanțată din contribuții
și, astfel, prestația este definită mai mult cu ajutorul suplimentului decât cu ajutorul contribuțiilor).
Prestațiile magistraților, de exemplu, a căror formulă este protejată de hotărârea Curții
Constituționale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) a prestației lor de la buget, și nu
din contribuții. Cazuri de top-up-uri mult mai mari decât contribuțiile sunt posibile și pentru alte
pensii de serviciu. Chiar și în rândul beneficiarilor de pensii speciale, există inegalități semnificative,
decele de sus a beneficiarilor primind pensii cu până la 3,Sx mai mari decât decele de jos a
beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanțelor și cu
Agenția Națională de Administrare Fiscală din România.
• Modificarea regulilor de indexare pentru prestațiile magistraților. În timp ce pensiile pentru
toate serviciile sunt mai mari la pensionare în comparație cu prestațiile din sistemul general de
pensii, datorită unei garanții mai mari a ratei de înlocuire și unei abordări mai generoase de calcul a
prestațiilor, aceste inegalități se reduc în timp.
40

din cauza ratei de indexare mai mici aplicate pensiilor de serviciu, cu excepția magistraților. Pentru
magistrați, situația este inversă. Nu numai că prestația este mult mai mare decât în sistemul
general, dar și indexarea acesteia în funcție de salarii este mai generoasă, ceea ce sporește
inegalitatea în timp. Este necesară o analiză juridică suplimentară pentru opțiunile de aliniere a
ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curții
Constituționale care protejează beneficiul magistraților. Cu toate acestea, o astfel de modificare ar
contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalități din sistemul de pensii.
• Închiderea planului de pensii pentru personalul aeronautic civil. Planul de pensii pentru
personalul aeronautic civil asigură o parte mai mare din beneficii în comparație cu alte pensii de
serviciu (cu excepția magistraților). Spre deosebire de alți beneficiari de pensii de serviciu,
participanții la pensiile personalului aeronautic civil nu sunt angajați publici și mulți dintre ei
lucrează în sectorul privat. Rata de pensionare semnificativ redusă (pe care proiectul de lege
pregătit de guvern o unifică în cadrul categoriei la 52 de ani) nu este legată de pierderea capacității
de muncă, deși pentru unii participanți la acest plan ar necesita schimbarea rolului în cadrul carierei
sau schimbarea completă a carierei. Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor
de pensii pentru noii participanți sau limitarea acestora în alt mod.
• În cele din urmă, guvernul ar trebui să aibă în vedere revizuirea legislației și adoptarea unor
protocoale de schimb de date care să permită o mai mare eficiență în gestionarea diferitelor
planuri de pensii. Deși echipa Băncii Mondiale a întâmpinat dificultăți în obținerea datelor necesare
din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar și
pentru funcțiile guvernamentale legate de proiectarea și gestionarea cheltuielilor, precum și de
raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile. Aceste limitări ar
putea fi depășite prin stabilirea unor protocoale sigure de schimb de date și prin revizuirea
practicilor de anonimizare și agregare în limitele legii.
41

IV. Anexe
Anexa 1. Ipoteze
Al. Lista ipotezelor utilizate pentru analiza de impact a opțiunilor de reformă a pensiilor militare și limitările
datelor
1. Populația țării și ipotezele demografice (mortalitate, fertilitate și migrație) provin de la Eurostat începând cu
2019.
2. Ipoteze macroeconomice: PIB, creșterea PIB-ului, inflația, salariul mediu contributiv și creșterea salariilor
provin din Comisia Națională de Prognoză pentru 2021-2026 din februarie 2023, iar ipotezele pentru 2027-
2070 provin din Raportul privind îmbătrânirea 2021.
3. Banca Mondială (BM) a primit un total de 199 730 de dosare individuale reprezentând toți beneficiarii de pensii
militare (inclusiv pensionari de limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș). După ce a eliminat dublurile și
observațiile care nu au avut plăți de pensii în decembrie 2021, echipa Băncii Mondiale a folosit 191.938 de
pensionari existenți rămași ca bază pentru a proiecta viitoarele cheltuieli cu pensiile militare.
4. Echipa BM a primit, de asemenea, un eșantion anonimizat de 6.124 de membri activi, ceea ce corespunde
probabil la 2,5% din totalul personalului militar. Informațiile privind vârsta membrilor activi din eșantion au fost
limitate la grupe de vârstă de 5 ani (incluzând, de asemenea, categoriile de vârstă mai mică de 25 și mai
mare de 50 de ani). În consecință, echipa Băncii Mondiale a atribuit vârsta de un singur an în grupele de
vârstă de 5 ani dintr-o distribuție uniformă. Echipa Băncii Mondiale a presupus, de asemenea, că la sfârșitul
anului 2021 numărul total de contribuabili militari era de 245.000. Pentru cei din categoria "peste 50 de ani",
echipa Băncii Mondiale a presupus că 2/3 dintre aceștia se află în grupa de vârstă 50-55 de ani; și că 2/3
dintre ceilalți contributori se află în grupa de vârstă 55-60 de ani; iar restul se află în grupa de vârstă 60-65 de
ani.
5. Echipa Băncii Mondiale nu cunoștea numărul exact de contribuabili - un numitor în calculul ratelor de
pensionare. Astfel, ratele de pensionare pentru limită de vârstă au fost calculate astfel încât să se asigure că
numărul de noi pensionari pentru limită de vârstă (OAP) în 2022 rămâne în jurul valorii de 12 000 și este
aproximativ același cu numărul de noi OAP în 2021 - un numărător în calculul ratelor de pensionare pentru
proiecție. Echipa Băncii Mondiale a utilizat, de asemenea, ratele de mortalitate Eurostat 2019 pentru a calcula
numărul de persoane decedate în fiecare an al proiecției.
6. Echipa Băncii Mondiale a presupus că salariile contribuabililor activi cresc în concordanță cu creșterea medie
a salariilor din economie (de la Comisia Națională de Prognoză). În ceea ce privește creșterea salariilor
individuale din carieră, echipa Băncii Mondiale a presupus că diferențele transversale ale salariilor pe grupe
de vârstă de 5 ani sunt echivalente cu creșterea salariilor individuale pentru fiecare decilă a distribuției
salariale. Decilele salariale sunt calculate separat pentru fiecare sex.
7. Vechimea medie de serviciu în funcție de vârstă și sex este derivată din datele beneficiarilor și atribuită în
funcție de vârstă și sex noii OAP la pensionare.
8. Înregistrările privind beneficiarii și contribuabilii activi au fost utilizate în instrumentul PROMiS (Pension
Reform Options Micro Simulation) al Băncii Mondiale, care simulează evoluția viitoare a fiecărui participant la
sistemul de pensii, luând în considerare probabilitățile de a deveni decedat sau pensionat sau de a continua
să lucreze în fiecare an, pe baza tranzițiilor observate în fiecare dintre aceste "stări de natură" în funcție de
caracteristicile de vârstă și de sex.
9. Pentru baza de referință, în timpul calculării noilor pensii, echipa Băncii Mondiale a urmat regulile formulei de
calcul a prestațiilor existente, în care rata de înlocuire țintă (65% pentru pensiile militare) este redusă/
majorată cu un punct procentual pentru fiecare an de serviciu sub/supra 25 de ani (până la un maxim de
85%). Rata de înlocuire țintă se aplică la baza salarială (6 luni de la ultimul salariu), iar apoi se impune
plafonul de 100% din salariul net.
10. Pe lângă scenariul de referință, echipa Băncii Mondiale a realizat trei scenarii de reformă: (1) extinderea
bazei de calcul a salariului pentru calcularea pensiei de la 6 luni de la ultimul salariu la 12 luni de la ultimul
42
salariu (12 luni de salariu cu drept de pensie
a fost furnizată în eșantion); (2) reducerea ratei de înlocuire țintă de la 65% la 45%; (3) extinderea bazei de
calcul a salariului pentru calcularea pensiei de la 6 luni la întreaga carieră. Această din urmă opțiune
utilizează o ipoteză conform căreia diferențele de salarii în funcție de vârstă și sex în secțiunea transversală a
datelor contributive (adică eșantionul de 6 124 de membri activi, conform punctului 4 de mai sus) se mențin,
de asemenea, în timp pentru cohortele de persoane. Cu alte cuvinte, salariul actual al unui contribuabil în
vârstă de 20 de ani ar intra în calculul unei pensii pentru noul pensionar pentru a reprezenta salariul trecut al
pensionarului în momentul în care acesta avea 20 de ani.
A2. Lista ipotezelor utilizate pentru analiza de impact a opțiunilor de reformă a pensiilor
din administrația publică și limitările datelor
1. Populația țării și ipotezele demografice (mortalitate, fertilitate și migrație) provin de la Eurostat începând
cu 2019.
2. Ipoteze macroeconomice: PIB-ul, creșterea PIB-ului, inflația, salariul mediu contributiv și creșterea
salariilor provin din Comisia Națională de Prognoză pentru 2021-2026 din februarie 2023, iar ipotezele
pentru 2027-2070 provin din Raportul privind îmbătrânirea 2021.
3. Banca Mondială (BM) a primit un total de 9.818 înregistrări individuale reprezentând toți beneficiarii de
pensii de serviciu public (inclusiv pensionari de limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș) din șase
categorii de funcționari publici: (1) diplomați; (2) funcționari publici parlamentari; (3) personal aeronautic
civil; (4) procurori și judecători; (5) personal auxiliar de judecată; (6) personal al Curții de Conturi. Echipa
Băncii Mondiale a folosit 3.995 de înregistrări ale pensionarilor pentru limită de vârstă din cea mai mare
categorie (4) procurori și judecători ca bază pentru a proiecta viitoarele cheltuieli cu pensiile pentru
sistemul judiciar. Echipa Băncii Mondiale a presupus, de asemenea, că cheltuielile cu pensiile de urmaș
și de invaliditate (576 de înregistrări suplimentare) din această categorie vor reprezenta un procent
constant din cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă, pe baza ponderii pensiilor de urmaș și de
invaliditate în anul de bază. Pentru celelalte categorii mai mici de funcționari publici (1), (2), (3), (5) și (6),
echipa Băncii Mondiale a presupus că cheltuielile totale cu pensiile din aceste categorii vor reprezenta un
procent constant din cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă ale pensionarilor militari, pe baza unui
model similar de indexare.
4. Echipa BM a primit, de asemenea, date anonime privind membrii activi, care se presupune că acoperă
aproximativ 95% din sistemul judiciar - judecători, procurori și membri ai Înaltei Curți. Informațiile privind
salariile lipsesc cu desăvârșire din datele referitoare la procurori. Echipa Băncii Mondiale a presupus că
salariile judecătorilor sunt similare cu salariile procurorilor și a imputat salariile procurorilor folosind salariile
medii ale judecătorilor în funcție de vârstă și sex. În cele din urmă, echipa Băncii Mondiale a extins setul de
date adăugând înregistrări pentru a acoperi 100% din membrii presupuși ai sistemului judiciar.
5. Înregistrările privind beneficiarii și contribuabilii activi au fost utilizate în instrumentul PROMiS (Pension
Reform Options Micro Simulation) al Băncii Mondiale, care simulează evoluția viitoare a fiecărui
participant la sistemul de pensii, luând în considerare probabilitățile de a deceda, de a se pensiona sau
de a continua să lucreze în fiecare an, pe baza tranzițiilor observate în fiecare dintre aceste "stări de
natură" în funcție de caracteristicile de vârstă și de sex.
6. Echipa Băncii Mondiale a presupus că salariile contribuabililor activi cresc în concordanță cu media
creșterea salariilor în economie (de la Comisia Națională de Prognoză). Echipa Băncii Mondiale a utilizat
variabila inițială a vechimii în muncă (LOS) furnizată în date pentru a proiecta vechimea în muncă la
pensionare prin adăugarea unui an de LOS pentru fiecare an în care a fost în statut de membru activ.
Pentru baza de referință, la calcularea noilor pensii, echipa Băncii Mondiale a respectat regulile actuale ale
formulei de calcul a beneficiilor pentru pensiile din sistemul judiciar, când rata de înlocuire țintă (80% pentru
sistemul judiciar) este redusă cu un punct procentual pentru fiecare an de serviciu sub 25 de ani. Rata de înlocuire
țintă se aplică la baza salarială, iar apoi se impune plafonul de 100% din salariul net. Dosarele individuale nu au
voie să treacă la pensie în timp ce durata totală de serviciu este mai mică de 20 de ani în baza de referință.
Pensiile în plată sunt indexate cu creșterea salariilor.
43
PIB, min (AWG cale.usi (AWG populatlon, Masculin Femeie

(AWG 2023 ng 2023 000
2023 Februar econ.wa Februarie (Eurostat) populație,0 populație,0

februarie 1) ie 1) ge 1) 00 00
202 1,427,300 4.9% 13.1% -2.2% 18,984 9,306 9,677

2
202 1,599,500 2.8% 10.3% 1.7% 18,829 9,235 9,594

3
202 1,766,100 4.8% 5.3% 4.7% 18,670 9,162 9,508

4
202 1,914,900 5.0% 2.87% 4.9% 18,508 9,086 9,422

5
202 2,059,300 4.5% 2.7% 4.5% 18,363 9,018 9,345

6
202 2,175,444 3.1% 2.5% 3.9% 18,220 8,951 9,269

7
202 2,299,540 3.1% 2.5% 3.9% 18,080 8,886 9,194

8
202 2,431,323 3.2% 2.5% 3.8% 17,943 8,822 9,121

9
203 2,563,064 2.8% 2.5% 3.6% 17,808 8,759 9,049

0
203 2,696,590 2.6% 2.5% 3.5% 17,676 8,698 8,978

1
203 2,830,001 2.4% 2.5% 3.4% 17,546 8,638 8,908

2
203 2,962,893 2.1% 2.5% 3.2% 17,418 8,579 8,839

3
203 3,095,085 1.9% 2.5% 3.0% 17,293 8,522 8,771

4
203 3,226,773 1.7% 2.5% 2.8% 17,169 8,465 8,704

5
203 3,357,149 1.5% 2.5% 2.6% 17,048 8,410 8,638

6
203 3,484,962 1.3% 2.5% 2.4% 16,928 8,355 8,572

7
203 3,615,724 1.2% 2.5% 2.4% 16,809 8,302 8,507

8
203 3,749,464 1.2% 2.5% 2.3% 16,692 8,250 8,443

9
204 3,888,267 1.2% 2.5% 2.4% 16,576 8,198 8,378

0
204 4,028,665 1.1% 2.5% 2.4% 16,462 8,147 8,315

1
204 4,170,949 1.0% 2.5% 2.4% 16,349 8,097 8,252

2 44
204 4,320,235 1.1% 2.5% 2.4% 16,237 8,048 8,189
3
204 4,476,245 1.1% 2.5% 2.4% 16,127 7,999 8,128

4
204 4,639,245 1.1% 2.5% 2.4% 16,019 7,952 8,067
5
204 4,808,654 1.1% 2.5% 2.3% 15,912 7,905 8,007

6
204 4,983,604 1.1% 2.5% 2.3% 15,808 7,859 7,948

7
204 5,162,759 1.1% 2.5% 2.3% 15,705 7,814 7,891

8
204 5,346,864 1.0% 2.5% 2.2% 15,603 7,769 7,834

9
205 5,538,793 1.1% 2.5% 2.2% 15,503 7,725 7,778

0
205 5,738,607 1.1% 2.5% 2.1% 15,404 7,681 7,723

1
205 5,946,729 1.1% 2.5% 2.1% 15,306 7,638 7,668

2
205 6,164,963 1.1% 2.5% 2.1% 15,209 7,594 7,614

3
205 6,393,537 1.2% 2.5% 2.0% 15,112 7,551 7,561

4
205 6,632,346 1.2% 2.5% 2.0% 15,016 7,508 7,508

5
205 6,881,609 1.2% 2.5% 1.9% 14,920 7,465 7,455

6
205 7,142,518 1.3% 2.5% 1.9% 14,824 7,423 7,402

7
205 7,412,909 1.3% 2.5% 1.9% 14,729 7,380 7,349

8
205 7,691,061 1.2% 2.5% 1.9% 14,635 7,338 7,297

9
206 7,978,010 1.2% 2.5% 1.8% 14,541 7,296 7,245

0
206 8,274,173 1.2% 2.5% 1.8% 14,448 7,255 7,193

1
206 8,579,697 1.2% 2.5% 1.8% 14,356 7,215 7,141

2
206 8,895,212 1.1% 2.5% 1.7% 14,266 7,175 7,090

3
206 9,223,039 1.2% 2.5% 1.7% 14,177 7,137 7,040

4
206 9,564,073 1.2% 2.5% 1.7% 14,090 7,099 6,991

5
206 9,916,872 1.2% 2.5% 1.7% 14,004 7,062 6,942

6
206 10,280,699 1.1% 2.5% 1.6% 13,921 7,027 6,895

7
206 10,654,600 1.1% 2.5% 1.6% 13,841 6,992 6,848

8
206 11,038,831 1.1% 2.5% 1.6% 13,763 6,959 6,804

9
207 11,434,254 1.1% 2.5% 1.6% 13,688 6,928 6,760

0
Tabelul Al. Ipoteze macroeconomice și demografice utilizate în perioada de simulare. 44
Salariul real
PIB real Inflația, creștere,
creștere, procente, procente, Total

Anexa 2. Rezultatele modelului de microsimulare
Tabelul A2: Rezultatele modelului de microsimulare pentru sectorul militar

Bătrânețe
pensie Pensia brută de bătrânețe a serviciilor în uniformă est. Servicii în uniformă - cheltuieli de
pensie brută est.
45% Compl 12 45%

et
12 luni țintă carier luna țintă Carieră

ă comple
tă
referin rep referin referin rep referinț

ță mt. ță ță mt. ă
Linia de perioa rata perioa Linia perioa rata perioad

bază da da de da a
bază
2022 166.313 10,178 10,160 10,0 10,010 0.71 0.71% 0.70 0.70%
14 % %
2023 172.802 11,402 11,364 11,05 11,052 0.71 0.71% 0.69 0.69%
6 % %
2024 177.931 13,351 13,289 12,7 12,790 0.76 0.75% 0.72 0.72%
89 % %
2025 182.961 15,186 15,097 14,3 14,388 0.79 0.79% 0.75 0.75%
80 % %
2026 187.400 16,423 16,308 15,3 15,402 0.80 0.79% 0.75 0.75%
90 % %
2027 192.817 17,411 17,270 16,1 16,158 0.80 0.79% 0.74 0.74%
43 % %
2028 198.810 18,449 18,281 16,9 16,941 0.80 0.80% 0.74 0.74%
26 % %
2029 204.007 19,398 19,203 17,6 17,641 0.80 0.79% 0.73 0.73%
28 % %
2030 208.754 20,355 20,132 18,3 18,344 0.79 0.79% 0.72 0.72%
34 % %
2031 212.992 21,333 21,080 19,0 19,060 0.79 0.78% 0.71 0.71%
58 % %
2032 216.903 22,316 22,032 19,7 19,774 0.79 0.78% 0.70 0.70%
82 % %
2033 220.935 23,352 23,036 20,5 20,528 0.79 0.78% 0.69 0.69%
50 % %
2034 224.560 24,411 24,060 21,3 21,295 0.79 0.78% 0.69 0.69%
34 % % 45
2035 227.264 25,403 25,020 22,0 22,007 0.79 0.78% 0.68 0.68%
63 % %
2036 229.943 26,447 26,031 22,8 22,758 0.79 0.78% 0.68 0.68%
32 % %

2037 231.530 27,373 26,926 23,5 23,412 0.79 0.77% 0.67 0.67%
-Anul destinatari cheltuieli, min ca%PIB
09 % %
2038 233.300 28,348 27,869 24,2 24,102 0.78 0.77% 0.67 0.67%
26 % %
2039 234.150 29,256 28,746 24,8 24,731 0.78 0.77% 0.66 0.66%
82 % %
2040 234.813 30,188 29,647 25,5 25,378 0.78 0.76% 0.66 0.65%
58 % %
2041 235.212 31,121 30,549 26,2 26,021 0.77 0.76% 0.65 0.65%
33 % %
2042 235.339 32,004 31,403 26,8 26,626 0.77 0.75% 0.64 0.64%
70 % %
2043 234.903 32,845 32,216 27,4 27,197 0.76 0.75% 0.64 0.63%
72 % %
2044 234.298 33,676 33,020 28,0 27,759 0.75 0.74% 0.63 0.62%
63 % %
2045 233.786 34,524 33,841 28,6 28,324 0.74 0.73% 0.62 0.61%
59 % %
2046 232.951 35,370 34,661 29,25 28,892 0.74 0.72% 0.61 0.60%
3 % %
2047 232.394 36,260 35,523 29,87 29,487 0.73 0.71% 0.60 0.59%
7 % %
2048 231.830 37,171 36,406 30,51 30,095 0.72 0.71% 0.59 0.58%
8 % %
2049 231.619 38,191 37,396 31,2 30,787 0.71 0.70% 0.58 0.58%
44 % %
2050 231.761 39,310 38,483 32,04 31,548 0.71 0.69% 0.58 0.57%
6 % %
2051 232.333 40,567 39,705 32,95 32,404 0.71 0.69% 0.57 0.56%
6 % %
2052 233.426 41,964 41,064 33,97 33,366 0.71 0.69% 0.57 0.56%
5 % %
2053 235.546 43,669 42,727 35,25 34,572 0.71 0.69% 0.57 0.56%
0 % %
2054 237.390 45,413 44,428 36,5 35,797 0.71 0.69% 0.57 0.56%
54 % %
2055 238.972 47,180 46,150 37,87 37,039 0.71 0.70% 0.57 0.56%
7 % %
2056 240.150 48,945 47,869 39,19 38,281 0.71 0.70% 0.57 0.56%
6 % %
45

 

205 240.724 50,655 49,53 40,4 39,485 0.71% 0.69 0.57 0.55
7 6 78 % % %
205 241.048 52,374 51,21 41,7 40,696 0.71% 0.69 0.56 0.55
8 2 70 % % %
205 240.667 53,989 52,78 42,9 41,837 0.70% 0.69 0.56 0.54
9 9 82 % % %
206 239.806 55,577 54,33 44,1 42,958 0.70% 0.68 0.55 0.54
0 9 72 % % %
206 238.897 57,210 55,93 45,4 44,115 0.69% 0.68 0.55 0.53
1 4 03 % % %
2062 237.975 58,935 57,61 46,7 45,352 0.69% 0.67 0.54 0.53
8 13 % % %
2063 236.971 60,678 59,32 48,0 46,610 0.68% 0.67 0.54 0.52
2 44 % % %
2064 235.884 62,509 61,11 49,4 47,937 0.68% 0.66 0.54 0.52
3 49 % % %
2065 234.631 64,361 62,92 50,8 49,289 0.67% 0.66 0.53 0.52
5 78 % % %
2066 232.889 66,147 64,67 52,2 50,600 0.67% 0.65 0.53 0.51
4 65 % % %
2067 230.921 67,873 66,36 53,6 51,874 0.66% 0.65 0.52 0.50
7 06 % % %
2068 228.644 69,568 68,03 54,9 53,127 0.65% 0.64 0.52 0.50
0 28 % % %
2069 226.330 71,312 69,74 56,2 54,422 0.65% 0.63 0.51 0.49
3 92 % % %
2070 224.153 73,183 71,57 57,7 55,826 0.64% 0.63 0.51 0.49
9 61 % % %
46
An destinat cheltuieli, min ca%P
ul ari 45% Co IB
12 luni țintă mpl 12 45%
et luna țintă
cari Carieră completă
eră
Linia referin rep referinț Linia de referin rep perio

de ță mt. ă bază ță mt. ada
perioa rat perioa perioa rat de
bază da a da da a refe
rinț
ă
202 5,142 223 223 223 223 0.016% 0.016 0.016 0.016
2 % % %
202 5,341 250 250 246 246 0.016% 0.016 0.015 0.015
3 % % %
202 5,496 293 292 285 285 0.017% 0.017 0.016 0.016
4 % % %
202 5,650 333 331 320 321 0.017% 0.017 0.017 0.017
5 % % %
202 5,785 360 358 343 343 0.017% 0.017 0.017 0.017
6 % % %
202 5,950 382 379 360 360 0.018% 0.017 0.017 0.017
7 % % %
202 6,133 404 401 377 378 0.018% 0.017 0.016 0.016
8 % % %
202 6,290 425 422 393 393 0.017% 0.017 0.016 0.016
9 % % %
203 6,433 446 442 408 409 0.017% 0.017 0.016 0.016
0 % % %
203 6,561 468 463 425 425 0.017% 0.017 0.016 0.016
1 % % %
203 6,679 489 484 441 441 0.017% 0.017 0.016 0.016
2 % % %
203 6,800 512 506 458 457 0.017% 0.017 0.015 0.015
3 % % %
203 6,909 535 528 475 475 0.017% 0.017 0.015 0.015
4 % % %
203 6,990 557 549 491 490 0.017% 0.017 0.015 0.015
5 % % %
203 7,070 580 572 509 507 0.017% 0.017 0.015 0.015
6 % % %
203 7,116 600 591 524 522 0.017% 0.017 0.015 0.015
7 47
% % %
203 7,167 621 612 540 537 0.017% 0.017 0.015 0.015
8 % % %
203 7,190 641 631 554 551 0.017% 0.017 0.015 0.015
9 % % %

204 7,208 662 651 569 566 0.017% 0.017 0.015 0.015
0 % % %
204 7,218 682 671 584 580 0.017% 0.017 0.015 0.014
1 % % %
204 7,220 701 690 599 593 0.017% 0.017 0.014 0.014
2 % % %
204 7,205 720 707 612 606 0.017% 0.016 0.014 0.014
3 % % %
204 7,183 738 725 625 619 0.016% 0.016 0.014 0.014
4 % % %
204 7,164 757 743 638 631 0.016% 0.016 0.014 0.014
5 % % %
204 7,137 775 761 652 644 0.016% 0.016 0.014 0.013
6 % % %
204 7,118 795 780 666 657 0.016% 0.016 0.013 0.013
7 % % %
204 7,099 815 799 680 671 0.016% 0.015 0.013 0.013
8 % % %
204 7,091 837 821 696 686 0.016% 0.015 0.013 0.013
9 % % %
205 7,093 862 845 714 703 0.016% 0.015 0.013 0.013
0 % % %
205 7,107 889 872 734 722 0.015% 0.015 0.013 0.013
1 % % %
205 7,137 920 902 757 744 0.015% 0.015 0.013 0.013
2 % % %
205 7,200 957 938 785 770 0.016% 0.015 0.013 0.012
3 % % %
205 7,254 995 976 814 798 0.016% 0.015 0.013 0.012
4 % % %
205 7,300 1034 1013 844 825 0.016% 0.015 0.013 0.012
5 % % %
205 7,333 1073 1051 873 853 0.016% 0.015 0.013 0.012
6 % % %
205 7,347 1110 1088 902 880 0.016% 0.015 0.013 0.012
7 % % %
205 7,355 1148 1124 930 907 0.015% 0.015 0.013 0.012
8 % % %
205 7,341 1183 1159 957 932 0.015% 0.015 0.012 0.012
9 % % %
Tabelul A3. Rezultatele modelului de microsimulare pentru funcția publică (se așteaptă magistrații)
Bătrânețe
pensie Pensia brută de bătrânețe a serviciilor în uniformă est. Servicii în uniformă -
cheltuieli de pensie brută est.
47

2060 7,313 1218 1193 984 957 0.015% 0.01 0.01 0.012
5% 2% %
2061 7,282 1254 1228 1011 983 0.015% 0.01 0.01 0.012
5% 2% %
2062 7,251 1292 1265 1041 1011 0.015% 0.01 0.01 0.012
5% 2% %
2063 7,217 1330 1303 1070 1039 0.015% 0.01 0.01 0.012
5% 2% %
2064 7,182 1370 1342 1102 1068 0.015% 0.01 0.01 0.012
5% 2% %
2065 7,141 1411 1382 1133 1098 0.015% 0.01 0.01 0.011
4% 2% %
2066 7,086 1450 1420 1164 1128 0.015% 0.01 0.01 0.011
4% 2% %
2067 7,024 1488 1457 1194 1156 0.014% 0.01 0.01 0.011
4% 2% %
2068 6,953 1525 1494 1224 1184 0.014% 0.01 0.01 0.011
4% 1% %
2069 6,880 1563 1531 1254 1213 0.014% 0.01 0.01 0.011
4% 1% %
2070 6,811 1604 1572 1287 1244 0.014% 0.01 0.01 0.011
4% 1% %
48
Tabelul A4: Rezultatele modelului de microsimulare pentru judecători și procurori
Anul Cheltuieli brute cu pensiile pentru

de pensie Cheltuieli brute pentru pensii ale magistrați ca % din cheltuielile cu
reclădiri,000 magistraților, mil. lei pensiile
PIB
cu
În recalcu
larea
cu flatio din
Min Bas recalcula n Baseli Min. existin
. eli lnflatio
Bas 25 Basel ne Min. !ion de index ne 25 g n

el ani in cu 25 existente ație Baseli cu ani pensio
ani indexa
ine LOS e cap LOS pensii ne cap LOS ns leu
ac
Bătrânețe
202 4.11 4.117 1,09 1,08 1,08 1,00 1,09 0.08% 0.08 0.08 0.07 0.08
2 7 3 6 6 2 3 % % % %
202 4.2 4.23 1,23 1,22 1,22 1,13 1,23 0.08% 0.08 0.08 0.07 0.08
3 39 9 6 2 2 2 6 % % % %
202 4.3 4.30 1,38 1,36 1,36 1,26 1,38 0.08% 0.08 0.08 0.07 0.08
4 13 5 3 1 0 4 3 % % % %
202 4.4 4.43 1,53 1,50 1,50 1,40 1,49 0.08% 0.08 0.08 0.07 0.08
5 39 5 1 0 3 3 6 % % % %
202 4.5 4.52 1,68 1,64 1,63 1,53 1,58 0.08% 0.08 0.08 0.07 0.08
6 67 2 8 5 4 1 7 % % % %
202 4.7 4.60 1,85 1,79 1,76 1,65 1,68 0.09% 0.08 0.08 0.08 0.08
7 14 0 0 5 1 5 7 % % % %
202 4.9 4.70 2,04 1,97 1,90 1,797 1,80 0.09% 0.09 0.08 0.08 0.08
8 05 3 3 3 6 9 % % % %
202 5.1 4.850 2,25 2,17 2,07 1,96 1,94 0.09% 0.09 0.09 0.08 0.08
9 01 8 0 8 6 7 % % % %
203 5.2 4.989 2,46 2,35 2,25 2,14 2,07 0.10% 0.09 0.09 0.08 0.08
0 55 2 7 4 0 0 % % % %
203 5.4 5.15 2,71 2,58 2,45 2,33 2,23 0.10% 0.10 0.09 0.09 0.08
1 76 2 7 9 5 8 9 % % % %
203 5.6 5.33 2,95 2,80 2,67 2,55 2,39 0.10% 0.10 0.09 0.09 0.08
2 38 4 6 7 5 6 0 % % % 49 %
203 5.8 5.481 3,23 3,05 2,88 2,76 2,57 0.11% 0.10 0.10 0.09 0.09
3 37 0 5 6 6 2 % % % %
203 6.0 5.720 3,53 3,32 3,15 3,03 2,77 0.11% 0.11 0.10 0.10 0.09
4 72 0 7 9 7 4 % % % %

203 6.2 5.880 3,81 3,58 3,39 3,27 2,96 0.12% 0.11 0.11 0.10 0.09
5 56 5 4 6 3 4 % % % %
203 6.3 6.025 4,081 3,82 3,63 3,51 3,13 0.12% 0.11 0.11 0.10 0.09
6 89 2 9 6 8 % % % %
203 6.5 6.225 4,36 4,07 3,91 3,79 3,32 0.13% 0.12 0.11 0.11 0.10
7 39 2 5 7 4 4 % % % %
203 6.6 6.352 4,61 4,30 4,16 4,04 3,48 0.13% 0.12 0.12 0.11 0.10
8 41 7 3 4 0 0 % % % %
203 6.7 6.451 4,88 4,54 4,40 4,27 3,65 0.13% 0.12 0.12 0.11 0.10
9 56 8 5 1 8 2 % % % %
204 6.8 6.548 5,15 4,78 4,64 4,52 3,81 0.13% 0.12 0.12 0.12 0.10
0 41 5 3 6 4 4 % % % %
204 6.8 6.604 5,40 5,00 4,87 4,75 3,9 0.13% 0.12 0.12 0.12 0.10
1 76 5 5 0 1 53 % % % %
204 6.9 6.675 5,666 5,23 5,11 4,99 4,1 0.14% 0.13 0.12 0.12 0.10
2 22 6 4 6 00 % % % %
204 6.9 6.727 5,932 5,47 5,34 5,22 4,2 0.14% 0.13 0.12 0.12 0.10
3 61 0 5 9 42 % % % %
204 6.95 6.779 6,166 5,676 5,58 5,46 4,3 0.14 0.13 0.12 0.12 0.10
4 0 1 8 55 % % % % %
204 6.96 6.793 6,43 5,91 5,81 5,70 4,4 0.14 0.13 0.13 0.12 0.10
5 5 4 3 1 0 91 % % % % %
204 6.98 6.784 6,713 6,16 6,02 5,92 4,6 0.14 0.13 0.13 0.12 0.10
6 2 0 9 1 30 % % % % %
204 6.97 6.760 6,984 6,40 6,24 6,13 4,7 0.14 0.13 0.13 0.12 0.10
7 5 0 1 6 65 % % % % %
204 6.97 6.804 7,262 6,643 6,50 6,40 4,91 0.14 0.13 0.13 0.12 0.10
8 8 6 4 2 % % % % %
204 6.95 6.786 7,526 6,876 6,73 6,63 5,03 0.14 0.13 0.13 0.12 0.09
9 3 0 1 7 % % % % %
205 6.92 6.749 7,784 7,100 6,94 6,84 5,1 0.14 0.13 0.13 0.12 0.09
0 0 2 8 72 % % % % %
205 6.89 6.681 8,076 7,358 7,13 7,04 5,3 0.14 0.13 0.12 0.12 0.09
1 4 7 6 22 % % % % %
205 6.81 6.631 8,300 7,552 7,35 7,26 5,42 0.14 0.13 0.12 0.12 0.09
2 5 1 4 6 % % % % %
205 6.74 6.559 8,540 7,762 7,54 7,46 5,54 0.14 0.13 0.12 0.12 0.09
3 8 8 6 8 % % % % %
205 6.69 6.472 8,816 8,002 7,74 7,66 5,71 0.14 0.13 0.12 0.12 0.09
4 6 1 2 2 % % % % %
205 6.64 6.374 9,100 8,248 7,91 7,84 5,88 0.14 0.12 0.12 0.12 0.09
5 4 7 4 7 % % % % %
205 6.58 6.273 9,395 8,508 8,11 8,04 6,06 0.14 0.12 0.12 0.12 0.09
6 3 0 2 7 % % % % %
205 6.50 6.179 9,685 8,759 8,31 8,24 6,24 0.14 0.12 0.12 0.12 0.09
7 6 1 7 4 % % % % %
205 6.43 6.087 9,983 9,020 8,51 8,45 6,44 0.13 0.12 0.11 0.11 0.09
8 6 0 1 2 % % % % %
205 6.37 5.974 10,2 9,289 8,67 8,62 6,65 0.13 0.12 0.11 0.11 0.09
9 1 89 4 1 9 % % % % %
206 6.31 5.929 10,6 9,570 8,96 8,91 6,89 0.13 0.12 0.11 0.11
49 0.09
0 3 10 1 2 2 % % % % %
206 6.23 5.833 10,8 9,806 9,16 9,11 7,12 0.13 0.12 0.11 0.11 0.09
1 1 83 1 9 5 % % % % %
206 6.15 5.740 11,1 10,0 9,36 9,32 7,35 0.13 0.12 0.11 0.11 0.09
2 8 75 61 7 8 8 % % % % %
206 6.06 5.655 11,4 10,2 9,58 9,55 7,56 0.13 0.12 0.11 0.11 0.09
3 3 18 70 6 3 5 % % % % %
206 5.96 5.573 11,6 10,4 9,79 9,76 7,79 0.13 0.11 0.11 0.11 0.08
4 0 72 92 7 8 7 % % % % %
49
206 5.9 5.52 12,04 10,8 10,09 10,06 8,138 0.13 0.11 0.11 0.11 0.09
5 18 3 9 25 3 8 % % % % %
206 5.8 5.45 12,38 11,11 10,37 10,35 8,488 0.12 0.11 0.10 0.10 0.0
6 53 9 6 9 2 1 % % % % 9%
206 5.7 5.41 12,72 11,41 10,68 10,67 8,841 0.12 0.11 0.10 0.10 0.0
7 91 3 0 2 8 0 % % % % 9%
206 5.7 5.34 13,08 11,73 10,9 10,95 9,201 0.12 0.11 0.10 0.10 0.0
8 34 5 6 4 74 8 % % % % 9%
206 5.6 5.24 13,38 11,99 11,18 11,16 9,536 0.12 0.11 0.10 0.10 0.0
9 41 3 1 4 2 9 % % % % 9%
207 5.5 5.21 13,74 12,3 11,56 11,55 9,909 0.12 0.11 0.10 0.10 0.0
0 78 2 8 19 0 1 % % % % 9%
49
deci
49
Anexa 3. Părțile interesate Consultări
A3.l. Pensii militare
Banca Mondială a efectuat consultări cu părțile interesate pentru a le solicita opiniile cu privire la planul de
pensii militare. Echipa Băncii Mondiale s-a întâlnit cu reprezentanți ai următoarelor grupuri invitați de
MLSS:
Personalul militar și de poliție

Personalul din penitenciare
Personalul de informații
Personal special de comunicare
Punctele de vedere exprimate în cadrul consultărilor sunt rezumate mai jos:
Având în vedere reprezentanții, sistemul de pensii militare respectă deja principiul contributivității,
deoarece participanții contribuie în același procent ca și participanții la sistemul general de pensii.
Costul sistemului de pensii militare a fost deja redus în mod substanțial - spre deosebire de alte
sisteme de pensii ocupaționale, unde participanții primesc o prestație în valoare de 80% din venitul
brut pensionabil, participanții la sistemul de pensii militare primesc 65% din salariul net pensionabil,
ceea ce reprezintă mai puțin de 50% din salariul brut.
Remunerarea militarilor este semnificativ limitată. Spre deosebire de ocuparea forței de muncă în
sectorul public civil, unde salariile sunt determinate ca multipli ai salariului minim, care variază de la
1 la 13, cel mai mare multiplu echivalent posibil pentru personalul militar este de 4. Militarii nu își
pot mări veniturile, deoarece nu pot participa la niciun alt loc de muncă suplimentar; spre deosebire
de alte ocupații, participanții nu pot schimba locul de muncă cu un altul care promite o remunerație
mai mare și pot crește doar în cadrul rândurilor militare - unde oportunitățile de promovare sunt
limitate.
Pensionarea anticipată a militarilor este justificată de faptul că majoritatea participanților
nu sunt ofițeri și, prin urmare, trebuie să aibă capacități fizice superioare pentru a-și putea îndeplini
sarcinile; iar aceste capacități scad în mod natural odată cu vârsta. De asemenea, unii reprezentanți
au susținut că speranța de viață a militarilor pensionați este mai mică decât cea a populației
generale.
A3.2. Pensii ocupaționale (non-militare)
Banca Mondială a desfășurat consultări cu părțile interesate pentru a le solicita opiniile cu privire la reforma
pensiilor de serviciu. Banca Mondială s-a întâlnit cu reprezentanți ai următoarelor grupuri invitați de MLSS:
Membrii și personalul Curții de Conturi

Membri ai corpului diplomatic și consular românesc
Funcționari publici ai Parlamentului
Personal aeronautic civil
Judecătorii, procurorii și personalul specializat al instanțelor de judecată
51
Consultările au solicitat opinia părților interesate cu privire la: i) dacă există o justificare pentru un sistem
special de pensii (ocupaționale) pentru un anumit grup; și ii) modul optim de reformare a sistemului de
pensii ocupaționale, în opinia participanților. Rețineți că Banca Mondială nu a verificat în mod independent
declarațiile făcute de părțile interesate.
Reprezentanții fiecăruia dintre aceste grupuri au fost de părere că nu există niciun motiv pentru a reforma
sau elimina vreunul dintre regimurile speciale de pensii. Fiecare grup a citat motive specifice pentru care
regimul special de pensii era adecvat pentru grupul său. Comentariile s-au încadrat în trei categorii
generale:
• Există regimuri similare în cel puțin o țară membră a UE sau în cadrul unui standard internațional.
• Profesia lor le limitează capacitatea de a obține venituri externe
• Condițiile de muncă, stresul ridicat și/sau volumul de muncă sunt deosebit de dificile
Există regimuri similare în alte țări din UE

Diferite țări au fost folosite ca exemplu pentru diferite cazuri. Franța și Portugalia, care, în opinia
reprezentanților personalului curților de conturi și a personalului specializat al instanțelor, oferă acestui
personal aceleași drepturi la beneficii ca și judecătorilor. Personalul din aviația civilă a declarat că Italia,
Belgia și Portugalia oferă beneficii similare cu cele din România pentru astfel de profesii. Franța oferă
beneficii similare pentru personalul parlamentar. Alte grupuri au citat referințe la diverse documente juridice,
de exemplu, directivele UE pentru membrii corpurilor diplomatice și consulare, statutul special al
personalului Curții de Conturi menționat în Constituția României etc. Banca Mondială nu a confirmat în mod
independent aceste afirmații.
Restricții privind veniturile suplimentare

Cuantumul prestației li s-a părut echitabil participanților, deoarece aceștia au declarat că, prin lege, nu-și
puteau suplimenta veniturile din cauza restricțiilor existente de a combina munca lor cu orice alt loc de
muncă, cu excepția celui de profesor. În opinia participanților, beneficiile mai mari pentru pensie permit, de
asemenea, profesiei să atragă persoane calificate din sectorul privat sau tineri talentați, în ciuda salariilor
mai mici din sectorul public.
Unii reprezentanți (diplomați, personal al parlamentului) și-au exprimat opinia că pensia provine în mare
parte din asigurări sociale și doar o parte relativ mică provine de la bugetul de stat, iar numărul de
pensionari s-a redus de-a lungul anilor. În cazul judecătorilor și procurorilor, argumentul principal a inclus
două hotărâri ale Curții Constituționale care protejează dreptul la o prestație, care ar trebui să fie "cât mai
aproape posibil" de ultimul salariu înainte de pensionare. De asemenea, în unele cazuri, cuantumul
prestației a fost legat de o anumită flexibilitate bugetară la care s-a renunțat în trecut (de exemplu, corpul
diplomatic și consular avea posibilitatea de a utiliza veniturile din taxele consulare pentru a suplimenta
prestația de pensie și a renunțat la aceasta pentru o garanție mai mare a prestației).
În ceea ce privește pensionarea anticipată, un punct de vedere universal a fost acela că sarcinile respective
sunt legate de un stres ridicat sau de un mediu de lucru nesănătos (praf, mediu de lucru aglomerat și
constrâns, necesitatea de a face față unor situații cu mize mari, necesitatea de a menține competențe
speciale, în unele cazuri - necesitatea de a menține autorizațiile de securitate (judecători, diplomați) sau de
a fi disponibil ca rezervă militară (aviație civilă)).
52
A3.3 Consultări cu sindicatele sindicate
Au avut loc consultări separate cu reprezentanții sindicatelor cu privire la aspecte legate atât de pensiile
speciale, cât și de sistemul general de pensii. Cea mai mare parte a discuțiilor s-au axat pe sistemul general
de pensii și nu vor fi discutate în această notă.
În ceea ce privește pensiile de serviciu, sindicatele au declarat că costurile cu pensiile ocupaționale trebuie să
fie compensate prin contribuții mai mari din partea guvernului. De asemenea, ar trebui eliminată posibilitatea
de a percepe mai multe pensii, ar trebui să existe o cerință privind o vechime minimă în muncă într-o
anumită profesie, ar trebui să existe o definiție clară și corectă a venitului pensionabil și ar trebui să existe o
responsabilitate sporită în schimbul dreptului de a primi pensii de serviciu. De exemplu, dacă judecătorii au
pronunțat hotărâri ilegale, ar trebui să li se retragă drepturile speciale de pensie.
53

....,
Flnantat de ...a I Planul Național

Unlunea Europeana de Redresare s. i Rezilient.a
NextGenerat1onEU
-
,,PNRR. Finantat de Uniunea Europeana - UrmatoareaGeneratieUE"

,,NRRP. Finanțat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU"
53

Raport Banca Mondială, Pensii Speciale, Text Integral În Limba Română

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Banca Mondială, Pensii Speciale, Text Integral În Limba Română

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Acord de servicii consultative rambursabile privind sprijinul

Limitările prezentului raport

2. Pensiile militare în România: istoric ....................................................................................................10

4. Opțiuni pentru structura și finanțarea pensiilor militare din România ................................................16

5. Analiza de impact a modificărilor propuse pentru pensiile militare ....................................................19

II. Pensiile speciale ale funcționarilor publici ...............................................................................................24

1. Descrierea pensiilor din administrația publică din România...............................................................24

3. Opțiuni de reformă a pensiilor funcționarilor publici ...........................................................................31

Opțiunea 1: Eliminarea imediată a pensiilor funcționarilor publici ..........................................................32

Opțiunea 3: Nivel nou doar pentru noii angajați .....................................................................................33

Opțiunea 4: Reformarea pensiilor funcționarilor publici .........................................................................34

Ill. Discuții și recomandări .......................................................................................................................39

Anexa 1. Ipoteze ........................................................................................................................................42

Anexa 2. Rezultatele modelului de microsimulare......................................................................................45

Anexa 3. Consultări cu părțile interesate ....................................................................................................51

A3.1. Pensiile militare .............................................................................................................................51

A3.2. Pensii ocupaționale (non-militare) ................................................................................................51

A3.3 Consultări cu sindicatele ................................................................................................................53

Tabelul 1. Sinteza prestațiilor sistemului de pensii militare ......................................................................................10

Figura 1. Structura sistemului de pensii militare ......................................................................................................14

1. Justificarea pentru pensia militară

Sistemul de pensii militare are caracteristici distincte în comparație cu regimurile speciale de

2. Pensiile militare în România: background

Tabelul 1. Rezumat a/ prestațiile sistemului de pensii militare

Legea 223/2015, modificată ultima dată la 18 decembrie 2021

Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale 10

Cheltuieli (în milioane de euro)

1 Raportul poate fi accesat aici.

cheltuieli, RON la planul

Număr de beneficiari (mii) 9.3

Cu toate acestea, se preconizează că modificările menționate la planul de pensii militare care au

Tabelul 3. Cheltuieli și număr de beneficiari în 2019-2022

Anul Număr de PIB, milioane Militari

2019 3,784 798 1,247 263 303%

3. Experiența NATO/Uniunea Europeană în materie de pensii militare

Din această notă tehnică, se pot face următoarele observații.

3 Această notă tehnică poate fi accesată aici. 13

Sistem general Funcția

Figura 1. Structura sistemului de pensii militare

-Danemar -[România: -Lituania

Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale

Condiții de eligibilitate la pensionare. În majoritatea sistemelor, personalul militar are condiții de

Figura 2. Condiții de eligibilitate pentru pensionarea militară

Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale 14

Salariul final sau

Figura 3. Câștigurile pensionabile pentru pensiile militare

Cinci ani 10 ani Întreaga perioadă de serviciu

-Republica -Latvia -Croatia -Bulgaria

Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale

Tabelul 5. Prestațiile sistemului de pensii militare

Țara Minim Formula Maximă

Sursa: Rezumat al Băncii Mondiale

4. Opțiuni pentru structura pensiilor militare din România și finanțare

Figura 4. Opțiuni pentru structura sistemului de pensii militare

Sursa: Elaborat de autori

5. Analiza de impact a modificărilor propuse pentru pensiile militare .

Agregarea rezultatelor simulărilor permite modelului să calculeze cheltuielile totale cu pensiile,

Sursa: Calculele Băncii Mondiale

Lista detaliată a ipotezelor se află în anexa 1 la prezentul raport.

Rezultatele simulării la nivel agregat sunt discutate mai jos.

i) Rezultatele agregate privind costurile și adecvarea în funcție de scenariu.

În scenariul de referință, se preconizează că cheltuielile totale cu pensiile militare vor ajunge la