Statul Profesiilor Liberale

Pagina 1
Statul profesiilor liberale

În ceea ce privește funcțiile lor
și relevanță pentru europeni
Societate civila
Comitetul Economic și Social European
Pagina 2
Pagina 3
Acest studiu a fost realizat de Centrul European pentru Liberali
Profesii în urma unei licitații lansate de către europeni
Comitetul Economic și Social. Setul de informații și vizualizări
în acest studiu sunt cele ale autorului (autorilor) și nu neapărat
reflectă opinia oficială a economiei și socialului european
Comitet. Comitetul Economic și Social European nu
garantează acuratețea datelor incluse în acest studiu. Nici
Comitetul Economic și Social European și nici o persoană care acționează
în numele comitetului poate fi responsabil pentru utilizarea acestora
poate fi făcută din informațiile conținute de acesta.
Pagina 4
Cuprins
Cuvânt înainte ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 6
Prefață 6
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Capitolul 1. Introducere și obiective 7 ____________________________________________________________________________________________________________________
Capitolul 2. Definiția „Profesiei liberale” 8 _________________________________________________________________________________________________________
2.1. Conceptul de profesie liberală în jurisprudența CEJ 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2. Originea termenului Profesie liberală 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3. Profesiunea liberală ca concept juridic 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4. Profesiunea liberală ca neologism sociologic 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.5. Asimetria informațională, ocupația „încredere” 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.6. Funcția socială a profesiilor liberale 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.7. Implicațiile dezvoltării terminologiei pentru studiu 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.8. Definiția europeană a liberalului profesie 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Capitolul 3. Funcția și semnificația economică și socială a profesiilor liberale 12 _____________________
3.1. Clasificarea calitativă a funcției sociale și economice

a profesiilor liberale din statele membre ale Uniunii Europene 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.1.1. Asimetria informațională ca o caracteristică a ocupațiilor profesionale liberale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

3.1.2. Externitatea furnizării de servicii de către profesioniști liberali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
3.2. Indicatori socio-economici pentru profesiile liberale din statele membre
a Uniunii Europene 13
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.1. Date disponibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
3.2.2. Lucrători independenți și angajați din profesii liberale au dominat sectoare
în toate statele membre ale Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
3.2.3. Companiile din profesie liberală au dominat sectoarele din statele membre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.2.4. Postați industrii în relief cu valorile adăugate brute și vânzările . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2.5. Cererea viitoare pentru profesioniști și nevoile de muncă calificate în profesiile liberale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
3.2.6. Cifre cheie privind situația economică a profesiilor liberale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.2.7. Furnizarea de servicii transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Pagina 5
Capitolul 4. Cadrul legal al profesiilor liberale _____________________________________________________________________________ 53
4.1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
4.2. Sisteme de reglementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
4.2.1. Regulament bazat pe reguli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
4.2.2. Regulamentul bazat pe principii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
4.2.3. Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
4.3. Organizarea profesiilor liberale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
4.3.1. Modele de organizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
4.3.2. Revizuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Capitolul 5. Compararea reglementărilor individuale ale profesiilor liberale _______________________________________________________ 57
5.1. Introducere 57
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.2. Acces la profesie și admitere 57 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.2.1. Cerințe de calificare și alte cerințe de admitere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

5.2.1.1.
Avocații __________________________________________________________________________________________________________________________________ 57
5.2.1.2. Auditorii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 58
5.2.1.3. Consilieri fiscali ___________________________________________________________________________________________________________________________ 58
5.2.1.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 59
5.2.1.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 60
5.2.1.6. Ingineri _______________________________________________________________________________________________________________________________ 60
5.2.1.7.
Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 61
5.2.1.8. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 61
5.2.2. Înregistrarea și apartenența obligatorie la camere sau asociații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.2.2.1. Avocați __________________________________________________________________________________________________________________________________ 62
5.2.2.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 62
5.2.2.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 62
5.2.2.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 63
5.2.2.6. Ingineri _______________________________________________________________________________________________________________________________ 63
5.2.2.7. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 63
5.2.2.8. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 63
5.2.3. Limitările geografice asupra activității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
5.2.4. Limitele de vârstă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Pagina 6
5.3. Organizare profesională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
5.3.4.1. Avocați __________________________________________________________________________________________________________________________________ 65
5.3.4.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 65
5.3.4.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 66
5.3.4.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 67
5.3.4.6. Ingineri _______________________________________________________________________________________________________________________________ 67
5.3.4.7. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 68
5.3.4.8. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 70
5.4. Statutul juridic special al profesiilor liberale ca urmare a unor reguli profesionale specifice . . . . . . . . . . . . . 71
5.4.1. Independența . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
5.4.2. Confidențialitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
5.4.3. Conflict de interese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
5.4.4. Reglementări de publicitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
5.4.4.1. Avocați __________________________________________________________________________________________________________________________________ 73
5.4.4.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 74
5.4.4.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 74
5.4.4.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 74
5.4.4.6. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 74
5.4.4.7. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 74
5.4.5. Reglementări privind taxele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
5.4.5.1. Avocați __________________________________________________________________________________________________________________________________ 75
5.4.5.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 75
5.4.5.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 76
5.4.5.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 76
5.4.5.6. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 76
5.4.5.7. Farmacist _____________________________________________________________________________________________________________________________ 76
5.5. Educație și formare profesională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
5.5.5.1. Avocați __________________________________________________________________________________________________________________________________ 77
5.5.5.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 77
5.5.5.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 78
5.5.5.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 78
5.5.5.6. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 78
5.5.5.7. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 78
Pagina 7
5.6. Colaborare profesională și interprofesională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
5.6.5.1. Avocații __________________________________________________________________________________________________________________________________ 79
5.6.5.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 80
5.6.5.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 81
5.6.5.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 82
5.6.5.6. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 82
5.6.5.7. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 83
5.7. Supraveghere profesională și măsuri disciplinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
5.7.5.1.
Avocați __________________________________________________________________________________________________________________________________ 84
5.7.5.2. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 84
5.7.5.4. Notarii _________________________________________________________________________________________________________________________________ 85
5.7.5.5. Arhitecți _______________________________________________________________________________________________________________________________ 85
5.7.5.6. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 85
5.7.5.7.
Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 85
5.8. Sisteme de asigurare a calității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
5.8.5.1. Auditori _________________________________________________________________________________________________________________________________ 85
5.8.5.3. Dentiști __________________________________________________________________________________________________________________________________ 85
5.8.5.4. Farmaciști ____________________________________________________________________________________________________________________________ 86
Capitolul 6. Rezumat ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 87
Lista referințelor __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 89
Lista cifrelor _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 90
Lista tabelelor ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 91
Anexa _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 93
Avizul Comitetului Economic și Social European privind
„Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană 2020” ____________________________________ 107
Pagina 8
| 6 |
Starea profesiilor liberale cu privire la funcțiile lor și relevanța pentru societatea civilă europeană
cuvânt înainte
Conceptul profesiilor liberale
astăzi este o descriere sociologică
se poate citi în avizul CESE „The
rolul și viitorul profesioniștilor liberali-
sions în societatea civilă europeană 2020 "
de Arno Metzler. Această afirmație ex-
câmpie implicarea particulară și
sprijinul Grupului III „Inter-Diverse
ests ", de care am onoarea
prezidarea, pe tot parcursul procesului
care a început la începutul anului 2013 și a dus la
realizarea acestui studiu.
După cum rezultă din studiu, profesiile liberale contribuie
considerabil pentru creștere și locuri de muncă în Uniunea Europeană. Este
suficient de menționat că în 2010 întreprinderile din sector
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmaciile au obținut echivalentul a 9,7% t din totalul brut brut
a extras excedentul generat în comerț și industrie și a plătit 10,4% din
salariile și salariile din întreaga economie comercială.
Dacă la aceasta se adaugă interesul public al serviciului oferit de
profesiile liberale - gândiți-vă la profesioniștii care se ocupă
consultanță juridică și fiscală, protejând în același timp drepturile fundamentale ale
libertate - înțelegem cât de important este să găsești un com-
un motiv de înțelegere la nivel european pentru a permite
profesii care trebuie să îndeplinească și să funcționeze în funcție de
reguli ognise.
În acest cadru, am început prin cartografierea diversităților
cu scopul de a găsi puncte de convergență care să conducă la un
calea mon care permite profesiilor liberale să-și exprime pe deplin
potențial și contribuie la dezvoltarea și
bunăstarea societății noastre.
Deci, acest studiu este un pas semnificativ înainte spre conflictul major
tribut pe care Grupul III dorește să îl obțină în spațiul public al UE.
Bruxelles, 24 iunie 2014
Luca Jahier
Președinte al grupului III „Diverse interese” ale CESE
Prefaţă
Prezentul studiu a fost realizat din mai până în octombrie 2013,
comandat de Comitetul Economic și Social European-
tee („CESE”) și realizat de Centrul European pentru Liberali
Profesii, Universitatea din Köln („ECLP”). ECLP este un
institut de cercetare interdisciplinară pendent al Facultății de Drept
împreună cu Facultatea de Management, Economie și Social
Științele Universității din Köln sub conducerea Pro-
fessor Dr. Martin Henssler și prof. Achim Wambach, doctorat. Este
dedicat studiului reglementării profesiilor liberale și
impactul lor economic în Uniunea Europeană.
Autorii acestui studiu au avut o definiție foarte restrânsă
perioada de timp (mai până în octombrie 2013) la dispoziția lor. Scopul
studiul, luând în considerare perioada de timp restrânsă, trebuia
pregătește un inventar inițial al reglementării profesiilor liberale
și efectele sale în statele membre ale Uniunii Europene
("EU"). Cu toate acestea, studiul nu își propune să fie final sau ex
natura haustivă. Având în vedere bariera lingvistică singură, nici toată UE
Statele membre și nici toate ocupațiile care ar putea fi concepute
definite drept profesii liberale au fost examinate cu profunzime egală.
Acest rezumat prezintă principalele rezultate ale studiului. Una-
un raport complet format pentru CESE conține un număr mare
a rezumatelor, adresând întrebările individuale respective și
identificarea și compararea diferitelor dispoziții legale. nefericire
în mod corespunzător nu există suficient spațiu pentru a le reproduce aici.
versiunea completă a studiului pentru cercetări aprofundate este disponibilă gratuit
taxa pe site-ul ECLP (www.euzfb.uni-koeln.de ) și
CESE (www.eesc.europa.eu).
Sub conducerea științifică a profesorului Dr. Martin Henssler
și profesor Achim Wambach, Ph. D., studiul prezent a fost
pregătit de Dr. Oliver Arentz, Thomas Dorando, Svenja Ersfeld, ian
Glindemann, Verena Herkenberg, Christoph Hesse, Dr. Matthias
Kilian, Laura Kohlleppel, Katharina Kopyciok, David Markworth,
Dr. Dirk Michel, Natalie Moll, Julia Pitten, Anne Schäfer și
Kai-Oliver Ulmer. Traducerea în limba engleză a prezentului
rezumatul a fost pregătit de Robert Neumeier LL.M. și Michael
Neumeier LL.B / B.Com. (Contabilitate).
Köln, martie 2014
Profesorul Dr. Martin Henssler și
Prof. Achim Wambach, prof. Dr.
Pagina 9
| 7 |
Capitolul 1.
Introducere
și obiective
T el profesii liberale joacă un rol important în
dezvoltarea socială și economică a multor europene
țări. Ele oferă locuri de muncă, contribuie la economie
creștere și îndeplinește funcții importante de asistență socială. ei
de obicei oferă servicii care sunt de mare importanță pentru
îndeplinirea funcțiilor de stare de bază. Aceste sarcini masina-
a pornit pentru binele comun și în interesul public
include; asigurarea protecției legale pentru cetățeni, asigurarea
statul de drept în cadrul sistemului de taxe și impozite sociale și a
economia de piață funcțională, precum și asigurarea sănătății
îngrijirea populației. În toate aceste domenii, membrii
profesiile liberale servesc ca un serviciu deosebit de calificat
furnizori (de exemplu, ca avocați, auditori, contabili, angajați
neers, medici). Publicul general plasează a
mare încredere în activitățile lor care vizează promovarea
interesul public, motiv pentru care profesiile liberale pot
mai sunt denumite și profesii de „încredere”.
La nivelul Uniunii Europene, profesiile liberale sunt
câștigând tot mai mult în semnificație. Astfel, Comisia Europeană
sion a înființat un grup de lucru privind profesiile liberale din
primăvara anului 2013, care se ocupă de aceste profesii dintr-o economie
perspectivă nomică și juridică. Planul de acțiune pentru antreprenoriat
pentru 2020, cu care Comisia intenționează să dezlănțuiască Europa
potențialul antreprenorial subliniază faptul că profesiile liberale
contribuie semnificativ la economia UE. 1
În acest context, studiul își propune să investigheze
funcții civile și economice ale profesiilor liberale în domeniul
pe de o parte, și cadrul legal pentru profesiile juridice din
pe de altă parte, statele membre. Oferă o imagine de ansamblu
de aspecte cantitative, indicatori economici, funcții și juridice
cadrul profesiilor liberale din Europa folosind jurisprudența
metodele de științe sociale, economice și sociale. Pentru a realiza
acest obiectiv, obiectul studiului („State of Liberal Profess-
sions și funcțiile lor și relevanța pentru societatea civilă europeană
ty ") este împărțit între mai multe aspecte pentru investigare. Prezentul
rezumatul reproduce cele mai semnificative rezultate ale studiului.
Punctul de plecare este capitolul 2, care tratează definiția
și conceptul termenului „profesie liberală”. Următorul
al treilea capitol este dedicat analizei mai aprofundate a nivelului economic și
funcțiile sociale și semnificația profesiilor liberale. In acest
context, indicatorii socio-economici sunt folosiți în special. lele
ter 4 se ocupă de cadrul legal al profesiilor liberale
și prezintă diferitele forme de sisteme de reglementare și organizații
modele naționale ale profesiilor liberale utilizate în general în Europa.
În cele din urmă, capitolul 5 examinează mai detaliat sistemele individuale ale
reglementare aplicată de regulă profesiilor liberale selectate din
State membre.
1 A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din
01.09.2013, COM (2012) 795 final, p. 5.
Pagina 10
| 8 |
Capitolul 2.
Definitia
„Profesie liberală”
2.1. Conceptul de profesie liberală în
Jurisprudența CEJ
Studiul urmează să se bazeze pe termenul de profesie liberală, deoarece
amendat de CEJ în hotărârea sa din 11 octombrie 2001. 2 Acord-
în mod ingerit, profesiile liberale includ activități,
„Care, printre altele, au un caracter intelectual marcat, necesită o
calificări la nivel înalt și sunt de obicei supuse unor pro- clare clare și stricte
reglementare fesională. În exercitarea unei astfel de activități, personalul
elementul are o importanță deosebită și un astfel de exercițiu implică întotdeauna un
o mare măsură de independență în îndeplinirea profesiilor
activități sionale. " 3
În analiza acestei descrieri, trebuie luat în considerare
care, în decizia citată, CEJ nu a definit acest termen
Profesiune liberală în sensul unui termen legal care are caracter obligatoriu pentru
întregul corp de drept european. Ca parte a unei taxe pe valoarea adăugată („TVA”)
decizie legată, a fost doar clarificarea înțelegerii
termen în conformitate cu "anexa F punctul 2 din a șasea directivă a Consiliului
77/388 / CEE din 17 mai 1977 privind armonizarea legilor din 2006
Statele membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri
TVA ". Curtea s-a exprimat doar pentru ce grup de venituri
din activități antreprenoriale, statele membre, în temeiul articolului
28, alineatul (2) litera (e) din directivă în versiunea atunci în vigoare,
li sa permis să aplice o cotă redusă de TVA de cel puțin 12%. Moreo-
adică, decizia nu are niciun sens final pentru înțelegerea
termenul profesie liberală în dreptul european. Nici pentru asta,
CEJ cu această decizie stabilește în vreun fel definiția
pe baza căreia statele membre trebuie să își bazeze reglementările naționale.
Ca orice alt termen legal, profesia liberală trebuie înțeleasă
având în vedere intenția normativă a dispoziției respective în
pe care este folosit. Atâta timp cât punerea în aplicare a dreptului european
nu este afectat, statele membre ale UE sunt libere fie pentru complet
sau se abține parțial de la conectarea reglementărilor la termenul de liberal
Profesie sau de a folosi propria lor definiție mai largă sau mai restrânsă
termenul Profesie liberală în dreptul național. Esența a ceea ce
constituie o profesie liberală este, desigur, acoperită de CEJ
definiție, care la rândul său se bazează pe tradițiile comune ale unei
marea majoritate a statelor membre ale UE. Directiva privind
ognizarea calificărilor profesionale 2005/36 / CE conține, de asemenea,
în versiunea sa revizuită din 20 noiembrie 2013 4 , o definiție a
Profesiunea liberală, care se găsește în considerentul 43, care, deși
încetat de jurisprudența CEJ, nu este identic cu acesta. Aici liberal
profesiile sunt definite ca atare activități "practicate pe bază
a calificărilor profesionale relevante la nivel personal, responsabil și
2 CEJ 11 octombrie 2001, C 267/99, Rec. 2001, I-7467 (Adam).
3 CEJ 11 octombrie 2001, C 267/99, Rec. 2001, I-7467 (Adam), alin. 3.
4 Directiva 2013/55 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013
de modificare a Directivei 2005/36 / CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și
Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă cu internul
Sistemul de informații de piață („Regulamentul IMI”), JO. Nr. L 354, p. 132-170.
capacitate independentă din punct de vedere profesional de către cei care furnizează intelectual
și servicii conceptuale în interesul clientului și al publicului. "
Aceste profesii liberale sunt într-adevăr, cu excepția notei-
Ries (articolul 2 alineatul (4) din directivă) inclus în domeniul de aplicare
din directivă. Totodată, se clarifică faptul că acestea
poate fi supus unor restricții de drept național, „salvgardare și
dezvoltându-și profesionalismul și calitatea serviciilor și confidența
identitatea relațiilor cu clientul. "
Din aceste motive, nici definiția CEJ și nici cea din
Directiva 2013/55 / UE ar putea servi drept punct de referință finală pentru
studiul actual. Principiile de bază și funcția socială
din profesiile liberale sunt în mare parte, dar nu sunt pe deplin acoperite de
definițiile menționate anterior. Pe parcursul analizei
legislația națională a statelor membre, alte caracteristici de termen 5
și contextul lor trebuie luat în considerare.
2.2. Originea termenului Profesie liberală
Conceptul de „profesie liberală” poate fi urmărit din
concept de „arte liberale”. Potrivit lui Cicero și Seneca, acestea sunt
erau activități demne de o persoană liberă și de învățare
dintre care de fapt era o necesitate pentru orice cetățean roman liber. 6 În
timpuri străvechi, activități precum cele ale unui profesor, avocat, maestru
constructor, arhitect, inginer și medic unde este descris ca „ar-
tes liberales ". 7 Astfel, acest termen s-a bazat pe un plan social, moral și
evaluarea gal a activității în cauză. 8 Activități precum câmpul
munca sau meseriile manuale - adică activități fizice, spre deosebire
la activitățile intelectuale 9 - au fost în schimb clasificate drept „operă
illiberales ", deoarece aceste activități au fost exercitate de către cei care nu sunt liberi
(în principal sclavi). Cu toate acestea, exercițiul „artelor liberale” a fost
privilegiul cetățenilor și al nobilimii „libere”. 10
Înțelegerea actuală a conceptului de „profesie liberală”
s-a dezvoltat încă din secolul al XIX- lea. Până în secolul al XVIII- lea
termenul „arte liberale” a continuat să fie aplicat ac „intelectualului”
tivities. În acest moment, termenul nu mai era legat de personal
atribut al „nașterii libere”, dar activității desfășurate. Sub
influența liberalismului, o nouă conștiință corporativă a libertății
profesii erale dezvoltate pe parcursul secolului al XIX-lea
riu. Au fost stabilite 11 organisme profesionale independente concomitent
lished, care a combinat interesele profesiilor respective.
În multe locuri, s-a creat organizarea profesiilor liberale
baza primelor inițiative de politică profesională, și anume
separarea profesiilor liberale de supravegherea strictă a statului
și control. Într-adevăr, multe profesii liberale, cum ar fi cel legal 12 ,
5 Cf. 2.4.
6 Cicero, De inv . 1,35; Seneca, Ep. ad Lucilium 88,2; citat de Visky, Károly, Geistige Arbeit und
die "Artes Liberales" in den Quellen des Römischen Rechts , p. 10, fn. 2.
7 Cf. Kaser, Max / Knüttel, Rolf, Römisches Privatrecht , § 42 Rn. 20, a 20-a ediție, 2014; Taupitz,
Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. IV., 2., p. 140.
8 Cf. Michalski, Lutz, Der Begriff des freien Berufs im Standes- und im Steuerrecht , 1989, p. 18;
Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. IV. 2., pag. 138; Visky, Károly,
Geistige Arbeit und die „Artes Liberales” in den Quellen des Römischen Rechts , p. 17.
9 Cf. Visky, Károly, Geistige Arbeit și die "Artes Liberales" în den Quellen des Römischen Rechts ,
Übersetzung durch Karcsay, Budapesta 1977, pag. 11.
10 Cf. Michalski, Lutz, Der Begriff des freien Berufs im Standes- und im Steuerrecht , 1989, p. 17 și
seq .; Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. I, IV. 2., p. 138.
11 A se vedea mai multe detalii, Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C III.,
p. 121 și urm.
12 Cf. Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. II. 1., p. 114 și urm.
Pagina 11
| 9 |
profesiile medicale 13 și de farmacie au fost, la început
din secolul al XIX- lea, strâns integrat în structurile statului. Pentru
de exemplu, în statele germane, profesia de avocat a fost supusă
controlul de stat al activităților profesionale prin ap. direct de stat
proval și control. Numirea și transferul avocaților a fost
hotărâte de instanțele 14 sau de autoritățile de stat 15 . Supraveghere și dezvăluire
autoritatea ciplinară se află și în instanțele de judecată sau cu autoritățile publice. 16
Același lucru este valabil și pentru autoritatea de stat asupra profesiei medicale. 17
Avocații, notarii, medicii 18 și farmaciștii aveau deseori
a obținut un statut cvasi-funcționar public sau a fost într-adevăr integrat
în serviciul public.
În a doua jumătate a secolului al XIX- lea, profesionistul de mai sus
grupurile au reușit să se emancipeze din super- statul de stat
viziune și control. Prin urmare, avocații germani au avut succes
lupta lor pentru o profesie juridică gratuită 19 și au putut să stabilească
în 1878, legea lor profesională, Reichsrechtsanwalt-
sordnung („RAO”). 20 Alte profesii liberale, cum ar fi medi
cal professional, 21 au obținut transferul anumitor probleme, inclusiv
admiterea în profesie și supravegherea profesională, la
controlul organismelor profesionale. În cele din urmă, aceste organizații au început
emiterea propriilor coduri de deontologie. Din aceasta camera camera
a apărut temperamentul, care este tipic pentru un număr mare de state membre,
în special în Europa continentală.
2.3. Profesiunea liberală ca concept juridic
Termenul "profesie liberală", deși este adesea folosit în normele legale,
hotărârile judecătorești și publicațiile de burse juridice, nu este un
termen legal acceptat versal. Aceasta se aplică atât legislației UE, cât și dreptului comunitar
dreptul intern al statelor membre.
Conform legislației UE, conceptul de profesie liberală poate fi găsit în Arti-
cle 57 paragraful 2 lit d) TFUE, care include „exercitarea liberală
profesii "ca subgrup de„ serviciu "în sensul
libertatea de a furniza servicii. Sunt în măsura în care se află la egalitate
cu activitățile comerciale, comerciale și manuale, deci
că dreptul european primar nu depinde de distincția clară
din alte forme de servicii. Termenul nu a fost supus
la o definiție mai precisă în dreptul european primar. Ca
rezultatul, jurisprudența relevantă a CEJ nu s-a dezvoltat din cauza lipsei de
relevanță juridică. Considerentul 43 din Directiva 2005/36 / CE 22 cuprinde:
notă pur declarativă că activitățile profesiilor liberale sunt
de asemenea, supus domeniului de aplicare al directivei, în măsura în care
ele sunt reglementate. Articolul 2 din directivă se referă la „membri
13 Cf. Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C II. 2., p. 117 și urm.
14 Cf. Schmidt, Gerrit, Die Geschichte der Hamburgischen Anwaltschaft von 1815 bis 1879 , 1989,
p. 16
15 Cf. pentru statele germane, Schmidt, Gerrit, Die Geschichte der Hamburgischen Anwaltschaft
von 1815 bis 1879 , 1989, p. 17 Fn. 4.
16 Cf. pentru profesia de avocat în Germania, Schmidt, Gerrit, Die Geschichte der Hamburgischen
Anwaltschaft von 1815 bis 1879 , 1989, p. 107 și urm. și Taupitz, Jochen, Die
Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. II. 1., p. 115 și urm.
17 Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. II. 2., p. 118 și urm.
18 Cf. Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C. II. 2., p. 117-118, 120.
19 Cf. Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C III. 1., p. 124 și urm.
20 Koch în: Henssler, Martin / Prütting, Hanns, Bundesrechtsanwaltsordnung , Introducere Rn. 4,
5.
21 Cf. Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der freien Berufe , § 3 C III. 2., p. 129 și urm.
22 Directiva 2005/36 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005
privind recunoașterea calificărilor profesionale, JO. Nr. UE L 255, p 22
a profesiilor liberale "în mod explicit, incluzându-le în sfera de aplicare
a directivei. Cu toate acestea, și aici, consecințe juridice specifice
nu rezultă din includerea lor. În ceea ce privește termenul Liberal Pro-
fesiunea sau „Activitatea profesională liberală” este folosită diferit în Com-
documente de misiune, acest lucru nu are ca rezultat o legislație clar definită
intelegerea termenului.
Multe state membre folosesc conceptul de profesie liberală sau
activitate profesională liberală în texte legale, decizii judiciare și
alte texte și enunțuri. Adesea sunt consecințe legale directe
legat de statutul de profesie liberală. Însă
concretizarea prin legislație, jurisprudență și practică judecătorească
de obicei, șoriciul care se găsește în statele membre este, în general, limitat
la subiectul specific supus reglementării. Chiar și fără
un sistem juridic național, termenul este utilizat parțial în diferite moduri.
De exemplu, înțelegerea termenului din § 1 paragraful 2 din
Legea Parteneriatului German („PartGG”) nu este identică cu cea din
§ 18 paragraful 1 teza 2 și 3 din Legea germană privind impozitul pe venit
(EStG). 23 Același lucru este valabil în legislația poloneză pentru regimul fiscal din
Legea privind impozitul pe venit forfetar pe de o parte și prevederea în Ar-
articolul 88 din Codul comercial pe de altă parte, care se deschide
posibilitatea ca anumite profesii liberale să se alăture
forma juridică a societății de parteneriat.
Statele membre individuale furnizează definiții legale normative ale
conceptul de profesie liberală. Doar recent Franța a fost stabilită
a definit o definiție legală a profesiei liberale în articolul 29 din lege
Nr. 2012-387 din 22 martie 2012:
Articolul 29, al. 1 Les professions libérales groupent les personnes
exerçant à titre habituel, de manière indépendante și sous leur
responsabilité, une activité de nature généralement civile ayant pour
Obiect de "asigurător, dans l" intérêt du client sau du public, des prestations
principalement intellectuelles, techniques ou de soins mises in œuvre
au moyen de qualifications professionnelles appropriées et dans le
respect de principes éthiques ou d "une déontologie professionnelle,
sans préjudice des dispositions législatives aplicables aux autres
forme de muncă independente.
23 Cf. BVerfG BVerfGE 10, 354, 364; NJW 1978, 365, 366 și urm .; Brandt, Jürgen în: Herrmann /
Heuer / Raupach, EStG, KStG , § 18 Rn. 65; Hutter, Ulrich în: Blümich , EStG , § 18 Rn. 50; Schäfer,
Carsten în: MünchKomm. BGB, § 7 PartGG Rn. 33 ff .; pe termenul de drept comercial Körber,
Torsten în: Oetker, Handelsgesetzbuch § 1 Rn. 38; Schmidt, Karsten în: MünchKomm. HGB § 1
Rn. 36.
Pagina 12
| 10 |
Caracteristicile unei profesii liberale conform acestei definiții
reprezintă furnizarea independentă de servicii intelectuale sau tehnice
în interesul unui client sau al publicului sub respectarea
principii etice sau legi care guvernează o profesie. Legale specifice
consecințele nu apar din această definiție legală în franceză, deci
nu putem califica acest lucru ca termen legal strict vorbind.
Legea germană definește un serviciu profesional liberal în secțiunea § 1
2 teza 1 PartGG ca un serviciu de înaltă valoare oferit în general
pe baza unei calificări profesionale speciale sau creative
int, personal, într-o manieră independentă din punct de vedere profesional, în
interesele clientului si ale publicului larg. Ulterior în
subsecțiunea 2 a dispoziției menționate anterior,
activități profesionale de medici, stomatologi, veterinari-
ians, medici, fizioterapeuți, moașe, masaj
terapeuți, psihologi, membri ai „camerelor de avocați, brevet
avocați, contabili, consilieri fiscali, economie și afaceri
consultanți, contabili (contabili autorizați), agenți fiscali,
ingineri, arhitecți, chimiști comerciali, piloți, cu normă întreagă
instanța a numit experți, jurnaliști, reporteri foto, interpretă-
profesori, traducători și profesii similare, precum și oameni de știință, artiști,
scriitorii, profesorii și educatorii sunt menționați în mod explicit. 24
2.4. Profesiunea liberală ca sociologic
neologism
Scurtul contur istoric arată că termenul legal al liberalului
Profesiunea nu este determinată legal, dar a dezvoltat istoriile
din punct de vedere. Acesta unește un grup de ocupații similare, care împărtășesc anumite
caracteristici comune. Termenul este un neologism sociologic. 25
Curtea Constituțională Federală Germană a caracterizat convingător
profesiuni liberale acterizate ca termen sociologic, care este
acționat de circumstanțe de fapt care apar în cadrul unui social specific
context. 26
Descrierea generală aplicată a termenului „profesie liberală”
coincide cu atributele de bază ale celor menționate anterior
caracteristici identificate de CEJ. În statele membre, numărul-
Sunt menționate alte caracteristici, despre care se spune carac
terise profesii liberale. 27 Acestea includ:
• aspectul de interes public al serviciului;
• independentă din punct de vedere profesional și economic
executarea sarcinilor;
• executarea independentă și personală a serviciilor;
• existența unei relații speciale de încredere între client
și contractant; și
• limitarea motivului maximizării profitului.
24 Cf. Henssler, Martin, PartGG , § 1 Rn. 51 și urm .; Schäfer, Carsten în: MünchKomm. BGB , § 7
PartGG Rn. 36 și urm.
25 Cf. de exemplu Raisch, Peter, Geschichtliche Voraussetzungen, dogmatische Grundlagen und
Sinnwandlung des Handelsrechts, Capitolul patru, I., p. 209; Rittner, Fritz, Unternehmen und
Freier Beruf als Rechtsbegriffe, p. 8.
26 Cf. BVerfGE 10, 354, 364.
27 Cf. „Carta pentru profesiile liberale“ , adoptat recent de Consiliul European Dentiști
(CED), Comitetul Permanent al Medicilor Europeni (CPME), Consiliul European din
Camerele Inginerilor (ECEC) și Federația Medicilor Veterinari din Europa (FVE).
„Regulamentul profesional clare și stricte“ , a subliniat în CEJ
pe de altă parte, decizia nu este nici necesară, nici suficientă
condiție pentru clasificarea unei activități antreprenoriale drept liberal
profesie. În acest sens, este, de asemenea, imprecisă efectuarea
dezbatere politică și politică despre viitorul profesiilor liberale
exclusiv sub fraza-cheie „tratamentul viitor al reglementat
profesii ". Existența unei reglementări pentru profesioniști individuali
sions nu oferă nici măcar o indicație cu privire la respectarea respectivă
Statul membru recunoaște membrii profesioniștilor liberali
este o categorie separată de antreprenor.
2.5. Asimetrie informațională, „încredere”
Ocupaţie
Deși existența asimetriilor informaționale între
furnizorii și beneficiarii serviciilor nu sunt incluși în
destrămarea termenului de profesie liberală, astfel de informații
deficitele din relația principal / client sunt caracteristice pentru
aproape toate serviciile oferite de profesiile liberale. 28 Ei sunt
un motiv comun pentru reglementarea profesională.
Serviciile oferite de profesiile liberale sunt complexe și re-
solicită un nivel ridicat de expertiză. De asemenea, nu sunt în mod regulat, dar
de obicei, sunt rareori invitați de directorii respectivi. Ser-
prin urmare, primitorul nu are suficiente informații și experiență
necesitatea selectării furnizorului și evaluării calității
a serviciului oferit în urma îndeplinirii contractului
apar și deficite de prelucrare a informațiilor. Chiar dacă serviciul re-
cipient are acces la informații importante, acest lucru poate fi impunător-
sibil de procesat în cazul serviciilor profesionale liberale. cauze
din acest deficit de procesare a informațiilor sunt în principal o lipsă de
cunoștințele, deficiențele de educație și supraîncărcarea informațiilor.
Consecința acestei asimetrii este că beneficiarii serviciilor
trebuie să acorde o încredere deosebită furnizorului de servicii. Lib-
Prin urmare, profesiile erale pot fi, de asemenea, descrise drept încredere
profesii. Beneficiarul serviciului face un salt de credință, de încredere
la momentul încheierii unui acord privind furnizarea de servicii,
că furnizorul nu va exploata acest deficit informațional pentru al său
sau propriul ei avantaj. Există riscul ca furnizorul să nu fie
efectuează servicii cu îngrijirea și calitatea necesară, fără
destinatarul serviciului fiind în măsură să detecteze și să conteste
acest. De asemenea, trebuie să se temă că prestatorul poate avea performanțe
servicii destinate destinatarului pe care acesta din urmă nu le cere deloc.
28 O analiză economică a asimetriilor informaționale urmează la 3.1.1.
Pagina 13
| 11 |
2.6. Funcția socială a liberalilor
profesii
Caracteristicile termenului de profesie liberală sunt în-
terapia cu funcția lor socială. Ambele depind reciproc.
Drept urmare, o definiție relevantă normativ a profesiilor liberale
este completă numai atunci când funcția sa socială a fost luată în considerare
numara.
Serviciile profesionale liberale, deși sunt furnizate în principal pentru
beneficiarul serviciului, este întotdeauna legat fundamental de public
interes. Prin urmare, profesiile medicale mențin o infraroșu
structura care servește la promovarea și protejarea sănătății
intreaga populatie. Participare la profesiile juridice și contabile
favorizând promovarea statului de drept și guvernanța democratică
prin protejarea drepturilor și libertăților. Împreună cu profesia
de contabili, de asemenea, asigură buna desfășurare a activității
procese. Aceștia fac valuri pentru statul de drept și protejează financiar
interesele clientilor lor. Profesioniști în arhitectură și inginerie
Sions protejează comunitatea împotriva riscurilor prezentate de clădiri și
instalații tehnice. În același timp, acestea promovează inovația
potențialul societății în general și calitatea generală a vieții
dezvoltarea infrastructurii și a avansurilor tehnice. Artis-
profesiile tic servesc la stimularea și modelarea sferei de cultură. afară
din aceste funcții, apare o responsabilitate etică specială a libertății
profesii eral cu privire la pacienți și clienți.
2.7. Implicațiile terminologiei
dezvoltare pentru studiu
Sarcina de cercetare pentru prezentul studiu se referă la
profesii eral definite în jurisprudența CEJ arătată anterior.
Prin urmare, problemele jurisprudențiale trebuie să fie cercetate, pentru toți
grupuri profesionale care pot fi identificate ca profesii liberale
conform înțelegerii termenului așa cum este prezentat mai sus.
Datorită deschiderii conceptului și accentului diferit
pe termen în diferitele state membre, o categorie obligatorie
sation nu este posibil. Prin urmare, aceste grupuri ocupaționale se-
au fost luate în considerare pentru a fi luate în considerare în continuare
profesiile liberale din marea majoritate a statelor membre și
erau capabile să fie subsumate conform definiției CEJ cu
dificultate. În același timp, s-a avut grijă să se asigure că
principalele subgrupuri ale profesiilor liberale, și anume sănătatea,
profesii juridice și de consultanță în afaceri și inginerie și
profesii de arhitectură, au fost reprezentate fiecare în studiu. afară
din aceste grupuri profesionale, următoarele profesii au fost ex
amintit mai detaliat ca exemple tipice:
• Avocați
• Consilieri fiscali
• Auditori
• Notarii
• Ingineri
• Arhitecți
• Dentiști
• Farmaciști
Deja în acest moment trebuie remarcat faptul că la unii membri
Statele, conceptul de profesie liberală este necunoscut sau nu este folosit,
sau că una sau mai multe dintre profesiile menționate anterior nu sunt
considerate profesii liberale în anumite state membre. Cum-
acest lucru nu este relevant pentru întrebările ridicate de acest studiu.
întrebările ridicate tratează existența și trăsăturile specifice
a anumitor reglementări pentru profesia respectivă, care este tipografică
clasificat ca profesie liberală. Aceste întrebări specifice
poate fi adresată fără a ține cont de clasificarea națională
a unei anumite ocupații sau evoluții sociologice în
statul membru respectiv. Întrebările de reglementare și organ
izolația unei profesii poate fi astfel investigată indiferent de a
înțelegere națională specială a termenului legal. Pe de altă parte
mână, o înțelegere îngustă a profesiilor liberale poate servi
explicați atitudinea liberală a unei jurisdicții respective în ceea ce privește
la anumite profesii.
Cu toate acestea, deschiderea termenului de profesie liberală duce la
dificultăți în a răspunde la întrebările economice din acest studiu.
motivul principal este că datele statistice utilizează o categorizare care
este inconsistent și diferă de înțelegerea terminologică
descris mai sus. Abaterile existente sunt evidențiate separat.
2.8. Definiția europeană a liberalului
Profesie
Deși în prezent legislația europeană atrage marginal dacă este legal
consecințele statutului unei ocupații ca profesor liberal
sion, ar fi încă o definiție europeană a profesiilor liberale
fiți un plus binevenit. Se face referire la dreptul francez, care
a trecut deja pe această rută. O definiție ar avea în vedere
ține seama de importanța economică a profesiilor liberale, în
în special contribuția lor la consolidarea forței de muncă
piață în UE și promovarea formării tinerilor cetățeni.
În același timp, o astfel de definiție ar fi de ajutor în ordine
pentru a păstra independența acestor profesii în cadrul
cadrul reglementărilor viitoare ale UE. O definiție europeană ar fi
cu toate acestea, trebuie să fie formulate într-o manieră suficient de largă, deci
nici nu este în opoziție cu terminologia dreptului național și nici
stai în calea apariției noilor profesii liberale.
Pagina 14
| 12 |
Capitolul 3.
Economic și
funcția socială și
semnificația
profesii liberale
T funcția sa economică și socială a profesio- liberale
versiunile vor fi descrise mai întâi dintr-o poziție calitativă
punct. Drept urmare, particularitățile serviciilor oferite
vided de profesii liberale vor fi evidențiate și plasate
în contextul lor economic. Ulterior partea principală
din acest capitol sunt prezentati indicatorii socio-economici ai
profesii liberale din UE-27 și discută semnificația
cance din aceste cifre. În sfârșit, activitățile transfrontaliere din
profesioniștii liberali din UE sunt descriși pe scurt.
3.1. Clasificarea calitativă a socialului
și funcția economică a liberalilor
profesii în statele membre din
Uniunea Europeana
Profesioniștii liberali sunt de obicei antreprenori independenți. La fel de
astfel, ei iau decizii de afaceri și își asumă responsabilitatea pentru
consecințele lor cu capitalul propriu au contribuit la
terprise. 29 Acest lucru este valabil atunci când fac un profit, iar acest lucru este la fel de
adevărat pentru pierderi. Această dorință de a promova o afacere cu cineva
capitalul propriu are o mare însemnătate pentru societatea în ansamblu.
În primul rând, utilizarea capitalului propriu duce la o utilizare responsabilă a resurselor-
este, ca în cazul unei pierderi, veniturile unuia sunt direct afectate
iar oportunitățile unei activități economice trebuie să fie conștientizate cu atenție
apreciază că acestea sunt. Probleme de delegare între proprietari și conducere, as
ele apar în marile corporații, sunt mai degrabă o excepție
în ceea ce privește profesiile liberale tipice.
O profesie liberală este, în majoritatea cazurilor, orientată către o persoană care durează toată viața
ocupației. Maximizarea profitului pe termen scurt, care este asociată cu
pierderile pe termen lung sunt astfel evitate. Adesea, de asemenea, un aspect dinastic
joacă un rol, întrucât întreprinderea este destinată să fie transmisă la
generație următoare. Prin urmare, există multe dovezi care să sugereze
că profesiile liberale sunt organizate într-un mod durabil.
Majoritatea profesioniștilor liberali sunt ancorate solid în conținutul local
text. Reputația și credibilitatea lor sunt direct legate de acestea
comportament local. Aceasta include nu numai comportamentul lor față de
clienții și relațiile lor cu angajații, dar contribuția lor
către comunitatea locală.
29 De fapt, mulți proprietari de întreprinderi sunt responsabili pentru deciziile de afaceri cu toate
active private, chiar și în forme juridice cu răspundere limitată, deoarece băncile solicită adesea
garanție suplimentară adecvată ca condiție pentru împrumuturi.
Membrii profesiilor liberale oferă servicii esențiale pentru
publicul. În multe cazuri, profesioniștii liberali fac o contur cheie
ideea creării și întreținerii „infrastructurii” sociale
contribuind astfel la coexistența pașnică și productivă a
cetățenii, de exemplu, prin contribuția lor la sistemul juridic sau
la îngrijirea sănătății. Cu serviciile lor, acestea garantează un cadru pentru
diviziunea socială și economică a muncii orientată către bunăstarea publică.
Serviciile oferite de profesioniștii liberali sunt caracterizate de
numeroase caracteristici speciale care fac descrierea lor economică
extrem de complex. Ele diferă fundamental de text -
cărți exemple ale unei piețe perfecte. Aceste caracteristici vor fi în afara
căptușite și scurt clasificate mai jos. 30
3.1.1. Asimetria informațională ca caracteristică
a ocupațiilor profesionale liberale
Cumpărătorii de servicii profesionale, cum ar fi reclama medicală sau legală
serviciile vizorii, adesea nu sunt în măsură să evalueze calitatea serviciului,
întrucât le lipsește informațiile necesare. În plus, resursele
necesare pentru a obține aceste informații sunt prohibitiv de scumpe
În cele mai multe cazuri. Deoarece serviciile sunt adesea solicitate numai
o dată sau cu intervale mari de timp, consumatorul nu are
ocazie de a-și construi propriile cunoștințe și experiență.
Pentru multe servicii profesionale, trebuie menționat și faptul că
calitatea este dificil de evaluat chiar și în retrospectivă, deoarece rezultatul
depinde nu numai de comportamentul profesionistului liberal, ci
de asemenea, asupra multor factori necontrolati de profesionistul liberal.
În plus, o eroare de judecată din partea consumatorului
este adesea asociat cu consecințe negative grave asupra lor
sănătate sau venit general și situație de viață. Acest lucru are ca rezultat
nevoie specială de protecție specială a consumatorilor.
O ramură importantă a burselor economice se ocupă cu
producerea unor astfel de bunuri de încredere. O importanță fundamentală este a
hârtie de Akerlof 31 , în care a arătat că informațiile sunt asim-
metria poate afecta viabilitatea unei piețe și poate chiar tind
colaps de piață Piețe pentru produse sau servicii de înaltă calitate
sunt deosebit de susceptibili la această formă de imperfecțiune a pieței.
Cu toate acestea, sunt disponibile numeroase măsuri de drept privat care
poate contracara acest lucru și poate asigura o funcționare adecvată a
piaţă. De exemplu, furnizorii de bunuri de încredere ar putea încerca
pentru a face calitatea mărfurilor lor mai transparentă, fie prin
dezvăluirea proceselor de lucru relevante sau prin certificare
din activitatea lor de către o autoritate independentă de certificare.
Prin urmare, nu se poate face nicio declarație generală în ce măsură
asimetriile informaționale fac reglementări de stat specifice pentru lib-
profesiile erale necesare și modul în care acestea trebuie încadrate.
În schimb, este necesară o examinare de la caz la caz, pentru a
prezintă ce imperfecțiuni ale pieței, în ce măsură acestea
afectează negativ bunăstarea publică și dacă o astfel de deficiență
poate fi rezolvată prin reglementări guvernamentale. Spectrul
a reglementărilor pentru reducerea asimetriilor informaționale variază de la
cerințe de formare pentru furnizori, pentru ghiduri de bune practici pentru
30 Caracteristicile individuale nu sunt neapărat o caracteristică unică a profesiilor liberale.
Multe puncte se aplică în principiu serviciilor complete și produselor complexe. Al lor
raționamentul menționat aici se aplică prin analogie.
31 Akerlof, George ., Piața pentru „Limonele: incertitudinea calității și mecanismul pieței, în:
Trimestrial Journal of Economics , Vol. 84, 1970, pag. 488 și urm.
Pagina 15
| 13 |
furnizarea de servicii, până la restricții de acces profesional în
pentru a asigura o calitate minimă a prestării de servicii. De la un
perspectivă economică, este recomandabil să alegeți forma de reglementare
legătura cu gradul de intervenție, care este potrivit în ordine
pentru atingerea obiectivului stabilit (de exemplu, protecția consumatorului). Legea răspunderii
poate fi utilizat alternativ sau în plus față de cele menționate mai sus
reglementări pentru a proteja interesele consumatorilor.
3.1.2. Externități ale furnizării serviciilor de către liberali
profesioniști
Acțiunile profesioniștilor liberali pot avea consecințe care
afectează nu numai profesioniștii liberali și clienții lor, ci și
influențează masiv bunăstarea terților. De exemplu, dacă a
medicul nu tratează în mod adecvat un pacient cu o infecție
boala tious, aceasta poate duce la consecințe adverse asupra sănătății pentru
cei aflați într-o relație strânsă cu pacientul.
O gamă largă de instrumente de reglementare sunt, de asemenea, disponibile pentru a limita
externalități negative. Acestea variază de la autoreglare și coduri
de etică la reglementările legale care definesc modul în care trebuie să fie un serviciu
prevazute, precum si normele legii raspunderii. Ce formă de reglementare este
adecvat într-un anumit caz, nu se poate stabili din nou
în general, dar în schimb trebuie să fie examinat de la caz la caz.
3.2. Indicatori socio-economici pentru
Profesii liberale în membru
Statele Uniunii Europene
Prezenta secțiune tratează indicatorii socio-economici ai
Profesii liberale în UE. Acest lucru ar trebui să permită o aprox.
importanța cantitativă a profesiilor liberale.
3.2.1. Date disponibile
Descrierea cantitativă a profesiilor liberale din UE
pe baza indicatorilor socio-economici nu poate fi decât vreodată
instrument auxiliar pentru cuantificarea importanței economice și sociale reale
poziția profesiilor liberale, pentru că multe din punct de vedere calitativ
elemente ale activităților economice și sociale ale profesiilor liberale sunt
nu poate fi măsurabil statistic. De exemplu, contribuția unui
funcționarea sistemului juridic pentru bunăstarea socială generală nu poate fi ex
presat în termeni monetari. Același lucru este valabil și pentru asistența medicală și
alte bunuri furnizate de profesiile liberale, cum ar fi creșterea
în siguranța publică.
Descrierea cantitativă a importanței economice și sociale
gradul de profesie liberală este în continuare complicat de lipsa
a unei definiții frecvent acceptate a profesiilor liberale,
care poate fi utilizat pentru studii statistice. 32 Cele mai multe definiții au
nu permite o distincție statistică clară între profesorii liberali
sionuri și activități comerciale. Adesea, fie nu sunt suficiente
suficient de clare sau atributele unor astfel de definiții nu sunt susceptibile
la studiul empiric.
32 Suprinovič et. Al. (2011), p. 6-16, discutați mai multe definiții bazate pe sociologic
caracteristicile profesiilor și dificultățile rezultate pentru empirici
punerea în aplicare.
Definiția CEJ 33 nu este potrivită pentru studiile empirice
cauza ca atributele sale nu pot fi operaționalizate clar. Același lucru este
valabil pentru definiția dezvoltată în considerentul 43 din „Directiva UE
privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale“. 34
coexistența multor opinii, adesea foarte diferite, despre constituire
Atributele entităților profesiilor liberale se reflectă și în
marchează conceptul juridic al profesiilor liberale din membru
Statele Uniunii Europene în capitolul 2.
Prin urmare, problema de definiție trebuie rezolvată pentru empiric
scopuri, prin atașament pragmatic la cele mai clar identificabile
criterii capabile care pot fi adaptate la obiectivele studiului.
Pe lângă cea mai puternică distincție statistică posibilă între lib-
profesii erale și alte activități comerciale, cea mai mare posibilitate
o gamă sângeroasă de profesii liberale trebuie acoperită. Rămas
incertitudinile trebuie acceptate și comunicate într-o transpar-
modul de intrare. La nivelul statelor membre, luând în considerare
particularități naționale (de exemplu, distincția dintre venituri din
exercitarea unei profesii liberale și venituri comerciale în
Taxa germană) oferă o soluție pragmatică pentru unii, dar nu pentru toți
a întrebărilor de cercetare. Cu toate acestea, un transfer generalizat de na
Nu este posibilă soluții individuale la nivel european.
În sensul acestui raport, soluția pragmatică a fost
să utilizeze datele furnizate de Eurostat. Eurostat colectează nr
date în sine, dar primește date raportate de statisticile naționale
birouri. Datele Eurostat sunt consolidate înainte de publicare, în sau
pentru a obține o comparație maximă între statele membre.
Eurostat a primit alocări către credite operaționale din
suma de 61,4 milioane de euro în 2010. Aceasta a permis aproximativ 900
persoane care vor fi angajate în 2011. Cu toate acestea, Eurostat nu poate
reprezintă toate activitățile economice cu nivelul dorit de precizie
plin de spirit. Prin urmare, priorități pentru dezvoltarea în continuare a europeanului
statisticile sunt stabilite într-un program-cadru de cinci ani, care este
este specificat în programul de lucru anual al Eurostat.
Activitățile profesiilor liberale sunt înregistrate în informațiile furnizate
vided de Eurostat la diferite niveluri și cu o calitate variabilă.
Ca parte a acestui proiect de cercetare, datele anuale detaliate
statisticile de afaceri oferă cea mai largă gamă de posibilități pentru
evaluare. Statisticile de afaceri oferă, printre altele, informații
pentru cifrele corporative, cifrele de vânzări și excedentul brut de exploatare.
Deoarece datele sunt colectate la nivelul întreprinderii 35 , acestea nu sunt posibile
este posibil să tragem concluzii la nivel individual, ceea ce este și el
important pentru înțelegerea profesiilor liberale. numeroși
lacunele de date și datele parțial implauzibile complică interpretarea-
rezultatele rezultatelor.
Sunt statistici privind activitățile economice ale profesioniștilor din domeniul sănătății
furnizate de Eurostat doar într-o măsură foarte inadecvată. Aceasta este
cel mai probabil datorită faptului că furnizorii de servicii medicale oferă
servicii de interes general. Pentru această categorie de servicii,
conceptul de întreprindere de afaceri în conformitate cu dreptul european nu
aplica. Ca urmare, nu există nici o acoperire statistică comparabilă
33 CJJ Cauza C-267/99, pct. 39
34 Directiva 2005/36 / CE.
35 UE definește termenul de întreprindere astfel: „Întreprinderea este cea mai mică combinație
de unități juridice care este o unitate organizațională care produce bunuri sau servicii, de care beneficiază
un anumit grad de autonomie în luarea deciziilor, în special pentru alocarea curentului său
resurse. O întreprindere desfășoară una sau mai multe activități în una sau mai multe locații. O întreprindere
poate fi o unitate juridică unică. "A se vedea punctul 3.5: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_SDDS/
de / sbs_esms.htm # stat_pres.
Pagina 16
| 14 |
Figura 1:
Numărul de angajați independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat
industriile din
UE-27 și ponderea acestora în rândul tuturor lucrătorilor independenți. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor
din
Studiul european privind forța de muncă realizat de Eurostat
a indicatorilor corporativi, cum este cazul altor servicii furnizate
de profesiile liberale.
Datele la nivel individual sunt colectate pe baza unei gospodării
sondaj de probă pentru angajații independenți și angajați și sunt
disponibil în Studiul european al forței de muncă. Totuși în acest aspect
de caz, activitățile profesiilor liberale sunt colectate doar
proxim la nivelul sectoarelor economice "furnizarea de
servicii fesionale, științifice și tehnice ”și„ sănătate și sociale
munca ". O distincție mai detaliată a profesiilor nu este posibilă.
Mai multe informații pot fi obținute din datele conturilor naționale.
Totuși, și aici, o distincție detaliată între profesiile liberale
nu este posibil și din cauza gradului ridicat de agregare.
Pentru a utiliza termeni ținând cont de dificultățile statis-
înregistrarea ticală a activităților profesiei liberale, următorul testament
referiți-vă la sectoare economice sau tipografie dominate de profesia liberală
ocupații profesionale liberal-liberal. Aceasta exprimă faptul că
datele prezentate reprezintă contribuția profesioniștilor liberali
sions doar într-o manieră foarte aproximativă. Pe de o parte, este
este posibil ca activitățile profesionale liberale să fie furnizate în alte
sectoare ale economiei și neincluse aici, și pe de altă parte
mână, sectoarele considerate ale economiei pot include, de asemenea
contribuții din activități comerciale care nu sunt atribuibile
profesii liberale.
Pentru a crește valabilitatea datelor și pentru a permite statelor
se stabilesc comparații de țări, categorii de referință pentru
mai multe valori care sunt utilizate pentru a relativiza numerele absolute. La fel de
un rezultat, o clasificare și comparare a mărimilor între
țările devin posibile. Prelucrarea sursei
în orice îndoială, datele au fost realizate în coordonare cu
Eurostat. Indicatorii socio-economici au fost, în mod rezonabil
posibil, combinat cu sondajele de afaceri ale Eurostat cu privire la
potențiale impedimente de creștere.
În ciuda acestor avertismente, statisticile oficiale de la Eurostat rămân
preferabil cifrelor obținute în mod privat. În primul rând, Eurostat asigură
comparabilitatea maximă a datelor între țările UE. com-
parabilitatea este de cea mai mare importanță în lumina obiectivului
prezentul studiu, care va oferi o imagine de ansamblu asupra țărilor UE
încearcă. În plus, o colecție de date necesare în sectorul privat
ar rezulta, de asemenea, într-o cheltuială enormă de resurse care
ar depăși domeniul de aplicare al acestei investigații și ar face numai
să fie posibil cu un număr scăzut de eșantioane corespunzător
că nu se pot trage concluzii valide.
3.2.2. Lucrători independenți și angajați
în sectoare dominate de profesia liberală
în statele membre europene
Uniune
Numărul de angajați independenți 36 în profesia liberală
sectoarele dominate „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnologice
serviciile naționale ”și„ sănătatea și munca socială ”au crescut constant
4,6 milioane în 2008, 5,17 milioane în 2012 (figura 1). La fel
perioada, proporția persoanelor care desfășoară activități independente în profesii liberali
sectoarele dominate de sion, comparativ cu lucrătorii independenți
în general, a crescut cu 2 puncte procentuale, de la 14,9 la 16,9%.
Astfel, în 2012, aproape unul din șase angajați independenți lucrau
ingerarea într-un sector dominat de o profesie liberală.
Sunt luate în considerare 36 de angajați independenți cu vârsta între 20 și 64 de ani. Grupele de vârstă
15-19 ani și 65 ani sau mai mari sunt excluse, deoarece colectarea lor este supusă
incertitudinea statistică semnificativă și importanța cantitativă a acestora este neglijabilă.
Pagina 17
| 15 |
De la o țară la alta, numărul mare de persoane care desfășoară activități independente din profesiile liberale dominate în industrie
este special.
vizibil (Tabelul 1). S-au raportat peste 1 milion de angajați independenți în sectoarele economiei dominate de profesia liberală
pentru 2012. Cifrele pentru Germania și Regatul Unit s-au ridicat la 970.000, respectiv 717.000.
Tabelul 1:
industriile din
EU-27 (în 1.000). Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
Uniunea Europeană (27 de țări)
4600.8
4805.4
4967.6
5083.1
5169.2
Belgia
136.3
142.9
142.1
135,0
150.2
Bulgaria
32,5
35.1
36,0
30,9
32.2
Republica Cehă
97.3
105.1
112.7
110.7
117.1
Danemarca
43,3
46.9
49.5
49.3
48,8
Germania
806.8
900.5
931.3
982.2
970.7
Estonia
-
-
-
6.8
-
Irlanda
35.8
40.4
40.2
39.1
40.4
Grecia
150.6
148.3
155.8
167,0
163.4
Spania
354.7
345.4
346.9
341.4
345.2
Franţa
502.9
528,0
552.6
589.8
576.3
Italia
993,6
974.5
1,003.6
994.1
1,014.9
Cipru
6.4
6.4
7.4
6.6
7.3
Letonia
7.8
11.8
9.5
8.8
10.5
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
3.9
5.2
4.8
5.5
6.3
Ungaria
58.5
55.2
53.9
61.1
54.2
Malta
-
-
-
-
2.4
Olanda
241.5
226.8
225.6
237.1
-
Austria
77.8
79.8
85.1
86,0
83,0
Polonia
177.5
196.7
218.0
226.4
244.1
Portugalia
65,9
64,5
62,0
72.2
71.4
România
24.1
28.0
31.0
39.0
43,3
Slovenia
9.7
10.4
14.7
14.2
13.0
Slovacia
40.4
50,8
47,2
52.0
51.5
Finlanda
46,0
46,0
42.2
46.8
51,8
Suedia
80,1
81.8
82.1
82.2
82,7
Regatul Unit
592.9
659.5
697.9
688.1
717,2
Pagina 18
| 16 |
În ceea ce privește toți angajații independenți, proporția celor care desfășoară activități independente în profesiile liberale dominate
în Italia este de 20,2%
mai mare decât media pentru toate țările UE (16,9%), există unele țări în care proporția este încă mai mare (tabelul 2). Acest lucru
oferă
o indicație a necesității relativizării numerelor absolute pentru comparațiile dintre țări. Gama de proporții variate de sine
Persoanele ocupate într-o industrie dominată de o profesie liberală, în comparație cu toate persoanele care desfășoară activități
independente, sunt mari în UE-27. In timp ce in
În 2012, aproape o treime din lucrătorii independenți din Luxemburg au lucrat într-o industrie dominată de o profesie liberală, în
România aceasta este
carcasă pentru o singură persoană din 37. Mai puțin de una din 10 persoane care desfășoară activități independente în Polonia și
Portugalia pot fi găsite în
profesia liberală domina industriile.
Masa 2:
Ponderea persoanelor care desfășoară activități independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesia
liberală a dominat industriile ca
o proporție din totalul lucrătorilor independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în UE-27 (în
1000). Sursa: Proprii
ilustrare conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
14,9%
15,8%
16,2%
16,7%
16,9%
Belgia
24,4%
24,8%
24,6%
23,6%
25,8%
Bulgaria
9,0%
9,8%
10,4%
9,8%
10,6%
Republica Cehă
13,0%
13,7%
14,0%
13,4%
13,9%
Danemarca
19,3%
20,0%
22,3%
22,4%
22,6%
Germania
20,8%
22,8%
23,4%
24,0%
23,7%
Estonia
-
-
-
-
-
Irlanda
11,1%
13,4%
14,5%
14,7%
15,6%
Grecia
11,7%
11,5%
12,2%
13,7%
14,1%
Spania
10,8%
11,7%
12,1%
12,3%
12,2%
Franţa
19,9%
20,3%
20,1%
21,2%
21,1%
Italia
18,9%
19,1%
19,7%
19,6%
20,2%
Cipru
10,2%
10,6%
12,7%
11,6%
14,1%
Letonia
8,5%
12,8%
10,5%
10,4%
12,1%
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
31,5%
32,9%
30,8%
32,2%
33,7%
Ungaria
13,1%
12,4%
12,2%
14,3%
12,9%
Malta
-
-
-
-
11,0%
Olanda
23,9%
22,1%
20,2%
21,3%
-
Austria
17,5%
18,3%
18,9%
18,7%
18,4%
Polonia
6,2%
6,9%
7,7%
7,9%
8,6%
Portugalia
7,2%
7,4%
7,6%
9,6%
9,8%
România
1,5%
1,7%
1,8%
2,5%
2,7%
Slovenia
10,7%
10,8%
13,4%
13,1%
12,4%
Slovacia
12,3%
14,0%
13,0%
14,3%
14,5%
Finlanda
15,7%
15,2%
14,3%
15,8%
17,3%
Suedia
19,1%
19,5%
19,1%
19,7%
20,0%
Regatul Unit
16,6%
18,5%
19,2%
18,7%
18,8%
Pagina 19
| 17 |
Numărul lucrătorilor independenți într-o profesie liberală a dominat sectorul economiei cu angajații proprii a scăzut
de la 1,48 milioane în 2008 la 1,45 milioane în 2012 (figura 2). Cu toate acestea, nu sa constatat o tendință în perioada
examinată. Cel mai mare număr
a persoanelor care desfășoară activități independente din profesii liberale dominate de industriile cu angajați în perioada de
observație este de 1,52 milioane
în 2011. Intervalul variației 37 se ridică la aproximativ 71.000 sau mai puțin de 5% din media pe parcursul anilor 2008-2012 și, prin
urmare, se încadrează în
banda care este foarte susceptibilă la zgomotul de fundal statistic. În relație cu toți lucrătorii independenți care au profesat liberale
industrii, ponderea lucrătorilor independenți din astfel de industrii cu angajații lor a scăzut de la 32,3% în 2008 la 28,1%. Numai
în 2011, ponderea a rămas constantă comparativ cu anul precedent, în creștere ușoară. Aceasta este o tendință în toate sectoarele
economiei:
proporția persoanelor care desfășoară activități independente cu angajații lor, a scăzut de la 31,2% în 2008 la 28,9% în 2012.
Figura 2:
sectoarele
economie cu angajați proprii din UE-27 și ponderea lor din toate persoanele care desfășoară activități
independente
sector. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat
37 Cea mai mare valoare din 2011 minus cea mai mică valoare din 2012.
Pagina 20
| 18 |
Proporția 38 dintre angajații independenți din profesie liberală au dominat industriile cu angajații lor în comparație cu totalul
numărul de angajați independenți din aceste industrii a variat cu aproximativ 30 de puncte procentuale între statele membre în 2012
(Ta-
ble 3). În timp ce în Ungaria, aproape toate celelalte persoane care desfășoară activități independente din industrie dominate de
profesia liberală au cel puțin un angajat,
în Italia este mai puțin de unu din șase.
Tabelul 3:
Ponderea lucrătorilor independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesia liberală a dominat
sectoarele economiei
cu proprii angajați ca proporție din totalul lucrătorilor independenți din acest sector din UE-27. Sursa: Proprii
ilustrare conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
32,3%
30,7%
29,8%
30,0%
28,1%
Belgia
19,8%
18,5%
20,2%
19,1%
17,0%
Bulgaria
34,5%
32,8%
35,0%
36,9%
-
Republica Cehă
23,0%
24,5%
22,4%
21,9%
20,6%
Danemarca
39,7%
37,5%
36,0%
37,9%
35,2%
Germania
47,7%
45,6%
44,9%
44,1%
42,6%
Estonia
-
-
-
-
-
Irlanda
43,0%
42,1%
40,5%
38,1%
35,1%
Grecia
25,7%
24,1%
21,4%
21,9%
21,1%
Spania
29,2%
32,3%
30,9%
29,1%
26,5%
Franţa
46,6%
43,0%
38,5%
37,7%
37,6%
Italia
18,9%
17,2%
17,0%
16,6%
15,4%
Cipru
31,3%
32,8%
35,1%
33,3%
30,1%
Letonia
-
-
-
-
-
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
-
30,8%
43,8%
32,7%
34,9%
Ungaria
43,1%
44,7%
50,6%
47,8%
46,3%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
27,9%
28,3%
28,4%
26,1%
-
Austria
42,8%
37,5%
38,1%
43,0%
38,6%
Polonia
32,2%
29,4%
29,2%
32,2%
27,5%
Portugalia
-
30,2%
31,0%
39,9%
35,0%
România
-
-
-
-
-
Slovenia
39,2%
40,4%
39,5%
33,1%
29,2%
Slovacia
25,7%
21,3%
23,9%
26,0%
18,8%
Finlanda
28,3%
25,9%
24,2%
26,1%
23,6%
Suedia
27,7%
26,0%
28,5%
29,8%
28,9%
Regatul Unit
28,6%
23,8%
22,3%
23,6%
22,4%
38 Cifrele absolute sunt reproduse în apendice.
Pagina 21
| 19 |
Numărul femeilor care desfășoară activități independente din sectoarele economiei dominate de profesia liberală a crescut de la 1,9
milioane în 2008 la
2,3 milioane în 2012 (figura 3). În aceeași perioadă, ponderea femeilor care desfășoară activități independente în profesia liberală a
dominat industriile ca
proporția tuturor lucrătorilor independenți din aceste sectoare a crescut de la 42,2% la 44,6%. Drept urmare, aproape unul din doi
lucrători independenți
persoanele dintr-o profesie liberală dominau industria în 2012 erau femei. Ponderea femeilor care desfășoară activități independente
ca proporție din toate
persoanele ocupate din toate sectoarele economiei în 2012 au fost considerabil mai scăzute la 31,1%. Proporția ridicată a lucrătorilor
independenți
femeile din industriile dominate de profesia liberală sunt sporite în special de proporția mare de femei din domeniul sănătății și
social
sectoarele serviciilor (61,1% în 2012).
Figura 3:
Numărul de femei independente cu vârsta între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat industriile din
UE-27 și ponderea acestora din partea tuturor angajaților independenți din acest sector, Sursa: Ilustrație proprie
conform datelor din
Pagina 22
| 20 |
Proporția femeilor 39 de ani în profesie liberală a dominat industriile din UE-27 în 2012 a variat cu peste 37 de puncte procentuale
(Tabelul 4). În Letonia, 70,5% dintre angajații independenți din aceste industrii erau femei, în timp ce proporția femeilor era doar
32,9% în Cipru.
În general, statele din Europa de Est au arătat o proporție peste medie a femeilor în profesie liberală dominate indus-
încearcă, în timp ce în țările din sudul Europei, proporția lor era mai degrabă sub medie.
Tabelul 4:
Ponderea femeilor care desfășoară activități independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesia
liberală a dominat industriile ca
proporția tuturor lucrătorilor independenți din acest sector în UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform
date din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
42,2%
43,7%
43,8%
43,7%
44,6%
Belgia
42,9%
44,9%
44,9%
44,8%
46,5%
Bulgaria
58,5%
60.1%
65,0%
61,5%
58,7%
Republica Cehă
54,0%
52,9%
51,3%
56,5%
53,7%
Danemarca
43,2%
47,3%
51,9%
47,3%
48,0%
Germania
42,1%
43,7%
44,2%
44,5%
45,1%
Estonia
-
-
-
60,3%
-
Irlanda
36,3%
36,9%
39,1%
36,6%
41,3%
Grecia
36,8%
36,7%
39,3%
35,6%
37,4%
Spania
39,1%
42,0%
42,0%
39,9%
39,8%
Franţa
44,8%
44,9%
43,9%
43,3%
44,1%
Italia
36,4%
36,6%
36,9%
38,0%
40,2%
Cipru
37,5%
40,6%
39,2%
34,8%
32,9%
Letonia
65,4%
61,0%
62,1%
64,8%
70,5%
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
53,8%
38,5%
39,6%
43,6%
46,0%
Ungaria
43,6%
45,5%
45,1%
42,2%
47,4%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
43,4%
45,1%
46,7%
47,3%
-
Austria
37,8%
42,2%
41,6%
41,7%
43,1%
Polonia
47,5%
50,2%
48,4%
47,3%
48,1%
Portugalia
47,6%
46,2%
44,8%
42,2%
43,0%
România
59,3%
-
55,8%
50,3%
50,6%
Slovenia
45,4%
46,2%
49,0%
54,9%
45,4%
Slovacia
55,4%
57,9%
57,0%
62,5%
62,3%
Finlanda
51,3%
53,5%
52,6%
49,6%
51,0%
Suedia
39,2%
40,1%
37,9%
38,3%
39,3%
Regatul Unit
46,2%
48,2%
48,4%
48,4%
48,0%
39 În anexă sunt prezentate cifre absolute.
Pagina 23
| 21 |
În UE-27, 27,6 milioane de angajați din industriile dominate de profesia liberală au ocupat un loc de muncă remunerat în 2012
(figura 4). Acest lucru
revine la o creștere de 1,7 milioane de lucrători față de 2008. Ponderea angajaților din profesia liberală a dominat sectoarele din
economia a crescut de la 14,5 la 15,8% în aceeași perioadă. Prin urmare, în 2012, unul din fiecare șase sau șapte angajați a fost
angajat într-un an
profesia liberală a dominat industria. Aproximativ două treimi din angajații din sectoarele dominate de profesie liberală sunt angajați
în
Sănătate și servicii sociale.
Figura 4:
Numărul muncitorilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat industriile din UE-27
și din acestea
ponderea tuturor lucrătorilor. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă
de Eurostat
Pagina 24
| 22 |
Cea mai mică proporție de 40 de angajați din profesie liberală a dominat industriile, deoarece o parte din ocuparea forței de muncă a
fost găsită în 2012 în 2012
Bulgaria la 7,3% (tabelul 5). Cea mai mare pondere (25,0%) a fost înregistrată în Danemarca. În general, proporțiile găsite în țările
scandinave
încercările au fost mult peste medie. Valori sub unități medii au fost observate în statele membre est-europene.
Tabelul 5:
Proporția angajaților din profesia liberală a dominat industriile ca pondere a tuturor lucrătorilor din UE-27
în vârstă de 20-64 de ani, în procente. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor forței de muncă europene
Sondaj realizat de Eurostat

2008
2009
201
2011
2012
14,5%
15,1%
15,4%
15,6%
15,8%
Belgia
16,4%
17,2%
17,1%
17,7%
18,3%
Bulgaria
7,0%
7,5%
7,7%
7,8%
7,3%
Republica Cehă
9,7%
10,0%
10,3%
10,0%
10,4%
Danemarca
24,1%
25,0%
25,9%
25,4%
25,0%
Germania
15,7%
16,1%
16,4%
16,7%
16,7%
Estonia
7,5%
8,5%
9,0%
9,0%
8,9%
Irlanda
17,4%
18,3%
19,0%
19,4%
19,7%
Grecia
10,3%
10,4%
10,5%
10,8%
11,6%
Spania
10,7%
11,6%
12,1%
12,5%
12,9%
Franţa
17,3%
17,7%
18,1%
18,5%
18,9%
Italia
11,8%
11,8%
11,8%
11,8%
11,9%
Cipru
9,3%
9,7%
9,5%
9,6%
10,3%
Letonia
6,9%
6,8%
7,5%
8,4%
8,7%
Lituania
9,8%
10,3%
11,2%
10,9%
11,0%
Luxemburg
15,7%
16,0%
15,1%
15,4%
16,7%
Ungaria
9,9%
9,8%
10,2%
9,9%
10,1%
Malta
11,5%
12,2%
12,4%
13,0%
13,5%
Olanda
23,4%
23,3%
23,5%
23,5%
-
Austria
14,2%
14,9%
15,0%
14,6%
15,0%
Polonia
8,8%
9,1%
9,5%
9,4%
9,6%
Portugalia
10,4%
10,9%
11,3%
12,2%
12,6%
România
7,9%
8,3%
8,8%
8,6%
8,2%
Slovenia
9,9%
10,1%
10,3%
10,5%
10,9%
Slovacia
8,8%
9,0%
9,5%
9,2%
9,1%
Finlanda
22,3%
23,2%
23,1%
23,6%
24,2%
Suedia
23,6%
23,8%
23,9%
24,1%
23,8%
Regatul Unit
18,5%
20,2%
20,1%
20,5%
20,6%
40 de cifre absolute sunt prezentate în anexă.
Pagina 25
| 23 |
Figura 5:
Numărul de companii din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmaciile și ponderea lor din toate întreprinderile din sectorul comercial din UE-27.
Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile structurale de afaceri ale Eurostat
3.2.3. Companii în profesie liberală
sectoare dominate în statele membre
Datele individuale din secțiunea anterioară nu permit mai departe
diferențierea profesiei liberale a dominat ocupațiile. Pentru
o analiză mai detaliată ne referim mai jos la datele companiei. Toate en-
mândri în industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și
servicii tehnice "și (unde au fost disponibile informații)
macie au fost incluse. Cu toate acestea, cunoștințele suplimentare despre
activitățile anumitor profesii liberale au dominat ocupațiile
vine la un preț: în primul rând este discutabil dacă evaluarea
realizată prin clasificarea Eurostat a grupurilor ocupaționale întotdeauna
permite distincția dorită între profesionistul liberal și
activități non-liberale-profesionale. Trebuie menționat că cer-
activitățile profesionale liberale ale personalului s-ar putea să nu fi fost parțial repetate
cordate sau că unele activități economice atribuite liberalilor
profesiile ar trebui să aibă o examinare mai atentă să fie clasificate în
domeniul activităților profesionale non-liberale. În al doilea rând, există
nu există cifre de întreprindere pentru industria „Sănătate și muncă socială”.
Nu se poate face nicio declarație cu privire la numărul de persoane care sunt
implicate într-o companie fie ca investitori, fie ca antreprenori activi.
Prin urmare, datele nu sunt comparabile cu cifrele din
secțiunea anterioară
Conceptul de întreprindere este definit în Regulamentul European
privind unitățile statistice (Regulamentul 696/93). În consecință, cel mai mic
o combinație de unități juridice care formează și o unitate economică este o
companie. Cu toate acestea, implementarea acestei definiții pentru sta-
scopurile statice sunt dificile, astfel încât, în practică, nu există uniformă
bază pentru colectarea datelor la nivel de „afacere”. diferenţe
între țări, prin urmare, se poate datora parțial unor im-
plementări ale definiției întreprinderii.
Numărul de întreprinderi care operează în „furnizarea de profesii-
servicii sionale, științifice și tehnice "plus farmacii
de la 3,6 milioane în 2008 la 3,8 milioane în 2010 (figura 5). Pro-
o parte din aceste companii a crescut între 2009 și 2010 până la
0,3 puncte procentuale până la 17,6%. Aceasta se corelează cu creșterea
Locul de muncă independent în industriile dominate de profesia liberală,
ținând cont de faptul că cifrele întreprinderii nu conțin informații
despre sectoarele de sănătate și servicii sociale.
Pagina 26
| 24 |
Ponderea a 41 de companii din profesiunea liberală a dominat industriile, întrucât o proporție a economiei globale în 2010 a variat de-
a lungul
statele membre, variind de la 10,9% în Cipru la 26,1% în Olanda (tabelul 6). De asemenea, Suedia și Luxemburg au raportat bine
peste ratele medii ale companiilor din profesia liberală au dominat industriile ca pondere a economiei globale la 25,2% și 24,2%
respectiv.
Tabelul 6:
Ponderea întreprinderilor care operează în „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmacii din toate companiile din sectorul industrial din UE-27 la sută.
Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile de uzură structurale ale Eurostat

2008
2009
2010
-
17.3
17.6
Belgia
18.6
18.8
20.0
Bulgaria
11.5
-
12.4
Republica Cehă
18.1
-
16.9
Danemarca
-
14.0
14.7
Germania
18.4
17.4
17,8
Estonia
15.9
16.8
16.6
Irlanda
16.1
16.5
18.1
Grecia
-
-
-
Spania
14.2
16.3
15.4
Franţa
13.9
15.1
17.3
Italia
18.2
18.6
19.0
Cipru
7.9
8.7
10.9
Letonia
13.7
14.8
15.7
Lituania
9.6
11.5
12.7
Luxemburg
22.5
23.3
24.2
Ungaria
19.0
20.3
20.8
Malta
-
-
-
Olanda
22,6
23.0
26.1
Austria
19.2
19.7
20.3
Polonia
12.5
13.1
13.2
Portugalia
15.4
16.0
14.2
România
12.7
13.2
13.3
Slovenia
18.4
18,9
19.7
Slovacia
15.7
17.4
12.8
Finlanda
14,9
15.0
15.3
Suedia
24.4
24.7
25.2
Regatul Unit
19.4
19.6
20.2
41 Anexe sunt prezentate cifre absolute.
Pagina 27
| 25 |
Împărțirea industriei „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în funcție de ocupațiile profesionale liberale tipice
arată că în 2010 „consultanții de afaceri” au fost reprezentați cel mai frecvent cu 596.000 de companii, urmate îndeaproape de
„inginerie”
cu 594.000 de companii (figura 6). În domeniile profesionale „auditare” și „consiliere juridică” au fost înregistrate 510.000 și
548.000 de companii,
urmate de 316.000 de companii din domeniul „firmelor de arhitectură”.
Figura 6:
Întreprinderile în ocupații profesionale liberale selectate în 2010 în UE-27.
Pagina 28
| 26 |
Ca parte a tuturor companiilor profesionale liberale din UE-27 în 2010, proporția de „firme de consultanță în afaceri” și „firme de
inginerie”
s-a situat la 16,1% fiecare (figura 7). „Auditul” și „consultanța juridică” au înregistrat acțiuni relative de 14,8% și 13,8%. Figura
corespunzătoare pentru
„firmele de arhitectură” au fost de 8,6%.
Figura 7:
Proporția de întreprinderi din domenii profesionale selectate ca pondere a tuturor întreprinderilor din industrie
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în UE-27 în 2010. Sursa: Proprii
reprezentări conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către Eurostat
O defalcare a acțiunilor 42 ale companiilor din domeniul ocupațional al „consultanței în afaceri”, „inginerie”, „audit”, „consultanță
juridică” și „ar-
firmele de arhitectură din toate companiile din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” pentru statele
membre ale UE-27
pentru 2010 este prezentat în tabelul 7. În multe țări este posibil să se identifice profesiile liberale „prioritare”. De exemplu, în
Olanda,
Regatul Unit și Suedia, aproximativ una din trei întreprinderi din industrie "furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice"
activează în domeniile profesionale ale „consultanței în afaceri”. Aceasta este cu mult peste media tuturor statelor membre ale UE-
27. Italia și Suedia
au cele mai mari proporții în „inginerie” (20,4% și 19,2%). În general, cotele proporționale pentru „inginerie” diferă cu greu între ele
țările UE-27. Cele mai mari cote în câmpul „audit” au fost înregistrate în statele membre est-europene. De exemplu,
cota în Slovacia (29,1%), Bulgaria (25,3%) și Estonia (24,9%) este în fiecare caz cu peste 10 puncte procentuale peste media
UE-27. Ponderea „firmelor de arhitect” din Belgia și Spania este aproape de două ori mai mare decât media UE-27, cu peste 15%.
42 Anexe sunt prezentate cifre absolute.
Pagina 29
| 27 |
Tabelul 7:
Proporția de întreprinderi din domenii profesionale selectate ca pondere a tuturor întreprinderilor din industrie
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în UE-27 pentru 2010. Sursa: Proprii
reprezentări conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către Eurostat

AFACERI
consultant
INGINERIE
AUDIT
LEGAL
Sfat
ARHITECTURAL
FIRMS
16,1%
16,1%
14,8%
13,8%
8,6%
Belgia
28,7%
6,1%
12,5%
6,0%
15,4%
Bulgaria
11,1%
16,1%
25,3%
3,5%
7,0%
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
24,5%
12,3%
13,7%
5,6%
6,3%
Germania
12,6%
18,1%
13,7%
14,0%
9,3%
Estonia
23,4%
12,1%
24,9%
6,6%
4,0%
Irlanda
0.0%
13,7%
18,1%
16,7%
8,6%
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
0.0%
13,7%
16,5%
25,9%
15,1%
Franţa
23,2%
10,4%
6,2%
12,9%
7,7%
Italia
5,7%
20,4%
17,2%
21,0%
10,1%
Cipru
15,0%
11,9%
16,6%
17,1%
12,2%
Letonia
11,0%
5,6%
23,1%
18,9%
5,3%
Lituania
9,8%
13,2%
9,1%
21,3%
5,2%
Luxemburg
20,5%
9,6%
16,1%
22,1%
8,0%
Ungaria
18,2%
15,6%
23,6%
6,8%
3,5%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
31,1%
12,2%
12,3%
5,7%
2,1%
Austria
16,0%
15,4%
11,6%
8,5%
9,2%
Polonia
11,6%
17,6%
15,6%
12,4%
7,9%
Portugalia
13,5%
18,5%
20,5%
22,3%
8,0%
România
30,9%
16,0%
14,5%
0,5%
7,9%
Slovenia
25,8%
17,0%
19,6%
6,9%
6,1%
Slovacia
13,3%
16,5%
29,1%
7,4%
3,4%
Finlanda
20,6%
18,6%
14,4%
4,7%
4,7%
Suedia
30,1%
19,2%
11,8%
3,5%
2,3%
Regatul Unit
34,5%
16,6%
10,0%
9,0%
3,3%
Pagina 30
| 28 |
În 2010, întreprinderile care operează în industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” au ales în principal
structura legală
societatea nelistată cu răspundere limitată. Parteneriatele au fost a doua structură juridică aleasă cel mai des la majoritatea membrilor
State (Tabelul 8). În Irlanda, această structură legală a fost aleasă de fiecare a doua companie, înaintea companiei neînscrise, cu
răspundere limitată.
Structura juridică a „întreprinderii individuale” a fost aleasă semnificativ mai puțin frecvent în comparație cu cele două legale
menționate anterior
structuri. Cea mai mare proporție de întreprinderi individuale a fost raportată pentru Germania cu 20,7%. Structurile listate ale
companiei în acest sens
sectorul a jucat un rol semnificativ doar în Cipru, cu 22,2%. Diferența față de Germania, care a avut a doua cea mai mare proporție la
7,6%,
este semnificativă. În general, se pune la îndoială cât de departe sunt comparabile valorile dintre țări și dacă este alocată valoarea
structura juridică este întotdeauna corectă. În special, valorile pentru Letonia, Lituania și Finlanda, fiecare cu peste 90% din cele
nelistrate
companiile sunt destul de izbitoare în comparație cu celelalte țări. Informații despre structurile juridice selectate au fost disponibile
doar pentru 20 din
țările menționate anterior.
Tabelul 8:
Valorile procentuale ale diferitelor structuri juridice din industrie „furnizarea de servicii științifice profesionale
și servicii tehnice ". Sursa: Reprezentări proprii conform rapoartelor din activitatea structurală
statisticile Eurostat

alte
Individual
AFACERE
PARTENERIAT
LIMITAT
RESPONSABILITATE COMPANIE,
Nu e in lista
Răspundere limitată
CoMPANY, LISAT
Belgia
0.0
1.9
27.2
68,9
2.0
Bulgaria
4.4
0.6
19.2
75,1
0.6
Danemarca
0.3
3.9
15.2
79.7
0.9
Germania
43.8
20.7
0.7
27.3
7.6
Irlanda
1.4
6
50.4
40.8
1.4
Grecia
0.0
5.3
0.0
89,5
5.3
Spania
7
13.8
3.9
75.2
0.1
Franţa
0.2
5.5
25,7
68.6
0.1
Italia
36.5
9.1
12.5
41.9
0.0
Cipru
0.0
0.0
22.2
55,6
22.2
Letonia
0.0
0.0
0.0
100.0
0.0
Lituania
7.5
0.0
0.0
92.2
0.4
Luxemburg
0.0
12.3
8.2
78.7
0,8
Malta
0.0
13.3
26.7
60.0
0.0
Olanda
5.7
1.9
14.7
77.0
0.6
Polonia
37.8
6.8
4.2
51.1
0.1
Slovacia
0.0
9.4
25,7
64.9
0.0
Finlanda
0.0
0.0
0.0
99,8
0.2
Suedia
7.2
0.0
6.2
81.7
4.9
Regatul Unit
6.8
3.8
39.6
43,4
6.4
Structura întreprinderii din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” este dominată de entități cu mai puține
decât zece angajați (tabelul 9). Aceste întreprinderi mici constituie mai mult de 96% din toate întreprinderile din industrie „furnizori
de profesioniști,
servicii științifice și tehnice ". Dominanța acestei clase de mărime a întreprinderii reflectă faptul că peste 70% din persoanele care
desfășoară activități independente
fiii din acest sector nu au deloc angajați. Ponderea companiilor mai mici cu 10 până la 49 de angajați este de 3,1%. Mediu și mare
companiile cu 50 până la 249 de angajați și 250 sau mai mulți angajați împreună reprezintă doar 0,5% din totalul companiilor din
acest sector.
Pagina 31
| 29 |
În comparație cu toate întreprinderile din toate sectoarele industriale, microîntreprinderile se găsesc frecvent în industria „furnizor de
profesioniști,
servicii științifice și tehnice ", în timp ce întreprinderile în special mici și mijlocii sunt mai puțin reprezentate. 43 Acest lucru se
datorează probabil
în nici o mică măsură pentru particularitățile activității profesionale liberale. Astfel, performanța personală face deseori dimensiuni
mai mici ale companiei
essary. Dar acest lucru este valabil numai în medie peste toate țările și toate profesiile liberale. Sunt posibile variații în anumite țări
profesii. În Germania, de exemplu, de aproape trei ori mai multe întreprinderi mici sunt active în sectorul „furnizarea de
profesioniști,
servicii științifice și tehnice "decât media UE, în timp ce ponderea celor mai mici întreprinderi este mai mică cu 6 puncte
procentuale.
Tabelul 9:
Valorile procentuale ale diferitelor clase de mărimi ale întreprinderilor din industrie "furnizarea de profesioniști,
servicii științifice și tehnice ". Sursa: Reprezentări proprii conform rapoartelor structurale
statisticile de afaceri ale Eurostat (este posibilă abateri de până la 100% din cauza rotunjirii)

0 până la 9 angajați 10 până la 49 de angajați
50 - 249
aNGAJAŢII
250 ȘI MoRE
aNGAJAŢII
96,5%
3,1%
0,4%
0,1%
Belgia
97,9%
1,8%
0,3%
0,1%
Bulgaria
96,6%
3,1%
0,3%
0.0%
Republica Cehă
98,3%
1,5%
0,2%
0.0%
Danemarca
93,9%
5,0%
0,9%
0,2%
Germania
90,2%
8,9%
0,8%
0,1%
Estonia
95,7%
3,9%
0,4%
0.0%
Irlanda
93,9%
5,3%
0,6%
0,1%
Spania
97,0%
2,7%
0,3%
0,1%
Franţa
96,2%
3,3%
0,4%
0,1%
Italia
98,9%
1,0%
0,1%
0.0%
Cipru
92,6%
6,6%
0,8%
0,1%
Letonia
96,5%
3,2%
0,3%
0.0%
Lituania
94,7%
4,8%
0,4%
0.0%
Luxemburg
94.4%
4,7%
0,7%
0,1%
Ungaria
98,4%
1,5%
0,1%
0.0%
Olanda
97,2%
2,4%
0,4%
0,1%
Austria
94,2%
5,3%
0,5%
0.0%
Polonia
98,2%
1,4%
0,3%
0,1%
Portugalia
98,2%
1,6%
0,2%
0.0%
România
95,7%
3,7%
0,6%
0,1%
Slovenia
97,3%
2,4%
0,2%
0.0%
Slovacia
97,6%
2,2%
0,2%
0.0%
Finlanda
95,5%
3,9%
0,5%
0,1%
Suedia
97,9%
1,8%
0,3%
0.0%
Regatul Unit
93,1%
5,8%
0,9%
0,2%
43 Structura de dimensiuni a întregului sector industrial este compusă astfel: microîntreprinderi 92,4%, întreprinderi mici, 6,2%, întreprinderi mijlocii 1,0% și întreprinderi mari
0,2%. Absolut
cifrele sunt prezentate în anexă.
Pagina 32
| 30 |
Datele privind demografia întreprinderilor (adică dezvoltarea întreprinderilor în general) sunt foarte incomplete (tabelul 10). La
nivelul UE, există doar date despre
o nouă înregistrare de afaceri este disponibilă pentru industria „furnizarea de servicii profesionale, științifice și
tehnice”. Aproximativ 400.000
companii au fost create în acest sector în 2010, ceea ce corespunde la aproximativ una din zece companii nou-fondate. În dezbaterea
publică, a
Numărul mare și tot mai mare de start-up-uri este adesea văzut ca un indicator al unei structuri economice funcționale. Când
interpretați pornirea
cifre, multe aspecte trebuie luate în considerare. Este adevărat că cifrele de început mari și în creștere pot fi o expresie a unui vibrant
și dinamică sectorială inovatoare. Cu toate acestea, un număr mare și tot mai mare de fonduri ale companiilor sunt, de asemenea,
deseori un indicator al forței de muncă slabe
piață într-o țară dată. În acest caz, modelele de afaceri inovatoare nu sunt forța motrice a demararii unei afaceri, ci lipsa pieței forței
de muncă
oportunități. În consecință, un număr mare și în creștere de start-up-uri de afaceri poate indica o criză economică sau o slăbire a
forței de muncă
piaţă. Prin urmare, cifrele de deschidere și închidere ale afacerii raportate, precum și numărul net de start-up-uri trebuie, prin urmare,
să fie întotdeauna interpretate numai
în contextul dezvoltării economice naționale. Mai important decât numărul absolut de creații și închideri de afaceri este
rezultând pierderi sau câștiguri ale producției economice. Cu toate acestea, în prezent nu există date fiabile pentru acest scop.
Tabelul 10:
Start-up-uri, închideri și creare netă de afaceri în 2010 în sectorul „furnizarea de profesioniști,
servicii științifice și tehnice ". Sursa: Compilat și calculat conform Eurostat
START-UPS
închiderile
CREATIA NET DE AFACERI
Uniunea Europeana
405 971
-
-
Belgia
5745
2639
3106
Bulgaria
3995
1896
2099
Republica Cehă
16994
12612
4382
Danemarca
5041
4565
476
Germania
47440
43 135
4305
Estonia
1277
1037
240
Irlanda
1,955
5019
-3064
Spania
32230
31 533
697
Franţa
74950
29100
45850
Italia
46 406
46 563
-157
Cipru
321
283
38
Letonia
2320
3176
-856
Lituania
3091
7234
-4143
Luxemburg
606
376
230
Ungaria
8509
8378
131
Malta
449
91
358
Olanda
24760
11886
12874
Austria
4447
4556
-109
Polonia
30740
17729
13011
Portugalia
12199
20072
-7873
România
4312
8121
-3809
Slovenia
2939
1442
1497
Slovacia
7456
9456
-2000
Finlanda
5260
5746
-486
Suedia
12714
9263
3451
Regatul Unit
49815
46 425
3390
Pagina 33
| 31 |
Figura 8:
Valoarea adăugată brută din profesiile liberale au dominat industriile și ponderea lor din totalul adăugat brut
45
valoare. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile naționale

45 Prezentată aici este valoarea adăugată brută la prețuri de bază, care corespunde cu valoarea producției la prețurile de bază, mai puțin consumul intermediar la prețurile cumpărătorilor.
Prețul de bază este prețul
primite de producătorii de la cumpărător pentru o unitate a produsului, cu excepția taxelor și subvențiilor pe produs.
3.2.4. Postați industrii în relief cu independență în
valoare adăugată brută și vânzări
Valoarea adăugată brută în industriile dominate de profesia liberală 44
a crescut de la 1.050 miliarde Euro în 2005 la 1.220 miliarde Euro în 2005
2008 (figura 8). În 2009, s-a înregistrat o scădere provocată de criză până la 1.180
miliarde de euro. 2010 a înregistrat o creștere la 1.200 miliarde de euro, astfel aproape
revenind la nivelurile din 2008. Contribuția profesiei liberale
industriile dominate în perioada de observație au rămas în
o bandă îngustă cuprinsă între 10,6% și 11,2%. Profesie liberală
Acestea sunt sectoarele „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” și
"sănătate".
industriile dominate, prin urmare, au contribuit cu mai mult de unul din
zece euro de valoare adăugată brută în UE-27. Aici, maximul
valoarea a fost obținută în 2009. Acesta este un semn că criza financiară
nu a afectat profesiunea liberală dominând industriile la fel de greu
ca economie de ansamblu. Drept rezultat, profesia liberală domi-
industriile nate au contribuit la stabilizarea economiei
situatie.
Pagina 34
| 32 |
Ponderea industriilor liberale dominate de profesioniști în valoarea adăugată brută totală generată în 2010 a variat între 13,5%
Belgia și 6,5% în Bulgaria și România (tabelul 11). În general, proporția de valoare adăugată brută este mai mică în statele membre
estice
decât în cele occidentale.
Tabelul 11:
Valoarea adăugată brută din profesiile liberale au dominat industriile și ponderea lor din totalul brut adăugat
46
valoare. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile naționale

2008
2009
2010
10,9%
11,2%
11,0%
Belgia
13,3%
13,8%
13,5%
Bulgaria
4,7%
5,5%
6,5%
Republica Cehă
8,3%
8,5%
8,5%
Danemarca
9,8%
10,7%
10,5%
Germania
11,7%
11,7%
11,5%
Estonia
7,7%
8,6%
8,1%
Irlanda
-
-
-
Grecia
8,2%
9,2%
8,5%
Spania
-
-
-
Franţa
12,1%
12,2%
12,2%
Italia
10,7%
10,9%
10,9%
Cipru
7,2%
7,5%
8,8%
Letonia
7,5%
7,5%
7,2%
Lituania
6,4%
7,5%
6,8%
Luxemburg
-
-
-
Ungaria
8,0%
8,2%
8,2%
Malta
-
-
-
Olanda
11,3%
11,8%
11,4%
Austria
9,4%
9,7%
9,5%
Polonia
8,6%
8,6%
8,5%
Portugalia
8,7%
9,0%
8,8%
România
5,9%
6,2%
6,5%
Slovenia
10,1%
10,6%
10,8%
Slovacia
7,3%
7,9%
8,0%
Finlanda
9,2%
10,0%
10,0%
Suedia
-
-
-
Regatul Unit
12,2%
12,5%
12,4%
46 Cf. Nota de subsol 45
Pagina 35
| 33 |
O viziune diferențiată a ocupațiilor dominate de profesia liberală nu este posibilă pe baza datelor actuale cu valoare adăugată brută
extras din conturile naționale. Prin urmare, în cele ce urmează, se face referire la statisticile de afaceri și la cifrele de venituri
disponibile
Acolo. Cu toate acestea, spre deosebire de cifrele cu valoare adăugată brută, acestea nu includ contribuția sănătății.
Veniturile din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmacii, au fost de aproximativ 1.330
miliarde euro
2008 și 2010. În 2009, a existat o scădere provocată de criză la 1.260 de miliarde de euro (figura 9). Proporția veniturilor din
industrie
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmaciile ca pondere a veniturilor din toate industriile a fost la cel
mai înalt nivel
punct în 2009, aproape 6,0%. Acest lucru confirmă observația făcută cu privire la datele cu valoare adăugată brută, că dominația
profesională liberală
industriile nate au fost mai puțin afectate de criză decât economia în ansamblu și au contribuit astfel la stabilizarea economiei
situatie.
Figura 9:
Veniturile întreprinderilor care operează în „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmaciile și cota lor de vânzări în economia comercială. Sursa: Ilustrație proprie conform
Eurostat din statisticile de afaceri
Pagina 36
| 34 |
Ponderea relativă a veniturilor din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmaciile în anul 2010 -
s-a situat între 2,6% în Estonia și 7,3% în Franța (tabelul 12).
Tabelul 12:
Veniturile naționale din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmaciile ca pondere procentuală a veniturilor comerciale generale din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie
conform Eurostat din statisticile de afaceri

2008
2009
2010
5,7%
6,0%
5,7%
Belgia
4,9%
5,6%
5,9%
Bulgaria
3,1%
-
3,5%
Republica Cehă
4,3%
-
4,3%
Danemarca
-
5,8%
5,0%
Germania
4,9%
5,5%
4,9%
Estonia
2,5%
3,7%
2,6%
Irlanda
4,8%
4,8%
4,8%
Grecia
-
-
-
Spania
7,9%
8,9%
5,4%
Franţa
5,6%
6,8%
7,3%
Italia
4,5%
4,7%
4,8%
Cipru
4,0%
4,5%
5,4%
Letonia
3,8%
4,2%
3,8%
Lituania
3,5%
3,8%
3,6%
Luxemburg
4,3%
5,2%
4,3%
Ungaria
4,4%
5,1%
4,8%
Malta
-
-
-
Olanda
5,9%
6,5%
6,2%
Austria
4,8%
5,2%
4,9%
Polonia
3,7%
4,0%
3,8%
Portugalia
4,4%
4,8%
4,9%
România
4,2%
4,7%
4,7%
Slovenia
5,3%
5,8%
6,0%
Slovacia
2,9%
3,3%
4,0%
Finlanda
3,8%
4,0%
3,9%
Suedia
5,1%
5,4%
6,0%
Regatul Unit
6,9%
7,3%
7,1%
Pagina 37
| 35 |
Pentru ocupațiile profesionale liberale selectate, Figura 10 arată ponderea profesiei respective în veniturile totale pentru industrie
"furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice". 47 Cota de venit a profesiei de inginer este cea mai mare la 18,8%. al
formelor
firmele tecturale au o pondere de 3,6%.
Figura 10:
Ponderea câmpurilor de vânzări profesionale independente selectate în industrie "furnizarea de profesioniști,
servicii științifice și tehnice "în 2010 în UE-27, Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din
statisticile de afaceri
47 cifre de țară din apendice.
Pagina 38
| 36 |
Deși cele mai mici întreprinderi au reprezentat 96,5% din toate întreprinderile din sectorul „furnizarea de servicii profesionale,
științifice și
servicii tehnice ", au contribuit cu puțin mai mult de un venit din trei euro în această industrie (tabelul 13). Întreprinderi mari au fost
s-a dovedit că contribuie unul din patru euro al veniturilor, deși reprezintă mai puțin de 0,1% din totalul întreprinderilor. Cel mic și
mediu
întreprinderile au contribuit, de asemenea, la o pondere disproporționat de mare a veniturilor (21,0% și 17,2%) în raport cu cota lor
numerică relativă din toate
întreprinderi (3,1% și 0,4%). Această distribuție neuniformă a prevalenței afacerilor și a cotelor de venituri este tipică pentru toate
sectoarele economiei,
în timp ce semnificația lor poate varia foarte mult de la un sector la altul. În toate industriile, dominanța întreprinderilor mari în ceea
ce privește
la venituri este și mai puternic pronunțată. 48 În acest sens, industria „furnizează servicii profesionale, științifice și tehnice”
se caracterizează prin cote relativ mari de venituri realizate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri sau IMM-uri).
Tabelul 13:
Ponderea vânzărilor în cadrul industriei „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” după mărime
clasă în 2010, Sursa: Compilat și calculat conform rapoartelor din statisticile structurale de afaceri
de Eurostat

0 până la 9 ANGAJANȚI
10 până la 49
aNGAJAŢII
50 - 249
aNGAJAŢII
250 DE ANGAJANȚI
Și altele
Uniunea Europeană (27) țări)
36,3%
21,0%
17,2%
25,6%
Belgia
39,7%
17,9%
22,1%
20,3%
Bulgaria
48,5%
28,4%
18,4%
4,7%
Republica Cehă
45,7%
23,8%
18,9%
11,6%
Danemarca
26,8%
20,3%
19,6%
33,4%
Germania
28,1%
25,0%
17,6%
29,3%
Estonia
56,5%
31,1%
12,4%
0.0%
Irlanda
35,2%
27,0%
16,1%
21,6%
Spania
37,8%
21,8%
21,2%
19,2%
Franţa
39,2%
20,8%
15,3%
24,7%
Italia
54,7%
15,9%
10,4%
19,0%
Cipru
41,3%
30,1%
18,8%
9,8%
Letonia
-
-
-
-
Lituania
46,8%
35,7%
12,8%
4,6%
Luxemburg
28,7%
25,6%
22,2%
23,6%
Ungaria
50,7%
27,5%
16,6%
5,2%
Olanda
34,4%
19,2%
18,0%
28,4%
Austria
41,3%
29,0%
22,2%
7,5%
Polonia
45,5%
13,7%
20,0%
20,9%
Portugalia
45,1%
24,9%
19,0%
10,9%
România
43,4%
25,5%
19,5%
11,6%
Slovenia
-
-
-
-
Slovacia
90,8%
5,1%
2,4%
1,7%
Finlanda
38,9%
27,4%
18,3%
15,4%
Suedia
39,3%
22,7%
17,1%
20,8%
Regatul Unit
25,7%
18,3%
18,0%
38,0%
48 În raport cu întreaga economie comercială, cota de venit a companiilor mari în 2010 a depășit 40%. Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la Eurostat.
Pagina 39
| 37 |
3.2.5. Cererea viitoare pentru profesioniști și nevoile de muncă calificate în profesiile liberale
În medie, în UE-27 pentru 2012, mai mult de o treime dintre persoanele care desfășoară activități independente din sectoarele
dominate de profesia liberală aveau 50 până la 64 de ani
(Figura 11). Proporția persoanelor fizice în vârstă a crescut constant în ultimii ani. Această tendință poate fi observată în toate
sectoarele
a economiei. În termeni absoluti, numărul persoanelor independente mai în vârstă a crescut de la 1,5 miliarde în 2008 la peste 1,8
miliarde în 2012.
Figura 11:
Număr de angajați independenți în vârstă de 50-64 de ani în profesie liberală au dominat industriile și
ponderea tuturor lucrătorilor independenți din acest sector. Sursa: Ilustrație proprie în conformitate cu datele din
Studiul european al forței de muncă realizat de Eurostat
Pagina 40
| 38 |
În cadrul industriilor dominate de profesia liberală, există mari diferențe între țări (tabelul 14). În timp ce în Luxemburg, unul
în cinci persoane care desfășoară activități independente într-o industrie dominată de o profesie liberală avea între 50 și 64 de ani,
acesta a fost cazul pentru aproximativ fiecare
a doua persoană în Suedia. Proporția ridicată a persoanelor care desfășoară activități independente este, de asemenea, o reflectare a
dezvoltării demografice.
mențiune în țările respective. Rămâne de văzut ce impact va avea asupra funcționării profesiilor liberale. Din cauza medical-
progres tehnic, este foarte posibil ca în viitor mai mulți profesioniști liberali să funcționeze mult peste vârsta de 64 de ani, fie pentru
că
au nevoie de venituri sau din motive de autorealizare. Mai ales că nu există o limită de vârstă strictă pentru pensionare în cazul auto-
ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, țările cu o proporție mare de profesioniști în vârstă vor fi nevoiți să se ocupe de
probleme de înlocuire, atunci când
o parte din profesioniștii liberali se retrag la pensie. Acest lucru ar putea duce la forțarea unor regiuni în discuția garanției
anumite servicii profesionale liberale, în special în asistența medicală.
Tabelul 14:
Ponderea persoanelor care desfășoară activități independente cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani din totalul
lucrătorilor independenți cu vârsta între 20 și 64 de ani
în industria dominată de profesia liberală din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din

2008
2009
2010
2011
2012
32,9%
34,4%
35,3%
35,7%
36,4%
Belgia
28,8%
32,5%
31,2%
34,8%
35,6%
Bulgaria
30,8%
32,2%
33,1%
44,7%
46,6%
Republica Cehă
38,4%
41,2%
36,2%
37,2%
40,6%
Danemarca
44,1%
44,8%
37,0%
41,2%
45,3%
Germania
37,8%
38,6%
39,6%
41,0%
43,1%
Estonia
-
-
-
-
-
Irlanda
32,4%
32,9%
34,6%
40,4%
37,1%
Grecia
30,3%
31,5%
30,9%
32,3%
34.3%
Spania
24,4%
27,5%
29,6%
30,0%
30,4%
Franţa
36,8%
39,8%
40,6%
37,1%
39,5%
Italia
23,8%
25,5%
26,7%
26,5%
26,9%
Cipru
40,6%
34,4%
41,9%
47,0%
45,2%
Letonia
-
38,1%
-
-
43,8%
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
-
25,0%
31,3%
34,5%
25,4%
Ungaria
42,4%
34,2%
40,6%
38,6%
41,1%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
38,8%
40,0%
40,3%
40,4%
-
Austria
31,0%
32,1%
37,1%
38,6%
36,0%
Polonia
30,2%
34,0%
34,1%
34,0%
33.2%
Portugalia
-
27,1%
27,3%
25,8%
28,6%
România
-
-
-
-
-
Slovenia
30,9%
34,6%
31,3%
30,3%
32,3%
Slovacia
31,9%
30,3%
33,7%
37,7%
35,9%
Finlanda
41,3%
41,1%
43,8%
45,1%
43,2%
Suedia
48,9%
49,1%
51,5%
50,4%
48,1%
Regatul Unit
39,4%
38,8%
39,8%
40,4%
39,8%
Pagina 41
| 39 |
Cifrele privind structura de vârstă a profesiilor liberale arată că, în viitor, profesiile liberale trebuie să câștige din ce în ce mai mult
pe tineri
profesioniști pentru a asigura oferta existentă de servicii, inclusiv în zonele regionale. Trebuie menționat că datorită generalului
tendințele demografice, ansamblul de forță de muncă din care profesiile liberale pot atrage noi tineri profesioniști se micșorează în
general. Este
prin urmare, important pentru recrutarea de noi profesioniști liberali, că proporția de tineri cu un nivel adecvat de
calificarea este ridicată. Profesiile liberale concurează cu economia comercială pentru tinerii calificați. Pentru a
supraviețuiește pe termen lung, profilul ocupațional al profesiilor liberale trebuie să fie atractiv și la modă. Aici, respectivul
profesiile sunt provocate să se prezinte ca o ambiție de viață dezirabilă pentru tineri, calificați.
În UE-27, ponderea tinerilor cu o calificare terțiară a crescut la aproximativ 25,4% în 2012, de la 19,0% în 2003. (Tabelul 15)
Deși acest lucru nu permite în mod direct să se tragă concluzii cu privire la proporția calificărilor care permit admiterea
pentru o profesie liberală, nu este nerealist să presupunem că o proporție din ce în ce mai mare de tineri a obținut necesarul
calificări.
Tabelul 15:
Proporția de educație terțiară (nivelurile 5 și 6 ale ISCED în 1997) ca proporție din totalul învățământului
atingerea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20-29 ani, sursă Calcul propriu și reprezentare, conform
Studiul privind forța de muncă realizat de Eurostat

2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
19,0%
19,9%
20,7%
21,4%
21,7%
22,3%
23,2%
23,6%
24,4%
25,4%
Belgia
27,3%
30,8%
31,3%
32,0%
31,4%
32,3%
33,5%
33.2%
32,5%
33,5%
Bulgaria
15,0%
14,9%
14,2%
14,8%
14,5%
14,8%
15,4%
15,1%
16,4%
17,6%
Republica Cehă
7,6%
8,9%
10,3%
11,5%
11,6%
13,5%
15,6%
16,8%
17,6%
20,4%
Danemarca
19,6%
19,3%
22,7%
23,0%
19,3%
18,5%
18,1%
18,2%
19,2%
19,8%
Germania
10,5%
10,8%
11,2%
11,1%
11,4%
12,4%
13,4%
13,8%
15,3%
16,5%
Estonia
19,7%
22,6%
24,6%
24,4%
24,0%
24,2%
25,0%
25,2%
25,6%
27,1%
Irlanda
31,2%
32,4%
32,9%
33,6%
34,4%
34,8%
35,4%
35,1%
34.3%
35,8%
Grecia
15,5%
16,9%
16,6%
18,5%
20,2%
21,0%
21,7%
22,5%
24,8%
26,5%
Spania
31,5%
31,5%
32,4%
32,3%
30,9%
30,3%
29,5%
30,2%
30,5%
30,8%
Franţa
34,9%
35,0%
35,6%
35,9%
34,7%
34,2%
34,9%
34.3%
34,1%
34,5%
Italia
7,7%
8,7%
10,5%
12,1%
13,6%
14,3%
14,6%
14,3%
14,4%
15,1%
Cipru
36,3%
33.2%
33,4%
36,7%
38,5%
40,2%
41,3%
42,3%
43,6%
45,1%
Letonia
13,9%
14,3%
18,2%
18,6%
19,0%
20,9%
20,9%
22,8%
23,4%
26,5%
Lituania
22,5%
27,9%
24,9%
26,0%
26,7%
28,8%
28,9%
30,0%
30,0%
29,9%
Luxemburg
14,7%
23,9%
24,6%
20,2%
23,4%
25,0%
29,7%
26,9%
29,3%
32,5%
Ungaria
11,8%
13,2%
14,6%
15,2%
16,1%
17,0%
17,1%
17,3%
18,3%
20,1%
Malta
15,5%
16,1%
15,2%
18,3%
20,5%
19,2%
19,2%
21,9%
23,4%
22,3%
Olanda
21,4%
24,5%
25,5%
25,3%
25,7%
27,1%
27,4%
27,4%
27,4%
28,2%
Austria
12,2%
12,9%
12,1%
10,5%
10,2%
10,3%
11,9%
12,0%
12,2%
13,1%
Polonia
14,1%
15,5%
17,5%
19,4%
20,8%
22,3%
25,2%
26,7%
28,3%
29,4%
Portugalia
12,1%
14,1%
14,0%
14,6%
16,1%
17,8%
18,9%
19,4%
21,5%
23,0%
România
8,3%
9,7%
10,0%
10,9%
11,9%
13,2%
14,1%
15,1%
16,7%
17,4%
Slovenia
12,7%
13,5%
14,4%
15,3%
16,6%
16,8%
16,6%
16,9%
18,1%
20,2%
Slovacia
9,5%
10,2%
11,4%
12,0%
12,9%
14,0%
16,4%
19,0%
20,9%
23,3%
Finlanda
19,4%
18,9%
17,4%
17,2%
17,7%
17,6%
19,2%
19,0%
18,9%
19,3%
Suedia
22,8%
23,2%
23,8%
25,8%
25,4%
25,7%
25,9%
25,2%
25,0%
26,2%
Regatul Unit
27,9%
28,6%
29,1%
29,3%
29,5%
29,9%
31,0%
32,2%
33,5%
34.3%
Pagina 42
| 40 |
Imigrația calificată oferă un alt mijloc de a satisface cererea de persoane calificate pentru o anumită profesie. În general, în 2008 în
UE-27, peste un sfert din populația activă născută în afara țării raportoare a deținut o calificare terțiară (tabelul 16). Proporția
angajații născuți din străinătate cu calificare terțiară variază mult de la un stat membru la altul. În timp ce au reprezentat doar 12,7%
în Slovenia și Italia, proporția lor în Polonia este de aproximativ 50%. Datele nu permit concluzii privind țara de naștere
era în afara UE sau pur și simplu o altă țară UE. Cu toate acestea, importanța migrației de muncă este în creștere în UE. Drept
urmare, în
pe viitor, probabil vom observa o creștere a persoanelor cu înaltă calificare din țările UE cele mai afectate de criza financiară și a
datoriilor
în căutarea unui loc de muncă în alte țări ale UE. Astfel, persoanele în cauză își pot obține calificările și pot dobândi experiență
valoroasă
în străinătate, în timp ce țările beneficiare beneficiază de oferta crescută de forță de muncă calificată. Cu toate acestea, țările
expeditoare pot beneficia
timp, când migranții se întorc în țara de origine după câțiva ani în străinătate și își aplică cunoștințele acumulate acolo. Sondaje ca
parte
din Directiva privind calificările profesionale arată că rata mobilității în domeniul activităților reglementate 49 de înaltă calificare a
fost
destul de scăzut până acum. 50
Tabelul 16:
Proporția participanților la forța de muncă născută în străinătate cu calificări terțiare (nivelurile 5 și 6 ISCED)
1997) ca pondere a tuturor lucrătorilor străini născuți în 2008. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din
Studiul special din 2008 „Situația pieței muncii a migranților”, ca parte a Sondajului privind forța de muncă
Eurostat

2008
25,4%
Belgia
38,0%
Bulgaria
-
Republica Cehă
20,0%
Danemarca
20,4%
Germania
20,9%
Estonia
40,7%
Irlanda
40,0%
Grecia
13,6%
Spania
24,0%
Franţa
27,3%
Italia
12,7%
Cipru
33.2%
Letonia
30,4%
Lituania
28,5%
Luxemburg
38,7%
Ungaria
34,1%
Malta
19,4%
Olanda
29,2%
Austria
18,7%
Polonia
51,3%
Portugalia
22,1%
România
-
Slovenia
12,7%
Slovacia
27,4%
Suedia
35,5%
Regatul Unit
35,9%
49 Conceptul de activități reglementate nu este identic cu profesiile liberale, cu toate acestea, există o depășire semnificativă.
50 Cf. DG Piața Internă și Servicii: Raport final revizuit - Studiu de evaluare a Directivei privind calificările profesionale împotriva reformelor educaționale recente din statele membre ale
UE, 28 octombrie 2011.
Pagina 43
| 41 |
Într-un sondaj realizat de Eurostat privind posibilele impedimente ale creșterii în perioada 2011-2013, întreprinderile din industrie
„furnizează servicii profesionale,
serviciile științifice și tehnice "au exprimat opinii mixte cu privire la relevanța problemei disponibilității personalului calificat
(tabelul 17).
Deși acest factor a fost considerat lipsit de importanță în unele țări, în alte țări (Germania, Olanda, Finlanda și Suedia) mai mult
decât una din zece întreprinderi a văzut asta ca o problemă. Pierderea personalului existent a fost considerată o problemă pentru una
din zece întreprinderi din Suedia
numai. Planificarea succesiunii nu a fost percepută ca un obstacol major în calea creșterii în nicio țară.
Tabelul 17:
Proporția întreprinderilor din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” care
vezi unul sau mai mulți factori ca un potențial obstacol în calea creșterii între 2011 și 2013

Valabilitate limitata
o PERSOANA ADEVĂBABILĂ
ÎNCĂLCAREA PERSONALULUI EXIST
AFACERI CLAR
SUCCESIUNE, TRANSMISIE,
MOŞTENIRE
Belgia
9.2
2.6
2.6
Bulgaria
6.2
4.1
0.2
Danemarca
6.1
2.8
3.3
Germania
10.6
4.2
1.7
Irlanda
0.7
1.2
0.0
Grecia
0.0
3.9
0.0
Spania
0.9
1.7
0.4
Franţa
7.6
2.5
1.4
Italia
1.9
0.4
0.7
Cipru
7.3
6.1
0.0
Letonia
0.0
3.4
0.0
Lituania
1.0
1.0
0.0
Luxemburg
7
5.5
0.7
Malta
7.7
5.8
0.0
Olanda
10.0
1.0
0.5
Polonia
1.9
0.3
0.0
Slovacia
1.8
0.0
0.0
Finlanda
11.0
6
0.0
Suedia
16.3
11.8
1.0
Regatul Unit
4.7
3.3
1.5
Pagina 44
| 42 |
Figura 12:
Surplusul de exploatare brut în profesiile liberale a dominat industriile (plus farmaciile) în milioane EUR și
cota sa în excedentul brut total de exploatare. Reprezentarea proprie a sursei conform rapoartelor din
statisticile structurale de afaceri ale Eurostat
3.2.6. Cifre cheie privind situația economică
a profesiilor liberale
Datele de la Eurostat privind veniturile profesiilor liberale
sunt toate bazate pe agregate statistice. Ele reprezintă o valoare medie
ue care au doar o valoare de diagnostic foarte limitată fără detalii
privind distribuirea în agregate. Deși media
valorile, de exemplu, sugerează un rezultat bun, la care nu trebuie să se aplice
toate companiile. Astfel, nu sunt posibile concluzii cu privire la respect
proporții de întreprinderi prospere și neperformante
Excedentul brut de exploatare indică surplusul de exploatare în numerar
net de costurile salariale. Excedentul de exploatare permite întreprinderii să
finanțarea investițiilor, rambursarea fondurilor către capital sau plata obligațiilor fiscale
legături. Spre deosebire de profiturile stabilite în conturi, nu toate costurile sunt
luate în considerare pentru calculul operațiunii brute
surplus ing. Excedentul brut de exploatare din industrie
de servicii profesionale, științifice și tehnice "plus farmacii,
a scăzut în anul de criză 2009 cu 246 miliarde de euro la 210 miliarde de euro.
În 2010, s-au obținut din nou 233 de miliarde de euro.
Ponderea industriei „furnizarea de servicii profesionale, științifice și
servicii tehnice "plus farmaciile în exploatarea brută totală
excedentul în UE-27 în 2009 a fost de 10,2% și a scăzut în 2010 (figura
12) la 9,7%. Aceasta este în concordanță cu observațiile referitoare la
valoare adăugată și vânzări. Și pentru aceștia, ponderea industriei
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” a fost
cel mai înalt din anul de criză 2009, sugerând un rol stabilizator
pentru această industrie.
Pagina 45
| 43 |
În 2010, ponderea excedentului brut de exploatare din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în
operațiunea brută
surplusul de atingere în fiecare țară a variat între statele membre cu 12,9% în Italia și 3,9% în Estonia (Tabelul 18).
Tabelul 18:
Ponderea excedentului de exploatare brut în industrie „servicii independente de furnizare, servicii științifice și
tehnice”
în excedentul brut total de exploatare din fiecare țară. Reprezentarea sursei proprii conform rapoartelor
din statisticile structurale de afaceri ale Eurostat

2008
2009
2010
-
10,2%
9,7%
Belgia
9,6%
9,5%
9,9%
Bulgaria
6,1%
-
5,9%
Republica Cehă
7,7%
-
6,3%
Danemarca
-
6,5%
5,1%
Germania
10,7%
10,3%
9,7%
Estonia
5,5%
7,0%
3,9%
Irlanda
8,2%
5,8%
5,7%
Grecia
-
-
-
Spania
8,2%
13,3%
9,1%
Franţa
8,7%
9,0%
9,9%
Italia
13,8%
12,9%
12,9%
Cipru
7,1%
8,0%
10,1%
Letonia
6,6%
7,3%
5,5%
Lituania
6,8%
5,4%
4,7%
Luxemburg
10,0%
17,2%
11,0%
Ungaria
4,9%
4,2%
5,9%
Malta
-
-
-
Olanda
9,5%
9,5%
8,9%
Austria
8,1%
8,7%
7,9%
Polonia
6,1%
5,8%
6,7%
Portugalia
7,4%
7,6%
8,7%
România
5,4%
5,8%
5,2%
Slovenia
8,3%
9,7%
7,1%
Slovacia
4,7%
4,5%
6,3%
Finlanda
5,1%
5,6%
4,7%
Suedia
5,4%
3,9%
4,9%
Regatul Unit
10,2%
12,3%
11,1%
Pagina 46
| 44 |
În cadrul industriei „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, activitatea de consultanță juridică a reprezentat
aproape unul din patru
Euro din excedentul de exploatare brut (figura 13). Ponderea firmelor de inginerie și de consultanță a fost de aproximativ 17%
fiecare. Audit și
firmele de arhitectură au contribuit cu 15,5%, respectiv 5,6%.
Figura 13:
Acțiuni ale ocupațiilor tipice liberal-profesionale selectate în excedentul brut total de exploatare pentru
sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în UE-27 în 2010. Sursa: Proprii
calcule și prezentare conform rapoartelor din statisticile serviciilor structurale de la Eurostat
La nivel de stat membru, consultanța juridică reprezintă o pondere deosebit de ridicată a surplusului de exploatare brut în industria
„furnizarea de profesii-
servicii tehnice, științifice și tehnice "în Luxemburg (47,1%) și Irlanda (44,5%) (Tabelul 19). În Bulgaria, pe de altă parte, acesta
contabilizează
doar 9,0%. Firmele de inginerie aduc o contribuție deosebit de puternică la excedentul brut național de exploatare în Bulgaria, la
31,8%. Corpul
ponderea care răspunde în Irlanda este de doar 3,7%. Contribuția consultanței în afaceri este cea mai mare în România, la
31,3%. Cea mai mică pondere poate fi
găsit în Italia cu 8,6%. Acțiunile naționale ale excedentului de exploatare brut au reprezentat auditul variază între 8,6% în Estonia și
27,9% în
Luxemburg. Cea mai mare contribuție la excedentul brut național de exploatare de către firmele de arhitectură poate fi găsită în
Austria cu 9,7%,
în timp ce Irlanda are cea mai mică la 1,4%.
Pagina 47
| 45 |
Tabelul 19:
Acțiuni ale ocupațiilor tipice profesionale liberale selectate în excedentul brut total de exploatare al
"furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice" din industrie în 2010 pentru fiecare țară. Sursa: Proprii

Consultanță juridică
INGINERIE
AFACERI
consultant
AUDIT
ARHITECTURAL
FIRMS
Uniunea Europeana
(27 de țări)
23,9%
17,2%
16,7%
15,5%
5,6%
Belgia
19,2%
8,9%
28,0%
10,7%
8,5%
Bulgaria
9,0%
31.8%
10,1%
11,1%
4,8%
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
26,0%
28,0%
10,8%
14,2%
2,9%
Germania
19,5%
17,6%
10,5%
13,5%
6,2%
Estonia
15,1%
23,9%
-
8,6%
-
Irlanda
44,5%
3,7%
-
24,8%
1,4%
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
31,3%
15,4%
-
13,4%
9,4%
Franţa
33,9%
10,0%
15,4%
8,8%
6,5%
Italia
28,5%
17,1%
8,6%
19,4%
8,0%
Cipru
15,7%
6,8%
21,6%
35,5%
6,3%
Letonia
17,7%
10,6%
14,8%
10,7%
5,1%
Lituania
38,0%
10,4%
14,8%
2,8%
4,0%
Luxemburg
47,1%
7,4%
13,7%
27,9%
2,3%
Ungaria
13,3%
17,0%
20,3%
15,9%
2,2%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
12,3%
15,9%
29,2%
20,3%
1,6%
Austria
21,0%
16,4%
10,5%
16,8%
9,7%
Polonia
14,0%
15,4%
12,4%
18,7%
5,8%
Portugalia
23,6%
14,3%
15,6%
11,9%
3,5%
România
-
22,7%
31,3%
10,0%
4,6%
Slovenia
12,9%
19,9%
21,7%
13,9%
6,0%
Slovacia
16,4%
14,9%
17,6%
16,3%
3,0%
Finlanda
13,2%
19,8%
16,3%
15,2%
4,8%
Suedia
12,2%
25,1%
19,5%
15,2%
2,2%
Regatul Unit
25,4%
21,6%
30,3%
16,8%
1,9%
Pagina 48
| 46 |
În UE-27, în 2010, s-au plătit în jur de 287 miliarde de euro salarii și salarii în sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice
și
servicii tehnice "plus farmacii (Figura 14). După anul de criză 2009 (273 miliarde de euro), salariile și salariile din sector au avut
a crescut din nou peste nivelul 2008 (285 miliarde de euro). Aceasta a reprezentat aproximativ unul din zece euro cheltuiți pentru
salarii și salarii în
această industrie.
Figura 14:
Salariile și salariile din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmacii în milioane de euro și ca pondere din salariile și salariile din economia comercială. Sursa: Proprii
ilustrare conform datelor din statisticile structurale de afaceri ale Eurostat
Pagina 49
| 47 |
Proporția 51 din salariile și salariile efectuate în industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” a variat
între statele membre, de la 5,8% în Polonia la 16,7% în Luxemburg (tabelul 20).
Tabelul 20:
Ponderea salariilor și a salariilor în industrie "furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice
servicii "plus farmacii din sectorul industrial, Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din
statisticile structurale de afaceri ale Eurostat
GEo / TIME
2008
2009
2010
-
10,3%
10,4%
Belgia
8,1%
8,0%
8,4%
Bulgaria
5,9%
-
6,5%
Republica Cehă
6,2%
-
7,1%
Danemarca
-
11,0%
11,5%
Germania
8,7%
8,8%
9,0%
Estonia
5,9%
7,1%
6,5%
Irlanda
11,1%
11,4%
11,7%
Grecia
-
-
-
Spania
7,7%
11,2%
8,8%
Franţa
-
11,6%
12,2%
Italia
5,6%
5,5%
5,9%
Cipru
8,0%
8,3%
11,1%
Letonia
6,7%
6,8%
6,5%
Lituania
6,3%
7,0%
7,1%
Luxemburg
16,1%
16,5%
16,7%
Ungaria
8,0%
8,3%
8,2%
Olanda
14,4%
14,7%
15,1%
Austria
8,0%
8,3%
8,3%
Polonia
5,3%
5,8%
5,8%
Portugalia
7,1%
7,5%
7,9%
România
6,0%
6,8%
6,9%
Slovenia
7,5%
8,2%
8,4%
Slovacia
7,0%
8,1%
7,7%
Finlanda
8,5%
8,5%
8,6%
Suedia
9,9%
10,5%
10,8%
Regatul Unit
15,1%
14,8%
15,1%
51 În anexă sunt prezentate cifre absolute.
Pagina 50
| 48 |
Pe parcursul industriei „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în 2010, cota respectivă din totalul salariilor
pe grupe profesionale individuale, în medie, în UE-27 au fost următoarele: Inginerie 19,1%, firme de audit 15,1%, firme de
consultanță
15,0%, consultanță juridică 9,3% și firmele de arhitectură 3,1% (tabelul 21). Între diferitele state membre și profesii sunt variații
pe scară largă. În timp ce consultanța juridică în România contribuie cu o cotă de doar 0,1% la factura națională privind salariile și
salariile industriei, cota
Cipru este de 16,8%. În Luxemburg, auditul generează 45,1% din salariile și salariile naționale din sectorul „furnizarea de servicii
profesionale de știință
servicii entifice și tehnice ", în România, ponderea este de numai 7,9%. Proporțiile corespunzătoare pentru consultanța de afaceri
variază între
28,2% în Portugalia și 6,5% în Luxemburg. În Italia, firmele de arhitectură contribuie cu doar 0,6% din totalul salariilor și salariilor
naționale
industria examinată comparativ cu 8,4% în Cipru. În Finlanda, firmele de inginerie contribuie cu 32,6% din factura națională totală a
salariului în 2005
industria „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, comparativ cu 7,2% în Cipru.
Tabelul 21:
Acțiuni ale ocupațiilor selectate în totalul salariilor și facturii salariilor din sectorul „furnizare
servicii profesionale, științifice și tehnice ". Sursa: Calcule proprii și prezentare conform
rapoarte din statisticile structurale de afaceri ale Eurostat

AUDIT
AFACERI
consultant
ARHITECTURAL
FIRMS
INGINERIE
9,3%
15,1%
15,0%
3,1%
19,1%
Belgia
9,2%
9,4%
13,2%
2,4%
14,7%
Bulgaria
3,8%
19,0%
17,4%
3,2%
18,6%
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
8,7%
15,2%
9,2%
4,5%
25,3%
Germania
6,8%
16,3%
10,4%
3,3%
18,6%
Estonia
9,4%
13,3%
-
-
18,9%
Irlanda
15,5%
20,9%
-
5,7%
15,8%
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
11,3%
20,0%
:
3,6%
23,5%
Franţa
7,8%
11,4%
13,7%
3,4%
19,6%
Italia
8,2%
21,7%
17,4%
0,6%
12,7%
Cipru
16,8%
38,8%
14,1%
8,4%
7,2%
Letonia
4,5%
15,9%
9,8%
5,4%
12,6%
Lituania
9,5%
12,4%
16,0%
7,8%
16,0%
Luxemburg
8,9%
45,1%
6,5%
4,1%
12,6%
Ungaria
5,5%
24,4%
19,5%
2,2%
16,7%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
9,2%
17,9%
19,4%
2,3%
18,1%
Austria
7,2%
14,9%
9,3%
5,1%
19,5%
Polonia
6,4%
17,4%
19,0%
6,8%
14,6%
Portugalia
3,5%
18,5%
28,2%
3,9%
20,4%
România
0,1%
7,9%
23,1%
4,1%
26,8%
Slovenia
5,8%
13,2%
14,1%
5,6%
28,4%
Slovacia
3,2%
24,8%
23,3%
3,3%
14,1%
Finlanda
5,6%
14,3%
15,8%
3,8%
32,6%
Suedia
6,2%
12,0%
18,8%
2,8%
28,9%
Regatul Unit
14,2%
12,0%
20,2%
2,7%
18,2%
Pagina 51
| 49 |
Într-un sondaj realizat de Eurostat, companiile din industrie „furnizează servicii profesionale, științifice și tehnice”, au considerat
economia generală
perspectivele ca fiind cel mai mare obstacol potențial pentru creștere pentru perioada 2011-2013 (tabelul 22). În Olanda, economia
generală
aspectul a fost menționat cel mai des la 28,8%, în timp ce în Suedia doar 9,6% dintre companii au văzut acest lucru ca un obstacol în
calea creșterii. În general, îngrijorări
despre perspectivele economice generale este probabil să reflecte impactul crizei datoriilor financiare și suverane în zona
euro. preocupările
despre cererea de pe piețele interne este probabil să fie menționată alături de situația economică generală, fiind menționate și relativ
adesea ca un obstacol potențial pentru creștere. Concurența prețurilor și marjele de profit reduse au fost, de asemenea, considerate un
obstacol în calea creșterii
decât una din zece întreprinderi din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în majoritatea statelor
membre. În mai mult de
În nouă state membre, costurile forței de muncă ridicate au fost, de asemenea, menționate ca îngrijorare de mai mult de una din zece
companii. Acest lucru a fost valabil printre altele
Polonia și Slovacia, care nu sunt considerate țări cu salarii mari în multe alte state membre ale UE.
Tabelul 22:
Proporția întreprinderilor din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” care

ECONOMICĂ GENERALĂ
perspectivă
DEMANDĂ LIMITATĂ
ÎN PIETELE LOCALE
/ PIEȚELE HoME
COMPETITIA PRETULUI,
MIC PROFIT
MARJELOR
CoSTS de muncă înaltă
Belgia
22.9
10.3
11.7
12.8
Bulgaria
22.0
14.0
7.9
3.2
Danemarca
23.2
13.5
17.1
10.5
Germania
12.4
12.2
14.4
13.1
Irlanda
24.7
15.7
15.9
10.1
Grecia
22.5
12.7
12.7
7.8
Spania
25.2
16.5
12.2
10.9
Franţa
28,6
8.1
12.9
13.2
Italia
24,0
9.6
12.5
14.8
Cipru
26.8
12.8
3.7
9.8
Letonia
24.1
17.2
12.1
5.2
Lituania
29.2
9.4
14.6
3.3
Luxemburg
23.0
15.0
12.3
8.6
Malta
19.2
11.5
15.4
7.7
Olanda
28,8
10.3
16.8
9.4
Polonia
18.4
19.8
16.2
16.3
Slovacia
19.3
14,9
8.8
15.9
Finlanda
22.0
10.8
12.5
7.8
Suedia
9.7
11.5
15.1
9.6
Regatul Unit
24,0
13.3
16.8
5.9
Pagina 52
| 50 |
Cadrul legal, stimulentele fiscale și accesul la finanțe au fost de obicei considerate cu greu un impediment pentru creștere (Tabelul
23). In orice caz,
aici găsim o mare variație între țări. În Grecia și Letonia, una din zece întreprinderi din sectorul „furnizează profesii-
serviciile științifice, științifice și tehnice "consideră cadrul legal ca un posibil obstacol în calea creșterii. Același lucru se aplică
stimulentelor fiscale din
Italia, Letonia și Lituania. Accesul la finanțe pe de altă parte nu a fost menționat ca un potențial obstacol în calea creșterii cu peste
zece%
întreprinderi din orice țară.
Tabelul 23:

Cadrul legal
LICITĂȚI INCENDIȚIILE TAXEI
FĂRĂ FINANȚARE
Belgia
5.4
3.1
2.0
Bulgaria
9.4
3.1
6.6
Danemarca
2.9
0.5
3.9
Germania
6
5.7
0.9
Irlanda
6.6
0.0
7.6
Grecia
10.8
3.9
7.8
Spania
2.5
9.6
5.2
Franţa
5.4
4.9
2.5
Italia
8.4
11.3
4.2
Cipru
1.2
6.1
0.0
Letonia
10.3
15.5
5.2
Lituania
3.8
10.8
6.2
Luxemburg
6.6
7
1.1
Malta
7.7
5.8
0.0
Olanda
7.5
2.6
3.5
Polonia
1.9
7.1
4.3
Slovacia
1.3
8.6
8.3
Finlanda
1.5
5.8
3.0
Suedia
3.4
1.8
0.9
Regele Unit-
dom
8.8
3.0
3.0
Pagina 53
| 51 |
Tabelul 24:
Ponderea exporturilor de servicii în PIB-ul UE-27. Sursa: Ilustrație proprie în conformitate cu datele din
conturile naționale ale Eurostat

2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
8.9
9.4
9.8
10.2
9.9
10.3
10.7
11.1
Belgia
15.6
15.4
16.7
18.1
18.4
19.5
19.0
20.8
Bulgaria
18.0
15.8
15.6
15.3
14.0
14.2
13.9
14.2
Republica Cehă
9.2
9.4
9.4
9.6
9.7
10.5
10.8
11.7
Danemarca
16.9
19.0
19.9
21.5
18.4
20.1
20.3
21.0
Germania
5.8
6.4
6.5
6.9
7.1
7.4
7.5
7.8
Estonia
23.6
22.0
20.9
23.1
23.3
24.3
24,8
24.6
Irlanda
30,4
32,7
36,0
38.4
42,3
47,6
50.4
55,4
Grecia
12.6
12.2
12.8
13.4
10.6
11.7
12.4
12.7
Spania
8.3
8.5
8.6
8.8
8.4
8.9
9.8
10.3
Franţa
5.6
5.5
5.6
5.7
5.2
5.5
5.8
6
Italia
5.1
5.4
5.4
5
4.5
4.8
5
5.3
Cipru
39.5
40.4
41.4
38,9
34.9
35.4
35,6
35.4
Letonia
14.5
14.2
13.9
14.6
15.6
15.8
16.3
16.6
Lituania
12.1
12.1
10.3
10.0
10.0
11.2
12.1
14.0
Luxemburg
118.1
131.2
140.2
143.4
130.7
138.5
144.8
147.1
Ungaria
9.8
12.5
13.0
13.4
14.8
15.5
16.3
16.6
Malta
32.8
39.3
43,7
49.5
47,6
51.4
54.7
54.4
Olanda
14.7
14.3
14.3
15.3
16.1
17.0
17.6
17.9
Austria
14.6
15.2
15.6
16.3
15.0
15.2
15.7
16.2
Polonia
5.4
6
6.7
6.7
6.7
7
7.3
7.7
Portugalia
6.4
7.5
8.4
8.6
8
8.5
9.3
9.8
România
5.2
5.7
5.6
6.4
6
5.4
5.6
5.8
Slovenia
11.4
11.7
12.3
13.4
12.5
13.3
13.7
14.8
Slovacia
9.1
9.7
9.5
9.1
7.1
6.9
7.2
8.2
Finlanda
8.4
8.4
9.3
11.3
11.2
11.0
10.8
10.9
Suedia
12.5
13.4
14.4
15.6
15.6
15.1
14.7
15.1
Regatul Unit
10.1
10.7
11.2
12.2
12.3
12.3
12.7
12.4
3.2.7. Furnizarea de servicii transfrontaliere
în cadrul Uniunii Europene
Ponderea exporturilor de servicii în produsul intern brut din
UE-27 a crescut de la 8,9% în 2005 la 11,1% în 2012 (tabelul 24).
O distincție între profesionist liberal și neprofesional
serviciile sunt la fel de imposibile ca o distincție bazată pe țară
de destinație a exporturilor. Declarații generale despre importanță
acordarea de servicii transfrontaliere de servicii pentru toți profesorii liberali
sionurile sunt cu greu posibile. În timp ce unele dintre servicii ofereau clar-
au un caracter regional (de exemplu, serviciile moașelor și
medicii) în care activitățile transfrontaliere joacă un rol numai în
zone de frontieră, există și alte profesii în competiția internațională
misiune (de exemplu ingineri sau arhitecți). Cu toate acestea, o mare parte din
expertiza profesioniștilor liberali se bazează pe cunoașterea
cadrul legal național. Furnizarea transfrontalieră de
prin urmare, serviciile profesionale necesită, de obicei, calificare suplimentară
cationii sau realizează colaborarea cu profesioniști liberali din Republica Moldova
țara de destinație necesară. Din păcate, nu există nici o încredere
date despre sfera activităților transfrontaliere de către profesorii liberali
sionals. În plus, în prezent, Comisia UE conduce dezbaterile
privind impactul reglementărilor naționale asupra activităților transfrontaliere
a furnizorilor de servicii. Aici ar trebui clarificat de la caz la caz
baza dacă reglementarea este în interesul public. De asemenea, această dezbatere
deschide oportunitatea profesiilor liberale de a revizui
reglementările existente cu privire la utilitatea acestora.
Pagina 54
| 52 |
În general, întreprinderile din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” nu văd cererea pe piețele externe
ca un obstacol major în calea creșterii (Tabelul 25). În timp ce cererea limitată pe piețele locale este văzută ca un obstacol potențial
pentru creșterea unuia din zece
întreprinderile din statele membre ale UE, mai puțin de una din 20 de întreprinderi sunt preocupate de cererea externă limitată. Doar
în Cipru
una din zece companii se teme de cererea limitată pe piețele externe.
Tabelul 25:

DEMANDĂ LIMITATĂ ÎN LoCAL
PIEȚE / PIEȚE HoME
CERINȚĂ LIMITATĂ PE PIEȚE EXECUTIVE
Belgia
10.3
2.9
Bulgaria
14.0
3.4
Danemarca
13.5
3.1
Germania
12.2
1.5
Irlanda
15.7
1.2
Grecia
12.7
6.9
Spania
16.5
2.0
Franţa
8.1
1.1
Italia
9.6
1.7
Cipru
12.8
9.8
Letonia
17.2
5.2
Lituania
9.4
2.9
Luxemburg
15.0
3.6
Malta
11.5
3.8
Olanda
10.3
0.5
Polonia
19.8
0.9
Slovacia
14,9
3.1
Finlanda
10.8
1.6
Suedia
11.5
0,8
Regatul Unit
13.3
1.9
Pagina 55
| 53 |
Capitolul 4.
Cadrul legal al
profesiile liberale
4.1. Introducere
T el obiect al studiului include, în plus față de de-
scrierea funcției economice și sociale a lib
profesii eral, o imagine de ansamblu a cadrului legal aplicabil
muncă. Studiul cadrului de reglementare include trei
părți: sisteme de reglementare (reglementare bazată pe principii
și reglementări bazate pe reguli) în statele membre ale UE
sunt descrise în prima parte (4.2.). A doua parte (4.3.)
oferă o imagine de ansamblu asupra modelelor organizaționale pentru
profesii liberale utilizate în statele membre. În cele din urmă,
a treia parte (capitolul 5) tratează în detaliu cele mai importante
Asemenea aspecte ale reglementării profesionale.
4.2. Sisteme de reglementare
Profesiile liberale cercetate aici sunt subiecte specifice
reglementarea profesională în marea majoritate a statelor membre.
Indiferent de problema de reglementare și de intensitate
de reglementare, două sisteme de reglementare principale pot fi identificate în
Europa. Pe de o parte, caracteristicile proscriptive și prescriptive
abordarea reglementată acterizată (reglementare bazată pe reguli) și cu privire la
pe de altă parte abordarea regulatorie bazată pe principii (principii-
reglementare bazată). Compararea reglementărilor din memoriile UE
ber Statele sunt complicate de aceste divergențe sistemice.
4.2.1. Regulament bazat pe reguli
Regulamentul bazat pe reguli este definit ca o normă structurată cazuistic
sistem activ, care stabilește consecințe legale pentru o gamă largă
a circumstanțelor individuale pe baza unor criterii clar stabilite
teria 52 . Persoana supusă regulii (în acest caz, membrii
a profesiei liberale) este obligat să respecte cerințele din
Legea. 53 Avantajul reglementărilor bazate pe reguli este nivelul ridicat
de securitate juridică pentru circumstanțe individuale, toate reglementate de
regulă. 54 Furnizorul de servicii știe să se comporte într-o situație specifică
ations. 55 Un anumit dezavantaj este tendința spre excesiv
52 Graeme Laurie / Sethi, Nayha, Spre abordări bazate pe principii pentru guvernarea sănătății-
Cercetări conexe folosind date cu caracter personal, Jurnalul European al Regulamentului de Risc, nr. 2013/1,
p. 43, 45; Schlag, Pierre, Rules and Standards, UCLA Law Review, Vol. 33, Ediția 2, 1985, pp.
379, 381 f, Sullivan, Kathleen M., Cuvânt înainte: Justițiile regulilor și standardelor, Dreptul Harvard
Review, 1992/93, Volumul 106.1, p. 22, 58
53 Graeme Laurie / Sethi, Nayha, Spre abordări bazate pe principii pentru guvernarea sănătății-
Cercetări conexe folosind date cu caracter personal, Jurnalul European al Regulamentului de Risc, nr. 2013/1,
p. 43, 45; Schlag, Pierre, Rules and Standards, UCLA Law Review, Vol. 33, Ediția 2, 1985, pp.
379, 382; Schneider, Uwe, Kapitalmarktrecht - Regulament bazat pe principii sau bazat pe reguli? în:
Baums, Theodor / Hutter, Memorialul lui Stephan în onoarea lui Michael Gruson, Frankfurt, 2009, pp.
369, 372
54 Awrey, Dan, Reglementarea inovației financiare: o propunere bazată pe mai multe principii? , Brooklyn
Journal of Corporate, Financial and Commercial Law, 2011, Vol. 5, Numărul 2, p. 273, 276;
Schlag, Pierre, Rules and Standards , UCLA Law Review, Vol. 33, Ediția 2, 1985, p. 379, 384.
55 Graeme, Laurie / Sethi, Nayha, Spre abordări bazate pe principii pentru guvernarea sănătății-
Cercetări conexe folosind date cu caracter personal , Jurnalul European de reglementare a riscurilor, Ediția 2013/1
reglementare, într-o manieră care nu este inteligentă și nu este accesibilă
profesionistul respectiv. 56 În plus, situații noi și neașteptate
acțiunile sunt deseori insuficient prevăzute de retrospectiv
sistem orientat 57 Pericole pentru beneficiarii serviciilor, general
public sau consumatori, care apar pentru prima dată, au drept consecință
solicită constant îmbunătățirea legiuitorului. Sistemul bazat pe reguli
reglementarea poate fi descrisă ca fiind predominantă în statele membre ale UE
și se găsește în principal în statele membre europene continentale.
4.2.2. Regulamentul bazat pe principii
Mai recent, dreptul comun și anumite sisteme juridice nordice au
a apelat tot mai mult la utilizarea reglementărilor bazate pe principii. Acest
abordarea se caracterizează prin formularea unor principii juridice abstracte
cipe de reglementare profesională, care trebuie apoi aplicate
de la caz la caz. 58 În exercitarea profesiei lor,
profesioniștii spectativi trebuie să fie ghidați de principiile și obiectivul
Tive pentru a atinge obiectivele menționate în acestea (bazate pe rezultate
regulament). Acest lucru este în contrast cu regulamentul bazat pe reguli, ca modalitate
în care persoana supusă regulii realizează omul legal -
Obiectivele datate într-o situație dată, sunt lăsate la latitudinea lor. 59
Reglementarea bazată pe principii este astfel limitată la o serie de principii
pleduri care sunt mult mai ușor de gestionat pentru practicieni. Respectiv
profesioniștii pot astfel să obțină cu ușurință o imagine de ansamblu asupra profesiei-
regulamentul al. În general, noi circumstanțe de fapt pot fi ad
îmbrăcată pe baza principiilor existente. Regulamentul bazat pe principii
TION este astfel mult mai flexibilă decât tradiționale de regulament bazat pe reguli. 60
Cu toate acestea, dispozițiile formulate în mod deschis sunt, de asemenea, în special
imprecis, rezultând incertitudine juridică. 61 Cu toate acestea, după aplicare
principiile pe o perioadă mai lungă de timp și în continuare
concretizarea de către organele profesionale de supraveghere și instanțele de judecată,
Grupurile de cazuri ultime vor începe să se dezvolte, astfel încât să fie din ce în ce mai mult
utilizarea unui sistem de ansamblu cu suficientă securitate juridică în temeiul acestui regulament
model de asemenea. 62
p. 43, 46; Schauer, Frederick, Convergența regulilor și standardelor , Legea din Noua Zeelandă
Recenzie, 2003, Heft 3, S. 303, 309, Sullivan, Kathleen M., Cuvânt înainte: justițiile regulilor și
Standarde , Harvard Law Review, 1992/93, Vol 106,1, p. 22, 62.
56 Schneider, Uwe, Kapitalmarktrecht - Regulament bazat pe principii sau bazat pe reguli? în: Baums,
Theodor / Hutter, Memorialul lui Stephan în onoarea lui Michael Gruson, Frankfurt, 2009, p. 369,
374.
57 Graeme Laurie / Sethi, Nayha, Spre abordări bazate pe principii pentru guvernare
Cercetări referitoare la sănătate folosind date cu caracter personal, Jurnalul European al Regulamentului de Risc, nr.
2013/1, p. 43, 45.
58 Schlag, Pierre, Rules and Standards, UCLA Law Review, Vol. 33, Ediția 2, 1985, p. 379, 382
Theodor / Hutter, Memorialul lui Stephan în onoarea lui Michael Gruson, Frankfurt, 2009, pp.
369, 372; Sullivan, Kathleen M., Cuvânt înainte: Justițiile regulilor și standardelor , Dreptul Harvard
Review, 1992/93, Vol 106,1, p. 22, 59.
60 Awrey, Dan, Reglementarea inovației financiare: o propunere bazată pe mai multe principii, Brooklyn Journal
de Drept corporatist, financiar și comercial, 2011, Volumul 5, Numărul 2, p. 273, 294; Schneider,
Uwe, Kapitalmarktrecht- Regulament bazat pe principii sau bazat pe reguli? în: Baums, Theodor /
Hutter, Memorialul lui Stephan în onoarea lui Michael Gruson, Frankfurt, 2009, p. 369, 373; Graeme
Laurie / Sethi, Nayha, Spre abordări bazate pe principii pentru guvernarea legată de sănătate
Cercetarea folosind date cu caracter personal, European Journal of Risk Risk, nr. 2013/1, p. 43, 46;
Schauer, Frederick, Convergența regulilor și standardelor, New Zealand Law Review, 2003,
Nr. 3, p. 303, 309; Sullivan, Kathleen M., Cuvânt înainte: Justițiile regulilor și standardelor, Harvard
Law Review, 1992/93, Volumul 106.1, p. 22, 66.
61 Awrey, Dan, Reglementarea inovației financiare: o propunere bazată pe mai multe principii, Brooklyn
Journal of Corporate, Financial and Commercial Law, 2011, Volumul 5, Numărul 2, p. 273, 278.
Theodor / Hutter, Memorialul lui Stephan în onoarea lui Michael Gruson, Frankfurt, 2009, p. 369,
373, un fenomen similar este descris de Schauer drept „Convergență”: Schauer, Frederick,
Convergența regulilor și standardelor, New Zealand Law Review, 2003, nr. 3, p. 303
Pagina 56
| 54 |
4.2.3. Evaluare
În realitate, ambele abordări există în mod regulat acum doar în mod mixt
formulare. 63 De exemplu, reglementarea profesională germană pentru
profesie juridică, care poate fi caracterizată în principiu ca parte
a sistemului bazat pe reguli, include, de asemenea, principii de bază. Pentru in-
poziția, „valorile de bază” ale independenței, confidențialității și
evitarea conflictelor de interese. În schimb, acele țări care
să aplice regulamente bazate pe principii, nu pot evita reguli clare de temei
pentru anumite chestiuni precum admiterea în profesie. Ca re-
sult, reglementările pot fi clasificate numai în funcție de care
Sistemul conservator oferă accentul principal.
Alegerea sistemului de reglementare în sine nu are niciun efect asupra
conținutul reglementărilor profesionale relevante. Drept urmare, este
nu este posibil să tragem o concluzie asupra calității individului
reguli, pe baza alegerii sistemului de reglementare. Alesul
sistemul de reglementare nu spune nimic despre densitatea reglementării
intensitatea și reglarea și, prin urmare, cât de rigidă
sistemul de reglementare profesională este. Chiar și o privire blestemată la
sistem de reglementare aplicat de Autoritatea de reglementare a solicitanților -
ity, (Autoritatea de reglementare engleză pentru servicii juridice) o face
este clar că regulile pentru profesioniști sunt de fapt mult mai detaliate
decât reglementarea germană a profesiei juridice. Alt exemplu
o reglementare comparativ mai strictă în dreptul englezesc este
reglementarea sională a profesiei medicale. De exemplu, de când
Decembrie 2012, cei aproximativ 230.000 care practică limba engleză
medicii, au fost solicitați să fie revalidat de către
Consiliul Medical General, la fiecare cinci ani. În comparație,
cerință de pregătire pentru medicii germani, în măsura în care aceștia
nu sunt aprobate și nici nu sunt angajate de o asigurare de sănătate publică
spitale, este reglementată doar ușor.
În cele din urmă, sistemul de reglementare nu oferă nicio indicație dacă
regulile și reglementările profesionale sunt direct și exclusiv
forțat de agenții guvernamentale sau concomitent de autoguvernare
corpuri. În special, întrebarea dacă respectivul
jurisdicția necesită apartenența obligatorie la o autoreglare
organism pentru membrii unei profesii liberale date și dacă este cazul
un organism a primit puteri de autoreglare, nu este dependent
privind sistemul de reglementare ales.
Din perspectivă economică, în cel mai bun caz, o anumită tendință poate
să fie identificate, prin care interferența în activitățile pieței să fie realizată
reglementarea bazată pe principii este mai puțin strictă, deoarece acest concept părăsește
antreprenor individual mai multă libertate în implementarea setului
principii. Pe de altă parte, ar fi greșit desenarea
concluzie generală la care reglementarea bazată pe principii ar duce la
rezultate economice mai bune în comparație cu cele bazate pe reguli
regulament. 64
63 Cf în general Awrey, Dan, Reglementarea inovației financiare: o propunere bazată pe mai multe principii,
Brooklyn Journal of Corporate, Financial and Commercial Law, 2011, Volumul 5, Numărul 2, pp.
273, 275
64 Cu privire la problema costurilor de tranzacție, a se vedea în detaliu, Awrey, Dan, Reglementarea inovației financiare:
O propunere bazată pe mai multe principii, jurnalul corporativ, financiar și comercial din Brooklyn
Law, 2011, Volumul 5, Ediția 2, p. 273, 279, 280, 294 și urm.
4.3. Organizarea liberalilor
profesii
4.3.1. Modele de organizare
Problema organizării profesiilor liberale se referă
la structura și sfera de auto-administrare și auto-
organele de reglementare ale profesiilor liberale în vigoare în majoritatea
State membre. Conceptul de auto-administrare și auto-reglare
lation are rădăcini istorice. Punctul de plecare al acestei dezvoltări
au fost profesiile avocaților, medicilor și farmaciștilor,
care la începutul secolului al XIX-lea (după cum am menționat mai sus)
erau încă caracterizate de apropierea lor de acțiunile guvernamentale
însoțit de o supraveghere guvernamentală intensă. Odată cu apariția
a liberalismului din secolul al XIX-lea, aceste profesii și-au dezvoltat
conștiința corporativă proprie, care a dat un impuls pentru
crearea de asociații profesionale de drept privat. În altă etapă,
profesiile au încercat să slăbească strânsoarea stării, în ordine
pentru a-și implementa mai bine propriul concept de profesie și în
pentru a obține o încredere sporită din partea publicului larg ca urmare
de o mai mare independență. În cele din urmă, a fost posibil să transferați toate
reguli, reglementări și sarcini administrative esențiale, cum ar fi
acordarea de licențe profesionale și supravegherea către profesionistul de auto-guvernare
asociații bazate pe modelul Camerelor de Comerț. Din
aceasta a apărut camerele acum bine cunoscute precum avocații "
camere și camere medicale din multe state membre, un
cept care a fost ulterior transferat altor grupuri profesionale. 65
În aproape toate statele membre, există acum o formă de auto-
guvern pentru profesii liberale prin camere profesionale
și asociații. În multe state membre, conceptul de auto-guvernare
ernmentul ca principiu de organizare este, de fapt, inseparabil legat
cu ideea profesiilor liberale. Cu toate acestea, există diferențe, ambele
între statele membre și între profesii
de autoguvernare și autoreglare. În orice caz, profesional
societățile și camerele reprezintă interesele profesiei lor
în arena politică și cu publicul larg. Ei acționează într-un an
capacitate consultativă cu privire la reglementările guvernamentale privind respectarea respectivă
profesii active. Adesea, ei stabilesc poziția profesiei cu privire la
standarde de practică profesională sub formă de coduri de etică.
Cel mai extins model de autoguvernare a dezvoltat,
printre altele, în Germania și Austria, sub formă de profesioniști
Camere. Acestea pot fi descrise prin următoarele caracteristici:
• Ei iau forma unor entități reglementate de drept public.
• Toți membrii profesiei sunt membri ai acestei entități de către
modul unui mandat legal obligatoriu.
• Organul administrativ al entității este determinat de
alegerile dintre membrii săi și formate din membrii
entitatea .
• Entității este încredințată de lege să îndeplinească anumite sarcini
în numele statului, de exemplu licențiere profesională și
supraveghere profesională.
65 Cf. în total 2.2 de mai sus
Pagina 57
| 55 |
• Entitățile, sau mai degrabă reprezentantul sau adunarea generală
din membrii lor atașați, au autoritatea de a
își adoptă propriile statute. Prin urmare, pot adopta reglementări
obligatoriu pentru toți membrii, în limitele domeniilor din
responsabilitatea transferată acestora prin lege.
Modelul de cameră continuă să se bucure de o popularitate redusă
în multe țări europene continentale. În ultimii ani, Ger-
mulți au văzut chiar o extindere a sistemului de camere. Prin ex-
amplă, la 17 mai 2003, Camera Federală a Psihoterapeuților
(BPtK) a fost înființată. Anterior, doar camerele regionale aveau ex
a fost pentru această profesie. Înființarea BPtK s-a dovedit
să fie benefic pentru profesioniști și consumatori. În prezent în
Discuțiile în Republica Federală Germania sunt în derulare cu privire la
înființarea unei noi camere pentru furnizorii de îngrijiri. In orice caz,
spre deosebire de modelul de autoguvernare descris aici, un astfel de
camera este destinată să servească mai puțin ca instituție de autoguvernare
ment, dar mai mult ca un organism de advocacy asemănător uniunii. 66
De asemenea, anumite alte state membre aplică modele de autoadministrare
istrare care diferă semnificativ de cele descrise anterior
concept de autonomie largă, în ceea ce privește aspectele din
organizare profesională sau competențe devoltate de auto-guvernare
ernance. Astfel, în multe state membre, camere sau profesioniști
asociațiile nu sunt organizate ca entități de drept public, ci mai degrabă
asociații private. Diferențele față de cele descrise anterior
modelul de cameră rămâne limitat, atât timp cât membrii profesorilor
legii au mandatul de a fi membri ai unui astfel de profesionist
sociatia, asa cum se intampla adesea. Tot aici, profesia este organizată
într-o manieră uniformă. În măsura în care apartenența la un astfel de privat
entitățile juridice și-au ales proprii reprezentanți în corpul reprezentativ
Așadar, autoadministrarea specialiștilor respectivi este rezonabilă
asigurat. Acest model de drept privat de autoadministrare diferă și el
substanțial din administrație de către terți în guvern
autorități fără nicio legătură cu profesia. Decisiv pentru domeniul de aplicare
de autoadministrare este dacă sunt sau nu aceste asociații
încredințat de sarcini administrative esențiale și asistență profesională
pervision. 67 Fără astfel de competențe, organismul de autoadministrare
se reduce la un grup de interes pur.
Este posibil să vorbim doar despre o auto-administrare reală atunci când doi
criteriile sunt îndeplinite: responsabilitatea autonomă a uniformului
profesie organizată și un domeniu de bază al competențelor atribuite.
Material, nu există nicio diferență în ceea ce privește natura obligatorie a
regulile adoptate de grupul profesional, cum ar fi deontologia
coduri. Doar forma legală, pentru caracterul obligatoriu al unor astfel de reguli
diferă în fiecare caz. În cazul entităților de drept privat, obligativitatea
natura nu rezultă dintr-o instrucțiune normativă, ci în schimb pe
baza obligației corporative a membrului ca urmare a
calitatea de membru în cameră sau asociație profesională.
Poate fi o formă și mai diminuată de autoadministrare
găsită în acele țări în care guvernul a ales
delegă autoritatea nu într-o singură asociație, ci în loc să se
Asociații profesionale organizate în privat. De exemplu, în
mai multe state membre, membru obligatoriu la un profesionist
asocierea este o cerință pentru exercitarea unei anumite profesii,
cu toate acestea, profesioniștii pot alege între diferiți profesioniști
asociațiile. În aceste cazuri, diferitele asociații profesionale
66 Cf. De asemenea Frankfurter Allgemeine Zeitung din 15 iulie .2013, Ab in die Kammer , Ediție. 161, pag. 19.
67 Pentru detalii despre organizarea internă a autonomiei în ocupațiile studiate și
țările vezi capitolul 5 de mai jos
poate a creat reguli diferite privind duhul profesional
legături, deschizând astfel un grad de alegere membrilor profes-
sion. Aici nu mai există o organizație profesională unificată.
Un al patrulea model organizațional, întâlnit la anumiți membri
Statele, în esență, nu au o formă autentică de autoadministrare
TION. Statele individuale pot acorda asociațiilor profesionale un anumit
putere de reglementare în ceea ce privește membrii, cu toate acestea, apartenența
într-una din asociațiile profesionale este doar opțional. Acest mod-
el este adesea găsit atunci când doar anumite titluri de muncă sunt protejate de lege,
în timp ce exercițiul activității în sine nu este limitat. De exemplu,
în unele state, în principiu pot fi furnizate servicii de consultanță fiscală
fără cerințe particulare, cum ar fi înregistrarea sau admiterea
la profesie. Întrucât folosirea unui titlu specific, de exemplu Belast-
ingadviseur sau arhitect în Olanda sau „consultant inginer”
în Germania, legea este supusă statutului de membru al unei asociații profesionale
ciation. În pofida reglementărilor obligatorii de stat, autoadministrare
istrația și autoreglarea se realizează exclusiv pe baza acestora
din statutul asociației respective. Calitatea de membru este voluntară,
și deținerea titlului profesional respectiv este opțională și astfel
nu este necesară pentru a desfășura ocupația. În multe cazuri
cu toate acestea, există o presiune economică de facto pentru a menține un specific
titlu profesional pentru a participa cu succes pe piață
și concurează pentru clienți. Prin urmare, un grad de constrângere către
mit la statutul unei asociații rămâne. În ciuda acestor facturi
constrângerile, profesioniștii din acest model nu mai sunt supuse
organizație de auto-guvernare. Rezultatul este organizarea profesională
lipsit complet de acest caz. Statul trebuie, în măsura în care o face
nu dispensa complet de reglementare, devine mai activ în
adoptarea normelor de reglementare, precum și preluarea administrativă
sarcini.
În Regatul Unit și țările scandinave din paralel
Ticular, auto-guvernare în sensul descris mai sus este în mare parte
necunoscut. Într-o oarecare măsură, în special în anumite scandinave
țările, reglementarea profesiilor liberale este scutită de
ia-o. Drept urmare, delegarea reală a responsabilităților pentru auto-guvernare
trupurile erodate nu au loc. Sarcini administrative esențiale
sunt realizate direct de agențiile de stat, în care membrii
profesia nu este reprezentată. Au apărut forme mixte
Regatul Unit, unde asociații profesionale, cum ar fi
Societatea juridică servește doar ca grupuri de interese. Deși acești profesori-
asociațiile sionale țin un registru profesional, înregistrarea este
nu este obligatoriu. Cu toate acestea, prin înregistrare, membrii se supun și
reglementările profesionale suplimentare ale acestor asociații.
Sarcinile de control reglementar și disciplinar, pe de altă parte
mână, au fost transferate către organisme independente, deși în
cazul solicitanților, la Autoritatea de reglementare a solicitanților, un organism
încă legat nominal de Societatea juridică 68 . În profesorii de sănătate
Există organe independente, cum ar fi medicul general
Consiliul sau Consiliul General pentru Medicină Dentară, care sunt responsabili pentru
înregistrare, inspecție și disciplină, precum și monitorizare
validare în cazul medicilor medicali.
Organele constitutive ale acestor instituții constau din ambele membri
bers de profesie, precum și persoane independente care trebuie
nu aparțin profesiei și sunt numiți într-un proces separat
CESS. 69
68 Autoritatea de reglementare a solicitanților este un „consiliu” al societății de avocatură, chiar dacă adoptă și
implementează reglementări complet independente de acestea.
69 Cf. în detaliu, modelele de bază ale organizării profesionale pentru stomatologi (la 5.3.7.).
Pagina 58
| 56 |
4.3.2. Revizuire
Autoadministrarea și autoreglarea nu au rămas libere
critica din ultimele timpuri. Există îngrijorare că
societățile ar putea fi ghidate de considerente străine în
îndeplinirea îndatoririlor lor legale și servesc un interes particular
grup în detrimentul consumatorilor. 70 Conform principiului
plesuri stabilite de CEJ în Wouters , 71 de profesioniști obligatorii
regulile stabilite de camere trebuie să servească interesului public, esențial
principiile trebuie stabilite de statul însuși și de stat
trebuie să mențină autoritatea decizională finală pe cerere
cation al unei norme. În caz contrar, camera rămâne supusă
norme pentru asociațiile de afaceri stabilite de legislația europeană antitrust.
Într-adevăr, riscurile menționate mai sus nu pot fi eliminate
de mână. Dacă organizațiile profesionale servesc atât ca reglementare
autoritatea și grupul de interese, statele membre trebuie să furnizeze
instrumente adecvate pentru a elimina eficient conflictele de interese
rezultate din aceste roluri concurente. Dacă aceste condiții sunt re-
spectate, auto-administrarea și autoreglarea se arată
să fie un model extrem de eficient și adecvat. Administrarea de sine
istoria profesiilor liberale mediază între libertate
a profesioniștilor care să-și exercite profesia fără interfețe de stat
ferența și interesul de reglementare al statului în asigurarea
orientarea interesului public al profesiilor liberale. În plus,
autoadministrarea și autoreglarea sunt o expresie a
principiul subsidiarității, potrivit căruia o sarcină ar trebui să fie întotdeauna
exercitat de către entitatea cea mai apropiată de emiterea la îndemână. În acest caz,
aceasta ar fi în primul rând membrii unei profesii ei înșiși
din cauza expertizei lor speciale. În calitate de membri
Sion, ei înșiși au un interes de a păstra
reputația profesiei și încrederea clienților în
grup profesional. Prin urmare, nu există niciun pericol ca
organele constitutive ale organizațiilor auto-administrative ar
să nu urmărească în mod adecvat încălcările atribuțiilor profesionale și să nu o facă
suficient pentru a preveni evoluțiile nedorite.
70 Cf. numai raportul principal al Comisiei germane pentru monopoluri 2004/2005, Mehr
Wettbewerb auch im Dienstleistungssektor, Baden-Baden, 2006, alin. 957 și urm. si
studiul Paterson, Iain / Fink, Marcel / Ogus, Anthony, Impactul economic al reglementării în
domeniul profesiilor liberale din diferite state membre, Institutul pentru Studii Avansate (IHS),
Viena, 2003, p. 18 și urm.
71 CEJ, 19.02.2002 - C-309/99 Wouters and others./. NOvA, Rec. 2002, I-1577.
Pentru a funcționa, conceptul de autoadministrare necesită
apartenența obligatorie a tuturor profesioniștilor la relevanță
camera profesionista. Acest lucru se datorează faptului că corpul auto-administrativ
unitățile pot adopta reglementări doar în ceea ce privește membrii lor.
Fără membru obligatoriu, organele de auto-guvernare
nu sunt în măsură să-și îndeplinească îndatoririle statutare atribuite. Obligatoriu
calitatea de membru reprezintă o interferență cu drepturile și libera-
dom, în cazul Germaniei, de exemplu, constituțional
libertatea protejată de a exercita o profesie și cea europeană
legea a protejat libertatea de a furniza servicii și libertatea de a
tablishment. Totuși, această ingerință este justificată în public
interes, pentru terminologia CEJ 72 prin „motive imperative
încurajarea interesului public ". Pentru a evita frecarea cu europenii
libertatea de a furniza servicii și libertatea de stabilire
La început, statele membre recunosc în mod regulat înregistrările
de un alt stat membru. În plus, problema este abordată
și soluționat de Direcția Europeană a Calificărilor Profesionale
activ 73 . Comparativ cu modelele cu mai multe profesionale opționale
camerele, obligația de a adera la un singur profesionist sau
ganizarea are avantajul că profesia este organizată în
o maniera unificata.
Pentru a evita potențialele conflicte de interese ale camerelor profesionale,
anumite state membre, de exemplu Germania, au stabilit un an
sistem eficient prin care auto-administrarea, super- profesională
viziunea și autoreglarea de către camere sunt strict separate
din activități de asociere și grupuri de interese .. Pe de o parte
sunt camerele, care sunt membri ai profesiei în mod legal
mandatat să adere la. Camerele, în cazul avocaților
camerele de drept regional ( Rechtsanwaltskammer ) și federale
Camera de avocatură ( Bundesrechtsanwaltskammer ), îndeplinește sarcinile
de supraveghere profesională și autoadministrare. Pledând
interesele profesiei pe de altă parte sunt realizate
de către asociații independente organizate privat, în cazul
avocați de către barourile regionale și Asociația Barourilor din Germania
sociation. Calitatea de membru în aceste organizații este voluntară.
profesioniștii pot alege de multe ori între diferiți profesioniști
asociațiile.
72 CEJ, 19.02.2002 - C-309/99 Wouters și alții./. NOvA, Rec. 2002, I-1577.
Directiva 2005/36 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind Directiva 2005/36 / CE
recunoașterea calificărilor profesionale, JO. EC No. L 255, p. 22 și urm.
Pagina 59
| 57 |
Capitolul 5.
In comparatie cu
reglementare individuală
a profesiilor liberale
5.1. Introducere
T el următorul capitol conține un rezumat al comparative

studiul activ al reglementărilor profesionale individuale. comparabi-
utilizarea întregului domeniu de aplicare a normelor juridice individuale posibile ale profesioniștilor
reglementarea în toate statele membre nu a fost practică,
pe baza proiectării studiului. Din acest motiv, individuale
au fost identificate reglementări, tipice pentru profesiile liberale,
înainte de a investiga dacă și pentru ce ocupație
grupuri care există aceste reguli în statele membre ale UE. Fundamen-
problemele de tal au fost examinate, inclusiv calificarea profesională
Procesele și admiterea în profesii, organizarea profesională
și supraveghere profesională, atribuții profesionale individuale,
reglementări profesionale speciale pentru publicitate și prețuri,
colaborare mono-profesională și inter-profesională ca.
precum și dispoziții privind asigurarea calității. profesii
considerate exemple tipice și, prin urmare, incluse în
eșantion provenit din profesii consultative legate de afaceri
(avocați, contabili, consultanți fiscali și notari),
profesii tehnice (arhitecți și o imagine de ansamblu asupra ingineriei
profesie neering) precum și profesiile medicale (bazate pe
pe exemplul stomatologilor și farmaciștilor). Respectivele
reglementările profesionale acolo unde au fost disponibile au fost evaluate
metodic, sursele secundare au fost analizate și publicitate
au fost realizate interviuri cu experți. In plus
ECLP ar putea folosi propriile constatări obținute din precedent
sau cercetări paralele. Rezultatele au fost comparate separat
fiecare profesie și apoi rezumată.
În ceea ce privește legile profesionale, reglementările, statutele și profesioniștii
codurile deontologie au fost incluse în studiu, trebuie menționat
că acestea sunt adesea disponibile numai în limba lor originală. Un
examinarea standardelor într-un limbaj de lucru uniform
prin urmare, nu era posibil. Legea profesională națională este uneori
parțial disponibile în traduceri în limba engleză, dar aceste traduceri
nu au fost în fiecare caz certificate din partea organismului responsabil
adoptându-le. Astfel, un grad de ambiguitate în ceea ce privește
înțelegerea corectă a unei norme legale nu poate fi exclusă.
În plus, trebuie menționat că legislația națională profesională este
întotdeauna plasat în contextul înțelegerii pro-
sesiunea și calificările aferente din țările respective.
Astfel, de exemplu absența unui regulament specific pentru o
misiunea într-un stat membru se poate baza pur și simplu pe faptul că
acest lucru nu este necesar din cauza unei înțelegeri diferite a profesorilor
în comparație cu un alt stat membru. În plus, regulamentul
Lationările trebuie să fie întotdeauna considerate în lumina reglementărilor naționale
și sisteme organizaționale. Intensitatea și profunzimea reglării
poate diferi, de asemenea.
În consecință, numai diseminarea unei anumite reglementări
poate fi raportat la. Din aceasta pot fi derivate anumite tendințe. La fel de
rezultat al prevalenței unei anumite reglementări, o concluzie
se poate trage dacă un regulament este tipic pentru o anumită
lar grup profesional. Un regulament adesea actual poate, de asemenea, să includă
dicta acceptarea regulamentului respectiv de către autoritățile de reglementare
și / sau profesioniști din statele membre. Nu poate fi exclus
cu toate acestea, este posibil ca o normă larg răspândită să poată fi considerată ca fiind de dorit
politica de către autoritățile de reglementare, dar nu de către cei supuși normei. De multe ori
cel puțin autoritățile de reglementare sunt convinse de eficiență și
identitatea unui regulament. Bazându-se exclusiv pe diseminarea unei reguli
lationarea nu permite să se tragă concluzii cu privire la acestea
eficacitatea, calitatea și efectele acestora.
5.2. Acces la profesie și
admitere
5.2.1. Cerințe de calificare și altele
Criterii de admitere
Calificarea specială sau talentul creativ special necesar este
menționat în mod constant ca o caracteristică definitorie a profesiilor liberale
în diverse comentarii. Importanța acestei caracteristici poate fi
confirmate cu privire la grupurile ocupaționale studiate. Cel mai
din ocupațiile cercetate necesită studii superioare, în mare parte
la nivelul de calificare a unui master sau la o comparabilă
calificare. Lucrând ca avocat, contabil, notar, farmaceutic
cist sau stomatolog necesită, de asemenea, o pregătire practică suplimentară
riod. Frecvent, mai ales în ceea ce privește profesiile avocaților,
contabili și notari, admiterea în profesie este numai
acordat după trecerea unui examen teoretic suplimentar la
început (examinare profesională sau examen de intrare) sau după
perioada de pregătire practică după absolvirea studiilor superioare
Studii. Instruirea și examinarea sunt frecvent organizate de
asociații profesionale, dar la fel de des de agențiile guvernamentale
cies sau instituții independente special create.
Există diferențe ceva mai mari în Europa în ceea ce privește
cerințe de admitere pentru profesiile de arhitect și inginer
Neer. În anumite state membre, o calificare sub nivelul de master
nivelul este suficient. Acest lucru este valabil mai ales pentru absolvenții cu o
este posibilă și formarea profesională, care este
apoi combinat cu o perioadă de pregătire practică. Pentru profesioniști-
arhitect, o perioadă de pregătire practică nu este obligatorie în
toate statele membre.
5.2.1.1. avocaţi
În vederea adoptării și exercitării profesiei de avocat în Europa,
alte cerințe de calificare trebuie să fie îndeplinite în mod obișnuit, în
deținerea calificării de învățământ superior, de obicei, necesară. În
unele cazuri, cum ar fi în Anglia și Țara Galilor, Irlanda de Nord
și Scoția, este necesar un alt an de studii postuniversitare,
cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, aceasta ia forma unei instruiri practice.
Durata acestui antrenament diverge puternic. În timp ce se ridică
până la șase până la douăsprezece luni în Bulgaria, cinci ani trebuie să fie complet
ed în Letonia și Austria. De regulă, o perioadă de doi ani poate fi
identificat. O examinare are loc de obicei la sfârșitul
perioada de pregătire practică. Alternativ, este posibil în Letonia și
Lituania, pentru a primi admiterea în profesia de avocat
timp de șapte sau cinci ani de experiență profesională într-un alt avocat
Pagina 60
| 58 |
profesie. În plus, a fost identificată existența limitelor de vârstă
în diferite țări. În Finlanda, de exemplu, vârsta minimă re-
solicitarea este de 25 de ani.
În plus, în aproape toate statele membre ale UE, un avocat trebuie
să fii membru al unui barou sau al unei camere profesionale,
care îndeplinește preponderent și sarcina de înregistrare. În
unele cazuri, cum ar fi în Anglia și Țara Galilor (doar în ceea ce privește
solicitanți) , precum și în Franța și Austria, rezultate de înregistrare în
calitatea de membru al unui barou / camera profesională. Numai în
Malta nu există nici o cerință de a adera la un barou
nici să fie inclus într-un registru.
5.2.1.2. Conturi
Accesul la profesie și admiterea sunt reglementate de către
Directiva privind auditul statutar. Întrucât auditul legal anual este
sarcina principală a auditorilor, modalitățile de acces profesional în toate
Statele membre sunt de acord cu cele ale autorității statutare
Directiva dit. Articolul 3, secțiunea 2 din Directiva privind auditul statutar
prevede că fiecare stat membru desemnează o acreditare
corp. Se prevede în mod explicit că acesta poate fi și un profesionist
corp, atât timp cât este supus controlului de stat. Înregistrarea este sub-
trebuie să îndeplinească anumite cerințe de calificare. Aceasta include,
în conformitate cu articolul 6 din Directiva privind auditul statutar, cel puțin
3 ani de pregătire practică, care se încheie cu o recunoastere de stat sau de stat
examen de aptitudine profesională nised la nivelul unui nivel terțiar
grad sau echivalent. Conținutul testului teoretic este:
depusă de articolul 8 din Directiva privind auditul statutar, mini-
cerințele mamei pentru pregătirea practică, conform articolului 10 din directivă.
Articolul 4 din Directiva privind auditul statutar prevede că o autoritate
sation se eliberează numai persoanelor fizice sau juridice de bun
reputaţie. Cerințe minime pentru registru și registru
Procesul de furnizare este furnizat de articolele 15 și următoarele. din Statut
Directiva de audit.
În toate statele membre, procesul de autorizare este împărțit în două
etape. Candidații trebuie să aibă mai întâi o diplomă terțiară la master
gradul de calificare. În unele state membre, orice universitate
gradul de sity este suficient. În majoritatea statelor membre,
gradul care trebuie obținut trebuie să fie totuși în drept sau în economie și
afaceri sau subiecte conexe. Diploma universitară este urmată de
pregătire practică și examen final (examenul auditorului).
Celelalte cerințe de calificare sunt, în mare parte, similare, de asemenea
la cerințele Directivei privind auditul statutar. Aceste in-
clude, pe lângă minimul trei menționat anterior
ani de pregătire practică (care rar durează mai mult) și alții
condiții, inclusiv naționalitatea unui membru al UE sau SEE
Statul, fără cazier judiciar, fără insolvență, o reputație bună
ca asigurare de răspundere civilă. Restricțiile de zonă nu se aplică profesioniștilor
sionul auditorului. Ocazional, o vârstă minimă de 25 de ani (Belgia,
Portugalia) sau vârsta majorității este necesară. Cu toate acestea, din cauza
gradul de pregătire necesar pentru a exersa ca auditor, acestea
limitele de vârstă sunt mai degrabă teoretice. O particularitate se aplică în
Suedia: Înregistrarea nu este valabilă decât pentru cinci ani, respectiv.
5.2.1.3. Consilieri fiscali
Înainte de a răspunde cerințelor de calificare pentru consilierii fiscali, acesta
trebuie subliniat faptul că o profesie unificată de consilieri fiscali o face
nu (încă) există în Europa. 74 Sarcinile care sunt grupate în mod regulat la
termenul „consultanță fiscală” include, în principal, consultanță în materie fiscală,
declarații fiscale (inclusiv pentru TVA), reprezentând clienți (persoane fizice)
și companii) care se ocupă cu autoritățile fiscale și în unele europene
țări, reprezentarea legală a clienților în fața instanțelor (financiare)
pe probleme fiscale 75 și sunt realizate de o varietate de profesioniști din
statele membre, doar unii dintre ei se ocupă exclusiv de impozite
sfat. Acest lucru complică neapărat comparabilitatea descoperirii
în detaliu.
În majoritatea statelor membre examinate, statul are
datat la obținerea unei anumite calificări pentru a fi
admis în domeniul consultanței fiscale (Germania, Franța, Grecia, Croa-
tia, Austria, Polonia și într-o anumită măsură Portugalia, Slovacia și
Republica Ceha). În schimb, două dintre țările examinate
necesită o calificare specială numai ca o condiție prealabilă pentru
dreptul de a folosi titlul de „consultant fiscal” (Belgia, România).
Cu toate acestea, un alt grup de state membre necesită o calificare specială
ficțiune, numai ca o condiție necesară pentru admiterea la un profesionist sau
ace-. Autorizație de stat pentru exercitarea profesiei pe
de altă parte, nu este legat de o anumită calificare (Irlanda,
Letonia, Olanda, Spania și Regatul Unit). In cele din urma,
există state în care nici măcar admiterea la profesorii respectivi
organizațiile sional sunt supuse unui anumit grad academic sau
cerință de formare profesională (Finlanda, Italia, Luxemburg și
Malta). Cu toate acestea, trebuie menționat că consultanța fiscală este regulată
furnizate de persoane care sunt simultan membre ale altor
er profesie reglementată de stat.
În acele state membre în care există o cerință de calificare
identificat, acesta constă, de obicei, într-o pregătire teoretică, în
majoritatea cazurilor se încheie neapărat cu o diplomă universitară (a se vedea pentru
exemplu Belgia, Germania, Franța, Grecia, Luxemburg
Olanda și Austria) și o componentă practică, deseori terminată
o perioadă de 3 ani (a se vedea, de exemplu, Belgia, Germania și Franța).
În urma componentei practice, trebuie să existe un examen profesional
trecut în majoritatea statelor membre.
În majoritatea statelor membre, admiterea în profesie este supusă
respectarea altor condiții, cum ar fi furnizarea unui certificat
categoria de bună conduită sau disponibilitatea răspunderii profesionale în-
de siguranță pe. În plus, în anumite state membre, consilierii fiscali trebuie
înregistrați-vă la un organism de stat înainte de începerea activităților.
O asigurare obligatorie de răspundere profesională (adică asigurare,
care acoperă cererile de regres în urma unor erori profesionale prin impozitare
consilieri) este mandatat doar de unii dintre statele membre
ied (Belgia, Danemarca, Germania, Finlanda, Irlanda, Olanda,
Austria, Polonia, România, Slovacia, Republica Cehă și Unitatea-
ed Regatul). În Grecia, Letonia, Malta, Slovenia și Spania
existența asigurării de răspundere profesională nu este necesară nici de către
guvernului și nici prin statutul unei organizații profesionale. În
Italia, Luxemburg și Portugalia, membri ai unui profesor reglementat
Sionul care oferă consultanță fiscală este mandatat prin regulament să dețină
asigurare de răspundere profesională.
74 Pestke, Axel, Der europäische Steuerberater - Illusion oder Wirklichkeit ?, în: Binnewies,
Burkhard / Spatscheck. Rainer, Festschrift pentru Michael Streck zum 70. Geburtstag, Köln
2011, p. 761, 784.
75 Reibel, Rudolf, European Professional Handbook for Tax Advisers, Brüssel, 2013, p. 1.
Pagina 61
| 59 |
Țările în care asigurarea de răspundere profesională este manda-
În general, renunță la stabilirea cerințelor pentru întinderea
acoperire de asigurare. Mai mult, sumele minime asigurate
pentru fiecare eveniment de revendicare diferă foarte mult. Acestea variază de la 10.000 de euro
(Polonia) la peste 1 milion de euro (Belgia și Franța).
Doar unele dintre statele membre examinate, necesită servicii profesionale
asigurare de răspundere civilă pentru companiile de consultanță fiscală. În unele cazuri, a
se renunță la cerința respectivă, deoarece răspunderea personală a
profesioniștii nu sunt afectați de aderarea la formarea de parteneriate
deoarece o entitate juridică separată nu este creată. Acele state care
solicită companiilor de consultanță fiscală să dețină răspundere profesională
asigurarea extinde și cerința de asigurare obligatorie la
partenerii și angajații companiei.
5.2.1.4. notari
Cerințele de calificare diferite sunt explicate prin
roluri de profesie de notar în statele membre din
Uniunea Europeana. Sistemele juridice europene continentale, în principiu întotdeauna
să prevadă ocupația cu rădăcină latină a notarului, care este un
consilier dependent și imparțial, precum și funcționar public.
Sistemul notarial latin, care își găsește originile în dreptul roman, este tra-
reprezentat în mod tradițional în Germania, Belgia, Franța, Grecia, Italia,
Luxemburg, Olanda, Austria, Spania, Malta și Portugalia.
În Europa Centrală și de Est, Croația, Estonia, Letonia, Lituania,
Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Bulgaria
iar Ungaria au adoptat profesia de notar latin. In afara
Europa, profesia de notar latin este, de asemenea, răspândită. Per total,
organizații profesionale din 76 de țări cu notari latini
s-au unit în Uniunea Internațională a Notarilor (UINL).
Majoritatea statelor membre europene continentale aplică un pilon în doi
model de drept civil. Administrarea preventivă a justiției de către
notarul servește pentru a proteja părțile neexperimentate, nesofisticate
din discriminare legală și asigură valoare juridică și probatorie
în scopul evitării disputelor viitoare. Prevenirea legală
controlul notarilor are o funcție cu adevărat complementară cu
în ceea ce privește soluționarea litigiilor judiciare. Notarii într-un fel servesc ca
„judecătorii în avans” cu propriul lor control suveran și decizii
puteri de creare a sionului.
Cu responsabilitățile atribuite de certificare, îndeplinesc o
dreptul public a reglementat serviciul juridic ca parte a răspunderii statului
sibilitatea de a oferi statul de drept sub forma unei decizii finale
cu consecințe legale imediate pentru toate părțile implicate: Numai
prin certificare poate fi un contract legal obligatoriu și eficient
să fie stabilit, în cazurile în care este necesară certificarea. La fel cum
dreptul de acces la justiție asigură accesul cetățenilor la un judecător din sau
Datorită soluționării unei dispute, dreptul la certificare obligă
notarul pentru a efectua în mod legal certificarea documentelor. 76
Un caz fundamental diferit este poziția notarului public
în sistemele juridice de drept comun. În Regatul Unit, notarii sunt
de obicei, numai sarcina de autentificare a semnăturilor. Consultanță juridică
nu este oferit. Notarul (inițial reprezentantul regelui)
poate administra jurămintele care sunt legal obligate sau permise ne-
der common law, certifică documente, credite, credite ipotecare, puteri ale
avocat și alte documente în tranzacții și înregistrări legale
obiecții. Odată cu acceptarea declarațiilor pe care el sau ea le efectuează
76 Reibel, Rudolf, Manual profesional european pentru consilieri fiscali, Bruxelles, 2013, p. 1
funcții judiciare și poate dispune audierea martorilor și
mijloace de executare. 77 În Irlanda, cele mai importante îndatoriri
notarii numiți public includ notificarea documentelor
mențiuni și verificarea și autentificarea semnăturilor.
Statele membre aparținând familiei de sisteme juridice nordice,
inclusiv Finlanda, Danemarca și Suedia, de asemenea, nu au notă
în cadrul înțelegerii europene continentale a termenului.
Spre deosebire de sistemele juridice europene continentale, acești membri
Statele nu oferă „justiție preventivă”.
Prin urmare, condițiile de acces la profesia de notar
variază de la un stat membru la altul. Majoritatea statelor care știu
notarul latin necesită o diplomă de drept de mai mulți ani, precum și
perioada de pregătire practică, în principal cu examen final. Acesta este cazul
în Belgia, Bulgaria, Germania (parțial), Estonia, Franța, Italia, Letonia,
Lituania (parțial), Luxemburg, Malta, Olanda, Austria,
Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă
și Ungaria. Alții necesită doar un examen de admitere de stat
(Lituania (parțial), Spania) sau un test de aptitudine în fața Camerei
a notarilor (Germania (parțial). În statele membre cu un diferit
înțelegerea profesiei de notar ( drept comun ) și în
care notarii au un domeniu limitat de atribuții, profesionistul
cerințele de intrare variază și ele. În Regatul Unit, solicitanții
trebuie să obțină mai întâi o diplomă postuniversitară în practică notarială, Ro-
Dreptul omului și Dreptul privat internațional care este acordat de către
Universitatea Cambridge. Pe de altă parte, o simplă diplomă de drept
este suficient pentru numirea ca Notarius Publicus în Suedia.
În general, legea prevede că candidații la profesia de
notarul nu trebuie să aibă antecedente penale sau să fie „fără vină”, să fie ambele
adecvat fizic și psihic pentru serviciu ca notar și înjură
un jurământ de serviciu înainte de a fi admis la birou. În plus,
majoritatea țărilor UE necesită aderare la Camera de No-
tarie și o admitere sau o programare suplimentară la birou
de către stat. De asemenea, se stabilesc din ce în ce mai multe reglementări profesionale
limite de vârstă, atât sub forma unei vârste minime (de exemplu, în
Grecia, Italia, Luxemburg, Polonia și Spania) și sub formă de
limite maxime de vârstă (de exemplu, în Belgia, Germania, Grecia,
Luxemburg și Olanda).
Aproape jumătate din reglementările profesionale includ încă o națiune
condiție de alinitate pentru accesul la profesia de notar. Exemple
includ Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Slovenia,
Slovacia, Spania, România, Ungaria și Republica Cehă. Astfel de
rezervele sunt contrare legislației europene, așa cum este potrivit prevederilor din
cele mai recente jurisprudențe ale CEJ, acestea sunt contrare articolului 43
CE care interzice discriminarea pe motive de naționalitate. 78 Este
este de așteptat ca aceste state membre să își adapteze profesorii
reglementări sional în viitorul apropiat. Astfel, Comisia Europeană
sion a adus recent un caz împotriva Letoniei în fața CEJ,
din cauza existenței continue a condiției de național-
este acolo. 79
77 www .thenotariessociety.org.uk / ce-este-un-notar.
78 Hotărârea CEJ din 24 mai 2011, cauza nr. C 47/08, Rec. 2011, I-4105-4194, C 50/08, Rec.
I-4195-4229, C 51/08, Rec. 2011, I-4231-4274, C 53/08, Rec. 2011, I-4309-4353, C 54/08, Rec.
2011, I-4355-4398, C 61/08, Rec. 2011, I-4399-4439, C 52/08, Rec. 2011, I-4275-4307.
79 Cf. Comisia Europeană - IP / 14/48 23/01/2014
Pagina 62
| 60 |
În aproape toate statele membre, notarii sunt obligați prin lege să ia
asigurarea de răspundere civilă înainte de orice exercitare a profesiei de
tary este permis.
5.2.1.5. Arhitecti
Câmpul ocupațional larg între orașul modern sau istoric
arhitectura pe de o parte și tehnologie aplicată pe
cealaltă mână se reflectă în traseele de instruire pentru arhitec-
profesie turală. Din nou, statele membre diferă considerabil
cu privire la cerințele de admitere pentru profesie. Intr-adevar
Există multe modalități de a învăța meseria de arhitect
de la universități (în special universități / institute tehnice din
tehnologie) la colegii tehnice, academii de artă și profesionale
academii, dar și în colegii și școli tehnice. Focalul
punctele de pregătire sunt în mod tradițional diferite, locul academiilor de artă
un accent deosebit pe aspectul proiectării, acordă universitățile
atenție specială asupra teoriei și metodei științifice, tehnice
colegiile oferă o abordare mai aplicată pe o bază științifică,
în timp ce academiile profesionale predau într-un mod mai practic, dar mai puțin
moda bazată pe larg decât instituțiile terțiare. Majoritatea instituțiilor
acum au propriul profil individual de pregătire cu propriile lor specii
cialisations.
Trebuie remarcat faptul că, pe baza directivei privind
ognizarea calificărilor profesionale, condițiile uniforme sunt în
loc pentru recunoașterea automată ca arhitect de construcții, și anume a
curs universitar cu o durată de cel puțin patru ani obișnuiți
studiu cu normă întreagă și calificarea terțiară corespunzătoare. Un
evaluarea individuală a gradelor recunoscute automat
nu are loc. Absolvenți cu o diplomă universitară, obținute
după mai puțin de patru, dar cel puțin trei ani de normă întreagă
studiul poate fi recunoscut în urma unei evaluări individuale de către
țara UE în care intenționează să își exercite ocupația
TION. 80 Pe lângă perioada de studiu a clădirii pregătite terțiar
arhitecți, conținutul cursurilor este relevant și pentru „Europa-
o acreditare "a arhitecților de construcții. Instruirea trebuie executată
la nivel terțiar și să fie concentrat în principal pe arhitectură. Trebuie
luați în considerare, de asemenea, aspectele teoretice și practice ale ar-
pregătirea arhitecturală într-o manieră echilibrată. 81
Pentru domeniile de design interior, arhitectură peisagistică și ur-
se aplică interdicția de planificare a unei reguli diferite. Absolvenți care au
a terminat un curs de studiu cu o perioadă regulată de studiu cu normă întreagă
de cel puțin trei, dar mai puțin de patru ani care se încheie cu un respectiv
examenul universitar poate avea, în principiu, calificarea
recunoscut în toate statele membre ale UE. Statul membru gazdă poate,
cu toate acestea, necesită teste de aptitudine adecvate și condiții de adaptare
cote în care nivelul de educație al propriilor absolvenți este mai mare
programele de grad corespunzătoare. 82
Cerința minimă pentru calificarea ca arhitect în toate
Statele membre, este o pregătire teoretică, de obicei la o universitate
trei-cinci ani de studiu regulat cu normă întreagă.
În majoritatea statelor membre este necesară o perioadă de practică profesională
pe lângă un grad terțiar. În anumite state membre, acest lucru
80 Articolul 46 și următoarele. Directiva 2005/36 / CE.
81 Articolul 46 Directiva 2005/36 / CE.
82 Instrucțiuni Cf ale Comisiei UE, http://ec.europa.eu/internal_market/
calificări / directive_in_practice / automatic_recognition / arhitecți / index_de.htm.
se ridică la doi ani, de exemplu în Belgia 83 , Bulgaria, Ger-
multe 84 , Irlanda, Luxemburg 85 Olanda (în măsura în care
că înregistrarea cu registrul Biroului Arhitect este de a fi sub-
luate pentru a utiliza titlul profesional) 86 , România, Suedia
(În măsura în care se caută membru voluntar în asocierea din
arhitecți), Ungaria și Regatul Unit. În alt membru
Statele, calificarea pentru profesia de arhitect necesită trei
ani de experiență profesională practică, cum ar fi în Estonia 87 ,
Austria 88 (urmată de un examen de inginerie civilă 89 ), Polonia,
Slovacia 90 și în Slovenia 91 . De trei până la cinci ani sunt mandatate
Lituania și Republica Cehă. 92 Și, în principiu, 9-12 luni
timp de practică profesională este necesar în Portugalia 93 și unul
an în Cipru. În unele cazuri, este stabilit un test suplimentar de admitere
de camera respectivă, ca în Grecia, Irlanda (de către RIAI - pentru
membri voluntari), Malta (Înaintea comitetului de garantare a Periti) 94 ,
România, Slovacia 95 și Republica Cehă. 96 Alt membru
Statele necesită o examinare suplimentară de stat, precum Italia 97
și Lituania.
Un alt grup de state membre nu aplică nicio nouă cerere
solicitări pentru admiterea în profesie dincolo de finalizare
educatie tertiara. Este cazul în Danemarca, Finlanda, Franța
și Spania.
5.2.1.6. Ingineri
Profilul ocupațional pentru inginer în Europa este departe de a fi unitar
formă. În plus, activitățile desfășurate în mod obișnuit de către inginerie
Cei care se apropie variază foarte mult de la un stat membru la altul. Din cauza
acest profil ocupațional eterogen, o comparație între
diferitele state, în măsura și în aceeași manieră ca mașina
s-a folosit în ceea ce privește alte grupuri profesionale, nu a putut fi
efectuate în timpul alocat și cu resursele disponibile.
Pentru a îngreuna problemele, profesia de inginer
busole profiluri profesionale foarte diferite, distincte. Pentru
Aspecte multiple ale profesiilor de inginerie, o mare varietate
titlurile de locuri de muncă sunt utilizate în toate statele membre ale UE.
Ca urmare, pregătirea pentru a deveni inginer și exercitarea
profesia în sine este reglementată în diferite moduri
Europa. Punerea în aplicare a Acordului de la Bologna a avut loc
sultat în crearea diverselor noi titluri profesionale. Terţiar
gradele se referă acum la titlurile Bachelor of Engineering (B.Eng.) sau
83 Articolul 50 Loi du 26 juin 1963.
84 De exemplu, § 4 BauKaG NRW.
85 Articolul 15 Loi du 2 septembrie 2011.
86 Vezi mai multe detalii la: www.architectenregister.nl/ro/Professional_experience_period/
index.aspx.
87 de distins (a se vedea mai jos, în funcție de nivelul de calificare www.kutsekoda.ee/et/
kutseregister / kutsestandardid / 10440735 / pdf / diplomeeritud-arhitekt-tase-7.3.et.pdf).
88 § 8 Ziviltechnikergesetz.
89 § 9 Ziviltechnikergesetz.
90 § 16b legea privind arhitecții autorizați 138/1992.
91 Cf. mai departe la: www.mop.gov.si/fileadmin/mop.gov.si/pageuploads/zakonodaja/prostor/
graditev / pravilnik_strokovni_inzenirski_izpiti.pdf.
92 §8 Legea arhitectilor 360/1992.
93 Art. 6 Decreto-Lei n.º 176/98, din 3 de Julho iVm Anexa 2 zu Regulament de Inscripție.
94 art. 3 Actul Periti .
95 § 21 legea privind arhitecții autorizați 138/1992.
96 art. 8 Legea arhitectilor 360/1992.
97 Decretul presedintelui republicii 5 giugno 2001, n. 328
Pagina 63
| 61 |
Master of Engineering (M.Eng.). Pe lângă ediția terțiară clasică
ucation la universități și colegii tehnice, de exemplu, Austria
operează așa-numitele Școli Tehnice Superioare (HTL) care oferă
programe de învățământ profesional în domenii tehnice care permit
utilizarea titlului de inginer după finalizarea cu succes a
cursul și minimum 3 ani de experiență practică relevantă
necesită cunoaștere avansată a domeniului. În Statele Unite
Și Regatul, un grad terțiar nu este un profesionist obligatoriu
necesitate de înregistrare.
În Germania, educația inginerească este reglementată de legile statului și
reguli. În fiecare din cele 16 state, există un Minister al Științei,
care este responsabil de instituțiile de învățământ superior și de studiu
programe. În Germania, este posibilă studierea ingineriei la tehnologie
universități, universități, universități de știință aplicată sau
colegii profesionale, care datorită combinației dintre teorie și
practica poate fi de asemenea denumită instituții terțiare profesionale.
În Finlanda, inginerie poate fi studiată la universități tehnice,
la facultățile tehnice ale altor universități și colegii tehnice.
În Franța, diplomele de inginerie sunt predate la Écoles d'Ingénieurs
(Școli de Inginerie) și așa-numitele Grandes Écoles, precum și la
universități.
În anumite țări din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria, Ungaria
și Polonia, studii de licență "și masterat" sunt acum de asemenea premiate
ed în conformitate cu procesul de la Bologna. Aici respectivul
termeni internaționali Licență în Inginerie (B. Eng.) și Master
de inginerie (M. Eng.) sunt acum în uz.
Titlul „EUR ING” (inginer european) a fost creat de Euro-
pean Federația Asociațiilor Naționale de Inginerie (FEANI) în ordine
pentru a face diversitatea titlurilor profesionale tehnice din Europa
ușor de gestionat. Scopul este de a confirma o pregătire finalizată de înaltă calitate
într-un domeniu tehnic asociat cu experiență practică suplimentară.
Prin urmare, orientările pentru acordarea „EUR ING” necesită un mini-
mămică de șapte ani, dintre care cel puțin trei ani trebuie arătați
au fost la o instituție terțiară (formare terțiară) și cel puțin
doi ani de experiență profesională. În orice caz, titlul „EUR ING” este
acordat numai membrilor unei asociații de inginerie aparțin
la comitetul național respectiv.
5.2.1.7. Stomatologi
În toate statele membre, o condiție prealabilă pentru exercitarea pro
sesiunea este concluzia unui curs în stomatologie la o universitate sau colegiu
LEGE. Doar în Cipru și Luxemburg, nu există nicio modalitate de a completa o
grad dentar. Drept urmare, studenții trebuie să plece în străinătate pentru a studia. Uniunea Europeana
țările diferă parțial în perioada minimă de studiu. De când
profesia de medic stomatolog este una dintre cele șapte așa-numite „sec-
toral "profesii, pentru care procedura de recunoaștere automată
de calificare dentară de bază se aplică în conformitate cu Profesionistul
Directiva privind calificările (a se vedea capitolul III din Directiva 2005/36 / CE) și
pentru care articolul 34 alineatul (2) din calificările profesionale
rective necesită o perioadă de pregătire de cel puțin cinci ani pentru a obține
recunoașterea tain Numărul mare de țări din UE au optat pentru un
perioada minimă de pregătire de cinci ani în implementarea acestora
Directivă în dreptul intern. Numai în Franța, Austria, Olanda,
Studenții din Slovacia și Slovenia trebuie să studieze cel puțin cinci ani
o jumătate de ani sau mai mult (Bulgaria: șase ani) pentru a atinge aca
calificare demic pentru a exercita profesia de medic stomatolog. 98
98 Cf. Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 32, disponibil
În Regatul Unit, unde până în 2009 ar putea fi grade dentare
finalizată în doar patru ani 99 , durata minimă a studiului este acum
de asemenea, cinci ani. Calificarea națională de stomatologie de bază și conexe
gradul eliberat în statul membru respectiv poate fi găsit în
secțiunea 5.3.2. din Directiva privind calificările profesionale (Directiva
2005/36 / CE). 100
Programul de stomatologie include pregătire teoretică și practică
elemente. Experiență practică (de exemplu, de lucru în cadrul
percepția unui medic stomatolog cu experiență) care depășește
pregătirea practică în timpul învățământului universitar, scutind
admiterea predominant reglementată a medicilor stomatologi la activ -
În sistemul de asistență medicală de stat, nu este necesară în cea mai mare parte de către cetățeni
reguli. Conform constatărilor disponibile în prezent, excepții
la această regulă se aplică numai Lituaniei 101 , Polonia 102 și Sloveniei 103 . Dar
de asemenea, experiența practică supravegheată poate fi parțial realizată
simultan cu studiul terțiar. În alte țări, așa de practic
experiență supravegheată de un stomatolog cu experiență la finalizare
a unui curs de stomatologie este necesară numai pentru a putea să funcționeze
mâncat în cadrul sistemului de sănătate finanțat de stat sau de stat
(de exemplu, în Germania și Finlanda).
În aproape toate țările UE, medicii stomatologi pot urmări cursuri ulterioare
medic specialist stomatologie. Specialist în formarea stomatologiei
apreciază studiile teoretice și practice la o universitate sau la o universitate recunoscută
centru de instruire și cercetare în urma finalizării și recunoașterii
Studii de stomatologie. Numai în Luxemburg, Spania 104 și Cipru
nu există o astfel de oportunitate de specializare. Numărul stomatologic
specializările variază considerabil între țările UE. Multe UE
țări (de exemplu Franța, Belgia, Germania, Malta, Olanda
terenurile, Slovacia, Finlanda) oferă doar două sau trei tipuri de trenuri suplimentare
cursuri în stomatologie specializată (de ex. ortodontie, chirurgie orală,
specialist în sănătate publică, și în Belgia, de asemenea: specialist în general
stomatologie), în timp ce alte țări ale UE oferă opt (de exemplu, Polonia) sau doisprezece
(de exemplu, Regatul Unit) tipuri de pregătire dentară de specialitate. Lungimea
de pregătire depinde de specializarea selectată. Articolul 35 din
Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2005/36 / CE) prevede
pentru o procedură prin care poate fi, de asemenea, pregătire dentară de specialitate
completat într-o altă țară a UE. În unele cazuri, medicii stomatologi specialiști sunt
înscris într-un registru specific (cum este cazul Generalului
Consiliul stomatologic în Marea Britanie și Consiliul dentar irlandez în 2007
Irlanda ).
5.2.1.8. Farmaciștii
Accesul la profesie, în special în ceea ce privește pregătirea,
urmează aceleași principii în statele membre ca urmare a
armonizare în conformitate cu Directiva 2005/36 / CE. De obicei, au-
online la adresa: www.eudental.eu/index.php?ID=2740 (accesat ultima dată la 20.09.2013).
99 Cf Consiliul stomatologilor europeni. Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p 32,
disponibil online la adresa: www.eudental.eu/index.php?ID=2740 (accesat ultima dată la 20.09.2013).
100 Disponibil la: http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/policy_developments/
legislație / index_de.htm (accesat ultima dată la 25.10.2013).
101 A se vedea articolul 2 para.4 Lietuvos Respublikos odontologijos Praktiskos įstatymas, disponibil
online la: www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_l?p_id=259519&p_query=&p_tr2
= (accesat ultima dată la 21/10/2013).
102 Legea privind profesiile de medic și stomatolog, din 5 decembrie 1996 (Ustawa z
dnia z dnia 5 grudnia 1996 ro zawodach lekarza i lekarza dentysty).
103 Figura se bazează pe un sondaj efectuat de experți și pe Manualul dentarilor Consiliului European
Dental Practice Versiunea 4.1 (2009), p 321
104 Așa cum a indicat Ministerul Sănătății spaniol ca parte a unei anchete de experți și, de asemenea, a
declarația consiliului general de colegiu Odontologos și estomatologi din Spania.
Pagina 64
| 62 |
toritatea de a utiliza titlul de "farmacist" depinde în plus
admitere profesională de succes (de exemplu, în Germania
farmacistul cu titlu profesional poate fi angajat numai după ce a avut
a primit aprobare oficială 105 ). Fie un membru de cameră,
înregistrarea și / sau o licență de farmacie este necesară pentru a ex
eliminarea profesiei de farmacist în statele membre ale UE, cu
excepția Danemarcei și Lituaniei.
Pentru recunoașterea la nivel european a pregătirii farmaciștilor, articolul 44 din Directiva
Directiva privind calificările profesionale necesită cel puțin cinci ani
instruire, inclusiv patru ani de studii cu normă întreagă la universitate,
redusă cu minimum șase luni de experiență practică. Sub
directiva, forma exactă de instruire este lăsată la dispoziția Mem.
ber state. În majoritatea țărilor, învățământul universitar durează cinci
șase ani, iar perioada de practică profesională durează șase luni. În
variație de la aceasta, pregătire practică în Germania, Grecia, Irlanda,
Austria, Regatul Unit și Cipru durează un an, în Franța
14 luni, iar la Luxemburg doi ani.
În statele membre, farmaciștii trebuie să arate că nu au
cazier judiciar, au abilități lingvistice suficiente și o bună reproș
sunt adecvate psihic și fizic pentru profesie.
În Irlanda și Regatul Unit, aceste cerințe sunt sumare
marit în condiția „aptitudinii de a practica” și controlat de
autoritatea de reglementare relevantă. 106
5.2.2. Înregistrare și membru obligatoriu
în camere sau asociații
Aproape toate profesiile liberale au o cerință de înregistrare
un registru profesional. Acest lucru este adesea strâns legat de obligatoriu
calitatea de membru într-o cameră sau asociație profesională. Reg-
Cerința de istrare îndeplinește două funcții. În primul rând, poate servi ca
barieră la admiterea profesională unde are loc înregistrarea
numai după verificarea cerințelor de admitere profesională
iar activitatea profesională se poate desfășura numai după includere
în registru. În astfel de cazuri, înregistrarea înlocuiește un profesor formal
procesul de admitere sional sau este identic cu acesta. În al doilea rând, un profes-
registrul sional are o funcție de publicitate. Când registrul este public-
lic, toată lumea are ocazia să se informeze despre
de exemplu, detaliile adresei unui profesionist.
Dacă înregistrarea obligatorie se efectuează prin intermediul unui public sau privat
asociație organizată de drept, aceasta este însoțită de apartenența la
asociatia respectiva. Profesioniștii sunt apoi compilați
membrii sory ai organizației respective. Ca urmare a mem-
bership, ele sunt, de asemenea, obligate prin statutul asociației.
În unele state membre unde profesiile necesită înregistrare sau
apartenența obligatorie, aceasta este concepută în așa fel încât
profesioniștii se pot înregistra la unul din mai multe organizații profesionale
orga. În acest caz, ei au dreptul să aleagă dacă și dacă
ce asociație ar dori să adere.
În această privință, există o diferență între diverși profesori
SION. Farmaciștii sunt supuși unei obligații de membru obligatorii
solicitare în majoritatea statelor membre și înregistrare
cerință în aproape toate statele membre. Același lucru este valabil și pentru
105 § 3 BApO.
106 Irish Pharmacy Act 2007, Farmacistul din Marea Britanie și Ordinul Tehnicianului Farmaciei din 2007.
profesii de arhitect, notar și avocat. Auditori și stomatologi
trebuie să se înregistreze în toate statele membre și sunt, de asemenea, supuse unei comisii
cerința de apartenență pulsorie la majoritatea acestora. Pentru
profesie de consilier fiscal însă, o cerință de înregistrare ex-
listele în numai mai puțin de jumătate din toate statele membre.
În general, existența unei cerințe de înregistrare pentru liberali
profesiile sunt bine cunoscute. Același lucru este valabil și pentru memoriile obligatorii
bership într-o cameră sau o asociație profesională. Aceste două as-
insectele sunt strâns legate de formele particulare de organizare ale
profesii liberale și poate fi privit ca un principiu al liberalului
profesii. Din punct de vedere geografic, este din nou Scandinavia și Bal-
TIC, precum și Marea Britanie și Irlanda, acolo unde este obligatoriu
Cerințele de membru sunt în mare parte un concept străin
dreptul profesional respectiv. Cu toate acestea, am observat că, pentru
un profesionist de grad înalt se alătură voluntar unei asociații profesionale-
ciație, astfel încât absența unui membru obligatoriu necesită
mentul nu duce la un grad semnificativ mai mic de organiza-
profesiunea liberală din țara respectivă.
5.2.2.1. avocaţi
Profesiunea de avocat oferă o imagine foarte uniformă. Cu
cu excepția Maltei, o cerință de înregistrare a unui profesionist
înregistrare și un membru obligatoriu într-o cameră sau profesori-
s-a dovedit că organizația națională există în fiecare stat membru.
5.2.2.2. Conturi
Datorită prevederilor Directivei privind auditul statutar, înregistrarea
Un registru profesional este o cerință obligatorie în toate
Statele membre pentru angajare în calitate de auditor. În cazul în care un profesionist-
s-a înființat camera sională, registrul este păstrat
Acolo. În celelalte state membre responsabilitatea înregistrării
se află într-o agenție de stat sau o asociație încredințată de această sarcină.
Înregistrarea are ca rezultat un membru al unui profesor-
camera sională, numai în acele state membre care au o cameră
Ber sistem (membru obligatoriu, vezi mai jos 5.3.). In caz contrar,
calitatea de membru la una din asociațiile profesionale este voluntară.
Există o cerință de înregistrare pentru consilierii fiscali doar în anumite categorii
State membre. Aceasta poate fi identificată definitiv numai în
cazul Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg,
Portugalia, Spania și Regatul Unit. În Olanda, reg
istrația este opțională, dar larg răspândită din motive de conformitate.
5.2.2.4. notari
În toate statele membre europene, cu o notă de influență latină
misiune, notarii trebuie să devină membri ai camerei
organizații pentru a avea voie să exercite profesia
de notar. Numai în Danemarca, Finlanda, Irlanda, Suedia și Cipru,
unde profilul profesional al profesiei de notar diferă
din modelul de inspirație latină, este membru obligatoriu la un
organizație profesională inexistentă din motive logice.
Pagina 65
| 63 |
5.2.2.5. Arhitecti
Pentru exercitarea profesiei de arhitect, calitatea de membru al unui
camera sau o asociație profesională este obligatorie în majoritatea
itia țărilor europene. Acest lucru este valabil pentru Austria, Belgia, Bul-
garia, Germania, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Austria,
Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria și
Cipru. În Republica Cehă, apartenența este obligatorie doar pentru
„arhitecți certificate”. Nu există o obligație obligatorie de membru
există în Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia, Lituania
Olanda, Suedia și Regatul Unit.
În schimb, o cerință de înregistrare există în aproape toate
ber state. Doar Danemarca, Finlanda și Suedia fac complet
fără înregistrare. În Franța, numai un exercițiu temporar al
profesia de arhitect este posibilă fără înregistrare. 107 În
Olanda, înregistrarea este necesară numai pentru a utiliza pro-
titlu fesional de arhitect. Practicarea profesiei de arhitect
este posibilă indiferent de înregistrare. În Cehia,
înregistrarea este necesară numai pentru „arhitecți autorizați”. În Bulgaria,
Regatul Unit și Cipru, înregistrarea trebuie reînnoită
anual.
5.2.2.6. Ingineri
Cerințe privind apartenența obligatorie într-o cameră
și înregistrarea într-un registru profesional este mai multă
generoasă pentru profesia de inginer decât pentru orice alt liberal
profesie. Acest lucru se datorează în principal ocupației profesionale
profilul profesiei de inginer, care include o varietate de
activitati diferite.
Cerințe de membru obligatorii într-o cameră profesională
ber sau asociație profesională există în Bulgaria, Germania (doar
pentru „ingineri consultanți”), Grecia, Irlanda (numai pentru a putea utiliza
titlul „Inginer încorporat”, „Inginer asociat” sau „Inginer-
ing. tehnician "), Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia (numai
ingineri civili), Portugalia, Slovacia (numai ingineri civili), Slovenia,
Spania, Republica Cehă (numai „ingineri certificați ” ) , Ungaria,
Regatul Unit (numai „Inginer în condiții” (CEng), „Incorpo-
Inginer evaluat "(IEng) sau" Inginer tehnician "(EngTech)) ca
precum și în Cipru.
Cerințele de înregistrare pot fi găsite în Bulgaria, Germania
(numai pentru „ingineri consultanți”), Grecia, Irlanda (numai pentru
utilizați titlurile „Inginer încorporat”, „Inginer asociat” sau Engi-
tehnician neering ") , Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovacia
(numai ingineri civili) Slovenia, Spania, Republica Cehă (numai
„ingineri certificate”) , Ungaria, Regatul Unit („Chartered”
Inginer "(CEng)," Inginer încorporat "(IEng) sau" Inginerie
Tehnician "(EngTech)), precum și în Cipru.
În celelalte state membre, profesia de inginer poate
fi practicat fără înregistrare specială. Cu toate acestea, în acest caz
utilizarea titlului „inginer” poate fi protejată și obligată la anumite
Condiții. Este cazul în Belgia, Letonia, Olanda și
Polonia. În plus, în statele membre unde sunt doar anumite sucursale
din profesia de inginer sunt supuse cerințelor de înregistrare
se pot exercita ramurile rămase ale profesiei
fără nicio cerință specială de înregistrare.
107 art. 10-1 Loi nr. 77-2 du 3 ianuarie 1977.
În toate statele membre ale UE, medicii stomatologi trebuie să fie înregistrați pentru a
să fie lăsat să practice. Pe lângă prezentarea reexaminării
Sulte, mai multe țări din UE necesită, de asemenea, cunoașterea limbii de stat
guage, un certificat de reputație bună și / sau care arată solicitantul
a fi apt din punct de vedere medical pentru a exercita profesia.
Înregistrarea medicilor stomatologi se realizează de către diverse entități prin-
în Europa (organele guvernamentale, camerele sau consiliile), depind
pe modelul organizației și profesiei profesionale-
o supraveghere. Aici ar trebui să se întâmple o particularitate a profesiilor de sănătate
fii subliniat. În anumite țări, există mai multe entități diferite
responsabil pentru înregistrarea medicilor stomatologi. Unde doresc medicii stomatologi
pentru a trata pacienții din sistemul de sănătate al statului / securității sociale
îngrijire (sau un sistem de asistență medicală finanțat de stat), acestea trebuie să
țările din țară (de exemplu, Germania și Austria) obțin o reclamă
înregistrare specială suplimentară, pe lângă registrul lor general
/ aprobare (în Germania, de exemplu, așa-numita admitere
sau „Zulassung” 108 , care este emis de securitatea socială regională
„asociația medicilor stomatologi” aprobată sau trebuie să fie părți la o speță
contract cial cu o asigurare de sănătate sau un serviciu public de sănătate
furnizor (cum este cazul, de exemplu, în Austria, Suedia și Ire-
teren). Această formă de înregistrare trebuie diferențiată de reg
istoria în conformitate cu dreptul profesional general. Există o situație specială
în Luxemburg. 109 Acolo, îngrijirea stomatologică este asigurată exclusiv de către
așa-numiții stomatologi de asigurări publice. Autorizația de a furniza
tratament stomatologic în cadrul unei scheme de asigurări de sănătate publică
incide cu autorizația generală de a practica stomatologia. Acest
este din nou diferită în Spania, unde serviciile stomatologice sunt întotdeauna pro-
vided ca un serviciu privat în afara sistemului public de asistență medicală.
Pentru medicii stomatologi care și-au încheiat studiile de stomatologie și
și-au obținut gradul într-o țară din afara UE, anumite suplimente
se pot aplica cerințe (cum ar fi teste de limbă, teste de aptitudine,
certificate de bună reputație și perioade de practică supravegheate
de o anumită durată). 110
Aproape toate statele membre au stabilit reglementări pentru faruri
comercianți cu privire la apartenența, înregistrarea și /
sau o licență personală pentru a opera o farmacie. Danemarca, care
nu necesită apartenență la o organizație profesională și nici
înregistrare și nu necesită licență personală, este un lucru notabil
excepție. În plus, există cerințe pentru acordarea unui
concesiune pentru o anumită farmacie și în acest context există
"Reguli de înființare" speciale privind amplasarea farmaceutice
cies în majoritatea țărilor UE.
Un lucru toate statele membre, cu excepția Danemarcei,
au în comun, este faptul că fac exercitarea profesiei de
farmacist condiționat de apartenența obligatorie la un pro-
corp fesional. Înregistrarea sau obținerea licențelor personale este
necesare pentru a controla mai bine exercitarea ocupației
printr-o reglementare cuprinzătoare. În unele state membre, ambele
108 Cf. §§ 95, 98 SGB V împreună cu Zahnärzte-Zulassungsverordnung für Zahnärzte.
109 Informațiile privind situația din Luxemburg se bazează pe un sondaj efectuat de experți
Ministerul Sănătății din Luxemburg.
110 De exemplu, în Danemarca, informațiile sunt disponibile online la adresa: www.sst.dk/English/
Education_and_authorization / Dentist.aspx (accesat ultima dată la 10/12/2013).
Pagina 66
| 64 |
calitatea de membru și înregistrarea trebuie efectuate la
cameră (ca în Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia,
Spania, Cehia și Ungaria). În Belgia, Irlanda, Ro-
mania și Regatul Unit pe de altă parte, înregistrarea
cu camera / regulatorul este suficient și are același efect
ca membru de cameră. O situație juridică complet opusă
există în Germania și Austria, unde este membru al unei camere
înlocuiește înregistrarea ulterioară. În schimb, în alte state membre,
nu există nicio cameră în sensul tradițional. Cu toate acestea, pharma-
cisturile trebuie să se înregistreze la o autoritate guvernamentală (ca în
Estonia, Finlanda, Letonia, Malta, Olanda, Suedia și Slo-
vakia). O cerință obligatorie de membru la un profesionist
organizație există în Slovenia și Cipru, dar înregistrarea este automobilistică
eliberat de Ministerul Sănătății. Farmaciștii lituanieni sunt a
caz special prin faptul că nu sunt supuși nici unui membru
nici o cerință, nici o cerință de înregistrare, ci necesită în schimb
o licență personală de practică profesională eliberată de un guvern
autoritate.
În afară de condițiile profesionale personale de admitere,
majoritatea statelor membre reglementează, de asemenea, numărul și locația
a farmaciilor prin acordarea de concesii. Aceste con-
încetările sunt acordate pe baza „Normelor de înființare ” care
luați în considerare factori precum numărul de locuitori care trebuie să fie
servit, distanța până la următoarea farmacie și nevoile
a municipalității locale. 111 În timp ce astfel de limite sunt la emiterea farmaciei
există concesii în Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța,
Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Portugalia, Slove-
nia, Spania și Ungaria, asemenea reguli geografice / demografice
pentru eliberarea unei licențe de farmacie nu există în Lituania,
Polonia, România, Cehia și Cipru. Bulgaria și
Germania necesită o licență pentru a opera o farmacie. Pe
pe de altă parte, farmaciile pot fi înființate liber în Irlanda
Olanda, Suedia, Slovacia și Regatul Unit.
5.2.3. Limitările geografice asupra activității
Limitările geografice asupra activității, de exemplu sub forma
protecția legală a zonei, poate fi identificată numai foarte rar și
în astfel de cazuri sunt tipice ocupației. Notarii în special
lar poate, de obicei, să acționeze numai pentru clienții din districtul pentru care
au fost numiți. Acest lucru rezultă din poziția oficială deja declarată
notarea (principiul districtului). De obicei, farmaciștii solicită
o concesiune, care este adesea limitată pentru un anumit număr
zonă. Limitările geografice asupra activității nu pot fi descrise ca fiind
un principiu al profesiilor liberale.
5.2.4. Limitele de vârstă
Limitele de vârstă ale exercitării unei profesii liberale se găsesc doar
în foarte puține cazuri. Acolo unde există astfel de limite, acestea sunt alese
într-o asemenea manieră, încât, de fapt, nu reprezintă un dezadvan-
tage, deoarece vârsta minimă este deja atinsă din cauza multora
ani de pregătire necesară. O excepție este profesia de notar
pentru care există o limită de vârstă minimă și / sau maximă în aproape
toate statele membre. Vârsta minimă variază între 25 și 28 de ani,
vârsta maximă variază între 65 și 70 de ani.
111 Vogler, Sabine / Arts, Danielle / Sandberger, Katharina, Impactul dereglarii farmaciei și
reglementare în țările europene , 2012, p. 144 și urm.
5.3. Organizare profesională
În spatele întrebării organizării profesionale stă întrebarea
dacă profesiile liberale din Europa sunt caracterizate de a
model de autoadministrare și autoreglare. Această întrebare
nu poate fi afirmat sau refuzat în fața consiliului de administrație. În schimb găsim o
imagine extrem de diferențiată. Modelul de autoadministrare și
autoreglarea este cea mai răspândită în sistemul profesional
Camere. Acestea există în principal în vestul Europei continentale
Statele membre, în special în Portugalia, Spania, Franța, Italia, Aus-
tria și Germania. Țările din Benelux nu aplică cham-
model ber pentru toate ocupațiile. Cu toate acestea, în general profesorii locali
organizațiile sionale au elemente puternice de autoadministrare
și autoreglare. Statele membre ale Europei de Est arată
o imagine mixtă. În parte, modelul de cameră din Europa Centrală
a fost adoptat acolo, în timp ce alte state au optat pentru mai multe
modele reglementate de stat. Regatul Unit, Irlanda și Scandi-
pe de altă parte, statele membre naviene s-au distanțat în mare măsură
ei înșiși din modelul camerei. Țările scandinave
evită în mare parte toate reglementările profesionale, necesare administrativ
sarcinile sunt îndeplinite de agențiile de stat. În Regatul Unit și
Irlanda are însă un sistem al mai multor organizații profesionale și
au fost înființate (semi-) organe guvernamentale,
sarcinile de tratament și de reglementare sunt realizate cu participarea
reprezentanți ai profesiei, oficiali de stat și grupuri sociale.
Totuși, aceste considerente nu permit încheierea
a tras că profesiile care nu sunt organizate într-o cameră sau state care
nu au stabilit un sistem de camere nu aplică niciun element
de autoadministrare și autoreglare. Acest lucru se datorează faptului că sec
pilonul ond al modelului de auto-administrare și autoreglare este
format din asociații profesionale organizate privat, în care a
majoritatea clară a grupului profesional respectiv sunt membri.
De asemenea, nivelul de organizare a profesiilor liberale este
relativ ridicat în țările și grupurile profesionale care nu au nr
calitatea de membru obligatoriu într-o cameră sau un asociat profesional
TION. Aceste organizații profesionale se văd ca fiind mai mult decât
simple grupuri de interese pentru profesia respectivă. Cu privire la
trary, ei participă la o mare varietate de activități, cum ar fi în vo-
educație și formare națională. Ei promovează interesul public
prin participarea la discuții de politică socio-politică și juridică
în care membrii profesiei își contribuie ex-specialist
pertise. Aceștia acționează în calitate de consiliere cu privire la legislația referitoare la
profesia lor. În cele din urmă, asociațiile profesionale sunt angajate
legat de etica profesională. Acest angajament este exprimat nu numai
prin declarații către membrii profesiei și pub-ul general
LIC. În schimb, în aproape toate cazurile, organizațiile profesionale ajută
formularea unui cod personal de etică care este obligatoriu pentru toți
membrii asociației.
În plus față de auto-administrare și autoreglare
a unei delegații legale a competențelor, există o a doua formă de
auto-administrare neobișnuită și autoreglare comună tuturor libertăților
profesii europene în statele membre. În acest fel, ei disting
ei înșiși dintr-o varietate de alte profesii, care nici nu arată
un grad atât de ridicat de organizare și nici nu are o dezvoltare comparabilă
identitate profesională sau corporatistă. Auto-administrare și
autoreglarea sunt astfel caracteristici ale profesiilor liberale, care
exprimă interesul comun al acestor profesii și care
le distinge de alte grupuri profesionale.
Pagina 67
| 65 |
La compararea grupurilor profesionale, avocaților și notarilor
ies în evidență în special ca profesii organizate
camere din aproape toate statele membre. Pentru celelalte profesii,
au fost găsite o majoritate subțire sau cel puțin jumătate din profesiile examinate
să aibă o organizație de cameră în statele membre.
5.3.4.1. avocaţi
Profesiunea de avocat este considerată ca una dintre regulile tradiționale
profesii liberale întârziate încă de la apariția avocatului liber
prin care avocații erau recunoscuți ca un organ independent al
administrarea justiției din a doua jumătate a secolului al XIX- lea
începând. În plus, profesia este organizată în camere în
aproape toate statele membre ale UE. Camerele de drept local și național
existente în statele membre continentale europene nu numai că transportă
își îndeplinesc sarcinile de advocacy pentru profesia juridică, dar sunt, de asemenea, responsabile
pentru reglementarea profesiei. O excepție este Germania, unde
aceste funcții au fost întotdeauna separate. Barul german As-
societatea, o asociație privată, îndeplinește sarcini de advocacy în timp ce
Camera Federală de Drept îndeplinește sarcini delegate de reglementare a statului.
Introducerea autorităților de reglementare de stat în Anglia, Țara Galilor
iar Scoția a însemnat că „Societățile de drept” au avut regulile lor
sarcinile latorii au retras 112 . Strict vorbind, din punct de vedere al
auto-administrare în termeni de profesie de auto-reglementare, avocatură
legăturile nu mai pot fi considerate camere ca atare, ci mai degrabă ca
o altă formă de organizare profesională. De la reforma pro-
Legea funcțională, „Autoritatea de reglementare a solicitorilor” este acum responsabilă
pentru reglementarea avocaților în Anglia, Țara Galilor și Scoția.
5.3.4.2. Conturi
Pentru profesia de auditor, sistemul de cameră al profesionistului
organizarea este răspândită. Aproape peste jumătate din statele membre au
o cameră profesională, în care toți auditorii sunt memorii obligatorii
bers și care a primit o delegație de autoadministrare
și responsabilitățile de autoreglare. În multe cazuri, cum ar fi în Ger-
multe și Austria 113 , există o singură cameră fără regională
subdiviziuni. Asociații profesionale există și în Belgia, Germa-
ny, Estonia, Franța, Italia, Lituania, Olanda, Austria, Polonia,
Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Republica Cehă,
Ungaria și Regatul Unit. În plus, la unii membri
Statele, există organizații profesionale private care oferă
servicii pentru membrii lor și reprezintă interesele acestora. Unde
acestea nu sunt camere, ci doar asociații profesionale, ele
de obicei au propriul Cod de etică, care este obligatoriu pentru membri,
și pentru care conformitatea este monitorizată. De o importanță deosebită
pentru profesia de auditor, aceste asociații „participă la
stabilirea standardelor naționale și internaționale pentru procesul de audit,
de exemplu, ca parte a FEE și IFAC. Atât camerele cât și pro-
asociațiile fesionale sunt membre ale unei astfel de organizații profesionale-
ții. Când, așa cum se întâmplă deseori în statele membre, există ambele
o cameră și unul sau mai mulți profesioniști organizați în mod privat
societatea, mai multe asociații naționale sunt adesea membre ale
organizațiile internaționale menționate.
112 Cf. tot pe această dezvoltare Henssler, Martin, AnwBl 2013 , S. 394, 400.
113 Camera locală a contabililor publici (KWT) este organizația umbrelă pentru impozit
consilieri și auditori în Austria. Deși nu există camere de stat, ramurile de stat au
au fost create, conduse fiecare de un președinte de stat.
Între statele membre examinate, există diferențe mari în
reglementarea legală și organizarea profesională a profesiilor-
Consilierul fiscal, care este în mare parte rezultatul diferențelor dintre
profilul profesional al profesiei în toată Europa. Două de bază
se pot recunoaște modele de reglementare, care pot fi împărțite în
cinci subcategorii.
Există un grup de țări în care profesia de consilier fiscal
este rezervată unei anumite categorii de profesioniști instruiți ca urmare
de reglementare a statului. În special, acest grup include acele memorii
ber Statele în care există un sistem de cameră (din Europa Centrală
caracter) pentru consilierii fiscali. Aici se referă doar camera profesională
la o entitate ale cărei organe constitutive sunt compuse din persoane,
ales de membrii săi, responsabil pentru înregistrare și supraveghere
profesioniști și în cazul în care calitatea de membru este o cerință în
pentru a exercita profesia. Serviciile de consultanță fiscală sunt legal
reglementat în acest fel în Germania, Grecia, Austria, Polonia, Slovacia,
Slovenia, Republica Cehă și Ungaria. 114
În Germania sunt și avocați, auditori și contabili autorizați
este permis să furnizeze servicii de consultanță fiscală într-o mare măsură. Aceste
profesiile sunt însă supuse unor reglementări profesionale specifice
ții. Același lucru este valabil și în Austria pentru contabili și
avocați, în Polonia în ceea ce privește avocați, consilieri legali și
o anumită măsură auditorii și Republica Cehă în ceea ce privește legislația
yers, precum și (cel puțin parțial) auditori și conturi chartered-
furnici.
În plus, există state membre în care se oferă servicii de consultanță fiscală
nu au fost repartizați în profesia specială de consilier fiscal,
dar (cel puțin în cea mai mare parte) în loc de o altă reglementată legal
profesie (Franța, Portugalia și Cipru). În Franța, consultanță fiscală
serviciile pot fi furnizate numai de avocați și, în mai mică măsură, de
experti contabili, notari si auditori. Avocații pot obține
calificarea avocatului fiscal specializat ( Avocat spécialiste en droit)
fiscale et droit douanier ). În Portugalia, când avizele fiscale includ le-
Pentru sfaturi, aceste servicii pot fi furnizate doar de avocați. Depunerea
declarațiile fiscale, pe de altă parte, sunt rezervate exclusiv pentru închiriere
contabili ( Técnicos Oficiais de Contas ). Numai un membru al unuia
aceste două grupuri profesionale sau un auditor pot reprezenta clienți
în fața autorităților fiscale. Drept urmare, practic nu există impozit
consilieri care nu sunt, de asemenea, membri simultan ai acestor proiecte
grupuri fesionale. În Cipru, consultanța fiscală este oferită de ac-
contabili și auditori.
În plus, există state membre, unde exercitarea pro
fesiunea în sine nu este reglementată, ci doar utilizarea profesionistului
titlul este reglementat și protejat de lege. Profesioniști care doresc
utilizați titlul profesional de consilier fiscal trebuie să fie membri ai unui
organizare fesională, care a fost autorizată să reglementeze
acordarea titlului profesional de către statele membre respective (Bel-
gium, Letonia și România). Cu toate acestea, serviciile de consultanță fiscală nu sunt
rezervat exclusiv profesioniștilor care au obținut profesiile-
titlu sional. Oricine poate oferi consultanță fiscală, atât timp cât titlul nu este
folosit. De exemplu, în Belgia, titlul profesional (Belastingcon-
sulent / Conseil Fiscal / Steuerberater) poate fi utilizat numai de către membri
114 Pestke, Axel, Der europäische Steuerberater - Illusion oder Wirklichkeit ?, în: Festschrift für
Michael Streck zum 70. Geburtstag, Köln 2011, p. 761-784 (772).
Pagina 68
| 66 |
din Institut des Experts-et des Conseils Contabili Fiscaux / Instituut
van de Accountants en de Belastingconsulenten , o entitate de drept public. În
De asemenea, Letonia și România, consultanți fiscali, care doresc să fie identificați
încredințați ca atare, trebuie să fie membri ai organizației profesionale relevante
sation ( Latvijas Nodokįu Konsultantu Asociacija, LNKA und Camera
Consultant Fiscali din România, CCFR ). Pe lângă consilierii fiscali,
avocații, contabilii autorizați și auditorii pot oferi consultanță fiscală
În România.
În cele din urmă, un grup de state membre poate fi identificat acolo
nu este necesară a fi membru al unei organizații profesionale.
Cu toate acestea, calificările necesare pentru practicarea corectă a
profesia poate fi obținută în mod voluntar. Acest grup poate fi, de asemenea, di-
împărțit în alte categorii:
Pe de o parte, există state membre în care profesorii
organele naționale pentru consilierii fiscali au instituit reglementări extinse
care sunt obligatorii pentru membrii lor. Drept urmare, un fel de vol-
există o reglementare neobișnuită (Bulgaria, Irlanda, Olanda, Spania)
și Regatul Unit). În Irlanda și Olanda există
caracteristica particulară pe care o au organizațiile profesionale locale
de asemenea, a fost autorizat de lege să acorde un anumit titlu. În plus,
trebuie menționat că în Irlanda și Regatul Unit
profesia de consilier fiscal, așa cum se înțelege de obicei, trebuie să fie distinctă
evitat de la agenții fiscali, care își reprezintă clienții înaintea impozitului
autoritățile și depun declarații fiscale în numele lor, pentru care acestea
solicită o autorizație din partea autorității guvernamentale respective
responsabil pentru impozitare. În Regatul Unit, există și impozite
reprezentanți, care pregătesc independent declarații de impozitare și TVA
pentru persoanele nerezidente.
Acest lucru trebuie, la rândul său, să se distingă de statele membre din
care, deși o organizație profesională cu memorii voluntare
barba poate exista în parte, o astfel de organizație a adoptat doar în
reguli complete de conduită profesională pentru membrii săi sau, într-adevăr, nu
reguli deloc. În astfel de state, profesia independentă de consilier fiscal
este practic necunoscut, în timp ce majoritatea profesioniștilor care furnizează consultanță fiscală
serviciile sory sunt în mod normal, de asemenea, membri ai unui alt profesionist
grup. Spre deosebire de sfaturile fiscale, aceste profesii sunt reglementate
de lege în fiecare caz. Aceste țări includ Finlanda, Italia, Luxem-
bourg și Malta. În Finlanda, de exemplu, majoritatea consilierilor fiscali simultă-
lucrează necorespunzător ca auditori, avocați sau contabili autorizați. In Italia,
majoritatea consultanților fiscali sunt și contabili autorizați (Dottori Commer-
cialisti / Esperti contabili) sau auditori (Revisori contabili) și ca atare
supus unui regulament statutar. Majoritatea profesioniștilor care oferă impozit
sfaturile din Luxemburg practică, de asemenea, profesioniștii reglementați legal
Sionul contabilului autorizat (comptable expert). În cele din urmă, majorul-
Consilierii fiscali maltezi servesc, de asemenea, ca avocați sau contabili.
Trebuie menționat că profesioniștii care oferă consultanță fiscală în unele
din statele membre examinate trebuie să înregistreze (în plus)
cu o autoritate guvernamentală pentru a exercita profesia.
Auditorii din Danemarca, de exemplu, trebuie să fie admiși de danezi
Autoritatea comercială (Erhvervs-og Selskabsstyrelsen) și să fie înscris
un registru.
În Estonia, Lituania și Suedia, nu pare să existe
profesia de consilier fiscal în concordanță cu definiția care stă la baza
raport prezent. Cu toate acestea, doar foarte puține informații au fost disponibile
pentru aceste state membre.
Indiferent dacă există sau nu un sistem de cameră, profesorii
organizațiile naționale din diferite state membre se văd
în primul rând ca reprezentanți ai profesioniștilor care oferă publicitate fiscală
vic (vezi în special informațiile furnizate de organizații
ei înșiși sau regulile de membru ale organizațiilor profesionale
în Belgia, Germania, Franța, Letonia, Luxemburg, Olanda,
Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Republica Cehă
public și Regatul Unit). În unele cazuri, grup de interese
funcțiile sunt rezervate exclusiv profesioniștilor organizați în mod privat
Asociațiile naționale, în timp ce camerele se văd ca fiind pro-
organele de supraveghere fesională. Există o tendință de dezvoltare clară în
Europa să distingă clar între activitățile grupului de interese după
o asociație profesională privată pe de o parte și controlul
admiterea în profesie și supravegherea profesională de către un
organism de reglementare, cum ar fi camerele profesionale, pe de altă parte
mână. Acest lucru este destinat să evite conflictele de interese și să asigure
independența autorității responsabile de admitere și
chestiuni de supraveghere.
Asociațiile profesionale asigură, de asemenea, respectarea auto-stabilirii
standarde de practică profesională. Activități în acest domeniu
variază de la organizarea dezvoltării profesionale continue
(CPD), la publicarea publicațiilor de specialitate și
instruirea tinerilor profesioniști (de exemplu, prin dirijori
examene profesionale) la propuneri concrete de legislație fiscală.
Doar uneori, funcționează și organizațiile profesionale
organele de arbitraj în caz de conflicte între membrii
(vezi Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Letonia, Malta,
Austria, Polonia, România, Slovacia și parțial Spania).
5.3.4.4. notari
În statele membre ale UE, notarii sunt organizați în mod obișnuit
entități de drept public (camere). Numai dreptul comun și nordic
sistemele juridice nu fac această formă de organizare pentru notar
profesie. Cu toate acestea, și profesia este strict reglementată
de lege. Admiterea la profesie și practica profesională sunt
supus unor reglementări legale stricte. Notarii sunt, de asemenea, supuși
îndeplinirea obligațiilor de etică profesională.
Camere profesionale există în Belgia, Bulgaria, Germania, Esto-
nia, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, România
Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania,
Cehia și Ungaria. Calitatea de membru la respectiv
Chambers este o condiție prealabilă pentru a exercita profesia de
Tary. În multe cazuri, camerele profesionale au dreptul să adopte
statutele obligatorii sau codurile de deontologie profesională care sunt
legându-se de membrii lor. Acesta este cazul, de exemplu, în Bel-
gium, Germania, Lituania și Malta. Monitorizarea respectării
dreptul profesional este una dintre sarcinile tipice ale camerelor notariale din
țări precum Belgia, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Lux-
embourg, Malta, Olanda, Polonia și Republica Cehă.
Majoritatea camerelor sunt organizate ca entități de drept public. Acesta este cazul
de exemplu în Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Franța, Grecia,
Letonia, Olanda, Austria, Slovenia și Spania. Românul
Uniunea Națională a Notarilor (Uniunea Națională a Notarilor Publici)
cu toate acestea, este organizat conform dreptului privat, deși toți notarii sunt
cu toate acestea, legal trebuie să fie membri ai asociației.
În țările nordice, în special în Suedia și Finlanda, există
nicio cameră de stil continental-europeană sau o organizație comparabilă
orga. În Danemarca, serviciile notariale sunt furnizate de district
instanțe. În Regatul Unit și Irlanda, profesia este și ea
nu este organizat într-o cameră. Cu toate acestea, interesele notarilor
Pagina 69
| 67 |
Publicul din Regatul Unit este reprezentat de profesioniștii lor
asociație sională, Societatea Notarilor 115 . De asemenea, Oficiul Facultății 116
presupune supravegherea și supravegherea notarilor. În Irlanda,
cerințe pentru calificări profesionale și potrivire pentru
profesiunea notarilor numiți public este stabilită de către Facultatea din
Notarii publici din Irlanda. 117
În Cipru, profesia de notar nu există ca atare, astfel încât să se întrebe
noțiuni de organizare profesională nu apar.
5.3.4.5. Arhitecti
Profesiunea de arhitect a fost caracterizată drept liberală
profesie cu una dintre cele mai lungi tradiții din Europa și a avut întotdeauna
a prezentat o organizație de cameră. De atunci, imaginea de ansamblu
în Europa a devenit mai variat. Camere profesionale de ar-
arhitecturile au fost organizate în mai mult de jumătate din membru
Statele, uneori în colaborare cu profesia de ingineri
(Austria) sau arhitecți, curatori și conservatori (Italia).
Camere de arhitecți există în Austria, Belgia, Bulgaria, Germania,
Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia, Roma
nia, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria și Cipru. Calitatea de membru
camerele respective sunt o condiție necesară pentru exercitarea pro
misiunea de arhitect în statele membre în cauză. Sarcinile
camerele includ, în special, adoptarea unui profesionist obligatoriu
reglementări și supraveghere profesională.
În Lituania, a fost înființată o asociație de arhitectură ca fiind
entitate de drept public, calitatea de membru este însă voluntară. În cehă
Republica, calitatea de membru al camerei nu este, de asemenea, obligatorie. In orice caz,
autorizația de utilizare a titlului „Arhitect autorizat” și mașină-
renunțarea la ocupația de arhitect ca profesie liberală este de-
pendent de membru. Titlul de arhitect nu este protejat așa cum este
cum ar fi în Cehia.
În Regatul Unit, arhitecții sunt obligați să se înregistreze la
Consiliul de înregistrare al arhitecților (ARB) , o corporație publică. ARB este
responsabil, printre altele, pentru determinarea calificării
cerințe care dau dreptul la utilizarea titlului „arhitect” și menține
Registrul de arhitecți din Marea Britanie. În plus, are puterea de a determina
Mina standardele în formare și practică profesională, menține
se asigură un comitet de reclamații care se ocupă de comportamente incorecte de către arhitecți
că nimeni nu folosește titlul de „arhitect” fără înregistrare prealabilă
și a stabilit un cod de conduită.
În plus, arhitecții sunt liberi să se alăture asociației organizate de drept privat
TION. Cea mai importantă asociație pentru arhitecți și asociați
cel mai mare membru este Institutul Regal al Archiilor Britanice
Tecturi (RIBA) cu offshooturile sale regionale, inclusiv Royal Society of
Arhitecți în Țara Galilor (RSAW). RIBA este un asociat profesional privat
care a fost fondată în 1834 și a primit statutul său regal în 1837.
Obiectivul general al RIBA este „promovarea arhitecturii”.
Membrii complet calificați ai RIBA pot folosi titlul „ar armatat
chitect "și include adăugarea" RIBA "în spatele numelui lor. RIBA
solicită membrilor săi să lucreze conform Codului RIBA al Profesului
Conduita sională și asociația pedepsește încălcările cu sanc
Oferă și include excluderea din asociație. 118
115 www.thenotariessociety.org.uk/.
116 www.faciencyoffice.org.uk .
117 http://notarypublic.ie/.
118 www.architecture.com/TheRIBA/AboutUs/Ourstructure/Constitution/CodeOfConduct.
Un formular mixt este aplicat în Irlanda. Legea privind controlul clădirilor irlandeze
2007 prevede că Institutul Regal al Arhitecților din Irlanda
(RIAI) trebuie să păstreze un registru profesional al membrilor. RIAI
este organismul de reglementare și advocacy al arhitecților irlandezi. Chiar dacă
dreptul de a deține titlul profesional nu poate fi obținut decât prin
înregistrarea la RIAI, calitatea de membru la această asociație nu este
obligatoriu. Astfel, includerea în registrul profesional nu este legată
la calitatea de membru. Totuși, RIAI oferă membrilor săi
o multitudine de informații, motiv pentru care decid majoritatea arhitecților irlandezi
în favoarea aderării voluntare la RIAI. Mai mult, licitație
condițiile pentru proiectele de construcții publice necesită adesea memorii
bersia RIAI.
O altă formă hibridă poate fi găsită pe Malta. În Malta, toți arhitecții
sunt membri ai camerei arhitecților. Cu toate acestea,
capacitatea de înregistrare revine Comitetului de garantare Periti . Aceasta este
compus din mai mulți membri, care sunt numiți parțial de către
Ministrul Lucrărilor, parțial de cameră și parțial ales de
însuși arhitecții înregistrați. 119
Asociația Letoniștilor de Arhitecți (Latvijas Arhitektu Savieniba)
este o organizație profesională de drept privat. Exercitarea profesiilor-
Sionul de „arhitect” necesită înregistrarea prealabilă la această asociație
de arhitecți. În plus, anumite sarcini au fost delegate
asocierea, similară cu cele ale camerelor profesionale.
În alte state membre, profesia de arhitect poate fi ex
erciți fără apartenență la o asociație profesională sau
corp profesional. Este cazul în Danemarca, Estonia, Finlanda,
Olanda și Suedia. În unele cazuri, apartenența la
una dintre aceste asociații profesionale permite utilizarea unui par
titlu ticular, ca în Danemarca, (arhitect, MAA) pentru membrii
Akademisk Arkitektforening. Membrii Asociației Suedeze
Arhitecții pot utiliza titlul suplimentar Arkitekt SAR / MSA. În
Olanda, numai utilizarea titlului de „arhitect” este protejată de
lege. Aceasta necesită înregistrare prealabilă la Biroul Arhitectenreg-
ister 120 pentru a folosi titlul de „arhitect”.
5.3.4.6. Ingineri
Diversele profesii inginerești nu sunt în general organizate
în camere din toată Europa. În mod tradițional, profesia de civil
inginerii sunt mai probabil să fie organizați într-o entitate de drept public din
statele membre sudice și de est. În Germania, pro
sesiunea de „inginer consultant” este organizată în camere și
practica profesiei este legată de apartenența la re
camere spectaculoase ale inginerilor. În multe state membre,
diferitele discipline inginerești sunt totuși organizate
în grupurile de interese de drept privat.
La nivel european, există o organizație umbrelă a
diverse camere de ingineri, Consiliul European al Inginerilor
Camere (ECEC). 121 Acesta a adoptat un Cod de conduită 122 și a
Codul de calitate . 123
ASPX.
119 art. 6 Actul Periti .
120 www.architectenregister.nl/Home/index.aspx.
121 www.ecec.net/.
122 www.ecec.net/fileadmin/downloads/ECEC-Code-of-Conduct.pdf.
123 www.ecec.net/fileadmin/pdf/FINAL-CodeofQuality-tsitoumis17122010.pdf.
Pagina 70
| 68 |
Tabelul 26 : 128
Modelul de bază al organizațiilor și asociațiilor profesionale de către fiecare stat membru

STAT MEMBRU

MODEL DE BAZĂ 1
ÎNREGISTRAREA STATULUI ȘI / oR
SUPERvISoRy BoDy
MODEL DE BAZĂ 2
CAMERE *
MODEL DE BAZĂ 3
cONSILIILE
Sector privat
ORGANIZAȚIILOR DE
Belgia
✓ 1
✓ 2
Bulgaria
✓ 3
✓ 4
Danemarca
✓ 5
✓ 6
Germania
✓ 7
✓ 8
Estonia
✓ 9
✓ 10
Finlanda
✓ 11
✓ 12
Franţa
✓ 13
✓ 14
Grecia
✓ 15
Irlanda
✓ 16
✓ 17
Italia
✓ 18
✓ 19
Letonia
✓ 20
✓ 21
Lituania
✓ 22
(-) 23
Luxemburg
✓ 24
✓ 25
Malta
✓ 26
✓ 27
Olanda
✓ 28
✓ 29
Austria
✓ 30
✓ 31
Polonia
✓ 32
✓ 33
Portugalia
✓ 34
România
35 neclar
✓ 36
Suedia
✓ 37
✓ 38
Slovacia
✓ 39
✓ 40
Slovenia
✓ 41
Spania
✓ 42
Republica Cehă
✓ 43
Ungaria
✓ 44
✓ până în 2007 45
✓ 46
Regatul Unit
✓ 47
✓ 48
Cipru
✓ 49
✓ 50
128 Dacă nu se indică altfel, informațiile se bazează pe: Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manualul de practică dentară Versiunea 4.1 (2009).
* Termenul „cameră” este înțeles ca o entitate autonomă, în cadrul căreia apartenența este obligatorie pentru profesionistul profesional, care este responsabil de înregistrare și
supraveghere profesională și ale căror organe constitutive sunt alese.
Organizarea profesională a medicilor stomatologi din Memoria Europeană
ber statele pot fi împărțite în trei modele de bază, cu un mai mult
sau gradul de variație mai puțin pronunțat care se găsește în cadrul
diverse modele.
Modelul de bază 1 se caracterizează prin faptul că înregistrarea
medicii stomatologi și / sau supravegherea profesiei este realizată de
o agenție guvernamentală (de exemplu un minister) și interesele
medicii stomatologi sunt reprezentați de asociații de drept privat cu voluntar
membru. Acest model poate fi găsit, de exemplu, în Finlanda, Es-
tonia și Belgia. În conformitate cu acest model, agenția responsabilă pentru
înregistrarea și supravegherea profesională nu sunt întotdeauna identice. În
Belgia, de exemplu, Ministerul Sănătății (Serviciul Public Fédéral
(SPF) Santé publique) este responsabil pentru înregistrarea medicilor stomatologi.
Totuși, supravegherea profesională este realizată de Comisii
Médicales Provinciales la nivel provincial, care constau din patru
reprezentanți ai diferitelor profesii (medici, farmaciști,
moașe, stomatologi, asistenți medicali, veterinari și kinetoterapeuți). În
Danemarca, Ministerul Sănătății funcționează exclusiv electronic
registru, care a înlocuit registrul de hârtie. 124 În plus, den-
listele trebuie înregistrate la asociația profesională daneză din
dentiști dacă nu lucrează în unități de sănătate publică, dar și-ar dori
să primească subvenții de la stat pentru costul tratamentului. 125 Motivul pentru
aceasta înseamnă că îngrijirea stomatologică este divizată în Danemarca. În timp ce copiii până la 18 ani
vârsta de vârstă și persoanele în vârstă care primesc îngrijire în vârstă sunt furnizate de
facilități publice de sănătate dentară ale administrației locale finanțate de stat,
toate celelalte grupuri de pacienți sunt tratate de medici dentari privați
care operează în practică privată. În funcție de categorie și tip
a tratamentului primit, tratamentul lor este în parte supus unor prețuri fixe
124 Informații online în engleză la: www.sst.dk/English/Online_register_registered_health_
professionals.aspx (accesat ultima dată la 16/10/2013)
125 Cf. Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p 116
Pagina 71
| 69 |
care sunt plătite sau subvenționate de stat. Reglementat de stat
prețurile sunt negociate în special de asociația profesională daneză
ciatia stomatologilor si a regiunilor ca parti contractante.
Nu există numai asociații profesionale cu membru voluntar
în țările UE în care se efectuează înregistrarea și / sau supravegherea
exclusiv de către agențiile guvernamentale, dar și în astfel de țări
unde camerele efectuează înregistrarea și / sau supravegherea ca auto
a căror aderare este obligatorie pentru medici stomatologi
(Modelul de bază 2). După cum arată tabelul următor 26, multe țări din UE
au optat pentru modelul camerei. Acest model există în total
13 țări UE. 126 În Ungaria există o situație specială. Acolo,
cerință obligatorie de apartenență la medicul ungar
126 Croația, membru al UE, de la 1 iulie 2013, aplică și acest model de autoadministrare.
Informații pentru camera dentară croată (Hrvatska Stomatološka komora) sunt disponibile
online la: www.hkdm.hr/ (accesat ultima dată la 16/10/2013).
camera, care menține o secțiune specifică pentru stomatologi, a fost re-
efectiv de la 1 ianuarie 2007 și înregistrarea medicilor stomatologi
a fost transferat la Ministerul Sănătății. De atunci, membrul-
nava Magyar Kamara Orvosi Fogorvosai Tagozata este aparent
voluntar. 127 În ceea ce privește România, sunt necesare cercetări suplimentare
privind forma juridică a autorității de înregistrare, românul
Colegiul medicilor stomatologi . Din păcate, în timpul investiga-
nu a putut fi stabilită în mod concludent dacă această informație
instituția este de fapt o asociație de drept privat sau o autoritate locală (și
deci clasificat drept cameră).
127 Cu toate acestea, conform constatărilor unui sondaj de expertiză, apartenența este obligatorie.
1 Înregistrarea se efectuează de către SPF Santé Publique (Ministerul Sănătății). Supravegherea profesională este asigurată de Commissions Médicales Provinciates (art. 36 f. Arrêté royal
nr. 78 relatif à
l "exercice des professions des soins de santé du 10/11/1967).
2 Există două federații pentru medicii stomatologi flamande: Verbond the Vlaamse Tandartsen (VVT), beroepsvereniging van de Vlaamse Tandartsen (VBT). În plus, există două asociații
pentru
Dentiști francezi și germani: ASBL Chambres Syndicales Dentaires (CSD) și Société de Médecine Dentaire ASBL (SMD).
3 Ministerul Sănătății este responsabil numai pentru înregistrarea intervențiilor chirurgicale stomatologice ca instalații medicale, în timp ce asociațiile regionale ale Societății Dentare din
Bulgaria efectuează înregistrarea
medici stomatologi în practică privată, consultați Consiliul medicilor stomatologi, Manualul de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 77
4 Asociația dentară bulgară (Asociația dentară bulgară ), a se vedea Consiliul medicilor stomatologi, Manualul de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 49
5 Înregistrarea este efectuată de către Sundhedsstyrelsen (Consiliul Național al Sănătății).
6 Asociația profesională și sindicatul "Tandlægeforeningen", informații disponibile online la: www.tandlaegeforeningen.dk (accesat ultima dată la 16/10/2013); de asemenea
„Tandægernes Nye
Landsforening ", o asociație reprezentând medici stomatologi angajați în centrele publice locale de sănătate, consultați Consiliul medicilor stomatologi, Manualul de practică dentară
Versiunea 4.1 (2009), p. 119
7 Asociațiile stomatologice de stat sunt, în fiecare caz, entități de drept public. Împreună formează o organizație umbrelă în forma legală de asociere, care se numește Camera Federală a
Dentiților.
8 De exemplu, „Asociația gratuită a stomatologilor germani”, care se găsește online la adresa: www.fvdz.de (accesată ultima dată la 03/10/2013), care are și asociații la nivel de stat.
9 Consiliul de sănătate (Ministerul Afacerilor Sociale).
10 informații „Eesti Hambaarstide Liit” online la: www.ehl.ee/ ( accesat ultima dată la 10/11/2013).
11 Autoritatea națională de supraveghere pentru bunăstare și sănătate (Valvira).
12 Suomen Hammaslääkäriliitto, disponibil online la: www.hammaslaakariliitto.fi/ (las t accesat la 22/09/2013).
13 Ordre National des Chirugiens-Dentistes cu camerele sale regionale, este discutabil dacă camerele regionale sunt entități publice sau de drept civil, Pe originea, structura, puterile și
legile lor
natura asociațiilor profesionale franceze cf. Waline, Jean Droit Administratif 24 Edition, 2012, alin. 278 și următoarele; cu privire la evoluțiile competențelor normative și disciplinare a
se vedea Lascombe, Michel, Les
ordres professionnels Actualité juridique Droit administratif, 1994, p. 855 și urm.
14 Confedération Nationale des Syndicats Dentaires (CNSD) încheie, printre altele, contractele cu fondul de asistență medicală de stat, informații disponibile online la adresa: www.cnsd.fr
(accesat ultima dată la
15/10/2013); Asociația Dentaire Française = Asociația Dentară Franceză (ADF) este o organizație umbrelă cu un număr total de 26 de asociații profesionale dentare, informații online la
adresa: www.adf.asso.fr/en/ (ultima
accesat la 15/10/2013).
15 În asociația profesională elenă („Ε λληνική Οδοντιατρική Ομοσπονδία”), care are subdiviziuni regionale, membrii trebuie să facă parte din subdiviziunea regională. Diviziunile
regionale realizează
înregistrarea medicilor stomatologi și au competențe disciplinare. Aprobările sub auspiciile sistemului de asistență medicală de stat sunt acordate de Ministerul Sănătății, a se vedea
Consiliul Dentiștilor Europeni, Manualul stomatologic
Practica versiunea 4.1 (2009), p. 49
16 Irish Dental Council, informații disponibile online pe: www.dentalcouncil.ie/ (ultima acțiune la 13/10/2013).
17 Irish Dental Association (IDA), informațiile sunt disponibile online la adresa: www.dentist.ie/ (accesat ultima dată la 15/10/2013).
18 Federazione dei Medici Ordini Chirurghi e degli Odontoiatri, informații disponibile online la: www.fno mceo.it/fnomceo/home.2puntOT (accesat ultima dată la 15/10/2013).
19 Associazione Nazionale Dentisti Italiani (ANDI), informații disponibile online pe: www.andi.it (accesat ultima dată la 10/11/2013); Informații despre Associazione Italiana Odontoiatri
(AIO) disponibile pe Internet la:
www.aio.it (accesat ultima dată la 20/09/2013).
20 Inspectoratul de Sănătate al Ministerului Sănătății, vezi și Mitenbergs, Uldis / Taube, Maris / Misins, Janis / Mikitis, Erik / Martinson, Atis / Rurane, A iga / Quentin, Wilm, Sisteme de
sănătate în tranziție, vol.14,
Nu. . 8, 2012 Letonia Health Review Review, pagina 40, disponibilă online la: www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/186072/e96822.pdf (accesat ultima dată la 20/09/2013).
21 Latvijas Zobarstu Asociacija, informații disponibile online la: www.lza-zobi.lv (l accesat la 13/10/2013).
22 Lietuvos Odontologu Rumai, informații online la: www.odontologurumai.lt/index.php ( accesat ultima dată la 28/08/2013).
23 Cf. Consiliul stomatologilor europeni. Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p 238
24 Autoritatea responsabilă pentru înregistrare este Ministerul Sănătății: Mé decin-Dentiste auprès de la Direction of the Health .
25 Association of Médecins et Médecins-Dentistes "du Grand-Duché de Luxembourg (AMMD), informații disponibile online la adresa: www.ammd.lu (letzter accesat la 15/10/2013).
26 Consiliul Medical din Malta, sub rezerva Ministerului Sănătății, informații disponibile online la adresa: https://ehealth.gov.mt/HealthPortal/thing/regulatory_councils/medical_council/
medicalcouncilregisters.aspx (accesat ultima dată la 14/10/2013). Acesta este responsabil pentru înregistrare și are un rol disciplinar (a se vedea partea a VII-a din Legea privind profesiile
medicale, disponibil în engleză online la:
www.justiceservices.gov.mt/DownloadDocument.aspx?app=lom&itemid=8930&l = 1 (accesat ultima dată la 14/10/2013).
27 Conform Asociației Dentare din Malta, 98% dintre medicii stomatologi înregistrați sunt membri ai asociației reprezentate în Malta, cf. informatii disponibile online la adresa:
www.dam.com.mt/ ( accesat la st
la 29/10/2013).
28 Ministrul van Volksgezondheid Welzijn en Sport (Ministerul Sănătății) este responsabil pentru înregistrare.
29 Nederlandse Maatschappij tot Bevordering the Tandheelkunde, informații disponibile online la: www.tandartsennet.nl/index.html (accesat ultima dată la 15/10/2013). Asociația are, de
asemenea, disciplină
puteri.
30 The Dental Association Austria, informații disponibile online la: www.zahnaerztekammer.at/ (accesat ultima dată la 14/10/2013).
31 Societatea austriacă pentru chirurgie stomatologică, orală și maxilo-facială este o organizație umbrelă în care diferite asociații profesionale din domeniul sănătății dentare s-au unit,
informații
disponibil online la: www.oegzmk.at/ (accesat ultima dată la 16/10/2013).
32 Naczelna Izba Lekarska (Asociația Medicală și Dentară din Polonia). Înregistrarea este efectuată de camerele regionale (Okregowa Izba Lekarska), a se vedea Consiliul Medicilor
Dentiști din Europa. Manualul stomatologic
Practică versiunea 4.1 (2009), pp. 277 și urm.). Informațiile asociației medicale și stomatologice poloneze sunt disponibile online la adresa: www.nil.org.pl/ (accesat ultima dată:
16/10/2013).
33 Asociația Dentiștilor din Polonia, informații în poloneză disponibile online la: www.pts.net.pl (accesat ultima dată la 16/10/2013).
34 Ordem dos Medicos Dentistas (OMD), informații disponibile online la: www.omd.p t / (accesat ultima dată la 16/10/2013).
35 Este necesară o investigație suplimentară pentru a afla dacă Colegiul Medicilor Dentiști din România este o asociație de drept privat sau o autoritate oculară de drept public , în
conformitate cu Colegiul Medicilor Din
România înființată pentru medici în baza Legii nr. 95/2006.
Pagina 72
| 70 |
Alte caracteristici sunt prezentate de modelul de bază 3, care este în vigoare în
doar câteva țări europene (Regatul Unit, Malta și
Cipru). Consiliul seamănă parțial cu camera (stomatologie)
model, în măsura în care este responsabil pentru înregistrarea
stomatolog și are, de asemenea, o funcție de monitorizare. În cadrul modelului,
există un anumit grad de variație în ceea ce privește organizarea
și metodologie, cum este cazul celorlalte două modele de bază.
Astfel, cei șapte membri ai Consiliului din Cipru sunt numiți
editat exclusiv de Consiliul Miniștrilor 129 , în timp ce în Statele Unite
Regatul, membrii sunt parțial aleși. În Malta, toți membrii
Consiliul este ales de către stomatologii înregistrați din Malta. 130 În
în continuare, modelul Consiliului trebuie prezentat mai îndeaproape
bazat pe exemplul Consiliului General al Dentalului (GDC) din
Marea Britanie . GDC este o persoană juridică („organism corporativ”).
activitățile GDC pot fi rezumate după cum urmează 131 :
• Înregistrarea tuturor profesioniștilor din domeniul stomatologiei
(tehnicieni stomatologi clinici, igienisti dentari, asistente stomatologice,
tehnicieni dentari, terapeuți stomatologi și ortodontie
terapeuți); 132
• Stabilirea și aplicarea standardelor de practică dentară și
conduită profesională;
• Protecția pacientului / publicului împotriva practicienilor ilegali;
• Asigurarea calității pregătirii auxiliare dentare / dentare;
• Asigurarea că profesioniștii își păstrează cunoștințele și abilitățile
la zi "Investigarea plângerilor și tratarea oricăror
plângere privind „aptitudinea de a practica” (adecvare la
exersați profesia);
• Ajutor în soluționarea litigiilor dintre pacienți și
profesioniști în domeniul stomatologiei cu privire la dentare de practică privată
tratamente.
129 Cf. Theodorou, Mamas./ Charalambous, Chrystala / Petrou, Christos / Cylos, Jonathan,
Sisteme de sănătate în tranziție, vol.14, nr. 6, 2012, Cipru, pp. 23 și următoarele, disponibile la:
www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/174041/Health-Systems-in-Transition_
Cyprus_Health-system-review.pdf (accesat ultima dată la 12/10/2013).
130 A se vedea LN 35 (2004): Regulamentul Consiliului Medical (alegeri), 2004, disponibil la adresa: https: // ehealth.
gov.mt/HealthPortal/thing/regulatory_councils/medical_council/elections.aspx (ultimul
accesat la 14/10/2013).
131 Pe baza prezentării online a GDC, la adresa: www.gdccouncilmembers.com/sections/
about_the_org (accesat ultima dată la 21/09/2013).
132 Disponibil pe: www.gdc-uk.org/Aboutus/Whoweregulate/Pages/default.aspx (Ultima
accesat la 21/9/2013).
GDC este format din doisprezece persoane și este format din registru
stomatologi, asistenți stomatologi („auxiliari dentari”) și șase angajați
persoane. 133 Sunt doar medicii stomatologi și alți profesioniști în domeniul stomatologiei
ales în Consiliu. 134 Laicii sunt numiți de către
Regina, la sfatul Consiliului Privat, un consultant politic
trup către Regina 135 . Începând cu 10 octombrie 2013, președintele
Consiliul („scaun”) este numit de Consiliul Privat și nu mai este
aleși dintre membrii Consiliului. 136
La compararea modelului de cameră de autoadministrare, ca.
Există, de exemplu, în Germania, cu Consiliul General al Dentalului în
Marea Britanie, asemănările și diferențele pot fi rezumate
marizat astfel: Atât GDC, cât și camera stomatologică sunt
persoane juridice cu sarcini de înregistrare și super- profesionale
viziune. Cu toate acestea, cele două modele diferă în principal din punct de vedere al conținutului
stituirea apartenenței lor. În timp ce în Germania se înscrie în
camera este o condiție necesară pentru exercitarea profesiei (om -
calitatea de membru), medicii stomatologi și alți profesioniști asociați
nu sunt obligați să fie membri în Consiliu. Cu toate acestea ei
trebuie să fie înregistrat acolo și să plătească taxele necesare. Consiliul
membrii sunt aleși parțial de către persoanele înregistrate și sunt
parțial (laicii) desemnați de Consiliul Privat. Activitatea
relațiile realizate de cameră și Consiliu coincid parțial.
În Germania, camerele au o autonomie de anvergură, ca și ele
sunt supuse numai supravegherii legale a statului.
Farmaciștii sunt reprezentați de cel puțin un organism profesional
la fiecare stat membru. Conceptul de autoadministrare
este implementat în grade foarte diferite. În majoritate restrânsă
din statele membre, inclusiv Belgia, Bulgaria, Germania, Franța,
Grecia, Italia, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania
și Cehia, organizația și reprezentarea
a profesiei de farmacist este îndeplinită de camere ca
organele de autoreglementare. În alte țări (inclusiv Danemarca,
Estonia, Finlanda, Lituania, Malta, Olanda, Suedia și
133 Apendicele 1 (Lista 1) din partea 1 a Legii stomatologului din 1984.
134 Lista 1 Partea I, Sec 3 subsec.2 Dentist Act 1984.
135 Informații disponibile online la: http://privycouncil.independent.gov.uk/ (accesat ultima dată la
21/09/2013).
136 A se vedea Ordinul Consiliului General al Dentelor (Constituție) (amendament) 2012, disponibil online la:
www.legislation.gov.uk/uksi/2012/1655/article/2/made (accesat ultima dată la 21/09/2013).
36 Asociația Dentară Română de Practicieni Private, Societatea Română de Orale și Maxilo-Faciale, Asociația Națională de Ortodonti din România, Societatea Română de Stomatologie
(Academic
Asociere), cf. Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), pag. 306.
37 Consiliul național de sănătate și bunăstare efectuează înregistrarea. Försäkringskassan păstrează un registru pentru activitatea din sistemul de sănătate al statului . Monitorizarea
respectării
regulile și principiile profesionale sunt realizate de o agenție guvernamentală („Medical Responsibility Board (HSAN)”), a se vedea Consiliul Dentiștilor Europeni, Manualul de practică
dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 341 și
344
38 Sveriges Tandläkarförbund (asociația profesională din stomatologi din Suedia) este o organizație umbrelă în care patru asociații profesionale s-au alăturat: Asociația profesională a
Stomatologi privați „Privattandläkarna”, Tjänstetandläkarföreningen (asociația medicilor stomatologi din asistența publică), Per Tidehag (asociația profesorilor de stomatologie) și o
asociație pentru studenții de stomatologie,
a se vedea Consiliul European Dentiști Manualul de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 344 și 346
39 Slovenská komora zubných lekárov (Camera Dentiștilor din Slovacia), informații disponibile online la: www.skzl.sk/ (accesat ultima dată la 16/10/2013).
40 Pe lângă Camera Dentistilor din Slovacia, cu camerele sale regionale, care acționează ca grupuri de interese, există o asociație profesională de ortodonti (Slovenská ortodontická
spolocnost) , vezi
Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p 318.
41 Zdravniška zbornica Slovenije (Asociația Medicală Slovenă, care este responsabilă și pentru înregistrarea și supravegherea medicilor stomatologi), informații în limba engleză
disponibile online la:
www.zdravniskazbornica.si/en/default.asp (l accesat la 16/10/2013).
42 Asociațiile stomatologice regionale spaniole sub umbrela Consiliului general al Colegiului de Oficii Odontologe și Estomatologi de España. Informații disponibile online la adresa:
www.
consejodentis tas.es/ (accesat ultima dată la 16/10/2013), a se vedea, de asemenea, Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manualul de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 329 și
333, Informațiile privind apartenența obligatorie se bazează pe
sondajul de expertiză.
43 Česká stomatologická komora - CSK (Camera dentară cehă), informații disponibile online la adresa: www.dent.cz/ (accesată ultima dată la 16/10/2013).
Pagina 73
| 71 |
Cipru) asociațiile de farmaciști de drept privat servesc în principal ca inter
sunt grupuri fără competențe de reglementare independente. Regulamentul
autoritățile conservatoare din Irlanda și Regatul Unit formează o separată
categoria de rate în ceea ce privește structura organizatorică a
profesie.
În special, organizațiile profesionale de cameră, de obicei
preia sarcina elaborării regulilor și principiilor generale din
forma unui cod de conduită, precum și consilierea membrilor cu
cu privire la îndatoririle profesionale, soluționarea litigiilor între
beri, supraveghere profesională, advocacy și organizație
și supravegherea cursurilor de formare și formare continuă.
Cu excepția asociațiilor din Letonia și Lituania, profesia -
organizații al sunt, de asemenea, membri ai grupului farmaceutic din
Uniunea Europeană (PGEU), asociația europeană a publicului
farmaciști. 137
5.4. Statutul juridic special al liberalilor
profesii ca urmare a specificului
reguli profesionale
5.4.1. Independenţă
Independența este una dintre „valorile de bază” ale profesionistului liberal
Servicii. Furnizarea independentă de servicii profesionale este a
caracteristică care indică și confirmă orientarea lor în favoare
a binelui public. Independența înseamnă, înainte de toate, profesională
independenţă. Profesionistul liberal ar trebui permis
să furnizeze servicii în mod autonom, fără interferențe
agenții guvernamentale, subcontractanți sau alți terți. 138
Independența este recunoscută în toate statele membre și pentru toți
profesii vestigiate și în aproape toate cazurile garantate de către
drept fesional. Acest lucru este valabil mai ales pentru profesia de avocat,
unde independența este o datorie profesională esențială. Drept urmare, este
protejat de lege în toate statele membre.
137 www.pgeu.eu/en/pgeu/members.html.
138 Cf privind independența avocaților, de exemplu, pentru dreptul german Henssler, Martin în:
Henssler, Martin / Prütting, Hanns, BRAO Bundesrechtsanwaltsordnung, Kommentar,
Munchen, 2014, § 43a Bundesrechtsanwaltsordnung Rn. 2 și urm.
Independența are o importanță deosebită pentru profesia de
auditor, în special în cazul auditurilor anuale statutare. In acest
activitatea, independența auditorului este o condiție prealabilă funcțională
pentru audit. Capitolul IV din Directiva privind auditul statutar acolo-
de aceea stabilește anumite atribuții profesionale care trebuie să fie aplicabile
menționate de statele membre. Independența auditorului este
una dintre principalele atribuții profesionale ale auditorilor legali, a se vedea Arti-
22 și 42 din Directiva privind auditul statutar. Spre deosebire de majoritatea
alte profesii liberale, în care accentul principal este independent
se ocupă de problemele profesionale și independența de conștiința statului
trol, aici este esențial independența față de clienți.
independența auditorului este, așadar, supusă unei varietăți
a reglementărilor naționale și a standardelor de audit. La european
armonizarea la nivel și cuprinzătoare a normelor privind profesiile
Independența națională este în prezent pregătită în legislație
proces Tive. Procesul legislativ european pentru revizuirea
Directiva privind auditul statutar se preconizează să fie finalizată pe parcursul procedurii
primăvara anului 2014. Standardele internaționale de audit se referă la
problema independenței în detaliu. Întrebări privind interdicția
împotriva reprezentării intereselor în conflict sunt deseori reglementate în
contextul independenței față de clienți. În cele mai multe cazuri, au-
Firma companiilor listate este supusă unor reguli mai stricte decât cele
care se bazează pe companii care nu sunt listate.
Pe lângă îndatoririle profesionale menționate anterior
audituri statutare anuale care se găsesc în mare parte în reclame
drept și drept profesional, codurile de deontologie se aplică tuturor serviciilor
furnizate de auditori. Independența și secretul profesional
solicitările sunt mandatate de statele membre.
Normele din statele membre pentru profesia de consilier fiscal
sunt concepute în mod similar. În toate statele membre pentru care
sultele sunt disponibile, există dispoziții care necesită profesii
independența națională a consilierilor fiscali sau independența face parte
valorile de bază pentru exercitarea profesiei. Regulile privind pro-
independența fesională este stabilită de profesorii respectivi
organizații naționale, fie camere cu membri obligatorii
nave sau asociații profesionale.
44 Ministerul Sănătății - Oficiul pentru Autorizarea Sănătății și Proceduri Administrative, este responsabil pentru înregistrare și supraveghere: a se vedea Consiliul Dentiștilor Europeni,
Manualul de practică dentară Versiunea 4.1
(2009), p. 181, În plus, supraveghere de către camere, cu privire la respectarea ghidurilor profesionale (codul deontologic).
45 Asociația Medicală Maghiară (Magyar Kamara Orvosi) a constituit un departament pentru Dentisti (OMC Fogorvosok Területi Szervezete). Are sucursale regionale în cele 19 provincii
și Budapesta.
Dentistii sunt reprezentati la toate nivelurile organizatiei; Cf. Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), pag. 185 Pentru dezvoltarea
istorică a camerei, precum și pentru
reglementează profesia medicală în ansamblu, vezi Gaal, Péter / Szigeti, Szabolcs / Csere, Márton / Gaskins, Matthew / Panteli, Dimitra, Sisteme de sănătate în tranziție, vol.13, nr. 5,
2011, Ungaria, p. 36 și urm.,
disponibil online pe: www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0019/155044/e96034.pdf (accesat ultima dată la 10/12/2013).
46 Magyar Fogorvosok Egyesülete este o societate științifică în care s-au unit diferite asociații profesionale. Calitatea de membru este voluntară. Pentru mai multe informații, în limba
maghiară, vă rugăm să vizitați:
www.mfe-hda.hu/ (accesat ultima dată la 12/10/2013). În rezumat cf. Consiliul medicilor stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009), p. 185
47 Consiliul Dental General, pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați site-ul www.gdc-uk.org (accesat ultima dată la 10/12/2013). În Regatul Unit există un Consiliu Dental
General. Pentru Scoția, cu toate acestea,
GDC are propriul său director general care se ocupă exclusiv de afacerile Scoției, a se vedea www.gdc-uk.org/ Aboutus/Thecouncil/Pages/scotland.aspx (accesat ultima dată la
19/10/2013).
48 British Dental Association este o asociație profesională și un sindicat, pentru mai multe informații, disponibil în limba engleză la: www.bda.org (l astch fetch la 12/10/2013).
49 Consiliul stomatologic din Cipru este responsabil pentru înregistrarea și recunoașterea pregătirii stomatologice de specialitate. În rezumat, cf. Theodorou, Mamas / Charalambous,
Chrystala / Petrou, Christos /
Cylos, Jonathan, Health Systems in Transition, Vol. 14 No.6 2012, Cipru, p. 23 și urm., Disponibil la: www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/174041/Health-Systems- in-
Transition_Cyprus_
Health-system-review.pdf (accesat ultima dată la 12/10/2013).
50 Π αγκύπριος Οδοντιατρικός Σύλλογος este singura asociație profesională din Dentisti din Cipru care are cinci asociații profesionale dentare locale în districtele Ciprului. Profesionistul
aplică codul
de etică pentru stomatologi, informații suplimentare, în limba greacă, disponibile la adresa: www.dental.org.cy/ (accesat ultima dată la 12/10/2013). În rezumat cf. Consiliul medicilor
stomatologi europeni, Manual de practică dentară Versiunea 4.1 (2009),
p 100
Pagina 74
| 72 |
Principiile profesiei de notar includ datoria de a exercita
cise profesia în mod independent și imparțial. Spre deosebire de avocați,
notarii nu sunt reprezentanți ai unui singur partid, ci complet
furnizori de servicii independenți și imparțiali pentru toți participanții.
Independența profesiei este consacrată în secțiunea 1.2.2 din
Codul european de etică profesională notarială. Pentru a
să evite orice îndoială cu privire la imparțialitate, un notar din Germania poate,
de exemplu, să nu acționeze într-o problemă de care s-a ocupat
într-o altă funcție. Ca urmare, este posibil ca un avocat-notar să nu funcționeze
autentificare într-o problemă în care el sau ea (sau un partener în cadrul
aceeași firmă) a lucrat ca avocat. În schimb, avocatul -
notarul nu poate acționa în calitate de avocat după ce a avut
s-a ocupat de aceeași chestiune ca un notar.
De asemenea, arhitecții nu trebuie să îndeplinească simultan sarcini care
ar putea duce la independența lor profesională
întrebare. De exemplu, în Luxemburg, 139 de arhitecți sunt interzise
de la implicarea în activități comerciale 140 . Aceeași limitare de asemenea
se aplică în Austria. 141 Aproape toate statele membre necesită arhitecți,
în termeni generali, pentru a-și menține independența profesională.
În principiu, ei sunt dedicați comportamentului profesional
colegi de secție.
O obligație generală de a îndeplini sarcini profesionale indepen-
se aplică și profesiilor medicale. Pentru stomatologi, asta
sarcina profesională nu este raportată decât în Malta, Suedia și Slo-
vakia. 142 Pe de altă parte pentru profesia de farmacist, a
angajamentul față de independența profesională a fost găsit în toate ex
jurisdicții aminate.
5.4.2. Confidențialitatea
Confidențialitatea este o altă datorie de bază sau „valoarea de bază” a
profesii liberale. Acest lucru rezultă din faptul că profesionist
serviciile se ocupă de obicei cu interesele personale extrem de personale ale clientului.
Prin urmare, obligația de confidențialitate este prevăzută pentru toți membrii
Statele. Obligația de confidențialitate a dreptului profesional este în majoritatea cazurilor
întărit prin dispoziții de drept penal. În plus, pentru majoritatea liberalilor
profesii, datoria de confidențialitate coincide cu dreptul la
refuza mărturia în fața autorităților și instanțelor de stat și în multe
cazuri chiar o interdicție de a depune mărturie. Drepturile de confidențialitate și
taxele se aplică tuturor informațiilor obținute în cursul profesorilor
practică sională. Mai mult, acestea se aplică nu numai în favoarea liberalilor
fesional, dar și toți angajații. Datoria este de obicei suspendată
când profesionistul este eliberat de obligație de către
client. Astfel, clientul rămâne „în control” al confidențialității
datorie.
Astfel de privilegii și obligații de confidențialitate pentru avocați există în toate
state membre. Pentru auditori, acest angajament este susținut de Euro-
legea peanului. Articolul 23 din Directiva privind auditul statutar stabilește următoarele:
o altă obligație de bază pentru toate statele membre, acea profesie-
Aceștia trebuie să fie supuși unei obligații de confidențialitate și profesionalism
secret.
139 art. 2 Loi du 13.12.1989.
140 art. 4 Codul de dolar.
141 § 14 secțiunea 7 Ziviltechnikergesetz.
142 Informații bazate pe sondajul de expertiză
Există o situație juridică mai diferențiată pentru profesia din
consultant de taxe. Pentru a exercita în mod corespunzător profesia, o publicitate fiscală
viziera necesită o gamă largă de informații despre financiar și
situația juridică a clientului său. Pe de o parte, clientul
are un interes justificat legal demn de protecție pentru a asigura acest lucru
informațiile nu sunt dezvăluite către terți. 143 Prin urmare , Prof.
confidențialitate sională cu componentele sale de două ori, datoria de
confidențialitatea și dreptul de a refuza mărturia sunt în principiu
de mare importanță pentru consilierii fiscali. Cu toate acestea, statele membre
au numai reguli care interzic contabilului să transmită
formare obținută pe parcursul unui mandat de client la oricare
terț. Reguli care protejează a doua componentă a profesioniștilor
confidențialitate sională, și anume să nu fie obligat să transmită clientului
există informații pentru agențiile guvernamentale (privilegiu evident)
numai într-un număr mic de state membre. 144 Uneori, avizul fiscal
soții sunt chiar obligați să informeze autoritățile guvernamentale dacă
conștientizați cazurile de evaziune fiscală. 145 În plus, Directiva
2005/60 / CE 146 solicită consilierilor fiscali să informeze autoritățile (parțial)
prin organizarea profesională), unde suspectează că
este o spălare de bani sau o finanțare a terorismului. 147
În schimb, notarii sunt supuși unei obligații complete
de confidențialitate. Aceasta este o datorie notarială de bază care rămâne în
vigoare după ce profesionistul pleacă din birou. Același lucru este valabil și pentru
profesia de arhitect. Arhitectul este în mod obișnuit să
tratați cu încredere ordinele încredințate lui și protejați-le
secrete de operare și de afaceri ale clientului său.
Pentru profesiile de sănătate, sarcini complete de confidențialitate
precum și privilegii probatorii sunt de asemenea în vigoare.
5.4.3. Conflict de interese
Interdicția de a reprezenta interese în conflict este gen
considerat în mod eral una dintre „valorile de bază” ale liberalilor
profesii. Scopul este de a asigura independența liberalilor
profesii și pentru a menține relații de încredere între cli
ent și furnizorul de servicii. Nimeni nu ar trebui să „slujească doi maeștri”
în domeniul serviciilor profesionale liberale. 148 Interdicția este
codificat în special în cazurile în care serviciul profesional din
întrebări tratează reprezentarea intereselor clientului, aceasta este particulară
în mare parte, cazul profesiilor de avocat și consilier fiscal. Pentru
alte profesii, cum ar fi profesiile de sănătate, această interdicție
joacă doar un rol minor, dacă este cazul.
Interdicția de a reprezenta interese în conflict este a
trăsătură-cheie a profesiei de avocat. Aici interdicția asigură
atât reputația bună a profesiei, cât și efectivul
143 Reibel, Rudolf, European Professional Handbook for Tax Advisers, Bruxelles, 2013, p. 29.
144 Cf. de asemenea, Reibel, Rudolf, Manual profesional european pentru consilieri fiscali , Bruxelles, 2013,
pp. 30 și urm.
145 Reibel, Rudolf, European Professional Handbook for Tax Advisers, Bruxelles, 2013, p. 31.
146 Directiva 2005/60 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005
privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor
și finanțarea terorismului, JO. Nr. UE L 309, p 15
147 Cf, de asemenea, Reibel, Rudolf, European Professional Handbook for Tax Advisers, Bruxelles, 2013, p. 32
și urm.
148 Cf. Deckenbrock, Christian, Strafrechtlicher Parteiverrat und berufsrechtliches Verbot
widerstreitender Interessen , Bonn, 2009, Rn. 2, pp. 244 și urm .; Henssler, Martin în: Henssler,
Martin / Prütting, Hanns, BRAO Bundesrechtsanwaltsordnung, Kommentar , Munchen, 2014,
§ 43a BRAO Rn. 161 și urm.
Pagina 75
| 73 |
funcționarea sistemului de justiție respectiv. 149 În consecință,
interdicția pentru avocați de a reprezenta interese contradictorii este
depusă de legislația profesională din statele membre. În unele
Statele membre, interdicția privind conflictele de interese este suplimentară
consolidat rațional cu ajutorul dispozițiilor de drept penal, așa cum este
cazul în Germania și Grecia și într-o măsură mai mică și în
Italia, România și Spania. 150
Pentru auditori, interdicția de a reprezenta
Terests este strâns legat de independența auditorului și
stabilit prin reglementările relevante. 151 Pentru profesia de
consilier fiscal, majoritatea statelor membre cercetate pentru
informațiile disponibile sunt stabilite legal
interdicții. În alte cazuri, supravegherea este cel puțin realizată de către
organizația profesională respectivă. Cu toate acestea, interdicția
nu se aplică în mod strict în cazul profesiei de avocat.
Se pot distinge două concepte de reglementare. Pe de o parte
există state membre în care un profesionist trebuie imediat
renunțați la un mandat imediat ce apare un conflict de interese
(de exemplu, Letonia). Pe de altă parte, există state membre
acolo unde este suficient într-un astfel de caz, informarea profesionistului
clientul, care poate decide dacă dorește să continue
să fie reprezentat de profesionistul respectiv (de exemplu
Finlanda).
Ca urmare a funcției lor speciale de funcționar public, notarul
profesia este considerată incompatibilă cu exercitarea altor persoane
profesii în majoritatea statelor membre. Acest lucru este menit să evite
conflictele de interese precum și garantează independența și
imparțialitatea notarilor. În acest context, operațiunea
a unei afaceri sau participarea la societăți comerciale este
deseori privite ca fiind incompatibile cu profesia. Excepții la
descalificarea este cea mai mare parte din punct de vedere științific, artistic sau
activități didactice.
În întreaga Europă, arhitecții sunt legați de diferiți profesioniști
legăturile în exercitarea profesiei lor. O tendință în creștere se apleacă
spre o interdicție explicită împotriva reprezentării în conflict
interese precum Belgia, unde un arhitect nu poate simula
desfășoară în mod neobișnuit activități de antreprenor de construcții 152 sau în Bulgaria
unde un arhitect nu trebuie să fie în același timp angajat ca
un servitor public. O asemenea restricție se aplică și arhitecților din
Portugalia și Republica Cehă, unde nu pot exercita
anumite funcții în administrația publică. 153 În Franța și
Regatul Unit există restricții similare.
widerstreitender Interessen , Bonn, 2009, Rn. 2, pp. 244 și urm .; Henssler, Martin în: Henssler,
Martin / Prütting, Hanns, BRAO Bundesrechtsanwaltsordnung, Kommentar , Munchen, 2014,
§ 43a BRAO Rn. 161 și urm.
widerstreitender Interessen , Bonn, 2009, Fn. 169.
151 Cf 5.4.1. de mai sus
152 Articolul 6 Loi du 02.20.1939.
153 art. 46 Decreto-Lei n.º 176/98; Artă. 12 Nr. 4 Legea arhitectilor 360/1992.
5.4.4. Reglementări de publicitate
Reglementările privind publicitatea pentru serviciile profesionale liberale au fost
cândva comună în multe profesii liberale din întreaga membră
Statele. Pe lângă prevederile generale ale concurenței neloiale
dreptul și dreptul concurenței, profesioniștii liberali erau adesea comuni
interzis complet din publicitate sau permis numai pentru publicitate
în limite foarte înguste. În ultimele două decenii însă
regulile de publicitate pentru serviciile profesionale liberale au fost
deregulat semnificativ. Până în zilele noastre, însă, dreptul profesional
regulile stabilesc adesea o cerință de obiectivitate. Acest lucru este mai ales
valabil pentru farmaciști, stomatologi, avocați, notari și consilieri fiscali.
Mai rar, regula obiectivității este stabilită și pentru arhitecți
și auditori. Adesea, ca urmare a datoriei confidențialității,
verticalizarea cu identitatea clienților și clienților actuali sau foști
fără acordul lor este interzis. Diverse legi profesionale la
ori interzice avocaților să facă publicitate pentru un anumit mandat în
un caz particular pentru a proteja libertatea de alegere a clienților
în circumstanțe excepționale. Interziceri complete de publicitate
sunt acum o excepție absolută și sunt, de asemenea, supuse îngrijorărilor
în ceea ce privește conformitatea acestora cu legislația europeană, în cadrul CEJ recent
drept caz. Acestea sunt (încă) în vigoare pentru farmaciștii portughezi și
Arhitecți maltezi și în diferite cazuri pentru notari.
În rezumat, se poate afirma că profesorii liberali sunt adesea
dorit să arate un anumit grad de restricție în ceea ce privește adver-
tising. Acesta este probabil rezultatul continuității relevanței liberalilor
profesii „orientarea în favoarea binelui public.
5.4.4.1. avocaţi
În mod tradițional, jurisdicțiile europene continentale au în special
a aplicat limitări ale oportunităților de publicitate pentru persoanele juridice
profesie. Principiul care stă la baza este că avocații ar trebui
sa faca reclama doar prin calitatea serviciilor oferite. Peste
în ultimele două decenii, aceste restricții au fost reduse sau
chiar eliminat în întregime. Interziceri absolute de publicitate pentru avocați
nu mai există în statele membre europene, parțial ca urmare
din jurisprudența actuală a CEJ. În Estonia § 58 paragraful 1 din lege-
yers Act prevede că orice formă de publicitate pentru avocați este interzisă,
cu toate acestea, anumite tipuri de informații nu intră sub incidența
cept al publicității ilicite și, prin urmare, poate fi încă publicat.
Anumite restricții privind oportunitățile de publicitate ale avocaților
cu toate acestea au supraviețuit până astăzi. Deosebit de comun este
interdicția de difuzare a informațiilor irelevante. Mai Mult
mai mult de jumătate din statele membre prevăd o astfel de restricție. Re-
există cerințe cu privire la anumite materiale publicitare
Estonia, Franța, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Ro-
mania, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă și Cipru. În plus
menționarea, referințele la fostele mandate sunt interzise în mare parte. Cum-
oricând, există excepții în cazul în care consimțământul este dat de afectat
client. Este cazul în Austria, Scoția (avocați), Irlanda (deci -
licenți) și Finlanda. Legea avocaților francezi permite publicitatea cu un
mandatezi numai în străinătate și numai atunci când acest lucru este permis în conformitate cu
reglementarea locală. În sfârșit, activitățile promoționale specifice sunt interzise
legat de dreptul profesional. Interdicția de a face reclamă pentru un anumit
mandatul există sub diferite forme în Germania, Belgia, Anglia
și Țara Galilor, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Luxemburg,
Irlanda de Nord, Austria, Polonia, Portugalia, România și în
Republica Cehă.
Pagina 76
| 74 |
5.4.4.2. Conturi
Restricțiile legale la publicitate sunt excepția absolută pentru
auditori. S-a constatat că o astfel de interdicție există încă în Slo-
vakia. În afară de aceasta, uneori se pot găsi reguli privind publicitatea
în anumite coduri de etică. Aceștia declară că doar reclame faptice-
Ingineria poate fi considerată compatibilă cu standardele profesionale.
Reguli similare există, de exemplu, în Franța, Italia, Olanda
și Portugalia. Publicitatea cu mandate specifice este interzisă
anumite state membre, cum ar fi Franța. Restricții specifice la publicitate
cotizarea pentru profesia de auditor în Germania au fost abolite
fără înlocuire în cea de-a șaptea ediție a Contului Public-
Ant Act (WPO), astfel cum a fost modificat în 2007. Conform articolului 52 WPO, întrucât
atunci, numai dispozițiile legale generale ale legii privind competiția neloială
se aplică. Regula de obiectivitate și interzicerea publicității
cu mandate specifice rămâne în vigoare ca urmare a secțiunii 250
Codul de etică IFAC , care este obligatoriu pentru toate organizațiile membre
de IFAC.
În domeniul consultanței fiscale, publicitatea pentru un profesionist propriu
activitatea era, în principiu, permisă în fiecare dintre statele membre
sondaj pentru care au fost disponibile informații. În majoritatea
Cu toate acestea, statele membre au examinat dispozițiile de drept profesional
există care limitează fie tipul, fie conținutul unei astfel de publicități.
Restricțiile de conținut sunt motivate în mare parte de o dorință de
menține buna reputație a profesiei. Pentru acest scop
pune, fie sunt adoptate reglementări specifice, fie există anumite
reglementările de drept profesional sunt consolidate de o restricție privind
publicitate. De exemplu, anumite țări interzic consultanții fiscali
de la includerea informațiilor despre mandatele completate anterior în
publicitatea lor. În general, aceasta este consolidată printr-o datorie separată de
confidențialitate pentru consilierii fiscali. În plus, reclame comparative-
publicitate care promite un rezultat specific sau publicitate care
se adresează direct unui potențial client este adesea interzis. În aceste
cazuri, dreptul profesional nu depășește cerințele generale
mențiuni ale dreptului concurenței.
5.4.4.4. notari
Reglementările privind publicitatea de către notari pot fi găsite în aproape
toate statele membre. Cu toate acestea, o interdicție absolută a publicității este
solicitate numai de un număr mic de coduri profesionale. Acesta poate
pot fi găsite de exemplu în Bulgaria, Estonia, Franța, Letonia, Polonia
și Slovenia. Față de celelalte profesii examinate, an
interdicția de publicitate este cea mai frecventă în rândul notarilor. În unele
pozițiile, publicitatea este limitată la informații factuale, acest lucru este valabil
Italia și Ungaria. În cele din urmă, în unele cazuri există restricții
publicitate comparativă care se referă la alți profesioniști (pt
exemplu în Austria și Slovacia).
5.4.4.5. Arhitecti
În întreaga UE, există relativ puține reglementări profesionale pentru
profesia de arhitect care restricționează oportunitățile de publicitate
legături, dincolo de cerințele reglementărilor generale care se aplică
la toate sectoarele economiei. Doar o mică minoritate de membri
Statele au stabilit reglementări specifice profesiei,
care depășesc prevederile legii concurenței generale.
În unele cazuri, publicitatea este limitată la informații factuale
ca urmare a interzicerii „publicității laudative”. Acesta este cazul
în Belgia, Luxemburg, România și Germania, de exemplu. În
în plus, în unele cazuri, restricțiile se aplică anunțurilor comparative
verticalizare prin raportare la alți profesioniști. Acesta este cazul
în Portugalia și Spania, de exemplu. În cele menționate anterior
țări restrictive, publicitate prin raportare la clipul finalizat
contractele de entitate sunt de asemenea interzise. În schimb, Austria interzice numai
declarații menite să inducă în eroare, să ducă la confuzie și dispare
comentarii. Aceasta este în conformitate cu legea generală privind competiția neloială
TION. De asemenea, arhitecților nu li se permite să facă reclamă într-o manieră
contrar spiritului de colegialitate.
Cele mai stricte restricții publicitare sunt în vigoare în Malta,
unde arhitecții sunt împiedicați să facă publicitate, cu excepția momentului în care
căutarea de noi angajați sau notificarea clienților cu privire la schimbarea
abordare. În Cipru există chiar o interdicție absolută a publicității.
În aproape toate țările, există reguli speciale privind publicitatea
stomatologi. Aceste reguli de publicitate includ regulile naționale referitoare la
prezentarea externă a medicilor stomatologi și comunicarea acestora
cu publicul larg (de exemplu, ghiduri pentru semne de practică sau
proiectare de pagini web). În special, o regulă de obiectivitate și o interdicție
la publicitate comparativă se aplică pe toate planșele. În special
Reglementări stricte există în Franța. Aici orice formă de direct și de
publicitatea directă este interzisă. 154 Proiectarea și semnalizarea unui
chirurgia dentară nu trebuie să creeze „o impresie de comercialitate”.
Informații cu ocazia deschiderii, închiderii sau transferului unui
chirurgia dentară trebuie să fie înaintată în cameră pentru o cerere anterioară
PROVAL. În Malta, orice reclamă trebuie mai întâi prezentată la
Consiliul medical.
Cu excepția publicității medicamentelor, foarte puține
reguli există pentru farmaciști în ceea ce privește auto-publicitate.
De exemplu, în Belgia 155 , Germania 156 , Franța 157 , Grecia 158 ,
Irlanda 159 , Italia 160 , Olanda 161 , Austria 162 , Portugalia 163 ,
Ungaria 164 , Regatul Unit 165
și Cipru 166
există
este doar o cerință generală ca publicitatea să fie veridică, nu
înșelător sau nedrept și în conformitate cu onoarea profesională.
În Belgia, Cour de Cassation a decis în 1999 că Ordre des
Farmacienii nu pot stabili restricții de publicitate care
restricționează sau împiedică concurența. 167 Din acest motiv, reclama
154 Articolele R. 4127-215, secțiunea 2, nr. 3 CSP.
155 art. 85, 91 du Code déontologie.
156 de exemplu § 18 Camera farmaciștilor BerufsO Nord-Rin
157 art. R. 4235-22 Code de déontologie .
158 art. 22 Codul etic al farmaciștilor (LEGEA 3457/2006).
159 Orientări PSI.
160 art. 20 din Codul de conduită.
161 art. 2.16 Codul profesional și regulile de conduită.
162 §§ 12, 18 BerufsO.
163 art. 105 Decret - 288/200 lei .
164 Codul de conduită
165 Standarde de conduită, etică și performanță.
166 Legea farmaciilor și otrăvirilor, Reglementări etice ale Asociației farmaceutice Pancyprian.
167 Hof van Cassatie, 7 Mei, 1999, RW, 1999–2000, S. 112.
Pagina 77
| 75 |
poate fi interzis numai acolo, în măsura în care onoarea profesiilor
sion sau interesul public este amenințat. În plus, în Germania,
reducerea prețului medicamentelor și furnizarea serviciilor nu
legat de profesia de farmacist este interzis. Un lucru deosebit
În Portugalia există o reglementare strictă pentru farmaciști. Farmaciștii
nu este posibil să se efectueze nicio formă de publicitate pentru
o activitate profesională. 168
5.4.5. Reglementări privind taxele
Ca și în cazul reglementărilor de publicitate, taxele, în special sub formă
a reglementărilor de taxe și a tabelelor de taxe, au fost cândva răspândite
profesioniști liberali. Din nou, a avut loc o liberalizare semnificativă
aici. În cele mai multe cazuri, taxele pentru servicii profesionale sunt negociabile
ated liber. Particularitățile continue în acest domeniu sunt mai puțin un rezultat
a includerii unei jurisdicții într-o anumită familie de sisteme juridice
ci mai degrabă caracteristice profesiilor specifice.
Doar în câteva cazuri pot fi reglementate obligatorii taxele care
nu permiteți oferirea unor taxe mai mici (taxe minime).
Pentru profesia de notar (cu excepția Olandei), taxele sunt
reglementate prin reglementări privind taxele de natură juridică diferită. Cu toate acestea în
în această privință, trebuie menționat că notarii sunt considerați pub-
deținătorii de funcții licite de sistemele juridice ale statelor membre 169 .
Taxele minime pentru reprezentarea legală de către avocați există numai în
Germania. Pentru arhitecți, în Germania sunt stabilite taxe minime
și Malta.
Mult mai frecvente sunt reglementările privind taxele subordonate. Acestea se aplică
când părțile nu au convenit altfel. O astfel de reglementare
au fost găsite în special pentru profesiile de avocat și
consilier fiscal și într-o oarecare măsură pentru profesia de arhitect.
Cu toate acestea, în general, taxele pentru serviciile profesionale liberale sunt
negociabil în marea majoritate a statelor membre. Adesea taxe (pt
de exemplu, „onorariile” avocaților trebuie să fie stabilite în funcție de etică
principii. Reglementările pentru profesia de auditor prevăd deseori
că compensația trebuie să fie proporțională cu au-
efort de mormântare. Acest lucru este destinat să asigure calitatea auditului.
Taxele bazate pe succes pentru auditori sunt interzise fără excepție
TION. Astfel de limitări sunt răspândite pentru profesia de avocat.
Cu toate acestea, reglementările profesionale din anumite țări au fost
liberalizat în ultimii ani.
Dispozițiile de compensare pentru profesiile de sănătate nu sunt
parabola cu prevederile altor servicii profesionale, ca acestea
sunt strâns legate de sistemul național de sănătate. Ca parte a guvernului
îngrijire medicală sau asistență medicală finanțată de stat / securitate socială
controlul prețurilor este regula. Cu toate acestea, unde pacienții sunt solicitați
să contribuie cu copagări sau să suporte întregul cost al tratamentului,
am constatat că prețurile serviciilor stomatologice private sunt pre-
negociat în mod dominant de pacienți din întreaga Europă.
168 art. 106 Decreto-Lei 288/2001.
169 Pentru o clasificare diferită de CEJ în conformitate cu articolul 51 din TFUE, a se vedea CEJ v.24 5 2011 -
C-54/08, EuZW 2011/468
5.4.5.1. avocaţi
În majoritatea statelor membre europene, principiul
se aplică negocierea gratuită a taxelor între avocați și clienți.
Însă, deseori, se pot găsi reglementări privind taxele care se aplică
opțional, atunci când părțile contractante nu au convenit cu-
ficate. Alte scale de comisioane servesc doar ca ghid. Avocați germani
de exemplu, pot, în principiu, să negocieze în mod liber tarifele pentru non-
chestiuni medico-legale cu clienții lor. Remu Avocații Germani
Legea de neerare (RVG) este valabilă numai ca o scară de comision subordonată. Pentru
reprezentarea clienților în instanță, cu toate acestea, taxele prevăzute de
este posibil ca RVG să nu fie scăzut. Taxa crește pe de altă parte
nu reprezintă o problemă, atât timp cât nu depășesc limita de
standarde morale. Același lucru este valabil și în Bulgaria. Avocați austrieci
poate încheia acorduri care derogă de la onorariile avocaților
Acționează fără limitări. În Republica Cehă, structura taxelor
este, de asemenea, subordonat, în timp ce în Lituania găsim un program pentru taxe
avocații au publicat ca recomandare.
În alte state membre, profesionistul trebuie doar să stabilească
taxe care sunt „corecte”, „rezonabile” sau „restricționate”. Astfel de dispoziții
există, de exemplu, pentru avocați din Belgia, Danemarca, Luxemburg,
Olanda și Suedia.
Pe lângă baremurile de taxe, există și alte dispoziții care
restricționează libertatea contractuală cu privire la taxe. Restricții ap-
în special în acordul de comisioane de urgență, care
de exemplu, nu sunt permise sau foarte restricționate pentru avocații din
Belgia, Grecia, Portugalia, Luxemburg, Franța și România. În
statele menționate anterior, este permis să fie de acord cu așa-numitele
taxe de succes suplimentare.
5.4.5.2. Conturi
Structura taxelor de audit nu este reglementată în detaliu de către Stat
Directiva privind auditul conservator. Articolul 25 din Directiva privind auditul statutar
menționează doar două limitări care trebuie puse în aplicare de
statele membre și care servesc la asigurarea independenței
a auditorului. Taxa de audit nu trebuie influențată sau determinată
extras prin furnizarea de servicii suplimentare. De asemenea, taxa trebuie
să nu fie supus niciunei condiții care exclud în mod special con-
comisioane de asigurare pentru serviciile de audit.
Cerințe care depășesc condițiile Regulamentului auditului statutar
rectice sunt rareori întâlnite în statele membre. Des
găsim reguli (etică profesională) care necesită ca taxa de audit
ar trebui să fie în mod corespunzător proporțional cu activitatea de audit
quired. Acest lucru se asigură că nu se utilizează taxe de audit excesiv de mici
pentru a atrage clienții, rezultând o calitate mai mică a auditului ca urmare a
un citat excesiv de scăzut. Astfel de reguli sunt în Belgia, Germania,
Franța, Olanda și Portugalia, de exemplu. Slovacia are
atât cerințe minime, cât și un număr minim de
ore care trebuie cheltuite pentru audit, în funcție de
totalul activelor clientului de audit. În Franța, auditorii „tarifele pe oră
sunt liber negociabile. Cu toate acestea, numărul de ore petrecute
pentru un audit este determinat (într-un interval) printr-un regulament, bazat pe
activele totale ale clientului de audit.
Pagina 78
| 76 |
Reglementările privind taxele obligatorii pentru profesioniștii din domeniul consultanței fiscale sunt rare.
În unele dintre statele membre examinate, există o absență totală
a oricărei dispoziții speciale privind taxele consilierilor fiscali (Fin-
teren, Italia, Letonia, Malta, România, Slovacia și Spania). În altele
afirmă că organizațiile profesionale au publicat linii directoare
sau recomandări, dar acestea nu sunt obligatorii (Belgia,
Grecia, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Slovenia).
În grupul de state cu reguli obligatorii privind taxele este posibil
pentru a diferenția în continuare. O singură țară necesită consultanți fiscali
rămân într-un anumit interval de preț la încheierea unui acord de taxă-
ments (Germania). În alte țări care au reglementări privind taxele,
acestea se referă numai la anumite aspecte specifice ale serviciilor de consultanță fiscală
(Republica Cehă: reprezentare în instanță) sau în funcție de succes
taxele. Acestea sunt, în general, permise la toți membrii anchetați
Statele, cu toate acestea, numai într-o măsură limitată în unele (Portugalia și
Regatul Unit), în timp ce în alții valoarea compensației
Ziua poate fi doar parțial bazată pe elemente legate de performanță.
Anumite țări necesită o remunerație de bază pentru a fi întotdeauna plătită,
indiferent de succes (Austria, Franța și Polonia).
5.4.5.4. notari
În majoritatea statelor membre cu un sistem notar latin, există în mod legal
Reglementări privind taxele obligatorii sau scale de notar obligatorii legal pentru
activitate primară. De exemplu, remunerația pentru serviciile notariale este regulată
prevăzut de lege în Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Malta,
Austria, România, Spania și Republica Cehă. În alt membru
Statele remunerația pentru activitățile notariale este controlată de regulă
lation, de către ministerul responsabil. Acesta este cazul de exemplu în
Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovacia.
În Slovenia, tariful notarial trebuie să fie adoptat de către Camera
Notarii cu aprobarea ministrului justiției.
În Olanda, remunerația notarilor este, în principiu
liber negociabil. Acest lucru este destinat să conducă la o competiție sporită
Prețuri ale notarilor și creșterea calității notarilor
Servicii. Conform unui studiu comparativ realizat de Peter L. Murray din
Universitatea Harvard (SUA), taxele fixe nu s-au afișat
a fi dezavantajos pentru consumatori. 170
5.4.5.5. Arhitecti
În majoritatea statelor membre, nu există scale de taxare obligatorii din punct de vedere legal,
pentru ca taxele să poată fi convenite liber între client și arhitect.
Exemple includ Belgia, Finlanda, Olanda, Portugalia,
Suedia, Danemarca și Bulgaria.
În unele state membre, cum ar fi Franța, Italia și Spania, cantitățile de taxe
au existat în trecut, dar acestea au fost abolite în
este de concurență liberă. Anumite state membre au cantități de comisioane sau
linii directoare cu caracter doar recomandabil, ca în cazul
Irlanda, Letonia, Luxemburg, Polonia, Regatul Unit și Regatul Unit
Republica Cehă. Sarcina obligatorie rămâne excepția. ei
sunt în loc în Germania și Malta. Grecia are taxe minime pentru
servicii de arhitectură.
170 Murray, Peter / Stürner, Rolf, Notarul de drept civil - avocat neutru pentru situație, 2010.
În majoritatea statelor membre europene, este posibilă libertatea
negociază prețurile pentru serviciile stomatologice care sunt furnizate în afară
a sistemelor de asistență medicală guvernamentală. Restricțiile de preț sunt
numai în loc într-un număr mic de țări, de exemplu cu
ajutorul programelor de taxe cu prețuri fixe, deși chiar și acestea
Țările permit parțial acorduri diferite privind taxele.
În analiza legală a remunerației serviciilor stomatologice, trebuie
trebuie luat în considerare faptul că există o mare varietate de sisteme de sănătate
Europa, care adoptă abordări foarte diferite ale includerii
servicii stomatologice în servicii de sănătate finanțate de stat sau de securitate socială.
În primul rând, există sisteme puternic dominate de statul bunăstării cu o
concentrați-vă asupra serviciilor stomatologice finanțate de stat sau de la stat (cum ar fi în Scandinavia
prin intermediul). Uneori, fiecare dentist înregistrat este înregistrat simultan
cu fondul de securitate socială (ca la Luxemburg) și este obligat
a practica în cadrul sistemului de stat (adică nu independent de
stat). În alte țări, precum Spania, serviciile stomatologice sunt exclu-
furnizate în mod rapid prin intermediul stomatologilor privați și pacienții plătesc totalul
costul tratamentului. Modelul dublu german este din nou diferit
atât asigurări de sănătate publice, cât și private. Un experiment anume
privind prețul serviciilor stomatologice a fost efectuat în Olanda
în 2012. Ministrul Sănătății a permis stabilirea prețurilor gratuite. 171 După,
contrar așteptărilor, prețurile nu au scăzut, dar, de fapt, au crescut
experiment care fusese planificat inițial să dureze trei ani
a fost încetat la 31 decembrie 2012. De la 1 ianuarie 2013, cel vechi
sistemul prețurilor fixe este din nou în vigoare. 172
5.4.5.7. farmacist
În timp ce reglementările privind aprobarea produselor farmaceutice au
a fost armonizat la nivelul UE, stabilirea prețurilor și normele
rambursarea medicamentelor este încă în competența
State membre. Conform Directivei 89/105 / CEE (Transparență
Directiva) 173 , numai anumite cerințe procedurale trebuie să fie compatibile
pliat cu.
Gama de prețuri a farmaciștilor sunt reglementate la toți membrii
Statele. În general, medicamentele fără prescripție medicală ( medicamente OTC )
au prețuri stabilite de producător, cum ar fi
este cazul în Franța, Irlanda, Țările de Jos 174 , Suedia și SUA
Marea Britanie, de exemplu. Se acordă o marcare en-gros
acest pret de producator. Apoi, adăugarea la farmacie este adăugată la
prețul cu ridicata rezultat. 175
171 Informații disponibile online la: www.rijksoverheid.nl/nieuws/2012/06/25/waarschuwing-
Schippers-aan-tandartsen-over-experiment-Vrije-prijzen.html; precum și alte informații
în scrisoarea către ministrul sănătății publice din 25/06/2012, disponibilă online la adresa: www.
rijksoverheid.nl/ministeries/vws/documenten-en-publicaties?keyword=tandartsen+tarie
ven & period-from = & period-to = & informationtype = (accesat ultima dată la 25/09/2013).
172 Cf. Informații de la Asociația Dentară Olandeză NMT, disponibile online la:www.
tandartsennet.nl/actueel/qa-tandartstarieven.html (accesat ultima dată la 26/09/2013).
Directiva 89/105 / CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența
măsuri care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora
în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate, JO. Nr. L 40 din 11/2/1989, p. 8.
reglementare în țările europene, 2012, p. 47 și urm.
175 Cf. pentru detalii suplimentare, Vogler, Sabine, Preisbildung und Erstattung von Arzneimitteln in der
EU - Gemeinsamkeiten, Unterschiede und Trends, pharmazeutische Medizin 2012, Emisiune
1, pp. 48 și urm. și Rosian, Ingrid / Vogler, Sabine, Arzneimittelsysteme în Europa - ein
vergleichender Überblick, Soziale Sicherheit 4/2002, p. 165 și urm.
Pagina 79
| 77 |
În toate țările UE, vânzarea de medicamente rețetate este restricționată
la farmaciile publice. Cu toate acestea, în Danemarca, Grecia, Irlanda 176 ,
Lituania, Olanda, Austria și Regatul Unit 177 ,
printre altele, așa-numitele medici dispensatoare pot fi scutite
distribuiți medicamente eliberate pe bază de rețetă în zonele cu un nivel insuficient de farmaceutic
acoperire macy. În plus, unele țări (Bulgaria, Danemarca,
Germania, Irlanda, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Swe-
den și Regatul Unit) au stabilit un „vânzări generale
Lista „medicamentelor OTC care pot fi vândute în afara farmaciilor.
În majoritatea statelor membre ale UE, vânzarea altor produse
în farmacii este permis numai cu condiția ca produsele
să aibă o legătură naturală cu farmaciile și să promoveze binele
sănătate. Polonia este singura țară în care vânzarea unui astfel de produs
ucts este complet interzis. În Italia, Olanda, Spania
Republica Cehă și Regatul Unit, pe de altă parte,
nu există restricții de vânzare.
În unele țări există o interdicție a comenzii prin poștă pe internet
vânzări de medicamente rețetate (POM). Această interdicție a fost
recunoscută de CEJ drept capabilă de justificare. 178 Poșta sau-
Distribuția medicamentelor OTC este totuși permisă, în măsura în care
întrucât vânzarea este efectuată de o farmacie, farmacia este supusă
la controale regulate și un farmacist este întotdeauna disponibil pentru a răspunde
întrebări care pot apărea cu privire la utilizarea produsului.
Farmaciile pentru comenzi prin poștă rămân interzise în Belgia, Estonia, Aus-
tria și Slovenia. În Danemarca, este conectat doar Apoteket.dk, care este conectat
cu „Asociația farmaciilor daneze” , este permis să distribuie-
ute POM online. Alte farmacii pot vinde numai medicamente OTC
Poștă. În Spania 179 , Irlanda, Letonia și Ungaria, vânzările online de POM sunt
interzis, dar permis pentru medicamente OTC. Farmacii în Finlanda,
Olanda, Suedia și Regatul Unit nu au nicio restricție
legături cu privire la comerțul maritim. De asemenea, în Germania, rețetă
medicamentele pot fi expediate din farmacii la nivel național. 180 Mail
comandați farmaciile din alte țări ale UE trebuie să respecte limba germană
reglementarea prețurilor la medicamentele rețetate, conform reglementărilor germane
la farmacie, prețurile de vânzare se aplică și pentru acestea. 181
5.5. educatie si antrenament
Sa stabilit deja că exercitarea profesiilor liberale
sions necesită îndeplinirea cerințelor specifice de calificare. Acest
se aplică nu numai celor care își ocupă o profesie. Profesioniști liberali-
Sionalele se bazează în special pe faptul că sunt informați în permanență cu privire la
cele mai recente evoluții în domeniul lor pentru a face performanțe corespunzătoare
îndatoririle lor. Pentru a asigura calitatea serviciilor profesionale
vicii, multe state membre au stabilit o pregătire obligatorie
cerințe pentru profesiile liberale susținute de profesioniști
sancțiuni. O astfel de obligație se aplică aproape peste bord pentru a denunța
specialiști, farmaciști, avocați, consultanți și auditori fiscali. Pentru notari,
reglementare în țările europene, 2012, p. 22.
177 Lluch, Maria / Kanavos Panos, Impactul reglementării farmaciilor comunitare asupra eficienței,
acces și echitate. Dovadă din Marea Britanie și Spania, 2010, Politica de sănătate 95 (2010), p. 245,
251.
178 CEJ, 11.12.2003, Cauza C-322/01, Rec. 2003, I-14887 - DocMorris.
179 Legea medicamentelor 29/206.
180 § 11a ApoG, § 43 Abs. 1 S. 1 ArzneimittelG.
181 Gemeinsamer Senat der obersten Gerichtshöfe des Bundes, Beschl. v. 22.8.2010 - GmS-
OGB 1/10, BGHZ 194, 354.
o cerință de instruire susținută de sancțiuni există în aproximativ jumătate din
statele membre. În restul statelor membre, voluntar
pregătirea este de obicei disponibilă. Profesiunea de arhitect este rareori
supus obligațiilor de instruire.
În unele cazuri, instruirea trebuie efectuată direct prin intermediul
programe oferite de organizația profesională respectivă.
În hotărârea sa din 28 februarie 2013 - C-1/12 (Ordem dos Técnicos
de Contas Oficiais / Autoridade da Concorrência) CEJ calificat
norme precum o restricție nejustificată a concurenței în temeiul articolului
101 TFUE. Aceasta înseamnă că reglementările care necesită obligatoriu
instruirea exclusiv prin programe de educație continuă de către
organizația profesională relevantă este inadmisibilă și trebuie
să fie înlocuit de o schemă în baza căreia educația continuă
orele pot fi completate și cu alți furnizori.
5.5.5.1. avocaţi
În majoritatea statelor membre europene, avocații sunt acum sub-
ject la o obligație de a participa la educația continuă și
Instruire. Cu toate acestea, doar un număr mic de state membre au
a stabilit o obligație susținută de sancțiuni obligatorii. În unele
în cazuri doar o cerință voluntară a fost stabilită, cum ar fi
ca și în Letonia, Cehia, Ungaria și Cipru. Germania
de asemenea, nu a stabilit sancțiuni pentru nerespectarea instruirii
cerință consacrată de § 43a para 6 BRAO, deși acest lucru este valabil
a fost solicitat în mod repetat în discuțiile de politică juridică. Unde un
obligația este stabilită în dreptul profesional național, în măsura în care
cerința este stabilită fie în punctele de antrenament 182, fie în ore.
În ultimul caz, numărul necesar de ore variază de la trei
ore pe an până la 60 de ore care trebuie completate pe parcursul a trei
perioada anului. Cel mai frecvent, cerințele de instruire se ridică la
aproximativ 12-16 ore pe an. După cum s-a indicat deja, existența
a unei cerințe de formare nu rezultă întotdeauna într-o cerință
să demonstreze dovada instruirii sau posibilitatea sancțiunilor în caz
de nerespectare. În Bulgaria și Germania, nici o verificare
nu este efectuată și nici sancțiuni impuse dacă se știe că
un avocat nu a respectat obligațiile de instruire. Situația
În Germania este diferită doar pentru „avocații specialiști” care trebuie
arata dovada a cel putin zece ore de antrenament pe an in respectiva lor
subzona activă (de exemplu, dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul fiscal) 183 .
5.5.5.2. Conturi
Statele membre trebuie să asigure formarea continuă conform articolului
13 din Directiva privind auditul statutar. Încălcările trebuie să fie supuse
sancțiuni. Supravegherea se realizează, de obicei, prin rapoarte anuale
la cameră sau la altă autoritate de reglementare, precum și în cadrul comisiei
controlul calitativ pulsorial. Implementarea practică a pro
viziunile variază. În toate cazurile, formarea avansată este posibilă în diverse
modalități (seminarii, conferințe, auto-studiu etc.). Totuși suma
de formare necesară variază. Durata minimă este în general de 20
ore pe an, dar ocazional este și mai mare. În cele mai multe cazuri, an
numărul mediu de ore de antrenament trebuie afișat într-o perioadă
de câțiva ani.
182 Diverse programe de formare au un număr stabilit de puncte de formare. Suma punctelor de antrenament
trebuie să atingă o anumită țintă la sfârșitul perioadei de evaluare.
183 Cf. § 15 FAO.
Pagina 80
| 78 |
Doar în Finlanda, Spania și Republica Cehă nu există
Norme de asociere de stat sau profesionale legate de Pro-Continuing
Dezvoltare fesională (CPD). Astfel de dispoziții există în Portugalia, în Portugalia
principiu, pentru toate profesiile reglementate, dar nu specific pentru impozit
consilieri. În Luxemburg și Grecia, profesioniștii care asigură impozit
sfaturile au doar obligația de a-și păstra cunoștințele cu privire la
practicarea profesiei lor la zi, fără a fi nevoie de
CPD instituționalizat.
În Franța, Irlanda, Letonia, Olanda, Austria, Polonia și
Consilierii fiscali din România trebuie să completeze un anumit număr de ore
de CPD (20-30) pe an. În Regatul Unit, numai pro-
asociația fesională CIOT prescrie un anumit număr de ore,
ceea ce este deosebit de mare la 90 de ore pe an. În Belgia, Den-
marca, Germania, Malta și Slovenia, întinderea exactă a DPC nu este
prevăzut în mod explicit de lege.
Doar în România, Slovacia și Regatul Unit trebuie să fie CPD
derulat direct prin programele oferite de respect
organizare profesională activă. 184
5.5.5.4. notari
În marea majoritate a statelor membre ale Uniunii membre ale notarului latin
, notarii sunt obligați să angajeze un profesionist adecvat
dezvoltare. Pregătirea este în mare parte oferită și monitorizată de către
cameră. În unele state participarea la programele oferite
rămâne voluntar.
5.5.5.5. Arhitecti
În majoritatea statelor membre, dezvoltarea profesională este
încurajat de organizațiile profesionale. Cu toate acestea, acest lucru este uzual
aliat nu este obligatoriu. În unele cazuri, dezvoltarea profesională este
obligatoriu, în măsura în care participă corect la programe
legat de, de exemplu, dreptul de a folosi un titlu. Aceasta se aplică pentru examen-
pledoarie, pentru Regatul Unit, unde apartenența la „RIBA”
iar utilizarea asociată a titlului „Arhitect încorporat” este legată
participarea periodică la activități de dezvoltare profesională
prins de RIBA . Obligațiile de instruire există sub diferite forme în
Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Aus-
tria, Polonia, Suedia, Spania, Republica Cehă, Ungaria și
Regatul Unit.
Pentru profesia de stomatolog, trebuie făcută o distincție între
dezvoltarea profesională continuă și educația ulterioară și
Instruire. În timp ce termenul „educație și formare ulterioară” se referă
la pregătirea specializărilor stomatologice, continuând Profesional
Dezvoltarea sau CPD se referă la instruire, necesară pentru con
servirea și dezvoltarea cunoștințelor și abilităților necesare pentru
exercitarea profesiei. Acest lucru este uneori necesar, de asemenea
un rezultat al datoriei de a oferi tratament în conformitate cu
standard profesional (dentar) al pacientului. Peste Europa, acolo
sunt multe tipuri și sisteme diferite de continuare profesională
dezvoltare pentru stomatologi (și alți profesioniști din domeniul sănătății). Irre-
sensibil la natura specifică a posibilelor activități de formare, (de exemplu
184 Cf. cu toate acestea Introducere la 5.5.
ca participând la cursuri și conferințe, conferințe, lectură
ing. literatura de specialitate) se poate remarca că medicii stomatologi trebuie să primească
instruire în marea majoritate a țărilor UE. Tocmai din cauza
importanța dezvoltării profesionale continue, care este
necesare pentru a efectua tratamentul conform acceptului
standarde științifice și având în vedere consecințele potențiale ale acestora
răspundere, se presupune că chiar și în acele țări în care
nicio cerință de formare nu poate fi găsită sub forma unui specific
îndatorire profesională (Grecia, Malta, Suedia, Suedia și Spania),
medicii stomatologi sunt deseori supuși stimulentelor legale
pentru antrenament.
În general, există programe extinse de educație continuă
și programe de educație ulterioară în statele membre, permițând
pentru colectarea punctelor acordate pentru continuarea specifică și
programe de educație ulterioară. Organizația profesională respectivă
stațiile sunt responsabile în mare parte de dezvoltare și de implementare
menționarea acestor programe. Ediția profesională continuă
programele de cation și educație ulterioară includ, printre altele,
cursuri de pregătire teoretică și practică, participarea la conferințe,
și dobândirea de cunoștințe prin revizuire și scriere
a publicațiilor științifice. Participarea la programele CPD este manda-
conservator, cu excepția Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Maltei, Spaniei,
Suedia și Cipru. În țările fără o cerință de pregătire,
Programele CPD sunt adesea preluate în mod voluntar.
5.6. Profesional și interprofesional
colaborare
Performanța personală este una dintre caracteristicile cheie ale pro-liberalilor
fessions. Pentru o lungă perioadă de timp, furnizarea de servicii profesionale
în comun cu alți membri ai aceleiași profesii sau chiar mai mulți
deci, colaborarea cu alte profesii a fost considerată inadecvată
spon. Această opinie s-a schimbat fundamental pentru mulți profesioniști
sions în ultimele decenii. Dispoziția comună a profesionistului liberal
serviciile oferite de mai mulți membri ai aceleiași profesii nu sunt acum
numai obișnuit, dar necesar pentru multe profesii. mono-
parteneriatele profesionale permit membrilor profesiei să
să se specializeze, totuși să poată oferi o gamă largă de
servicii profesionale eral. Parteneriate interprofesionale au
de asemenea, a început să fie privit mai pozitiv. Ei fac posibil
pentru a oferi clienților o gamă largă de servicii de la un singur
sursă. Mai ales în profesiile de consultanță orientate spre afaceri
de avocat, consilier fiscal și auditor, modelul de „lup singur”
practica fesională apare demodată.
În ceea ce privește restricțiile legale privind profesioniștii și profesorii
colaborarea profesională este preocupată, acestea diferă de o profesie
sion la altul. Pentru notari, care sunt considerați a servi ca
funcționar public, colaborarea profesională este exclusă în aproape toate
State membre. Pentru profesia de avocat, interprofesional
cooperarea este interzisă în majoritatea statelor membre.
același lucru se aplică profesiei de farmacist. Pe de altă parte
colaborarea profesională și inter-profesională este în mare parte
redus pentru profesiile de arhitect, consultant fiscal și auditor.
Pagina 81
| 79 |
Acolo unde este permisă colaborarea inter-profesională
legislația profesională prevede că o majoritate sau o majoritate calificată
cel mult două treimi din acțiuni și drepturi de vot trebuie să fie deținute
de către un membru al profesiei respective. De asemenea, acestea trebuie de asemenea
deține o majoritate sau o majoritate calificată a pozițiilor în anunț
organ ministerial sau în consiliul de administrație. Aceste prevederi
urmăresc să asigure respectarea respectivă a companiei
drept profesional. Cu toate acestea, ca o chestiune de politică juridică, acestea ar-
convorbirile rămân controversate. Unii susțin în favoarea renunțării
Respectarea acestor cerințe, ceea ce sugerează că sunt mai puțin intruzive
mijloace de asigurare a respectării legilor profesionale speciale
legăturile, fără o restricție atât de intensă a libertății profesionale.
Cu acest raționament, Curtea Constituțională Federală Germană a dispus
recent a respins o clauză de majoritate profesională conexă, care a avut
în ceea ce privește practica comună a profesiei de avocat și
avocat în cadrul unei corporații limitate, ca neconstituțional. 185
În măsura în care colaborarea dintre profesioniștii liberali în cadrul unei
persoană juridică este permisă, profesioniști liberali din mașina largă
joritatea statelor membre poate alege oricare dintre cele disponibile
forme juridice naționale. Cu toate acestea, unele state membre au
a depus tipuri specifice de persoane juridice pentru profesioniștii liberali,
majoritatea furnizând o formă de răspundere limitată. Germania are
de exemplu, a introdus compania de parteneriat cu limită
răspundere profesională. Un tip specific de parteneriat a fost și el
stabilit în Polonia (a se vedea articolul 88 din Codul comercial) 186 .
În Italia, profesioniștii liberali pot folosi societatea profesională
din 2011. Franța a introdus structuri juridice multiple pentru
anumite profesii liberale, cum ar fi societatea civile professionnelle
(un parteneriat neîncorporat) 187 , societatea de „exercice libéral
(acorporation) 188 și societatea en participation des professions .
În timp ce Spania a stabilit o legislație-cadru legal pentru toți
entități profesionale liberale, indiferent de structura lor juridică
(sociedades profesionales) 189 .
Indiferent dacă membrii profesiei pot exclude viețile personale
capacitatea de comportare profesională incorectă prin alegerea unei anumite persoane
structura juridică, nu este o problemă de drept profesional, ci mai degrabă
una din dreptul național al companiilor naționale. În cazul în care o ocupație
poate fi efectuat într-o entitate juridică separată sau un parteneriat,
statele respective furnizează profesioniștilor liberali persoane juridice
care permite o limitare a răspunderii. Cu toate acestea, există o diferență în
unele cazuri stabilite în dreptul societăților comerciale, în altele civile generale
legii, cu privire la dacă răspunderea personală a profesionistului în activitate pentru
abaterile profesionale rămân obligatorii indiferent de
structura juridică aleasă.
185 BVerfG, Beschluss vom 14. Ianuarie 2014 - 1 BvR 2998/11 - und - 1 BvR 236/12 -, juris.
186 Deși interzice simultan utilizarea societăților comerciale pentru avocați.
187 art. 1 și urm. loi nr 66-879.
188 art. 1 și urm. loi nr 90-1258. Permite crearea societății de „exercice libéral à
responsabilité limitée (o formă de societate pe acțiuni), à forme anonyme (acțiuni pe acțiuni
companie), en comandă acțiuni parțiale (societate pe acțiuni) și acțiuni simplificate
(societate pe acțiuni simplificată). Parteneriate comerciale, cum ar fi societatea en nom
collectif (parteneriat deschis) și société en commandite simple (societate pe acțiuni)
rămâne exclus.
189 Legea 2/2007, din 15 martie, a societăților profesionale (BOE-A-2007-5584); vezi mai departe
Kilian, Matthias / Bubrowski, Helene, Regulierungsansätze für ein berufsspezifisches
Gesellschaftsrecht: die spanische Sociedad Profesional als zukunftsweisendes Modell ?;
Recht der Internationalen Wirtschaft 2007, p. 669 și urm.
În rezumat, se poate remarca faptul că libertatea organizațională pentru libertate
Profesioniștii europeni există acum în majoritatea statelor membre. restricţii
sunt specifice anumitor profesii și se găsesc în majoritatea
ber state. Cu toate acestea, toate statele membre au adoptat reguli privind
respectarea respectării legii profesionale respective în cadrul și
în întreaga entitate juridică sau parteneriat. Acestea
Aliat include cerințe majoritare. Drept urmare, cooperare egală
între membrii diferitelor profesii (cum ar fi avocații,
contabili și auditorii) necesită adesea parteneri care au mai multe
calificări profesionale
5.6.5.1. avocaţi
Analizând tipurile de persoane juridice și parteneriate care sunt
la dispoziția avocaților pentru practica comună, două modele opuse pot
fi distins în Europa. Majoritatea (aproape) copleșitoare
Statele membre 190 permit avocaților să utilizeze toate tipurile de
structuri juridice disponibile în conformitate cu dreptul corporativ general și definește
restricții specifice, cum ar fi restricțiile de proprietate în profesioniști
lege. Abordarea opusă 191 este de a stabili structuri juridice specifice
ture pentru avocați sau membri ai profesiilor liberale și permit
practică profesională exclusiv în acest cadru. Cu toate acestea,
acestea se bazează în mare parte pe structurile juridice existente.
Între aceste două extreme, este interzicerea anumitor le
forme sau categorii de forme juridice, care este în vigoare în anumite
State membre. Relativ des, exercitând o profesie în
forma unei societăți pe acțiuni este interzisă 192 , după cum se percepe
structura deschisă a membrilor și posibilitatea listării este concomitentă
considerată nepotrivită pentru avocați. În unele cazuri, avocații sunt
a avut acces la companiile încorporate 193 , pentru a preveni
rezultând limitarea răspunderii. Relativ relativ rare sunt structura juridică
interdicții, care se bazează pe distincția destul de depășită
între profesiile liberale și comerciale mai orientate spre profit
Activități. 194 Unele țări, pe de altă parte, s-au extins
gama de structuri legale disponibile în cadrul companiei generale
pentru a ține cont în mod specific de nevoile legii
yers sau alți profesioniști liberali, fără a restricționa numai acest lucru
utilizarea acestor structuri legale la profesiile menționate. 195 A
o abordare relativ nouă a reglementării este de a crea o abordare generală
cadrul legal pentru toată practica profesională comună sau pro-liberală
fesiuni organizate în camere, astfel încât să se realizeze o armonizare
condițiile în vederea colaborării inter-profesionale. 196
Posibilitatea limitării răspunderii personale prin alegere
a structurilor juridice disponibile diferă semnificativ de la un membru
Stat la altul. Excluderea răspunderii față de client
pentru erorile proprii ale unui profesionist în timp ce îndeplinește mandatul este numai
permisă în unele dintre statele examinate 197 , în general în data de
190 Belgia sub jurisdicția OVB, Danemarca, Anglia și Țara Galilor, Estonia, Finlanda,
Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Irlanda de Nord și Scoția pentru solicitanți,
Suedia, Spania.
191 Ca și în Bulgaria, Franța, Grecia, Lituania, Portugalia, România, Ungaria.
192 Ca și în Belgia, sub jurisdicția OBFG, Austria, Slovacia, Slovenia, Cehia
Republica și Cipru.
193 Ca și în Irlanda pentru avocați, Letonia și Polonia.
194 Ca în special în Germania.
195 Parteneriat cu răspundere limitată în Marea Britanie și Irlanda de Nord.
196 Ca și în cazul societăților profesionale din Spania (2007) și societățile profesionale din Italia
(2011) și, în parte (corporații), de asemenea, sociétés d'exercice libéral în Franța (1990).
197 Germania (societate cu răspundere limitată și societăți constituite), Luxemburg, Austria,
Portugalia, România, Suedia, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă.
Pagina 82
| 80 |
condiția creșterii asigurării de răspundere civilă pentru companie. Mai ales
cu toate acestea, responsabilitatea personală a avocatului este direct
legal mandatat 198 sau în sistemul de drept comun recuperabil
sub tortul neglijenței 199 . Înființarea unei societăți
prin urmare, poate avea ca rezultat o excludere a altei companii
datorii (chirie etc.) și nu răspund pentru erori profesionale
colegi.
Posibilitățile activității profesionale comune de către avocații din cadrul
parteneriate profesionale sau companii diferă considerabil
în diferitele state membre. Asociație mono-profesională
relațiile dintre avocați sunt în general permise. Absolut pro-
hibițiile împotriva asocierii există încă numai pentru avocații din cer-
Țările de drept comun 200 , aceasta este destinată să le garanteze
independență completă față de influențele externe.
Cu toate acestea, cooperarea dintre avocați și alți profesori
sions (așa-numita „practică multi-disciplinară”) rămâne în prezent
interzis în majoritatea statelor membre. 201 Diferențe profesionale
standardele legii și problemele autorității disciplinare sunt văzute ca
problematică din punct de vedere al politicii juridice. Articolul 11 secțiunea
5 din Directiva 98/5 / CE 202 permite extinderea acestor interdicții
participarea persoanelor care „nu sunt membre ale profes-
grup sional "pentru avocați din alt stat membru.
CEJ a hotărât în cazul Wouters că astfel de restricții la
libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii pot
să fie justificat dacă sunt necesare "pentru a asigura practicarea corectă a
profesia juridică, organizată în statul membru în cauză. " 203
În țările care permit colaborarea inter-profesională, există
sunt modele diferite. În special în țările scandinave,
angajații care desfășoară activități de management în cadrul unei legi
firma fără a fi membri ai profesiei juridice sunt autorizați-
a deținut o participație minoritară. 204 Aceasta este destinată în principal creării
a consumat stimulente care să permită recrutarea de personal de înaltă calificare
personalul portuar, în timp ce dominanța acționarilor avocați rămâne
sigur. Anumite state merg mai departe în a permite un parteneriat dintre
este egal între consultanța juridică și / sau întreprinderea complementară
profesii, 205 sau chiar între toate profesiile liberale organizate
în camerele 206 , în timp ce numai rareori complică problemele prin
troducând cerințele majorității în beneficiul avocaților. 207 A
un rol special îl joacă „Structurile alternative de afaceri” din
Anglia și Țara Galilor (și în viitor în Scoția) ceea ce permite
198 Din cauza interdicției împotriva practicilor profesionale în cadrul companiilor încorporate (ca.
în Irlanda pentru avocați, Letonia și Polonia) sau ca urmare a mandatului personal
răspunderea indiferent de forma juridică (ca în Belgia în jurisdicția OBFG,
Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Olanda,
Spania și Ungaria).
199 Ca și în Regatul Unit, Malta și Cipru.
200 Irlanda, Irlanda de Nord, Scoția.
201 Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Irlanda de Nord, Austria, Portugalia, România, Scoția, Suedia
Republica Slovacă, Slovenia, Republica Cehă, Ungaria și Cipru.
202 Directiva 98/5 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 la
facilitarea exercitării profesiei de avocat într-un alt stat membru decât cel în care
a fost obținută calificarea.
203 CEJ 19/02/2002, Wouters ș.a. , C-309/99, Rec. 2002, I-1577, para.107
204 Ca și în Danemarca, Olanda și Suedia (pachet de 10% în fiecare caz); în mod similar pentru
società tra professionisti în Italia (pachetul 1/3).
205 Ca și în Germania, Olanda, Polonia și practicile disciplinare juridice în Anglia și
Țara Galilor.
206 În ceea ce privește societățile profesionale din Italia și societățile profesionale din Spania.
207 În ceea ce privește parteneriatul german cu răspundere limitată pentru avocați.
o companie multidisciplinară cu orice număr de profesioniști
și antreprenori comerciali. Acolo, acțiuni în avocați profesioniști-
Companiile de practică profesională pot fi chiar deținute în întregime de persoane
externe profesiei. Respectarea dreptului profesional din
profesia de avocat urmează să fie asigurată prin numirea
un „Ofițer de conformitate pentru practică juridică”, în calitate de organism competent
în cadrul companiei, precum și supraveghere strictă de către autoritățile de reglementare.
În majoritatea statelor membre, parteneriatul sau participarea la acțiuni pentru
fii care nu sunt angajați activ cu serviciul profesional
firma de viciuri (așa-numita capitaluri proprii externe) nu este permisă. 208 Acesta este
cu siguranță cazul implicării non-avocaților ca verificare-
dacă fiecare partener de avocat este de fapt activ în acest serviciu
a companiei se confruntă cu dificultăți practice considerabile. Anumit
țările cu interdicție generală de participare externă permit și ele
formarea firmelor de avocatura consolidate. 209 Motivul pro
hibiția investițiilor externe de capital este, în general, justificată de
referindu-se la incompatibilitatea dintre interesul public sau
legarea profesiei de avocat cu motivul profitului investitorilor.
Majoritatea statelor care permit o formă de participare de către persoane
externe profesiei, faceți acest lucru pentru a vă asigura că
asistență nanțială pentru avocați și părți conexe, permițând
distribuirea profiturilor firmei către partenerii pensionari și supraviețuitori
membrii familiei. În unele cazuri, apartenența la astfel de persoane
în firmă este posibilă doar pentru o perioadă de tranziție. 210
Cu toate acestea, anumite state membre permit deschiderea completă a acțiunilor
statutul de titular al oricărui investitor 211 pentru a permite finanțarea efectivă a pieței
ing. În timp ce legislația italiană permite doar o miză minoritară, britanicul „Al-
Structuri de afaceri ternative "pot fi chiar deținute complet de către
investitori externi. 212 Acționarii potențiali sunt doar obligați
să se supună unui test „ potrivit și adecvat” de către autoritatea de înregistrare.
5.6.5.2. Conturi
Articolul 3 secțiunea 2 lit b) din Directiva privind auditul statutar impune
că majoritatea drepturilor de vot trebuie să fie deținute de o audiție legală
tors sau firme de audit. În plus, statele membre pot să prevadă acest lucru
la 75% din membrii organismelor administrative trebuie să fie membri ai
profesia. Alte probleme, precum tipurile de structuri juridice
disponibile sau alte aspecte ale colaborării inter-profesionale sau
posibilitatea investițiilor de capital nu este însă abordată
de Directiva privind auditul statutar. Întrucât companiile de audit sunt
îndreptățit să efectueze auditul legal, cerința minimă
mențiunile din Directiva privind auditul statutar se aplică tuturor celor recunoscute
firmele de audit, în urma implementării lor în dreptul național.
Recunoașterea ca firmă de audit este deschisă oricărei forme legale în majoritatea cazurilor
State membre. Restricțiile pot fi găsite doar în foarte puține cazuri. În
Germania, de exemplu, parteneriatele comerciale (OHG și KG)
208 În ceea ce privește Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Irlanda de Nord, Portugalia, Suedia,
Slovacia, Slovenia, Spania, Republica Cehă și Cipru.
209 De exemplu, în Danemarca, Finlanda și Olanda.
210 Cf. reglementări în Franța, Austria și Ungaria.
211 În ceea ce privește structurile de afaceri alternative în Anglia și Țara Galilor și (în viitor) în Scoția,
precum și în Italia. O poziție intermediară este ocupată de Franța, unde în societate
exercice libéral permite doar participarea profesiilor juridice conexe (inclusiv inter-
profesionale) companiile de holding sunt permise.
212 Cu toate acestea, numai cu limitări în ceea ce privește structurile alternative de afaceri, planificate pentru
Scoția, care trebuie să fie deținută în majoritate de avocați sau alte profesii reglementate.
Pagina 83
| 81 |
și GmbH & Co KG) pot fi recunoscute numai în mod excepțional, în cazul în care
compania se ocupă în principal de activități fiduciare comerciale. În
în general, parteneriatele comerciale nu sunt disponibile pentru germani
auditorii ca formă juridică, deoarece sunt profesioniști liberali, aceștia sunt
nu este văzută ca desfășurând o activitate comercială. În schimbul acestui lucru
limitare, există posibilitatea de a vă alătura într-un parteneriat
companie, care este modelată îndeaproape pe legea comercială
parteneriate și oferă privilegii speciale de răspundere. Piciorul german
islator a introdus chiar recent un parteneriat cu pro-
răspundere fesională (PPA MBB), care permite excluderea răspunderii
pentru acțiuni greșite ale profesionistului responsabil pentru un mandat.
Posibilitatea limitării răspunderii personale, în special pentru profesioniști
comportamente incorecte, prin alegerea unei structuri legale,
pretinde configurarea dreptului companiilor naționale. Auditori în
toate statele membre au acces la forme juridice cu răspundere limitată. In timp ce
în unele state membre, cum ar fi Germania, de exemplu, această răspundere
scut permite excluderea răspunderii personale a membrilor firmei
chiar și pentru abateri profesionale. Alte state membre, pentru examen-
vă rog Regatul Unit, permiteți posibilitatea de a străpunge corporația-
rata voalului.
Cooperarea interprofesională nu este reglementată exclusiv de către
Directiva privind auditul statutar. Directiva privind auditul statutar stabilește numai
îndeplinește cerințele minime, în special, majoritatea necesară în
Articolul 3 secțiunea 2 lit b) Directiva privind auditul statutar. Detaliile im-
plementarea este la latitudinea statelor membre. Complet
interdicția de colaborare inter-profesională nu a fost găsită în
oricare dintre statele membre. În anumite cazuri, (Germania și Austria)
colaborarea interprofesională este limitată la anumiți profesioniști liberali
SION. În Suedia, cooperarea inter-profesională nu este posibilă în
forma unui parteneriat, dar numai ca o companie încorporată.
Toate statele membre furnizează cerințe majoritare pentru profesioniști,
care se referă de obicei la acțiunile de capital, drepturile de vot și locurile din
organul administrativ. În toate cazurile, serviciile de audit pot fi furnizate
editat numai de membrii profesiei. Cerințele majoritare
se referă adesea la o majoritate simplă, cu toate acestea, de asemenea, multe state membre
folosiți posibilitatea deschisă de Directiva privind auditul statutar
să necesite o majoritate de două treimi (ca în Franța, Italia și Portugalia pentru
exemplu). O particularitate de reglementare se găsește în Danemarca, unde a
acționarul extern profesiei poate deține un echivalent maxim
cota de capital de numai 10%.
Restricții privind participarea terților care nu participă activ
depistarea la firma de audit (cota de capital pur) a fost găsită doar în
număr mic de cazuri. Investițiile în acțiuni sunt permise în toate
Cu toate acestea, statele membre sunt limitate uneori la profesii
unde parteneriatele sunt autorizate (de exemplu, Austria).
În majoritatea statelor membre au studiat, pentru care au fost informații
disponibile la această întrebare, consilierii fiscali care doresc să se alăture
cu alți consilieri fiscali în vederea exercitării profesiei în comun
alegeți între toate structurile legale disponibile în țară. Al lor
alegerea este limitată doar în Slovacia și într-o oarecare măsură în Germania. Acest
se aplică, de asemenea, țărilor în care profesia de consilier fiscal este în principal
exercitate de membrii altor grupuri profesionale. Numai Portugalia
restricționează gama de structuri juridice disponibile.
Pentru a asigura independența consilierului fiscal, chiar și atunci când
exersând în cadrul unei firme, majoritatea statelor membre examinate
solicitați o supraveghere a firmelor de consultanță fiscală de către consilierii fiscali. Aceasta este
asigurată prin impunerea pragurilor de control în termeni de investiții de capital
mentele, drepturile de vot și conducerea.
Chiar și grupări multi-profesionale de consilieri fiscali sunt de obicei al-
scăzut în statele membre studiate. În cazul în care există astfel de restricții,
în general nu apar din legislația profesională pentru avizul fiscal
sors, dar în schimb din celălalt grup profesional cu care se aplică o taxă
consilierul ar dori să se unească într-o firmă. 213
Cu excepția celor din Italia, Polonia și Republica Cehă, profesioniștii oferă-
servicii de consultanță fiscală în oricare dintre statele membre examinate
pentru care au fost disponibile informații în această privință
să-și limiteze răspunderea personală pentru erori în contextul profesionistului
exersați într-un fel.
Posibilitatea unei limitări a răspunderii prin intermediul unei persoane fizice
acordul este larg răspândit (posibil în Belgia, Germania, Finlanda,
Franța, Grecia, Olanda, Austria, Portugalia, România, Slova-
kia, Spania și Slovenia). Adesea, este posibil să alegeți un număr limitat
formular de societate cu răspundere civilă (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Grecia,
Irlanda, Letonia și Regatul Unit). Limitările răspunderii de
prevederile contractuale generale sunt disponibile numai consultanților fiscali
câteva dintre statele membre examinate (Germania, Finlanda, Neth-
erlande, Austria și România). În Luxemburg și Malta, profesori-
Sionalele care oferă consultanță fiscală sunt supuse numai contractului general
prevederi legale, fără ca informațiile să fie disponibile cu privire la momentul și la ce
în ce măsură este permisă limitarea răspunderii.
5.6.5.4. notari
Posibilitățile notarilor de a se asocia în firme pentru practica comună
sunt în general foarte limitate și depind foarte mult de amploarea
organizarea de drept public a profesiei de notar în respectiva
State membre. Implicarea puternică a statului reduce în general
posibilități pentru grupări organizate în mod privat. Unde funcția notarului
Obiectivele sunt realizate exclusiv de oficiali de stat (de exemplu în
Finlanda), problema cooperării sociale nu rezultă din
început.
Anumite state membre interzic notarilor să se înscrie în firme
dreapta. Este cazul în Italia, Letonia și Slovenia. În mulți membri
Statele, nu există organizații „reale” pentru exercițiul comun al profesioniștilor
sion sunt permise, care sunt caracterizate în principal de o uniformă
relația juridică cu clienții și combinarea profiturilor realizate
din activitatea notarială. În schimb, fiecare notar acționează și poartă răspundere
este în nume propriu. Ca urmare, scopul unui astfel de grup-
ings este redus la partajarea facilităților de birou și a personalului. Aceasta este
cazul în Germania, Estonia, Lituania, Polonia și, aparent, în
România și Republica Cehă. În plus, forme intermediare
se găsesc în care, în ciuda relațiilor individuale cu clienții, a câștigat
veniturile sunt transferate către firmă, ca de exemplu în Slovacia.
În puținele țări care permit grupări „reale” de practică profesională,
libertatea de alegere în ceea ce privește forma lor juridică este în general
restricționat. În acest sens, reguli clare nu puteau fi determinate decât
Belgia, Bulgaria, Franța, Austria și Ungaria. Bulgaria, de exemplu,
permite doar cooperarea într-un parteneriat civil și numai în Ungaria
poate fi înființată o firmă notarială specială, care este modelată pe o
societate cu răspundere limitată, dar completată de un anumit profesionist
213 Cf. în special reglementările profesionale pentru avocați.
Pagina 84
| 82 |
reguli. Austria permite o exercitare comună a profesiei numai în
parteneriate de drept civil și parteneriate limitate, până la excluderea
companii încorporate. Opțiuni mai extinse sunt disponibile în Bel-
gium, unde sunt interzise doar capitaluri proprii și parteneriate limitate și
în Franța, unde pe lângă două forme de parteneriat, toate formele de parteneriat
companiile încorporate sunt disponibile, cu toate acestea, numai în specific
formular disponibil pentru membrii profesiilor liberale.
Se pare că notarii nu au voie să le excludă
sonor prin alegerea structurii lor juridice în orice stat membru. De-
10 este probabil să fie rezultatul aspectului de drept public al notarului
activitate, dar poate fi și o expresie a îngrijirii speciale datorate
notarii în exercitarea profesiei.
Cu excepția Olandei, care permite practica comună
sfaturi cu avocați și consilieri fiscali, doar colaborare mono-profesională
colaborarea cu alți notari este permisă și în general numai
cu alți notari din același district, așa cum se întâmplă în Bel-
gium, Bulgaria, Franța, Austria și Republica Cehă. În unele
cazuri, firmele notariale permit unele avantaje cu privire la
restricții de zonă. Dacă sunt doar un număr limitat de posturi notariale
stabilit de stat pentru o anumită zonă, formarea unui no-
În unele cazuri, firma firmă poate permite o poziție notarială unică
împărțit între mai mulți notari. Acesta este cazul în Belgia 214
și Austria 215 , unde este suficient dacă unul dintre parteneri are
a renunțat la o autorizație, în timp ce ceilalți trebuie să îndeplinească numai oth-
condițiile pentru exercitarea profesiei de notar. Franţa
pe de altă parte, permite autorizarea firmei ca atare
sau transferul autorizației de la un partener la firmă. 216
Investițiile de capitaluri proprii în firmele notariale sunt, în măsura în care regulile ar putea
să fie găsit pe această temă, inadmisibil în aproape toate cazurile. Un fost
ception este Franța, unde sociétés d’exercice libéral permit o gamă largă
a strategiilor juridice. Notari, firme notariale și profesioniști liberali
participațiile sional au o posibilitate nelimitată de a achiziționa acțiuni. A
participarea minoritară este permisă notarilor pensionari, moștenitorilor acestora
precum și membrii profesiilor juridice și judiciare conexe.
5.6.5.5. Arhitecti
În marea majoritate a statelor membre, arhitecții au acces
toate sau cel puțin cele mai comune structuri juridice pentru a vă alătura
împreună pentru practica comună a profesiei. În unele
statele, au la dispoziție forme juridice specifice care
sunt rezervate exclusiv membrilor profesiilor liberale.
Exemple sunt compania de parteneriat germană și cea franceză
Sociétés d'exercice Libéral, care sunt totuși numai opționale.
Prin înființarea unei societăți comerciale constituite este
de multe ori este posibil să excludem pe deplin răspunderea personală, de exemplu în
Germania, Franța și Austria. În unele cazuri, cum ar fi în Spania, ar-
arhitectii rămân răspunzători personal cu toate bunurile lor, pe cont propriu
erori profesionale, indiferent de structura juridică aleasă.
Legea malteză se arată a fi deosebit de strictă, fiind singurul
risdiction care permite exercitarea profesiei numai în an
214 art. 11 para 3 règlement pour sociétés de notaires ; cf. de asemenea, art. 31 para 4 loi du 25 Ventôse
Un XI.
215 Cf. § 25 Nr. 1 lit. b, Nr. 2 Notariatsordnung.
216 Pentru societatea civile professionnelle cf. Artă. 6 para 2 loi n ° 66-879 în legătură cu art.
2 și urm. decretul nr. 67-868; pentru societatea d "exercice libéral s. art. 3 para 2 loi n ° 90-1258 în
conjuctie cu. Artă. 2 și urm. decretul nr. 93-78.
parteneriat. Aceasta duce la o răspundere solidară a tuturor partenerilor
pentru greșelile colegilor lor.
Majoritatea statelor membre permit, în general, colaborarea
de arhitecți cu membri ai altor profesii din cadrul aceluiași
companie (exceptând Belgia și Malta). Multe state aplică nr
restricții deloc. În unele cazuri, grupul de persoane autorizate
a combina în cadrul unei firme este limitată, de exemplu la en
profesii de ginere (Republica Cehă, Cipru), în alte țări
profesii ible (Germania, Italia, Spania) sau cu excluderea com
antreprenori merciari (Austria). Frecvent sunt și limitări
loc care împiedică persoanele externe profesiei să dețină
o participație majoritară la firmele de arhitectură și limitează și / sau exclude
participarea lor la management (de exemplu, în Germania,
Franța, Olanda, Austria și Republica Cehă).
Nu se pot face declarații cantitative cu privire la poziție
Sibilitatea investițiilor pure în acțiuni în firmele de arhitectură, în special
de către investitori externi profesiei, din cauza insuficienței disponibile
date. Unele state nu au restricții explicite. Unde sunt
cerințe, persoanele care nu lucrează activ în firmă sunt deseori
este permis doar să dețină o participație minoritară de 33-50% (de exemplu, în
Belgia, Franța, Italia, Austria și Republica Cehă). În acest om
independența profesională este protejată de dominantă
influența persoanelor care nu sunt membre ale profesiei.
În aproape toate țările europene, medicii stomatologi au voie să se înscrie
împreună în cooperare mono-profesională în cadrul unei firme. În
majoritatea țărilor, pot alege toate structurile legale (parțial
burse și societăți încorporate 217 ). Cu toate acestea, anumite jurisprudențe
dictiile prevăd că profesiile de sănătate trebuie să fie exercitate într-un an
o manieră „independentă, autonomă și necomercială” . 218
Prin înființarea unei societăți comerciale constituite, există
de asemenea, posibilitatea de a exclude răspunderea personală pentru greșeli profesionale
conduită, în măsura în care legislația națională nu permite piercing-
în acest caz, vălul corporativ. Cu toate acestea, la unii membri
Statele, numai anumite structuri legale sunt disponibile pentru stomatologi (pt
exemplu în Estonia, Irlanda, Luxemburg, Austria, Polonia, Spania
și Ungaria). În Franța, stomatologii se pot alătura în primul rând
forme juridice specifice pentru profesioniștii liberali care oferă servicii speciale
garanții pentru independența profesională.
Pe de altă parte, este posibilă cooperarea inter-profesională
o măsură limitată în majoritatea statelor membre. În Germania, de exemplu,
§ 11 din Codul profesional al Asociației Dentiților din Nord-
Rin Westfalia nu permite decât angajați independenți și independenți
practică de către stomatologi împreună cu alți profesioniști din domeniul sănătății.
În Austria, medicii stomatologi pot lucra împreună cu alte servicii medicale.
funcționale, astfel cum sunt prevăzute de reglementările stomatologice (vezi § 24 alin.)
1 Dreptul stomatolog austriac - ZÄG). În caz de colaborare între
medicii stomatologi și alți profesioniști din domeniul sănătății, legea distinge:
între utilizarea în comun a spațiului de practică (de ex. Chirurgii) sub formă
a unei așa-numite asociații de practică (§ 25 paragraful 1 punctul. 1 ZÄG)
și utilizarea comună a dispozitivelor dentare sau medicale sub formă de
o asociere de aparate (articolul 25 paragraful 1. 2 ZÄG). În ambele
217 Pentru Dental GmbH din Germania cf. de asemenea, BGH, hotărârea din .25 / 11/1993 - I ZR 281/91,
NJW 1994, 786 și urm.
218 Ca și în Germania § 29 Abs. 2 S. 2 HeilBerG NRW.
Pagina 85
| 83 |
tipuri de organizație, trebuie să se pună la dispoziție garanții
asigură menținerea autonomiei profesionale.
Membrii profesioniștilor liberali ai profesiei de stomatolog în Austria
poate găsi o așa-numită practică de grup (§ 26 ZÄG). Practica de grup
are o înregistrare autonomă în conformitate cu § 26 Secțiunea 1
Zag. Poate fi înregistrat în forma legală a unui partener nelimitat -
navă în sensul articolului 105 din Codul comercial (UGB)
sau ca societate cu răspundere limitată (GmbH). Cu toate acestea, § 26 secțiunile 2
la 7 ZÄG conține specificații detaliate privind modificarea autorizată
mențiuni la statut, în special cu privire la apartenența la
persoană juridică și transferabilitatea drepturilor corporative. Specific,
numai membrii profesiei de medic stomatolog autorizați să desfășoare
practica independentă poate fi membrii practicilor de grup (§ 26
paragraful 3 punctul 1 ZÄG). § 26 secțiunea 3 punctul 2 interzice alte
persoanele fizice și juridice care nu sunt angajate în profesia de stomatolog,
de la deținerea unui pachet de acțiuni și de la primirea unei cote respective
venituri sau profituri. Toți participanții trebuie să exercite personal
cesi profesia în cadrul parteneriatului sau a unei persoane juridice separate
(§ 26 secțiunea 3 nr. 5 ZÄG) structură juridică.
În Franța, colaborarea inter-profesională este posibilă în cadrul „așa-
ciété professionnelle de soins ambulatoires " (articolele L. 4041-1 și următoarele.
CSP). Toate profesiile de sănătate medicală și aliate, precum și farmaceutice
cistele au voie să formeze astfel de firme, cu toate că cel puțin două documente
Tors și un profesionist aliat al sănătății trebuie să fie participanți.
scopul companiei este „exercitarea comună a activităților referitoare la
coordonarea educației de tratament medical, de tratament medical sau
cooperare între profesiile de sănătate. "
În Regatul Unit, activitate în cadrul unei companii încorporate
este permisă numai dacă acest lucru este limitat la furnizarea de stomatologie
servicii și servicii conexe, majoritatea directorilor
sunt înregistrați ca medici stomatologi și tot personalul este înregistrat
stomatologi sau ca „auxiliari dentari” din cadrul GDC (vezi secțiunea 43
paragraful 1 Actul stomatologilor din 1984).
Investiții în capitaluri pure de către persoane externe profesiei
sunt excluse în unele cazuri. Este cazul în Austria, unde
membri ai profesiei de medic dentar autorizați pentru independență
practică și implicată activ în activitatea comună poate deține o
participați la practica de grup (§ 26 secțiunea 3 puncte 1, 2 ZÄG). În
„Sociétés d’exercice libérală” franceze , însă, interese de capitaluri pure
de către medicii stomatologi implicați activ în activitatea firmei este permisă
încadrat în limite restrânse (articolul 5 f loi nr . 90-1258 în legătură
cu articolul R. 4113-14 CSP). Participarea este deschisă altor activi
stomatologi și firme stomatologice, stomatologi care au activat anterior în firmă, re-
stomatologi obosiți sau moștenitorii acestora, precum și alți profesioniști din domeniul sănătății
cu excepția medicilor stomatologi, medicilor de ureche, nas și gât, radiologi,
medici de laborator, farmaciști, fizioterapeuți și vorbire
terapeuți. În Irlanda, secțiunea 52 subsecțiunea 1 din Legea medicilor stomatologi
1985 interzice orice implicare a entităților corporative din domeniu
de stomatologie, astfel interzicând interesele pure de echitate în practica dentară
tices. În Danemarca 219 este un interes pur de echitate pentru o intervenție chirurgicală dentară
permis, dar numai până la o cotă de 49%.
219 Informații bazate pe un interviu cu experți.
Ca parte a reglementării profesionale și interprofesionale
colaborarea dintre farmaciști așa-numitele proprii externe-
interdicția de ership și de proprietate multiplă joacă un rol central. 220
Interdicția de proprietate externă prevede în principiu că
numai farmaciștii pot fi proprietari ai unei farmacii. Ideea de bază
este că proprietatea privată și performanța du-
legăturile asociate cu funcționarea farmaciei nu ar trebui
fii separat. 221 Legea națională reglementează structura de proprietate
servesc pentru a garanta independența profesiei de la
interese pur comerciale și calitate ridicată a serviciilor
vided de farmaciști. 222 În plus, interdicția asupra majorității
dreptul de proprietate stabilește că un farmacist, în general, poate fi proprietar
o farmacie. Acest lucru este, de asemenea, destinat să propage legislația
model de „ un farmacist într-o farmacie”. 223
Restricții stricte de proprietate, care interzic chiar echitatea pură
participațiile farmacistilor înșiși sunt în vigoare în Bulgaria,
Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Grecia și Luxemburg. În
Entitățile guvernamentale (locale) din Italia, Letonia și Slovenia pot servi
proprietarii farmaciilor alături de farmaciști. Până în 2009, toate pub-
farmaciile lic din Suedia erau deținute de stat prin intermediul
Apoteket AB. Cu așa-numita „re-reglementare”, totuși,
Ly din Apoteket AB a fost desființată și două treimi din farmacii
transferate proprietății private individuale. 224 În șase state membre,
există o interdicție a dreptului de proprietate de către persoane care nu sunt membre
profesia, dar participațiile minoritare deținute de non-farmaceutice
cistele sunt permise. În Letonia, de exemplu, au încorporat companii
pot fi proprietarii unei farmacii, atât timp cât cel puțin 50% din acțiuni
sunt deținute de un farmacist sau de cel puțin jumătate din membrii
consiliul de administrație al societății constituite este format din
farmaciști. 225 În Lituania, 25% din acțiunile dintr-o farmacie pot
să fie deținute de non-farmaciști. Persoane juridice (cu excepția acțiunilor comune
companii) și persoanele fizice pot deține farmacii în Austria, deci
atâta timp cât un farmacist deține mai mult de 50% din acțiuni și este
intitulat la drepturile exclusive de management. În Spania și Cipru, la
cel puțin o proporție de 51% dintr-o farmacie trebuie să fie deținută de un farmacist.
De la modificările aduse legii în 2011, dobânda de capital a unui far-
macist într-o farmacie din Ungaria trebuie să fie din nou cel puțin 50%.
În 11 din 27 de țări, nu există restricții privind dreptul de proprietate
structură (Belgia, Estonia, Irlanda, Malta, Olanda, Polonia,
Portugalia, România, Suedia, Republica Cehă și Regatul Unit).
Trebuie menționat că funcționarea unei farmacii este exclusiv
rezervat farmaciștilor din toate statele membre, cu excepția Estoniei
și Slovacia. În principiu, un farmacist trebuie să fie prezent pe durata
orele de deschidere ale farmaciei, pentru a supraveghea alte
angajați și să asigure disponibilitatea farmaceutice profesionale
sfaturi ceutice.
220 Cf. Povel, Lara M., Das Fremd- und Mehrbesitzverbot für Apotheker, 2009; Wende, Peter,
Das Fremdbesitzverbot in den freien Berufen, 2012.
221 BVerfG, NJW 1964, 1067, 1069.
222 Alfaro, Monica, Farmacia comunitară în Europa: Prezentare generală a aspectelor cheie ale reglementării,
ferma vestn 2006, p. 52.
223 BVerfG, NJW 1964, 1067, 1069.
reglementare în țările europene, 2012, p. 65.
225 Legea Letoniei privind farmacia 2011.
Pagina 86
| 84 |
Intensitatea și domeniul de aplicare al restricțiilor de proprietate multiple variază
în toate statele membre. În timp ce aproape jumătate din statele membre
(Belgia, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Olanda,
Polonia, România, Suedia, Slovenia, Republica Cehă și Republica Cehă
Regatul Unit) nu au restricții cu privire la numărul de produse farmaceutice
cedează un singur proprietar, proprietatea multiplă este interzisă
în Bulgaria, Grecia, Italia, Luxemburg și Spania. Danemarca, Ger-
multe, Finlanda, Franța, Austria, Portugalia, Slovacia și Cipru permit
proprietarii de farmacii să dețină alte farmacii sau sucursale sau minori
miza este în alte farmacii, pe lângă farmacia principală.
Pe lângă restricțiile de proprietate din partea non-farmaciștilor și
proprietate multiplă, anumite țări precum Belgia 226 , Den-
marca 227 , Germania 228 , Franța 229 , Irlanda, Luxemburg 230 , Malta 231 ,
Portugalia 232 și Suedia, interzic farmaciștilor să facă simultan
exercitați profesiunea medicală pentru a evita potențialul
conflicte de interes.
Integrare orizontală, adică unirea cu alte
farmacii sunt permise în aproximativ jumătate din statele membre.
efecte pozitive ale integrării orizontale, cum ar fi potențialele sincronizări
Ergiile și oportunitățile de economisire a costurilor sunt rezervate în celălalt
Statele membre, cu scopul de a proteja liberul profesional
dom farmaciști împotriva restricțiilor impuse de farmacie
lanţuri. Aceasta duce la o interdicție totală împotriva integrării orizontale în
aceste tari. Integrarea verticală sub formă de cooperare
Totuși, producția farmaceutică este permisă în cazuri rare
cazuri, dar, de asemenea, interzise în majoritatea cazurilor.
În 15 din cele 27 de state membre, farmaciștii nu sunt supuși
orice restricții cu privire la alegerea structurii juridice. În Ger-
multe, Luxemburg, Austria, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria și
Cipru un farmacist poate exercita profesia numai individual
sau în unele cazuri, ca membru al unei firme de farmacie, fără să fie limitat
răspundere.
5.7. Supraveghere profesională și
măsuri disciplinare
Una dintre sarcinile centrale ale autoadministrării profesionale, unde
există, este, în general, supraveghere profesională a administrat
profesia liberala. În cazul în care un astfel de sistem nu a fost instituit
într-un anumit stat membru, sarcina de supraveghere profesională
este realizată direct de către organisme publice sau în cazul anumitor
profesiile de sănătate și profesia juridică, încredințate organismelor
independent de profesie (așa-numitele „Consilii”). Ucenicul-
măsuri de natură impuse pentru încălcarea profesionistului
reglementările încep cu avertismente și amenzi. Catalogul
sancțiunile continuă, incluzând suspendarea temporară din
profesia și excluderea din profesie pentru îndeosebi serviciul
duce o conduită profesională incorectă.
226 art. 4 § 1 AR nr. 78 du 10.11.1967.
227 § 3 Legea farmaciei daneze.
228 Adică: § 12 BerufO Apothekerkammer Nordrhein , § 3 Abs. 2 (Muster-) BerufsO für die in
Deutschland tätigen Ärztinnen und Ärzte.
229 art. L. 5125-2 Code de la santé publique.
230 Art. 12 loi du 31.7.1991.
231 art. 3 Reglementările privind licențele de farmacie.
232 Decretul-lege 307/2007.
5.7.5.1. avocaţi
În aproape toate statele membre, supravegherea profesională a dreptului
yers este încredințat comisiilor disciplinare independente înființate
de către asociații profesionale sau camere. Acest organism de supraveghere
răspunde de impunerea de sancțiuni disciplinare în
majoritatea cazurilor. Excepții pot fi găsite, de exemplu, în Ger-
multe, Lituania și Suedia. În Germania, camerele sunt doar
autorizat să emită o plângere cu privire la profesorii minori
îndatoririle sionale. În alte cazuri, tribunalele de avocați independenți sunt-
au fost înființate în cadrul instanțelor ordinare
participarea membrilor profesioniști care decid asupra discipolilor
măsuri de natură (cum ar fi amenzi, suspendare temporară sau perma-
excluderea nulă din profesie) în cazuri grave. În Suedia,
o agenție guvernamentală, „cancelarul justiției” (Justitiekanslern)
decide asupra măsurilor disciplinare. În Lituania, pe lângă
cameră, Ministerul Justiției este, de asemenea, competent pentru aspecte specifice
elemente de supraveghere profesională și impunerea discipolilor
măsuri naționale.
Tipurile de măsuri disciplinare impuse de aceste organisme în 2008
diferitele state membre sunt în mare măsură similare. În special avertizare-
ingestii / reclamatii, amenzi de pana la 45.000 Euro, o suspendare temporara
sion și excluderea permanentă din profesia de avocat
poate fi comandat. O excludere permanentă din profesia de
avocatul este însoțit, de obicei, de scoaterea din avocați „reg
istorie și excludere din camera avocaților. Pe lângă
sistemele juridice naționale recunosc aceste forme de bază de sancțiuni
diverse forme speciale de acțiune disciplinară. De exemplu, în Bel-
gium este posibil să se pronunțe interzicerea apariției în instanță. În
La rândul său, Austria, un avocat poate fi exclus să accepte stagiarul
avocații, în timp ce în Germania, suspendarea din profesie poate
să fie restricționat la anumite servicii juridice (cum ar fi excluderea din
îndeplinind funcția de avocat de apărare penală).
5.7.5.2. Conturi
Întrebările de supraveghere profesională și asigurarea calității sunt
parțial abordată de Directiva privind auditul statutar. Conform
Articolul 29 din Directiva privind auditul statutar, fiecare stat membru
trebuie să asigure existența unui sistem eficient de asigurare a calității
tem, ale căror detalii sunt stabilite de directivă. Sub
Articolul 30 Directiva privind auditul statutar, statele membre se asigură
că există sisteme eficiente de investigare și sancțiuni pentru
detectați, corectați și preveniți executarea inadecvată a statului
audit util. În plus, „Recomandarea Comisiei Europene a Comisiei Europene
6 mai 2008 privind asigurarea externă a calității auditorilor legali
ar trebui să fie și firmele de audit care audită entitățile de interes public " 233
luat in considerare.
Supravegherea profesională generală este organizată diferit în
State membre. Acolo unde s-au format camere profesionale,
acestea au fost încredințate de supraveghere profesională, inclusiv
ordonarea măsurilor disciplinare. Responsabilitatea pentru acest lucru revine ei-
sunt cu camerele în sine sau cu comisii disciplinare
stabilit de ei. În cazul în care camerele profesionale nu există
într-un anumit stat membru, se realizează supraveghere profesională
de către o agenție de stat. Uneori acestea sunt de fapt independente
legăturile formate din reprezentanți ai diferitelor instituții și profesioniști
sions (ca în Belgia, Olanda și Luxemburg).
233 JO. EU No. L 120, p 20
Pagina 87
| 85 |
Disciplinele posibile includ în mod constant avertismente, amenzi, (temporare)
suspendarea și excluderea (definitivă) din profesia de auditor.
Anumite state membre o fac fără posibilitatea amenzilor.
În majoritatea statelor membre chestionate, supravegherea profesională
Sionul este realizat de camere sau asociații profesionale.
De asemenea, li se încredințează pedepsirea încălcărilor profesioniștilor
norme (Germania, Franța, Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Aus-
tria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Cehia
Republică). Numai ocazional au compe disciplinare independente
au fost înființate comitete (Belgia, Regatul Unit).
sancțiunile posibile variază de la un avertisment la amenzi și până la o
suspendare temporară sau excludere permanentă din profesie
organizarea sională. În statele în care este membru într-o cameră
este o condiție obligatorie pentru exercitarea profesiei,
o excludere din cameră este echivalentă cu o interdicție
practica profesiei. În plus, instanțele penale pot
într-o oarecare măsură, interzice exercitarea profesiei.
5.7.5.4. notari
În majoritatea statelor membre, Ministerul Justiției din statul membru
răspunde de supravegherea profesională a notarilor. Pro-
Organizarea fesională este totuși de multe ori împuternicită
pentru monitorizarea respectării obligațiilor profesionale. În cele mai multe
cazuri, această organizație poate impune direct sancțiuni disciplinare
pentru profesionist în caz de încălcare a profesionistului notarial
legături. De obicei, un comitet sau o comisie special stabilită
asociația profesională este responsabilă pentru astfel de probleme.
5.7.5.5. Arhitecti
În majoritatea statelor membre, organizația profesională este
responsabil pentru monitorizarea respectării obligațiilor profesionale.
În cele mai multe cazuri, această organizație poate impune direct disciplinar
măsuri împotriva profesioniștilor în cazul încălcării
datorie. Responsabilitatea specifică revine în general unui comitet sau
comisia organizației profesionale. În Germania această sarcină
este în mâinile unor tribunale profesionale special convocate.
În ceea ce privește dreptul disciplinar, responsabilitățile și potențialul penal
legăturile diferă între țările UE în funcție de respectivele țări
sistem de sănătate. În unele cazuri, există reguli specifice pentru
încălcări ale reglementărilor de practică profesională din cadrul
activitatea sistemului de sănătate finanțat de stat sau a statului sau a sistemului social
sistem de securitate. Drept urmare, autoritatea disciplinară este realizată de
diferite instituții (de exemplu, în Germania). In alte țări
(de exemplu, Regatul Unit) sistemul juridic nu dis-
se potrivesc dacă medicul dentist practică sau nu în cadrul
serviciul public de sănătate. În aceste sisteme, toate procedurile disciplinare
ingestele sunt procesate de un singur corp. În toate țările UE, stomatologii
poate solicita revizuirea instanței a măsurilor disciplinare impuse
lor.
În majoritatea statelor membre, nu sunt autoritățile guvernamentale,
dar organizațiile profesionale responsabile de monitorizare
respectarea îndatoririlor profesionale. Ei pot lua disciplinar
acțiuni împotriva profesioniștilor pentru încălcări prin relevanța lor
comitete / comisii. Acestea variază de la un simplu avertisment,
impunerea unor amenzi sau suspendarea provizorie, permanent
excluderea din profesie. În Germania supraveghere profesională
este responsabilitatea tribunalelor profesionale special convocate.
Pe lângă organizațiile profesionale, agențiile guvernamentale
(de obicei Ministerul Sănătății) efectuează monitorizare, fie în
pe lângă sau în locul organizației profesionale.
5.8. Sisteme de asigurare a calității
Profesiile liberale oferă „servicii de calitate” în conformitate cu
înțelegere tradițională a termenului. Calitatea consistentă a
serviciile oferite sunt protejate de multitudinea de profesioniști
reglementările descrise în acest studiu. În ultimii ani, diverse calificative
Au fost create sisteme de asigurare pentru diferiți profesioniști
pentru a proteja o calitate constantă a serviciilor în fiecare
caz. Sistemele de asigurare a calității sunt răspândite în sănătate
profesii, pentru auditori sunt chiar obligați de legislația europeană.
În alte profesii, cum ar fi avocații și consultanții fiscali, calitatea
sistemele de asigurare nu sunt însă răspândite.
5.8.5.1. Conturi
Stabilirea unor sisteme interne și externe de asigurare a calității
Serviciile sunt obligatorii pentru auditori în conformitate cu articolul 29 din statut
Directiva de audit. Directiva a fost pusă în aplicare în dreptul intern
în toate statele membre ale UE. În special, auditorii legali și auditul
firmele trebuie să se supună asigurării calității efectuate de către
un organism independent supus supravegherii de stat la fiecare șase ani
cel mai târziu. Pentru firmele de audit care auditează societăți de relații publice
evadarea, termenul limită este la fiecare trei ani. Testele de asigurare a calității
concentrați-vă în special pe stabilirea și eficacitatea
mecanisme interne de asigurare a calității, de exemplu în ceea ce privește
să auditeze calitatea și independența.
Asigurarea instituționalizată a calității nu este foarte răspândită în domeniul
domeniul consultanței fiscale. Există doar la un număr mic de membri
Statele chestionate, pentru care au fost disponibile informații. Calitate as-
asigurarea este efectuată în cea mai mare parte de camera respectivă de impozit
consilieri sau asociația profesională (cf. Danemarca, Franța, Lat-
via și Polonia).
În Europa, există multe instrumente de calitate diferite
asigurare. Este posibil să distingem între interior și ex
asigurarea calității ternale. Asigurarea internă a calității cuprinde toate
măsuri efectuate de către un stomatolog direct în cadrul operației pentru
mai bine cu colegii și angajații. Aceasta poate include verificarea
liste precum și activități de dezvoltare profesională. De asemenea, inclus
sunt întâlniri cu colegii, de exemplu pentru a discuta
cazuri cu probleme (posibile cazuri de malpraxis medical sau răspundere)
și, dacă este necesar, să stabilească o procedură pentru a evita o astfel de eroare
rors în viitor. În cadrul sistemului de sănătate, astfel de măsuri
sunt în general bine cunoscuți, în special sub forma „Critical In-
Sisteme de raportare cident "(CIRS), utilizate în spitale, dar care
poate fi găsit și în practica privată în afara sănătății majore
facilităţi. Astfel de instrumente interne de asigurare a calității trebuie să fie
deosebite de măsuri externe specifice de asigurare a calității.
Pagina 88
| 86 |
Asigurarea externă a calității se referă la măsuri de asigurare a calității
care sunt aplicate unei intervenții chirurgicale din exterior. Aceasta în primul rând
include ghiduri și directive de tratament. Cu toate acestea, teste de
organisme externe și certificare care rezultă în emiterea unui
sigiliul care trebuie apoi afișat se consideră și calitate externă
măsuri de asigurare. În cele din urmă, includerea într-un registru de calitate ar trebui să fie
să fie menționat și
În unele țări, există o cerință de drept profesional pentru o pară
formă particulară de asigurare a calității. Acest lucru este parțial important pentru
dreptul suplimentar de a participa la furnizarea de îngrijiri de sănătate în temeiul
sistemul de securitate socială de stat / asigurările publice de sănătate. În Austria pentru
de exemplu, membrii profesiei de stomatolog trebuie să conțină în mod regulat
realizează o evaluare globală a calității și raportează rezultatele la
Camera dentară austriacă (cf. § 22 din Legea dentară austriacă -
ZAG). În cazul în care evaluarea nu are loc din motive din cadrul
responsabilitatea profesionistului și ar trebui evaluarea sau con
trol găsesc o amenințare imediată pentru sănătate, acest lucru este considerat un „grav
încălcarea datoriei profesionale "în sensul articolului 22 secțiunea 2
ZÄG și un motiv de demitere în temeiul Legii generale privind socialul
Securitate (ASVG), în urma căreia poate fi stomatologul în cauză
exclus din tratarea pacienților în sistemul public de asistență medicală.
În alte țări, medicii stomatologi trebuie să asigure un nivel ridicat de
calitate în interesul sănătății și securității pacientului. Însă
implementarea „instrumentelor” specifice de asigurare a calității nu este
obligatoriu. De exemplu, în Olanda, în 2007, o cală publică
registrul ity 234 pentru stomatologi a fost introdus de către profesionistul olandez
asocierea medicilor stomatologi. 235 Toți medicii stomatologi practicanți pot fi incluși în
registrul de calitate. Este destinat să servească scopului unei calități
Sigiliu, cu care medicii stomatologi se pot recomanda mai ales
pe baza anumitor caracteristici: „Un stomatolog care este înregistrat
cu KRT este un stomatolog care este de calitate și menține o adecvată
chirurgie, care își actualizează cunoștințele, care este deschis opiniei,
dorințele și nevoile pacienților și pot comunica în mod adecvat în
Olandeză. " 236 În Danemarca, medicii stomatologi au posibilitatea de a obține
"Certificare ISO" prin intermediul asociației profesionale daneze din
stomatologi. În afară de această măsură voluntară de calitate, legea prevede
solicită asigurarea calității pentru medicii stomatologi, lăsând-o în fața proiectului danez
asocierea fesională a medicilor stomatologi pentru a stabili cerințele din
cooperarea cu regiunile. 237 În prezent, orientările privind cele mai bune practici
se află în proces de dezvoltare între părți. 238
234 Informații disponibile online la: www.krt.nu/ (accesat ultima dată la 24/10/2013).
235 Informații disponibile online la: www.tandartsennet.nl/taal/qualitatsregister-zahnarzte.
html (accesat ultima dată la 24/10/2013).
236 Cf. www.tandartsennet.nl/taal/qualitatsregister-zahnarzte.html (accesat ultima dată la
24.10.2013).
237 Informații bazate pe sondaj.
238 Informații bazate pe sondaj la experți.
În comun, există sisteme de asigurare a calității în statele membre
Statele care să asigure standarde ridicate în practica farmaciei. Acest lucru este adevărat-
este prezentat în special prin ghiduri de tratament, „Incident critic
Sisteme de raportare "și liste de verificare pentru procesele organizaționale
utilizat ca instrumente pentru asigurarea internă a calității. În multe locuri
există, de asemenea, o asigurare externă a calității sub formă de guvernare
controale, inspecții și achiziții de teste, cum ar fi în Belgia
(Comisia medicală), Bulgaria (Agenția de droguri bulgară), Estonia
(Agenția de Stat pentru Medicamente, Consiliul de Sănătate), Finlanda (FIMEA), Luxem-
bourg (Ministerul Sănătății), Malta (Inspectorat și Executare
Direcția Autorității pentru Medicamente 239 ), Olanda (sănătate
inspector), Austria 240 și Polonia (inspector farmaceutic).
În plus, în Danemarca, așa-numita „calitatea daneză a asistenței medicale
A fost înființat Programul "(DDKM) , care vizează promovarea calității
asigurare pe întregul sector al sănătății. Standul ridicat prevăzut
ard este monitorizat de inspecții speciale, cumpărători de teste și clienți
sondaje de satisfacție În plus, în 2007, farmaciile daneze
a stabilit standarde generale pentru consultările în farmacie.
Farmaciștii germani trebuie să ia măsurile adecvate
conceput pentru a asigura calitatea practicilor farmaceutice 241 (în
participarea la teste inter-laborator recomandate;
implementarea liniilor directoare de asigurare a calității ale Federației
Camera farmaciștilor sau înființarea unui sistem certificat
temeiul managementului calității). 242 Pentru managerii de farmacie, este în
în orice caz, obligatoriu pentru menținerea unui sistem de management al calității
în care sunt definite și documentate procesele operaționale
ed. 243 În plus, Camera Federală a Farmaciștilor poate emite
un sigiliu național uniform care garantează calitatea înaltă a
servicii ale unei farmacii certificate.
În Regatul Unit, respectarea standardelor de calitate 244
este monitorizat de inspectorii "Farmaciei generale
Consiliul ". 245 Dacă o farmacie deține un" special "sau" en-gros "li-
cencelul este supravegheat suplimentar de „Medicamente și Sănătate-
Agenția de reglementare a produselor de îngrijire " (MHRA).
În România și Slovenia respectarea standardelor de calitate este
monitorizate de organizațiile profesionale respective. ( "RO-
Colegiul Farmaciștilor Manian ”sau„ Camera Sloveniei din Phar-
Macy ").
239 Legea medicamentelor din 2003.
240 Legea farmaciei, Regulamentul privind funcționarea farmaciilor.
241 Ie: § 5 Abs. 1 BerufsO Apothekerkammer Nordrhein.
242 Ie: § 5 Abs. 3 BerufsO Apothekerkammer Nordrhein.
243 § 2 a ApothekenbetriebsO.
Reglementările din 2008 privind medicamentele (farmaciile) (farmacistul responsabil).
245 art. 7 și urm. Ordinul farmaciei 2010.
Pagina 89
| 87 |
Capitolul 6
rezumat
T funcția și semnificația sa economică și socială
profesiile liberale se bazează calitativ pe baza lor
contribuția la crearea și întreținerea importante
infrastructura socială, care constituie baza unui prosper-
diviziunea economică și socială a muncii orientată pe ity.
serviciile oferite de profesioniștii liberali sunt complexe și
necesită un nivel ridicat de expertiză. Destinatarii unor astfel de servicii
prin urmare, nu sunt în măsură să evalueze calitatea liberalilor
servicii profesionale furnizate sau sunt capabile să facă acest lucru numai
într-o măsură foarte limitată și, prin urmare, sunt obligați să aibă încredere
profesionistul liberal În ce măsură poate reglementarea statului
ajuta la stabilirea unei astfel de relații de încredere sau la reducerea
deficitul de informații existent în rândul consumatorilor ar trebui
fi examinat de la caz la caz. Același lucru este valabil și pentru pozițiile
externalități sibile asociate cu furnizarea liberalilor
servicii profesionale.
O cuantificare a importanței economice și sociale a
profesiile liberale nu pot fi decât vreodată o aproximare aspră. Pentru
un lucru, multe contribuții la bunul comun de către liberali
profesioniștii nu sunt deschiși la calculul aritmetic și în reclame
menționează statisticile oficiale existente privind profesioniștii liberali
activitățile sunt foarte imprecise. Datele de cea mai înaltă calitate la nivel
din statele membre ale UE este disponibil la Eurostat. Bazat pe
Studiul privind forța de muncă, conturile naționale și structurile
statisticile de afaceri ale Eurostat, activități profesionale liberale în
UE-27 poate fi descrisă cu ajutorul următoarelor societăți
indicatori economici:
În 2012, unul din șase angajați independenți a activat într-un liberal
industria dominată profesional. Dintre aceștia, 28,1% au angajat la
cel putin un angajat. Aproape fiecare a doua persoană independentă
într-o industrie dominată de liberal-profesional (44,6%) a fost feminină.
Un număr total de 27,6 milioane de persoane au fost angajate într-o profesie liberală
industria dominată de sional. Aceasta corespunde unu din șase sau
șapte angajați.
În 2010, aproape una din șase companii a fost activă în „furnizarea
sectorului de servicii profesionale, științifice și tehnice ". Dintre acestea,
96,5% erau microîntreprinderi cu mai puțin de 10 angajați.
majoritatea acestor companii funcționau ca companii neînscrise
cu răspundere limitată.
Valoarea adăugată brută generată de profesionistul liberal a dominat
industriile au crescut de la 1.050 miliarde de euro în 2005 la 1.220 de miliarde de euro
Euro de lei în 2008. Profesioniștii liberali au dominat industriile
a contribuit cu mai mult de unu din zece euro cu valoare adăugată brută
generat în UE-27. În anul de criză din 2009, încetinirea
aceste industrii erau mai mici decât în ansamblul economiei. Prin urmare
industriile dominate de profesioniștii liberali au contribuit la
stabilizarea situației economice.
În 2012, în UE, 27, în medie, mai mult de o treime din
angajați din profesionistul liberal dominat indus-
încercările aveau între 50 și 64 de ani. În anumite țări,
proporția a fost chiar mai mare la aproximativ 50%. De aici, acolo
este o mare nevoie de persoane suficient de calificate pentru a se menține
reducerea ofertei de profesioniști liberali, inclusiv în zonele regionale,
de-a lungul anilor următori. Ca o profesie de profesie liberală, de obicei
necesită o diplomă universitară, este binevenită în perspectiva viitorului
cerere, ca în 2012 să fie obținută una din patru calificări
domeniul studiului terțiar cu tendința de creștere. În 2008,
o rată similară ridicată a învățământului terțiar a fost, de asemenea, raportată
angajați născuți în afara țării raportoare.
Întreprinderile din sectorul „furnizarea de servicii științifice profesionale
și servicii tehnice ”, plus farmaciile au obținut o operațiune brută din 2010
un excedent de 233 miliarde de euro. Aceasta este echivalentă cu 9,7% din
excedentul brut total de exploatare generat în comerț și industrie.
În general, aceste întreprinderi au plătit 287 miliarde de euro în salarii și
salarii, care corespunde cu 10,4% din salariile și salariile din
întreaga economie comercială.
Ponderea exporturilor de servicii în produsul intern brut din
UE-27 a crescut de la 8,9% în 2005 la 11,1% în 2012.
din fericire nu este posibil să distingem mai clar liberalul
sectoare dominate de profesii în economia mai mare.
Cele mai mari obstacole potențiale ale creșterii pentru anii 2011-2013
din punct de vedere al întreprinderilor care operează în „prevedere
a serviciilor profesionale, științifice și tehnice ", sunt cele generale
climatul economic, cererea pe piețele interne, competiția prețurilor
costuri și costuri ridicate ale forței de muncă. Finanțare, planificare succesorală,
mandat pe piețele externe, cadrul legal și stimulentele fiscale
sunt totuși rareori percepute ca o barieră potențială pentru creștere.
Importanța preocupărilor legate de disponibilitatea calificată
personalul variază foarte mult între țări.
În ceea ce privește cadrul legislativ al profesioniștilor liberali
Sions, studiul de față are ca scop doar stabilirea cadrului legal
în statele membre ale Uniunii Europene cu privire la diverse
probleme de reglementare și pentru a clarifica diferențele făcând com
semifabricatelor. Doar concluziile limitate se pot trage din această supra-
vedere. Cu toate acestea, este posibil să se facă declarații cu privire la
distribuirea anumitor modele de reglementare. În această privință,
coborârea poate fi remarcată:
Toate profesiile liberale examinate aici sunt predominant subiecte
la reglementări specifice în statele membre ale UE.
Densitatea reglementării depinde puternic de particular
profesie. Avocații, auditorii și profesiile de sănătate sunt sub-
ject la o reglementare extinsă în toate țările. Arhitecți, ingineri
și, într-o oarecare măsură, consultanții fiscali sunt, pe de altă parte, lipsiți de garanții
întârziate sau care fac obiectul unei reglementări ușoare în anumite regiuni nordice și
Statele membre est-europene.
Cu câteva excepții în statele membre scandinave,
profesiile liberale sunt supuse unei forme specifice de profesionist
administrare, care reglementează și monitorizează admiterea la
profesie și practică profesională. În mare parte, această administrare este
nu este exercitat de o autoritate guvernamentală, ci efectuat de către
camere fesionale sau asociații profesionale care au fost
împuternicit în acest scop de lege.
Deși organizarea profesională prin cameră profesională
bers și asociații diferă de la un stat membru la altul,
poate fi un principiu de autoadministrare într-o formă sau alta
identificată ca o caracteristică cheie a profesiilor liberale din interior
Uniunea Europeana. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere faptul că
Pagina 90
| 88 |
chiar și fără membru obligatoriu într-o cameră profesională
profesiile liberale ating un grad ridicat de organizare. În publicitate
pentru reprezentarea intereselor profesiei, acestea sunt gen
De asemenea, s-a angajat, în mod eral, la respectarea standardelor de calitate și etice.
Principii elementare de etică profesională și îndatoririle profesionale
cum ar fi independența și confidențialitatea, continuând și mai departe
cerințele de educație, stabilirea obligatorie a calității
sisteme de asigurare sau reguli speciale pentru cooperarea liberalilor
profesioniști din cadrul parteneriatelor și companiilor încorporate pot
poate fi găsit pentru mai multe profesii din majoritatea statelor membre.
Prin apartenență obligatorie sau voluntară la un profesionist
cameră sau asociație profesională, majoritatea profesioniștilor liberali
Sionalele sunt obligate la un regulament intern stabilit în mod autonom
sub formă de statut sau coduri de deontologie. Aceste reglementări cod-
dacă are anumite îndatoriri profesionale etice, de exemplu în ceea ce privește
conduită profesională în materie de publicitate sau prețuri.
Gradul de reglementare profesională demonstrează că
din statele membre consideră reglementarea specifică a pro-
fesiunile necesare pentru a asigura calitatea profesionistului
Servicii. Obiectivul unei astfel de reglementări este de a proteja anumite niveluri
interesele consumatorilor / beneficiarilor serviciilor (cum ar fi sănătatea și
integritatea fizică sau interesele de proprietate) și publicul larg
(cum ar fi un sistem de asistență medicală funcțional sau funcționarea acestuia
administrarea justiției).
Cu toate acestea, natura larg răspândită a unei norme juridice nu permite
anumite concluzii care vor fi trase cu privire la calitate și
eficacitatea unei anumite reglementări. Impactul real al reglementărilor
Tions depinde de o varietate de factori. O evaluare finală poate fi doar
să fie efectuate după ce criteriile au fost clarificate conform
care o regulă legală poate fi considerată eficientă.
Acesta ar trebui să fie punctul de plecare pentru viitoarele proiecte de cercetare.
Cu toate acestea, în prezent, diverse grupuri solicită mai multe „deregu-
lation "a regulilor profesionale ale profesiilor liberale din
speranța unei structuri de piață mai bune și a ocupării forței de muncă îmbunătățite
niveluri. Acest lucru se aplică în special în special întrebărilor referitoare la
organizare fesională (în special calitatea de membru obligatoriu în
asociații profesionale), precum și cerințe speciale pentru
exercitarea colectivă a profesiei în partea profesională liberală
nerships și corporații încorporate. Pe de o parte este sugerat
a gestat că liberalizarea dreptului profesional va stimula
creştere. În timp ce, pe de altă parte, este considerată dereglare
beneficiari ai serviciilor de beneficii, în special prin reducerea prețurilor pentru
consumatori. Până acum, aceste ipoteze nu au fost suficiente
verificat din punct de vedere empiric. În special, este regretul
tabelul care a efectuat anterior studiile au fost întotdeauna numai întotdeauna
a adresat o parte din întrebările necesare, fără a prezenta
considerentele economice cu referire la întrebările legale de bază
ții. Studiile viitoare se confruntă cu sarcina dezvoltării științei
metode artificiale care permit analiza eficienței și eficienței
capacitatea unei reguli legale din toate punctele de vedere relevante și plasarea
acestea în raport unele cu altele. Scopul este furnizarea faptului
de bază, permițând organismelor de stabilire standard să ia decizii de politici
optimizarea reglementării profesiilor liberale luând toate aspectele
în considerare.
De asemenea, ar trebui să se țină seama de o perspectivă care ar putea fi luată în considerare
este că diferite modele juridice, rezultate din diferite tradiții juridice
Cu siguranță, pot duce cu siguranță la rezultate generale similare. Punctele forte și
punctele slabe, cum ar fi avantajele de cost și deficitele de calitate
se anulează reciproc în evaluarea generală. Reglementări diferite
Prin urmare, sistemele nu trebuie considerate mai bune sau mai proaste
se. Funcționarea corespunzătoare a unui sistem de drept profesional
deci ca fiind mai puțin „rigid” nu arată, în mod necesar, o nevoie
pentru „dereglare” a celorlalte sisteme de drept profesional.
Mai degrabă, în astfel de cazuri, ar trebui să li se ofere statelor membre
posibilitatea de a lua în considerare caracteristicile naționale
și să continue dezvoltarea sistemelor lor de reglementare
autonom în limitele libertății de a oferi
serviciile și libertatea de stabilire, cu condiția ca:
regulile beneficiază de binele comun, iar grupurile profesionale nu sunt
privilegiat în detrimentul terților.
Pagina 91
| 89 |
Lista de referinte
• Akerlof, George, Piața pentru „Limonele: incertitudinea calității și mecanismul pieței, în: Trimestrial Journal of Economics, Vol
84, Numărul 3,
Oxford, 1970, p. 488.
• Alfaro, Monica, farmacie comunitară C din Europa: Prezentare generală a aspectelor cheie ale reglementării, fermn vestn
2006/57, p. 51.
• Awrey, Dan, Reglementarea inovației financiare: o propunere bazată pe mai multe principii, Brooklyn Journal of Corporate,
Financial and Commercial
Law, 2011, Volumul 5, Numărul 2, p. 273.
• Deckenbrock, Christian, Strafrechtlicher Parteiverrat und berufsrechtliches Verbot widerstreitender Interessen, Bonn, 2009.
• DG Piață Internă și Servicii, Raport final revizuit - Studiu de evaluare a Directivei privind calificările profesionale în raport cu
educația recentă
Reformele în statele membre ale UE, Londra, 2011.
• Graeme Laurie / Sethi, Nayha, Către principii bazate pe abordari pentru Guvernarea legate de sănătate de cercetare pe baza
datelor personale,
Jurnalul European al Regulamentului de Risc, nr. 2013/1, p. 43.
• Henssler, Martin, Anforderungen an ein modernes Anwaltsrecht - Blick ins Jahr 2030, Die Dynamik des Berufsrechts în Anglia als
Herausforde-
rung für Deutschland , Anwaltsblatt, 2013, nr. 6, p. 394.
• Henssler, Martin, PartGG, 2 doua ediție, München, 2008.
• Henssler, Martin / Prütting, Hanns, Bundesrechtsanwaltsordnung Kommentar, ediția a IV- a , Munchen, 2014.
• Herrmann, Carl / Heuer, Gerhard / Raupach, Arndt, EStG, KStG , ultima actualizare în ianuarie 2014.
• Heuermann, Bernd / Brandis, Peter, Blümich EStG , ultima actualizare în octombrie 2013.
• Kaser, Max / Knüttel, Rolf, Römisches Privatrecht, ediția a 20- a , Munchen, 2014.
• Kilian, Matthias / Bubrowski, Helene, Regulierungsansätze for ein berufsspezifisches Gesellschaftsrecht: die spanische Sociedad
Profesional als
Zukunftsweisendes Modell ?, Recht der Internationalen Wirtschaft 2007, nr. 9, p. 669.
• Kravitz, Anthony / comoara, Elizabeth, Consiliul stomatologilor europeni, Manual de practică dentară, versiunea 4.1, Țara
Galilor, 2009, disponibil online la:
www.eudental.eu/index.php?ID=2740 (accesat ultima dată la 20.09.2013).
• Lascombe, Michel, Les ordres professionnels Actualité juridique Droit administratif, 1994.
• Lluch, Maria / Kanavos Panos, Impactul reglementării farmaciilor comunitare asupra eficienței, accesului și echității. Dovezi din
Marea Britanie și Spania,
2010, Politica de sănătate 95 (2010), p. 245.
• Michalski, Lutz, Der Begriff des freien Berufs im Standes- und im Steuerrecht, Köln, 1989.
• Monopolkommission, Hauptgutachten 2004/2005, Mehr Wettbewerb auch im Dienstleistungssektor !, Baden-Baden, 2006.
• Murray, Peter / Stürner, Rolf, Notarul de drept civil - avocat neutru pentru situație, Munchen, 2010.
• Paterson, Iain / Fink, Marcel / Ogus, Anthony, Impactul economic al reglementării în domeniul profesiilor liberale din diferite
state membre,
Institutul de Studii Avansate (IHS), Viena, Viena, 2003.
• Pestke, Axel, Der europäische Steuerberater - Illusion oder Wirklichkeit ?, în: Binnewies, Burkhard / Spatscheck. Rainer,
Festschrift pentru Michael Streck
zum 70. Geburtstag, Köln, 2011, p. 761.
• Povel, Lara M., Das Fremd- und Mehrbesitzverbot für Apotheker , Berlin, 2009.
• Raisch, Peter, Geschichtliche Voraussetzungen, Dogmatische Grundlagen, und Sinnwandlungen des Handelsrechts , Karlsruhe,
1965.
• Rittner, Fritz, Unternehmen und Freier Beruf als Rechtsbegriffe , Freiburger Antrittsvorlesung, Tübingen, 1962.
• Reibel, Rudolf, Manual profesional european pentru consilieri fiscali, Bruxelles, 2013.
• Rosian, Ingrid / Vogler, Sabine, Arzneimittelsysteme în Europa - ein vergleichender Überblick, Soziale Sicherheit 4/2002, p. 165.
• Sacker, Franz Jürgen / Rixecker, Roland, Münchener Kommentar zum BGB, 6 - lea Edition, Munchen, 2013.
• Schauer, Frederick, The Convergence of rules and standards, New Zealand Law Review, 2003, No. 3, p. 303.
• Schlag, Pierre, Reguli și standarde, UCLA Law Review, 1985, Volumul 33, Numărul 2, p. 379.
• Schmidt, Gerrit, Die Geschichte der Hamburgischen Anwaltschaft von 1815 bis 1879, Hamburg, 1989.
• Schmidt, Karsten, Münchener Kommentar zum HGB, ediția a 3 - a, Munchen, 2010.
• Schneider, Uwe, Kapitalmarktrecht - Regulament bazat pe principii sau bazat pe reguli? în: Baums, Theodor / Hutter,
Stephan Gedächtnisschrift für
Michael Gruson, Frankfurt, 2009, p. 369.
• Sullivan, Kathleen M., Cuvânt înainte: Justițiile regulilor și standardelor, Harvard Law Review, 1992/93, Volumul 106, Numărul
1, p. 22.
• Suprinovič, Olga / Kranzusch, Peter / Haunschild, Ljuba: Einbeziehung freiberuflicher Gründungen in die Gründungsstatistik des
IfM Bonn -
Analizați möglicher Datenquellen, materiale IfM Nr. 210, Bonn, 2011.
• Taupitz, Jochen, Die Standesordnungen der Freien Berufe, Berlin, New York, 1991.
• Visky, Károly , Geistige Arbeit und die „Artes Liberales” in den Quellen des Römischen Rechts, traducere de Karcsay, Sándor,
Budapesta, 1977.
• Vogler, Sabine / Arts, Danielle / Sandberger, Katharina, Impactul dereglarii și reglementării farmaceutice în țările
europene, Viena, 2012.
• Vogler, Sabine, Preisbildung und Erstattung von Arzneimitteln in der EU - Gemeinsamkeiten, Unterschiede und Trends ,
Pharmazeutische Medi-
zin, 2012, voi. 1, pag. 48.
• Waline, Jean, Droit Administratif, ediția a 24- a , Paris, 2012.
• Wende, Peter, Das Fremdbesitzverbot in den freien Berufen, Bonn, 2012.
Pagina 92
| 90 |
Lista figurilor
Figura 1: Numărul de angajați independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesii liberale domină industriile din UE-27 și
ponderea lor în rândul tuturor lucrătorilor independenți. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor forței de muncă europene
Sondaj realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Figura 2: Numărul de angajați independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală au dominat sectoarele economiei
cu angajații proprii din UE-27 și ponderea acestora din partea tuturor lucrătorilor independenți din acest sector. Sursa: Ilustrație proprie
conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Figura 3: Numărul de femei independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat industriile din UE-27 și
ponderea lor a tuturor angajaților independenți din acest sector, Sursa: Ilustrație proprie conform datelor de la Forța de Muncă Europeană
Sondaj realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 4: Numărul de lucrători cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat industriile din UE-27 și ponderea acestora
toți muncitorii. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Figura 5: Numărul de companii din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmaciile și ponderea lor din toate întreprinderile din sectorul comercial din UE-27.
Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile structurale de afaceri ale
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Figura 6: Afaceri în ocupații profesionale liberale selectate în 2010 în UE-27.
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Figura 7: Proporția de întreprinderi din domenii profesionale selectate ca pondere a tuturor întreprinderilor din industrie
servicii profesionale, științifice și tehnice "în UE-27 în 2010. Sursa: Reprezentări proprii conform rapoartelor din
statisticile structurale ale afacerilor de către
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Figura 8: Valoarea adăugată brută în industriile dominate de profesia liberală și ponderea acestora din valoarea adăugată brută totală. Sursă:
Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile
naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Figura 9: Veniturile întreprinderilor care operează în plus la „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”
farmaciile și cota lor de vânzări în economia comercială. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din SUA
statistici de
afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 10: Ponderea câmpurilor de vânzări profesionale independente selectate în industrie "furnizarea de servicii profesionale, științifice și
servicii tehnice "în 2010 în UE-27, Sursa: Ilustrație proprie, conform Eurostat din statisticile de afaceri ... ... ..................... 35
Figura 11: Numărul de lucrători independenți de 50-64 de ani din profesie liberală au dominat industriile și ponderea acestora
toți angajații independenți din acest sector. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat . . . 37
Figura 12: Surplusul de exploatare brut în profesiile liberale a dominat industriile (la care se adaugă farmaciile) în milioane de euro și altele
cota din excedentul brut total de exploatare. Reprezentarea proprie a sursei conform rapoartelor din activitatea structurală
statisticile
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Figura 13: Acțiuni ale unor ocupații tipice liberal-profesionale selectate în excedentul brut total de exploatare pentru
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” din sectorul UE-27 în 2010. Sursa: Calcule proprii și
prezentare conform rapoartelor din statisticile serviciilor structurale de către
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Figura 14: Salariile și salariile din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmacii
în milioane de euro și ca pondere din salariile și salariile din economia comercială. Sursa: Ilustrație proprie în funcție de date
din statisticile structurale de afaceri ale
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Pagina 93
| 91 |
Lista de mese
Tabelul 1: Numărul de angajați independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală, dominând industriile din UE-27 (în
1000s). Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Tabelul 2: Ponderea persoanelor care desfășoară activități independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesii liberale a dominat în mod
proporțional industriile
a tuturor persoanelor independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în UE-27 (în 1000). Sursa: Ilustrație proprie în conformitate cu datele din
Studiul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Tabelul 3: Ponderea lucrătorilor independenți cu vârsta între 20 și 64 de ani în profesii liberale a dominat sectoarele economiei cu ale lor
angajații ca procent din toți angajații independenți din acest sector din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din
Studiul european privind forța de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Tabelul 4: Ponderea femeilor care desfășoară activități independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesia liberală a dominat industriile în
proporție de
toți angajații independenți din acest sector din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor Muncii Europene
Sondaj de forță realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Tabelul 5: Proporția angajaților din profesiile liberale a dominat industriile ca pondere a tuturor lucrătorilor din UE-27 cu vârsta de 20 de ani
64 de ani, la sută. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Tabelul 6: Ponderea întreprinderilor care operează în „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmacii
în toate companiile din sectorul industrial din UE-27 la sută.
Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile de uzură structurale ale
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Tabelul 7: Proporția de întreprinderi din câmpurile profesionale selectate ca pondere a tuturor întreprinderilor din sectorul de furnizare
a serviciilor profesionale, științifice și tehnice "din UE-27 pentru 2010. Sursa: Reprezentări proprii conform rapoartelor
din statisticile structurale de afaceri ale
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Tabelul 8: Valorile procentuale ale diferitelor structuri juridice din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice
servicii ". Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile structurale ale afacerilor de către Eurostat ... ... ....................... 28
Tabelul 9: Valorile procentuale ale diferitelor clase de mărimi ale întreprinderilor din industrie "furnizarea de servicii profesionale, științifice și
servicii tehnice ". Sursa: Reprezentări proprii conform rapoartelor din statisticile structurale de afaceri de la Eurostat
(este posibilă abateri de până la 100% din cauza
rotunjirii) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Tabelul 10: Start-up-uri, închideri și creare netă de afaceri în cursul anului 2010 în furnizarea industriei de servicii științifice profesionale
și servicii tehnice ". Sursa: Compilat și calculat în funcție de Eurostat ... ... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ......................................... 30
Tabelul 11: Valoarea adăugată brută în industriile dominate de profesia liberală și ponderea acestora din valoarea adăugată brută totală. Sursă:
Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile
naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Tabelul 12: Veniturile naționale din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmacii
ca pondere procentuală a veniturilor comerciale globale din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din SUA
statistici de
afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Tabelul 13: Ponderea vânzărilor în cadrul industriei "furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice" pe clase de mărime în
2010, Sursa: Compilat și calculat conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Tabelul 14: Ponderea persoanelor care desfășoară activități independente cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani din totalul persoanelor care desfășoară
activități independente cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani
industrii dominate de profesiile din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor forței de muncă europene
Sondaj realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Tabelul 15: Proporția de educație terțiară (nivelurile 5 și 6 ale ISCED în 1997) ca proporție a nivelului de învățământ general
printre persoanele în vârstă de 20-29 ani, Sursa de calcul proprie și de reprezentare, potrivit Anchetei Forței de Muncă de Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Tabelul 16: Proporția participanților la forța de muncă născuți străini cu calificări terțiare (nivelurile 5 și 6 ISCED 1997) ca
ponderea tuturor lucrătorilor născuți în străinătate în 2008. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul special 2008 „Muncă
Situația de piață a migranților "ca parte a anchetei privind forța de muncă de către Eurostat ... ... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ............................................... 40
Tabelul 17: Proporția întreprinderilor din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” care văd unul
sau mai mulți factori ca un obstacol potențial pentru creștere între 2011 și
2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Tabelul 18: Ponderea excedentului de exploatare brut în industria „servicii independente de furnizare, servicii științifice și tehnice” din
excedentul brut total de exploatare în fiecare țară. Reprezentarea sursei proprii conform rapoartelor din activitatea structurală
statisticile
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Tabelul 19: Acțiunile profesiilor tipice profesionale liberale selectate în excedentul de exploatare brut total al industriei
„furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” în 2010 pentru fiecare țară. Sursa: Calcule proprii și prezentare
conform rapoartelor din statisticile serviciilor structurale ale
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Tabelul 20: Ponderea salariilor și a salariilor în industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”
plus farmaciile din sectorul industrial, Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din statisticile structurale ale afacerilor de la Eurostat . . . . 47
Tabelul 21: Acțiuni ale ocupațiilor selectate în totalul salariilor și facturii din industria "furnizor de profesioniști,
servicii științifice și tehnice ". Sursa: Calcule proprii și prezentare conform rapoartelor structurale
statisticile de afaceri ale
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Pagina 94
| 92 |
Tabelul 22: Proporția întreprinderilor din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” care văd unul
2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Tabelul 24: Ponderea exporturilor de servicii în PIB-ul UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor de la națională
conturile
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Tabelul 26: Modelul de bază al organizațiilor și asociațiilor profesionale de către fiecare stat
membru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Tabelul 27: Numărul de angajați independenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat sectoarele economiei
cu proprii angajați ca proporție din totalul lucrătorilor independenți din acest sector din UE-27. Sursa: Ilustrație proprie conform
la datele din Studiul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Tabelul 28: Numărul de femei independente cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani în profesie liberală au dominat industriile din UE-27 (în
1000s). Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Tabelul 29: Numărul de angajați din profesiile liberale au dominat industriile din UE-27 cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani (în 1000),
Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Tabelul 30: Numărul de întreprinderi care operează în plus la „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”
farmacii din UE-27. Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile structurale de afaceri ale Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Tabelul 31: Numărul de întreprinderi din anumite domenii profesionale de activitate din fiecare țară în 2010 în UE-27. Sursa: Proprii
reprezentări conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Tabelul 32: Numărul de întreprinderi care operează în „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” pe clase de mărime.
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Tabelul 33: Valoarea adăugată brută în sectoarele dominate de freelanceri și ponderea acestora din valoarea adăugată brută totală în milioane EUR.
Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile
naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabelul 34: Veniturile întreprinderilor din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmaciile din
UE-27 în milioane EUR. Sursa: Ilustrație proprie conform statisticilor de afaceri de la Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Tabelul 35: Ponderea ocupațiilor profesionale liberale selectate în funcție de venituri pentru industria „furnizor de profesioniști,
servicii științifice și tehnice "în 2010 în UE-27. Sursa: Ilustrație proprie în conformitate cu statisticile de afaceri de la Eurostat ... ... 101
Tabelul 36: Venituri în cadrul industriei „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” pe clase de mărime în 2010 în 2010
milioane EUR. Sursa: Compilat și calculat conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Tabelul 37: Surplusul de exploatare brut în industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmacii în milioane EUR. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din statisticile structurale de afaceri ale Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Tabelul 38: Excedentul brut de exploatare în anumite profesii profesionale liberale tipice, în milioane EUR. Sursa: Proprii
calcule și prezentare conform rapoartelor din statisticile serviciilor structurale de la Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Tabelul 39: Salariile și salariile din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”, plus farmacii
în milioane EUR .. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din statisticile structurale ale afacerilor de la
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Tabelul 40: Costuri salariale și salariale în ocupații profesionale liberale tipice selectate în milioane EUR .. Sursa: Proprii
calcule și prezentare conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către
Eurostat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Pagina 95
| 93 |
Apendice
Tabelul 27:
sectoarele
economie cu angajați proprii ca proporție a tuturor angajaților independenți din acest sector din UE-27.
Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
1486.5
1476.1
1,479.5
1524.5
1,453.5
Belgia
27,0
26,5
28.7
25.8
25,6
Bulgaria
11.2
11.5
12.6
11.4
-
Republica Cehă
22.4
25.8
25.3
24.2
24.1
Danemarca
17.2
17.6
17,8
18.7
17.2
Germania
385.1
410.7
418.6
433.1
413.8
Estonia
-
-
-
-
-
Irlanda
15.4
17.0
16.3
14,9
14.2
Grecia
38,7
35.8
33.4
36.5
34.4
Spania
103.4
111.4
107.2
99,5
91.4
Franţa
234.3
227.3
213.0
222.6
216,8
Italia
187.3
167,6
170.8
164.8
155.9
Cipru
2.0
2.1
2.6
2.2
2.2
Letonia
-
-
-
-
-
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
-
1.6
2.1
1.8
2.2
Ungaria
25.2
24.7
27.3
29.2
25.1
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
67.4
64.2
64,0
62,0
-
Austria
33.3
29,9
32.4
37.0
32.0
Polonia
57.1
57,9
63.6
73.0
67.2
Portugalia
-
19.5
19.2
28,8
25.0
România
-
-
-
-
-
Slovenia
3.8
4.2
5.8
4.7
3.8
Slovacia
10.4
10.8
11.3
13.5
9.7
Finlanda
13.0
11.9
10.2
12.2
12.2
Suedia
22.2
21.3
23.4
24.5
23.9
Regatul Unit
169.3
157.0
155.5
162.7
160.3
Pagina 96
| 94 |
Tabelul 28:
Numărul de femei independente cu vârsta între 20 și 64 de ani în profesie liberală a dominat industriile din
EU-27 (în 1.000). Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de
Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
1943.0
2097.8
2177.5
2223.1
2,303.7
Belgia
58.5
64.1
63.8
60,5
69.9
Bulgaria
19.0
21.1
23.4
19.0
18,9
Republica Cehă
52.5
55,6
57,8
62.5
62.9
Danemarca
18.7
22.2
25,7
23.3
23.4
Germania
339,3
393.3
412.0
437.3
437.4
Estonia
-
-
-
4.1
-
Irlanda
13.0
14,9
15.7
14.3
16.7
Grecia
55,4
54,5
61.2
59,5
61.1
Spania
138.7
145.1
145.6
136.1
137.4
Franţa
225.5
237.1
242.4
255.1
254.4
Italia
361.3
356.8
370.5
377.8
407.5
Cipru
2.4
2.6
2.9
2.3
2.4
Letonia
5.1
7.2
5.9
5.7
7.4
Lituania
-
-
-
-
-
Luxemburg
2.1
2.0
1.9
2.4
2.9
Ungaria
25.5
25.1
24.3
25.8
25,7
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
104.9
102.4
105.4
112.1
-
Austria
29,4
33.7
35.4
35,9
35.8
Polonia
84,4
98.8
105,5
107.1
117.3
Portugalia
31.4
29.8
27,8
30.5
30.7
România
14.3
-
17.3
19.6
21.9
Slovenia
4.4
4.8
7.2
7.8
5.9
Slovacia
22.4
29,4
26.9
32,5
32.1
Finlanda
23.6
24.6
22.2
23.2
26.4
Suedia
31.4
32.8
31.1
31.5
32,5
Regatul Unit
274.2
317.8
337.9
333.0
344.5
Pagina 97
| 95 |
Tabelul 29:
Numărul angajaților din profesia liberală a dominat industriile din UE-27 cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani
(în
1000), Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din Sondajul european al forței de muncă realizat de Eurostat

2008
2009
2010
2011
2012
25856.8
26502.6
26747.3
27291.6
27552.2
Belgia
617.1
639.0
650.0
673.0
701.9
Bulgaria
203.2
210,0
202.6
199,7
186.6
Republica Cehă
399.4
403.3
406.9
391.6
407.1
Danemarca
572.5
574.4
584.0
571.4
559.1
Germania
5088.4
5240.0
5382.0
5596.2
5680.4
Estonia
43,3
44,6
45.4
48.4
48.3
Irlanda
288.7
285.9
288.5
291,8
293.8
Grecia
300.5
298.6
292.7
277.6
274.4
Spania
1740.4
1794.0
1828.3
1867.1
1822.3
Franţa
3915.9
3952.7
4021.3
4134.4
4229.6
Italia
2022.3
2020.5
2004.3
2018.7
2033.7
Cipru
28.0
29.1
30.0
31.0
33,0
Letonia
66.2
56.8
60.6
62.3
65.6
Lituania
128.1
124.9
121.8
119.9
121.9
Luxemburg
29.3
31.2
30.2
31.2
35.4
Ungaria
332.9
321.2
334.2
329.3
343.7
Malta
15.1
16.2
16.7
18.1
19.4
Olanda
1,596.5
1,583.0
1534.1
1536.4
-
Austria
471.5
495.1
499.5
493,6
514,8
Polonia
1059.4
1102.8
1114,1
1,111.5
1,143.4
Portugalia
400.5
411,2
427.1
457.4
449.6
România
492,4
511.2
529,0
530.1
507.7
Slovenia
83,2
81.7
81,3
80.4
83,2
Slovacia
182.9
177,2
182.7
178.5
177.5
Finlanda
472.4
474.1
472.7
486.2
497.8
Suedia
925.8
914,4
917.8
949.7
947.1
Regatul Unit
4381.1
4710.0
4689.1
4806.2
4839.2
Pagina 98
| 96 |
Tabelul 30:
Numărul de întreprinderi care operează în „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmacii din UE-27. Sursa: Reprezentări proprii conform rapoartelor din activitatea structurală

2008
2009
2010
3562929
3564634
3827057
Belgia
83 699
89 981
107 771
Bulgaria
31 772
38 057
38754
Republica Cehă
164 229
170 612
163 782
Danemarca
29733
28 959
30 619
Germania
352 847
357 885
368 598
Estonia
8016
8495
8638
Irlanda
26922
27 732
27585
Grecia
-
121 824
-
Spania
400 045
390 778
384 391
Franţa
329 162
330 684
433 636
Italia
718 794
724 273
734 074
Cipru
3715
4155
5049
Letonia
10513
11578
12790
Lituania
13413
13039
14527
Luxemburg
5941
6358
6848
Ungaria
109 210
112 854
115 505
Malta
-
-
-
Olanda
130 711
142 237
202 852
Austria
56 422
57 293
61 261
Polonia
193 922
190 021
194 926
Portugalia
120 974
119 505
122 469
România
64 266
65604
59 623
Slovenia
19787
21 144
22739
Slovacia
9861
10876
52 027
Finlanda
33 399
33 668
34 312
Suedia
141 757
146 381
155 843
Regatul Unit
334 884
326 338
332 300
Pagina 99
| 97 |
Tabelul 31:
Numărul de întreprinderi din câmpurile de activitate profesionale selectate în fiecare țară în 2010 în UE-27.

AFACERI
consultant
INGINERIE
AUDIT
ARHITECTURAL
FIRMS
Belgia
29494
6227
12832
6149
15846
Bulgaria
3916
5684
8934
1240
2468
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
7439
3745
4176
1702
1,907
Germania
43 928
62 989
47 751
48 662
32 446
Estonia
1988
1027
2116
563
343
Irlanda
-
3583
4722
4373
2249
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
-
49 921
59 981
94 235
54 936
Franţa
94 666
42320
25143
52604
31 647
Italia
40 612
146 245
123 518
150 214
72 429
Cipru
697
552
770
792
566
Letonia
1351
686
2843
2331
656
Lituania
1386
1,854
1277
3003
727
Luxemburg
1382
649
1090
1492
543
Ungaria
20610
17664
26 673
7685
3909
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
62.780
24633
24723
11513
4314
Austria
9598
9255
6961
5123
5535
Polonia
21 521
32670
28 947
23044
14732
Portugalia
15977
21904
24273
26 424
9456
România
16791
8723
7896
289
4280
Slovenia
5837
3849
4423
1556
1390
Slovacia
6779
8403
14827
3785
1730
Finlanda
6934
6274
4844
1593
1577
Suedia
46.880
29937
18354
5501
3621
Regatul Unit
113 188
54 342
32838
29390
10700
Pagina 100
| 98 |
Tabelul 32:
Numărul de întreprinderi care operează în "furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice" de
clasa de mărime. Sursa: Reprezentări proprii în conformitate cu rapoartele din statisticile structurale de afaceri de
Eurostat

0 până la 9 ANGAJANȚI
10 până la 19
aNGAJAŢII
20 până la 49
aNGAJAŢII
50 - 249
aNGAJAŢII
250 DE ANGAJANȚI
Și altele
Uniunea Europeana
(27 de țări)
3,561,266.04
79045.98
35300
14100
2460
Belgia
100 682
1266
569
278
57
Bulgaria
34038
791
318
92
7
Republica Cehă
160 968
1683
778
322
31
Danemarca
28 527
963
565
275
50
Germania
313 732
21884
9088
2781
508
Estonia
8135
233
97
37
Numărul de personal
Irlanda
24550
976
416
153
36
Spania
352 885
6911
2760
1090
191
Franţa
393 013
8932
4421
1816
347
Italia
708 480
5635
1651
714
120
Cipru
4296
238
66
36
3
Letonia
11900
272
119
41
2
Lituania
13348
468
213
Op. 58
4
Luxemburg
6377
212
105
49
9
Ungaria
111250
1221
455
166
23
Olanda
195 972
3147
1708
742
146
Austria
56 467
2263
893
293
25
Polonia
182 712
1673
991
498
94
Portugalia
116 454
1352
534
198
23
România
51996
1340
662
313
44
Slovenia
22.020
378
167
54
2
Slovacia
49 692
948
192
95
13
Finlanda
32177
830
478
173
31
Suedia
152 462
1768
996
414
Op. 58
Regatul Unit
305 173
12554
6472
3072
613
Pagina 101
| 99 |
Tabelul 33:
Valoarea adăugată brută în sectoarele dominate de freelanceri și ponderea lor din valoarea adăugată brută
246
totală în milioane
EURO. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile naționale

2008
2009
2010
1220634.5
1180840.7
1214911.0
Belgia
41094.0
42180.3
42896.4
Bulgaria
1398.4
1661.5
2023.1
Republica Cehă
11581.7
10954.0
11540.4
Danemarca
19702.7
20545.8
21319.9
Germania
259,110.0
247,290.0
257,060.0
Estonia
1114.5
1,019.4
1012.9
Irlanda
-
-
-
Grecia
16824.7
18928.9
16618.7
Spania
-
-
-
Franţa
210,204.7
208,000.6
211,796.6
Italia
151,162.8
149,473.8
151,670.9
Cipru
1,094.3
1,133.9
1382.5
Letonia
1549.8
1256.6
1164.0
Lituania
1856.9
1789.0
1686.2
Luxemburg
-
-
-
Ungaria
7171.2
6370.8
6727.5
Malta
-
-
-
Olanda
59504.0
60163.0
60089.0
Austria
24121.5
24107.2
24575.4
Polonia
27190.0
23791.2
26539.8
Portugalia
12927.8
13419.7
13312.3
România
7391.5
6555.3
7226.0
Slovenia
3291.1
3289.9
3337.1
Slovacia
4248.9
4508.1
4790.8
Finlanda
15011.0
15032.0
15507.0
Suedia
-
-
-
Regatul Unit
201,218.2
179,077.1
191,553.1
246 Prezentat aici este valoarea adăugată brută la prețuri de bază, care corespunde cu valoarea producției la prețurile de bază, mai puțin consumul intermediar la prețurile cumpărătorilor.
Prețul de bază este prețul
creanță de către producătorii de la cumpărător primite în schimbul unei unități a produsului, fără taxe și subvenții pe produs.
Pagina 102
| 100 |
Tabelul 34:
Veniturile întreprinderilor din sectorul „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmacii din UE-27 în milioane EUR. Sursa: Ilustrație proprie conform statisticilor de afaceri din
Eurostat

2008
2009
2010
1,335,215.41
1,261,316.26
1,340,132.34
Belgia
43596.90
45098.20
53143.50
Bulgaria
3298.50
3638.60
3233.10
Republica Cehă
18691.50
16833.10
17452.10
Danemarca
24485.10
22573.80
21642.80
Germania
227,203.80
240,851.30
245,949.40
Estonia
1077.90
1191.30
951.70
Irlanda
17166.90
15038.50
14476.40
Grecia
-
14817.80
-
Spania
101,108.50
96558.20
95746.80
Franţa
200,764.10
219,143.30
248,000.90
Italia
138,767.20
120,539.10
137,199.40
Cipru
1133.20
1,138.00
1437.90
Letonia
1883.70
1444.20
1433.70
Lituania
2317.20
1767.10
1854.60
Luxemburg
4614.40
4708.40
4931.10
Ungaria
13007.90
12008.70
11939.60
Malta
-
-
-
Olanda
79077.50
81810.90
78771.30
Austria
28416.90
28391.20
28111.40
Polonia
30835.00
26655.30
29874.90
Portugalia
15661.00
15493.90
16308.60
România
10806.30
9375.60
9994.80
Slovenia
4533.00
4240.80
4564.80
Slovacia
3854.10
3643.10
5800.20
Finlanda
14390.30
13321.50
13712.80
Suedia
34347.20
30071.20
39702.50
Regatul Unit
254,436.80
221,373.40
234,572.30
Pagina 103
| 101 |
Tabelul 35:
Ponderea ocupațiilor profesionale liberale selectate în funcție de veniturile din industrie „furnizarea de
profesioniști,
servicii științifice și tehnice "în 2010 în UE-27. Sursa: Ilustrație proprie în funcție de afaceri
Statisticile Eurostat

INGINERIE
AFACERI
consultant
AUDIT
ARHITECTURAL
FIRMS
UE 27
18,8%
14,0%
10,9%
10,4%
3,6%
Belgia
9,4%
17,6%
7,4%
9,3%
4,3%
Bulgaria
22,4%
13,2%
8,8%
4,2%
3,3%
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
27,7%
10,1%
9,9%
8,2%
3,8%
Germania
17,9%
9,2%
11,1%
8,8%
3,7%
Estonia
17,3%
-
8,5%
7,5%
0.0%
Irlanda
17,0%
-
16,1%
19,2%
4,3%
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
23,5%
0.0%
13,7%
13,2%
5,6%
Franţa
19,9%
11,9%
7,4%
9,4%
3,5%
Italia
15,0%
12,5%
14,9%
14,8%
3,6%
Cipru
6,3%
18,1%
31,6%
14,6%
6,7%
Letonia
9,7%
11,1%
10,1%
11,9%
5,4%
Lituania
12,0%
17,3%
7,5%
13,9%
6,5%
Luxemburg
10,5%
8,4%
33,0%
20,8%
3,2%
Ungaria
18,7%
23,0%
12,9%
5,3%
2,1%
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
16,4%
18,7%
13,6%
7,9%
1,7%
Austria
16,7%
9,2%
10,6%
8,6%
6,3%
Polonia
13,6%
12,5%
12,6%
7,7%
6,8%
Portugalia
22,2%
21,7%
10,5%
9,2%
3,8%
România
21,0%
30,1%
5,7%
0,1%
4,0%
Slovenia
33,9%
15,2%
8,4%
4,8%
5,5%
Slovacia
18,2%
19,4%
14,5%
6,8%
2,6%
Finlanda
28,5%
17,9%
10,4%
5,5%
2,9%
Suedia
26,3%
18,6%
8,6%
5,5%
1,9%
Regatul Unit
19,3%
20,6%
10,2%
13,4%
2,3%
Pagina 104
| 102 |
Tabelul 36:
Veniturile din cadrul industriei "furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice" pe clase de mărime în
2010 în milioane EUR. Sursa: Compilat și calculat în funcție de rapoartele activității structurale

0 până la 9 angajați 10 până la 49 angajați50 până la 249 angajați
EES
250 DE ANGAJANȚI
Și altele
421,444.5
243,010.56
199000
296,331.66
Belgia
18796.3
8469.80
10458.9
9592.3
Bulgaria
1,225.8
719.40
466.0
118.4
Republica Cehă
7970.7
4155.20
3300.4
2025.7
Danemarca
5354.3
4052.90
3915.2
6666.3
Germania
57517.2
51133.50
36079.9
59978.9
Estonia
537,4
295.90
118.4
0.0
Irlanda
4115.6
3156.10
1885.3
2525.3
Spania
29548.5
17068.50
16627.2
15006.1
Franţa
82054.3
43610.80
32055.2
51645.5
Italia
63184.5
18317.50
12033.9
21876.6
Cipru
532.3
387,60
243.0
126.6
Letonia
709.1
-
140.3
-
Lituania
619.8
473.10
169.3
61,4
Luxemburg
1332.6
1,187.50
1029.5
1,096.8
Ungaria
4922.6
2675.60
1609.0
507.7
Olanda
25219.7
14117.30
13187.8
20866.8
Austria
10217.2
7186.60
5495.2
1857.2
Polonia
11326.6
3401.70
4982.1
5207.5
Portugalia
5634.4
3115.80
2377.2
1366.3
România
2944.9
1734.80
1323.0
788.4
Slovenia
2309.4
-
553.2
-
Slovacia
24345.7
1364.00
654.5
450,6
Finlanda
4470.1
3152.30
2101.1
1774.0
Suedia
14133.9
8159.50
6150.2
7484.7
Regatul Unit
57283.3
40718.20
40013.5
84540.1
Pagina 105
| 103 |
Tabelul 37:
Surplusul de exploatare brut în industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice”
plus farmaciile în milioane EUR. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din activitatea structurală

2008
2009
2010
246,474.70
210,825.01
232,999.56
Belgia
6681.80
6814.00
7319.70
Bulgaria
642.00
508.10
524.70
Republica Cehă
3425.00
2756.70
2598.70
Danemarca
2283.40
2384.50
2323.60
Germania
52429.20
44912.10
48449.10
Estonia
166.80
177.00
122.40
Irlanda
3576.80
2482.60
2498.60
Grecia
0.00
3476.80
0.00
Spania
19213.70
17845.70
16706.70
Franţa
21567.20
18686.30
24248.70
Italia
42549.90
30257.40
39781.50
Cipru
305,70
280.40
349,10
Letonia
340.80
247,10
224.50
Lituania
342.60
159.80
187.30
Luxemburg
996.60
930.30
859.30
Ungaria
1,178.00
820.00
1341.40
Malta
0.00
0.00
0.00
Olanda
12478.90
11590.80
11729.30
Austria
5112.20
4690.60
4722.50
Polonia
6441.30
4871.60
6199.10
Portugalia
2371.40
2223.10
2839.20
România
1765.50
1322.40
1317.50
Slovenia
653.00
499.70
463.00
Slovacia
552.60
392.20
1095.40
Finlanda
1749.60
1450.60
1479.80
Suedia
3145.30
1886.90
3295.60
Regatul Unit
50434.00
48346.40
48596.90
Pagina 106
| 104 |
Tabelul 38:
Surplusul de exploatare brut în anumite ocupații profesionale liberale tipice în milioane EUR. Sursa: Proprii

INGINERIE
AFACERI
consultant
AUDIT
ARHITECTURAL
FIRMS
51945.64
37461.11
36368.08
33795.7
12247.48
Belgia
1312.5
608,4
1911.9
732.2
581,7
Bulgaria
44,5
157.7
50.3
55.2
23.7
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
589,5
635,4
244.6
322.3
65.5
Germania
8894.8
8040.3
4770.9
6138.2
2849.2
Estonia
18.5
29.2
-
10.5
-
Irlanda
981.6
81,3
-
547.1
31.5
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
4452.5
2186.4
-
1908.3
1329.7
Franţa
7108.8
2107.8
3224.5
1,849.2
1368.2
Italia
10628.7
6365.9
3206.3
7230.3
2988.2
Cipru
52.8
22.8
72.5
119.3
21.3
Letonia
35.4
21.2
29,6
21.4
10.2
Lituania
74.4
20.4
29.0
5.5
7.8
Luxemburg
390,0
60,9
113.8
231.4
18,9
Ungaria
174.4
222.3
264.9
207.5
28.9
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
1384.1
1793.6
3288.5
2285.2
182.8
Austria
922.8
720.7
461,3
738.4
425,1
Polonia
816.9
896.1
719.9
1,085.0
335.1
Portugalia
602.6
365.4
396,6
302.4
90.5
România
0.5
260.6
359.6
114.4
53.3
Slovenia
57.4
88.7
96.5
61.9
26,5
Slovacia
167,1
151.2
179.3
165.6
31.0
Finlanda
172.0
257.0
211.9
197.5
62.8
Suedia
404.2
833.2
646.8
503,8
72.7
Regatul Unit
12068.3
10243.0
14415.9
7966.3
889.1
Pagina 107
| 105 |
Tabelul 39:
Salariile și salariile din industrie „furnizarea de servicii profesionale, științifice și tehnice” plus
farmacii în milioane EUR .. Sursa: Ilustrație proprie conform datelor din activitatea structurală

2008
2009
2010
285,371.47
273,070.53
287,457.24
Belgia
5742.20
5685.10
6341.70
Bulgaria
364.70
424.30
424.40
Republica Cehă
2009.10
2024.60
2204.80
Danemarca
7336.40
7109.20
7294.30
Germania
54036.60
55325.90
58869.90
Estonia
231,80
222.90
198.30
Irlanda
4479.70
4144.40
3762.30
Grecia
0.00
2689.40
0.00
Spania
20213.70
20554.20
20281.00
Franţa
0.00
49062.70
53761.40
Italia
14619.40
14073.10
15257.20
Cipru
349,80
365,30
510.00
Letonia
300.80
223,80
191,60
Lituania
374.70
315.70
296,60
Luxemburg
1407.60
1390.10
1472.20
Ungaria
1668.80
1481.50
1525.10
Olanda
19546.30
21371.10
20519.80
Austria
5672.00
5790.60
5879.60
Polonia
3521.10
3182.70
3567.80
Portugalia
2539.20
2646.20
2763.00
România
1222.60
1171.60
1158.20
Slovenia
754.00
779.10
811.80
Slovacia
691,20
784.60
851.90
Finlanda
3599.70
3592.00
3671.00
Suedia
7919.40
7431.10
8843.80
Regatul Unit
72689.50
60634.20
64177.70
Pagina 108
| 106 |
Tabelul 40:
Costuri salariale și salariale în anumite profesii profesionale liberale tipice, în milioane EUR. Sursa: Proprii
calcule și prezentare conform rapoartelor din statisticile structurale ale afacerilor de către Eurostat

AUDIT
AFACERI
consultant
ARHITECTURAL
FIRMS
INGINERIE
Uniunea Europeana
(27 de țări)
25326.82
41158.21
40958.16
8522.34
51992.04
Belgia
547.6
560.3
787.6
144.9
875.4
Bulgaria
15.1
75.6
69.1
12.7
73,9
Republica Cehă
-
-
-
-
-
Danemarca
614.7
1,077.8
653.3
322.0
1787.9
Germania
3734.5
9010.2
5746.3
1832.5
10284.9
Estonia
18.7
26,3
-
-
37,5
Irlanda
520,5
702.0
-
191.5
530.7
Grecia
-
-
-
-
-
Spania
2171.2
3832.4
-
700.5
4501.2
Franţa
3884.6
5684.9
6851.9
1683.6
9806.1
Italia
1,137.3
3000.8
2406.2
76,2
1751.7
Cipru
83,2
192.7
69.9
41.6
35.8
Letonia
7.3
25.9
16.0
8.8
20.6
Lituania
24,0
31.4
40.7
19.7
40,5
Luxemburg
127.7
650.3
93.4
58,6
181.7
Ungaria
77.1
338.6
270.7
31.1
231.9
Malta
-
-
-
-
-
Olanda
1830.5
3564.3
3852.4
448.0
3595.7
Austria
396,6
826.3
512.6
283.3
1078.0
Polonia
207.2
563.5
614.3
220.0
471.5
Portugalia
85.2
446.8
680.0
95.0
492.6
România
0.6
78.2
228.5
40.6
265.6
Slovenia
44.3
100.2
107.2
42,3
216.3
Slovacia
26.1
200,0
188,0
26.7
113.7
Finlanda
192.6
492.8
543.1
129.4
1,121.3
Suedia
530.1
1,028.9
1602.9
238.2
2466.9
Regatul Unit
8916.4
7534.1
12645.6
1710,4
11396.9
Pagina 109
| 107 |
avizul Economic și European

Comitetul social pentru „Rolul și viitorul
a profesiilor liberale din civilul european
societate 2020 "(aviz din proprie inițiativă)
Raportor: dl Arno Metzler,
Vicepreședinte al grupului III „Diverse interese” ale CESE
O n 14 februarie 2013, Economic și Social European

Comitet, acționând în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură
cedure, a decis să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la
Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană
2020 (aviz din proprie inițiativă) 1 .
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum,
care a fost responsabil de pregătirea lucrărilor Comitetului
subiectul și-a adoptat avizul la 10 februarie 2014.
La cea de-a 497- a sesiune plenară, care a avut loc în 25 și 26 martie 2014 (întruniți
din 25 martie), Comitetul Economic și Social European
a adoptat următorul aviz cu 210 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 11 abțineri
: ții
1. Concluzii și recomandări
Cu condiția efectuării anumitor ajustări sociale, sistemul de lib
profesiile erale au o contribuție semnificativă în forța
asigură furnizarea de „bunuri sociale” de înaltă calitate, cum ar fi asistența medicală,
furnizarea de servicii publice, protejarea drepturilor civile și sporirea
prosperitate economică. Profesiunile liberale sunt o componentă a
orice societate democratică și oferă un potențial semnificativ de creștere
în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și PIB.
Termenul „profesii liberale” nu este folosit în toate statele membre, ci
conceptul și problemele și soluțiile sociale asociate,
poate fi găsit în toată UE. Uneori sunt aduse critici
în ceea ce privește deficiențele în supraveghere și asigurarea calității; aceste
de obicei, poate fi urmărit mai degrabă la probleme de aplicare
la eșecuri în sistem.
Atât „regulamentul bazat pe reguli”, cât și „regulamentul bazat pe principii”
sunt capabili să obțină o reglementare optimă pentru profesorii liberali
SION.
Furnizarea serviciilor de către profesiile liberale este caracterizată
printr-o asimetrie de informații între furnizorii de servicii și
clienții lor. Serviciile se referă la probleme existențiale ale vieții și
sănătate, probleme legale și întrebări economice esențiale și servicii
furnizorii trebuie, așadar, să întâlnească profesioniști deosebit de stricți
cerințe etice și etice.
O serie de țări au reglementarea prețurilor pentru anumiți profesioniști
sions, care pot ajuta la protejarea consumatorilor. Reglementarea prețurilor
trebuie să fie justificat în mod corespunzător și ar trebui să fie proiectat pentru a servi
interesul public, nu interesele unui anumit grup.
În toate statele membre, organizații sau asociații profesionale
reprezintă interesele profesiei lor și joacă un consultativ -
sau uneori formativ - rol în reglementarea statului. Prin ongo-
prin cooperarea activă cu instituțiile, acestea le protejează
interesele generale ale publicului. Simplificarea administrativă este a
prioritate pentru membrii profesiilor liberale, care consacră ambele
resurse economice și umane pentru aceasta fără a primi nicio formă
despăgubiri din cofrele de stat.
Statele membre ale UE își modelează și monitorizează autorregularea în sine
țări. În acest sens, ei trebuie să excludă posibilitatea de a
flicturi între puterile de reglementare și reprezentarea intereselor,
și să se asigure că „așteptările consumatorilor” sunt îndeplinite cu privire la
cunoștințe, etică și caracterul furnizorilor de servicii.
Contribuția profesiilor liberale la funcția corespunzătoare-
viața administrativă, politică și economică a unui membru
Statul este recunoscut la nivel național și european, deoarece ei
contribuie la modernizarea și eficiența administrațiilor publice
tratamente și servicii pentru cetățeni și consumatori.
Sectorul este vital datorită posibilităților de angajare pe care le are
oferă tinerilor care aleg un viitor al întreprinderii libere și
de investiții în cunoștințele lor. Membrii profesorilor liberali-
persoanele care conduc o practică profesională sau un birou trebuie să respecte legii
prevederi naționale și / sau contracte colective cu privire la persoane
pentru cine acționează ca angajator și tineri pentru care
să furnizeze pregătire profesională sau de pregătire profesională sau de ucenic intern
nave.
1 În cadrul elaborării avizului, CESE sa angajat să realizeze
un studiu al Europäischen Zentrum pentru Freie Berufe der Universität zu Köln (Statul din
Profesii liberale privind funcțiile și relevanța lor pentru societatea civilă europeană
CESE / COM / 05/2013) a cărei publicare este finalizată.
Pagina 110
| 108 |
2. De la „arte liberale” la cunoștințe
furnizor de servicii
Termenul „profesii liberale” se referă la termenul „arte lib-
erales ”, sau„ arte liberale ”, folosite în antichitatea clasică pentru ocupații
precum învățământ, drept, construcție, arhitectură, inginerie și
medicament. „Artele liberale” erau păstrarea cetățenilor liberi
și nobilime.
Începând cu secolul al XIX- lea, profesiile liberale nu au mai existat
definit pe baza „nașterii libere” a unui practicant, dar ac-
în funcție de activitatea desfășurată.
La începutul anilor 1800, anumite profesii liberale deveniseră foarte importante
strâns legată cu statul; acest lucru i-a împiedicat să opreze
eratând independent, ceea ce a dus la menținerea lor la nivel scăzut
stima de societate. Avocații au fost afectați în special de acest lucru, după cum
instanțele au fost implicate în numirea și transferul acestora,
și, în unele cazuri, a deținut și autoritatea de supraveghere și disciplină
este peste ei.
În secolul al XIX-lea, sub influența liberalismului, liberalul
profesiile din mai multe țări ale UE au dezvoltat un
statutul lor și organizațiile profesionale consacrate
independent de stat. De exemplu, profesiunea juridică
îmbătrânit să se elibereze de influența statului și mediul academic
calitatea profesiei a obținut de asemenea un grad de libertate de la stat
reglementare și monitorizare.
Activități care înconjoară autorizarea de exercițiu, coduri de conduită
iar supravegherea profesională a fost adesea preluată de profesori-
organizații sionale. Ulterior, puterea de reglementare a fost transferată
la organizațiile de auto-guvernare / asociații profesionale.
3. Conceptul actual al profesiilor liberale este
o descriere sociologică.
O profesie liberală se caracterizează prin: furnizarea unui
un serviciu tangibil, de natură distinctă intelectuală, bazat pe
pregătire avansată (academică); un serviciu care se află în inter- public
Est; independență substanțială și economică în executarea sarcinilor;
furnizarea de servicii cu titlu personal, pe furnizorii
responsabilitatea proprie și într-o manieră independentă din punct de vedere profesional; A
relație particulară de încredere între client și serviciu
furnizor; un accent pe furnizarea de cel mai bun serviciu posibil mai degrabă
decât la maximizarea profitului; și respectarea cu exactitate, strictă
reglementări profesionale și coduri de etică profesională.
O activitate poate fi, de asemenea, considerată o profesie liberală în
absența unora dintre aceste elemente, cu condiția principalului caracter
acteristicile sunt îndeplinite: de exemplu, în multe țări, o activitate
abandonat ca angajat poate fi considerat ca o profesie liberală
dacă se menține independența de fond. CESE constată că
profesiile liberale și organizațiile care reglementează astfel
activitatea în Europa s-a ramificat. Noile profesii liberale,
cum ar fi psihologii, lucrătorii sociali, consultanții fiscali, falimentul
consilieri, inspectori și mediatori, care nu sunt clasificați ca
profesiile erale din toate țările necesită o abordare incluzivă.
Există diferențe semnificative între statele membre în
definirea termenului „profesie liberală”, iar unii nu folosesc
termen deloc. În unele țări, doar un grup mic de ocupații
sunt privite ca profesii liberale: medicină, profesii consultative
cum ar fi dreptul, consultanță fiscală și audit, consultanța pentru ocuparea forței de muncă
tancy și inginerie și arhitectură. În alte state membre
activitățile artistice sunt socotite și ca profesii liberale.
Unul dintre obiectivele comune tuturor statelor membre este asigurarea
că caracteristica definitorie a profesiilor liberale -
asimetria informațiilor dintre furnizorii de servicii și serviciile acestora
clienți - nu este abuzat. Serviciile oferite de către liberalii
fesiunile sunt complexe și necesită un grad ridicat de expertiză,
ceea ce înseamnă că destinatarii serviciului nu au suficiente informații
mation, cunoștințe de specialitate sau experiență pentru a judeca calitatea
a serviciului, fie atunci când alegeți un furnizor, fie după serviciu
viciul a fost asigurat.
Prin urmare, profesiile liberale se bazează pe încredere. Asimetria
de informații înseamnă că beneficiarii serviciilor trebuie să poată avea încredere
furnizorii să nu exploateze acest deficit informațional pentru propriul lor beneficiu
efit, ci mai degrabă pentru a oferi cel mai bun serviciu posibil, adaptat
nevoile clientului, destinatarii serviciilor fac astfel un salt
credință atunci când angajează un furnizor de servicii. Profesionist minim
standardele și respectarea codurilor de etică profesională sunt
modalități adecvate de protejare a beneficiarilor serviciilor „de încredere.
4. Regulamentul și obiectivele acestuia
În esență, statele membre utilizează două abordări diferite
reglementarea profesiilor liberale: ceea ce este cunoscut sub numele de „principii-
reglementare bazată "și o aplicație mai proscriptivă și mai prescriptivă
predica denumită „reglementare bazată pe reguli”.
Reglementarea profesiilor liberale rezumă conținutul moral
prevederi pentru exercitarea profesiei și standarde ale profesioniștilor
etica sională; este o expresie a profesiilor liberale „sociale
responsabilitate. Pot fi standarde de etică profesională în ansamblu
denumită deontologie.
Pagina 111
| 109 |
Reglementarea bazată pe principii implică redactarea principiilor abstracte
de drept profesional, care apoi trebuie să fie definite în
cazuri uale („reglementare bazată pe rezultate”). Se lasă la discreție
dintre cei supuși regulilor pentru a decide cum să atingă aceste obiective
în cazuri specifice. În schimb, regulamentul bazat pe reguli este bazat pe cazuri.
Fiecare abordare are avantajele și dezavantajele sale, dar ambele
îndeplinesc principiul fundamental al satisfacerii preocupărilor societății
pentru a se asigura că oamenii primesc sfaturi și sprijin independente.
probleme specifice și soluții se pot schimba în timp, necesitând
modificări ale regulilor sau crearea de noi.
Revizuirile periodice ale normelor aplicate de UE sunt utile în
această conexiune și ar trebui să fie, de asemenea, stabilită la nivel național.
Acest lucru ar permite „eliberarea” profesiilor mai vechi, de ex
în construcție) și regulile care trebuie introduse, după caz,
pentru a acoperi noi profesii liberale (de exemplu, în colectarea informațiilor sau
bancar).
5. Aspecte economice
Profesiile liberale joacă un rol semnificativ în stabilirea și
menținerea infrastructurii sociale cheie. Aproximativ unul din șase
lucrătorii independenți lucrează în sectoare dominate de pro-liberali
fesiuni și această cifră este în creștere. Același lucru este valabil și pentru unul din șase
angajați.
Numărul și procentul de femei care lucrează pe cont propriu
în sectoarele dominate de profesii liberale crescute peste
perioada de referință 2008-2012; procentul de lucrători independenți
femeile din aceste sectoare sunt acum la 45%, semnificativ mai mari
decât procentul din ansamblul economiei (31,1%).
Mai mult de un euro din 10 din valoarea adăugată brută provine din sec.
tors dominate de profesii liberale. Scăderea valorii adăugate
în timpul crizei din 2009 a fost mai puțin marcată în profesiile liberale
decât în economia în ansamblu. Cifrele pentru UE sunt următoarele:
600 000 de întreprinderi din fiecare „consultanță în management”
și „activități inginerești”; 550 000 de întreprinderi din „conținut juridic
sultancy "și" audit "; 315 000 în" activități arhitecturale "și
270 000 în „marketing și cercetare de piață”.
Având în vedere potențialul de creștere al sectorului și proporția de
locuri de muncă pe care le oferă - locuri de muncă în mare măsură stabile, cu înaltă calificare -
aspectul antreprenorial al profesiilor liberale trebuie să fie
cunoscut și susținut. Comitetul este încântat de faptul că
Comisia recunoaște membrii profesiilor liberale ca fiind
antreprenori cu drepturi depline și încearcă să sprijine sectorul prin
incluzându-le în programe de stimulare a dezvoltării IMM-urilor și
competitivitate. Această abordare presupune examinarea și îmbunătățirea
condițiile întregului sistem de profesii liberale, ca în
fapt cerut de directiva privind serviciile de pe piața internă.
Profesiile liberale nu se pot dezvolta doar cu ajutorul
companii membre sau prin acțiune individuală. Ei trebuie să dis-
să se abată de la problema falsului angajare independentă.
6. Etica și urmărirea profitului
În toate statele membre, interesul public este integral liberalilor
profesii. Profesiile medicale, psihologice și sociale
să mențină infrastructura pentru a proteja sănătatea întregului popo-
Regula.
Într-un stat democratic în conformitate cu statul de drept, activitatea legală și
consilierii fiscali constituie un element al libertăților civile; impreuna cu
auditorii, de asemenea, se asigură că procesele economice funcționează fără probleme.
Aceasta înseamnă că aceste profesii sunt, de asemenea, direct legate de distracție -
drepturi fundamentale.
În plus, această bază de interes public înseamnă că profesorii liberali
sions au o responsabilitate etică particulară. Consilieri juridici și fiscali
auditorii ajută la respectarea statului de drept, precum și la protejarea
interesele financiare ale clienților lor. Asistenți sociali și psiholo-
gists oferă europenilor un mediu inclusiv și mai sigur
în ceea ce privește relațiile, problemele psihologice și sociale. al formelor
tecturile și inginerii protejează comunitatea de riscurile care apar
din structuri și echipamente tehnice și promovarea societății
capacitatea de a inova și calitatea vieții oamenilor prin dezvoltarea
infrastructură și echipamente tehnice și inventarea tehnologiilor noi
nologies. Profesiile artistice mențin și creează cultura. Aceste
circumstanțe, împreună cu asimetria informațiilor menționate
pentru a sus, necesită o pregătire avansată și deosebit de strictă
cerințe etice.
Interesul public particular al profesiilor liberale și
cerințele asociate pentru serviciile pe care le furnizează trebuie să fie
protejat prin reglementări profesionale obligatorii și o plută
a standardelor general recunoscute de comportament etic pentru fiecare
profesie. Prin urmare, toate statele membre au deja o mini-
nivelul mamei de reglementare. CESE recomandă tuturor liberalilor
organizațiile profesionale și asociațiile ar trebui să aibă coduri de
conduită și standarde etice, precum și comisii de etică
în cadrul profesiei.
Organismele reprezentative profesionale ar trebui să elaboreze codurile profesioniștilor
etică sională, în cazul în care acestea nu există în prezent, ca ne-obligatorii
orientări profesionale pentru statele membre respective. În
în plus, organizațiile și asociațiile profesionale ar trebui
elaborează coduri de etică europene care evidențiază și garantează
cerințele riguroase ce revin profesiilor liberale
în toată Europa. Redactarea codurilor de conduită este încurajată
în vârstă de articolul 37 din Directiva privind serviciile 2 . Faptul că ser-
viciile oferite de profesiile liberale sunt atât de importante pentru
clienți, împreună cu nivelul de încredere de care acești clienți au nevoie
a pune la dispoziție furnizorii de servicii, înseamnă că este esențial pentru așa ceva
servicii care urmează să fie furnizate cu titlu personal.
Relația de încredere personală între furnizor și re-
cipient al serviciilor și natura extrem de personală a dreptului
interesele implicate înseamnă că este indispensabil pentru profesioniști
și colegii lor pentru a avea protecția legală a profesioniștilor lor
secretul sional și un drept legal de a refuza să depună mărturie și de a fi
interzis să dea probe. Acestea sunt caracteristicile a
stat liber în conformitate cu statul de drept.
2 Directiva 2006/123 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie
2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, p. 36).
Pagina 112
| 110 |
Serviciile profesiilor liberale care se referă la elemente cheie ale
interesul public - cum ar fi îngrijirile medicale, psihologice și așa-
servicii civile, servicii farmaceutice și consiliere juridică - trebuie să fie
furnizate peste bord, chiar și în zonele rurale.
Cerințele presupun ca membrii pro-liberalilor
fesiunile vor da întotdeauna preferință calității serviciilor față de
maximizarea profitului, în conformitate cu etica prin care
sunt legati.
Dezvoltarea ulterioară a legii referitoare la profesorii liberali
Prin urmare, sions nu se pot concentra doar pe considerente economice:
fiecare reglementare trebuie să urmărească să asigure o evaluare cuprinzătoare
și servicii de înaltă calificare care îndeplinesc cerințele de cea mai înaltă calitate
mente. În fiecare caz, va fi necesar să se examineze dacă ex
Reglementările istorice pot atinge aceste obiective sau dacă, în realitate,
ele servesc alte interese.
7. Cerințe prezente și viitoare pentru liberali
profesiile și profilul lor
O definiție comună a „profesiei liberale” la nivelul UE ar trebui să fie
dezvoltat, care stabilește pur și simplu caracteristicile generale ale liberalilor
profesii și enumeră categoriile de ocupații acoperite. Orice
o astfel de definiție nu trebuie să împiedice crearea de noi pro-liberali
fessions. Proiectul de statut pentru profesiile liberale întocmit de
diferitele organizații profesionale europene, conduse de Consiliu
Cili de Dentisti europeni (CED), ar putea fi folosit ca model pentru acest lucru
scop.
Alături de organizațiile profesionale naționale comune și europene
organe de reprezentare profesionale comune, o organizație profesională
trebuie stabilit în fiecare stat membru pentru fiecare liberal
profesie, de a compila, publica și dezvolta în continuare principii ale
etică profesională - acolo unde sunt organizațiile profesionale existente
nu fac deja acest lucru. Aceste organizații ar trebui să fie, de asemenea, responsabile
pentru a se asigura că profesia respectă aceste principii.
Cerințele etice stricte privind profesiile liberale vor,
în viitor, trebuie, de asemenea, să fie garantate prin intermediul ghidului practic
linii și principii etice clar definite. Acest lucru ar putea implica
atât reglementări profesionale standardizate, cât și executorii
coduri de conduită profesională etică. Acest lucru va crește consumatorul
încredere.
De asemenea, aplicarea cerințelor tehnice și etice pentru
furnizarea de servicii profesionale, este necesară și menținerea
și să consolideze competitivitatea profesiilor liberale
și capacitatea lor de a inova. Provocarea cu care se confruntă în prezent este
acela de a putea face față diferitelor standarde naționale și
concurează cu colegii din alte țări ale UE în mod continuu
piață unică integrată în mod ingest.
Reglementările profesionale trebuie să fie compatibile cu distracția europeană
libertăți fundamentale, în special cu libertatea de a furniza
es, libertatea de stabilire și libertatea de mișcare. ei
Prin urmare, trebuie să fie nediscriminatoriu, proporțional și să servească
o cerință imperativă în interesul general și, de asemenea, să fie
compatibil cu dreptul intern. Acest lucru ar trebui să lege anumite activități
calificări specifice.
Activitățile din profesiile liberale implică adesea un risc special pentru
interesele juridice extrem de personale ale clientului și, prin urmare, este necunoscut
esențial pentru reglementarea accesului la profesii și impunerea strictă
cerințe pentru autorizarea exercitării. La fel ca și instruirea, asta
implică alte caracteristici personale, cum ar fi reputația, sănătatea
verificări și angajarea de a nu desfășura activități contradictorii
simultan. La nivelul UE, această cerință este adecvată
în conformitate cu Directiva privind calificările profesionale 3 și după specific
reglementări precum directivele pentru medici și stomatologi și
Directiva privind serviciile pentru avocați 4 sau Directiva privind auditul statutar 5 .
În aproape toate statele membre, profesioniștii sunt obligați să
să ia în mod regulat dezvoltarea profesională continuă (CPD). Acolo
există diferențe în ceea ce privește verificarea activităților de CPD și
consecințe pentru neîndeplinirea CPD. Având în vedere creșteri-
cerințe de cunoștințe complexe, evoluții continue
în procesele tehnice din medicină și tehnologii și
extinderea constantă a standardelor juridice naționale și internaționale,
este responsabilitatea profesiilor liberale să se asigure că toate
profesioniștii efectuează CPD adecvat.
În majoritatea statelor membre, membrii profesiilor liberale au
practic nu există restricții privind cooperarea cu membrii celorlalți
profesii. Cu toate acestea, în unele state membre, grupul de părți
ners sau acționari se limitează la profesii liberale specifice,
anumite cerințe majoritare sunt impuse pentru parteneri /
acționarii, drepturile de vot sau managerii și terții sunt pro
hibitat să dețină o parte a afacerii. Astfel de dispoziții sunt una singură
un mod posibil de a se asigura că practica unei profesii liberale este
nu ghidat doar de imperative economice.
3 Directiva 2006/123 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie
2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, p. 36).
4 Directiva 77/249 / CEE a Consiliului din 22 martie 1977 pentru a facilita exercitarea efectivă de
avocați cu libertatea de a furniza servicii (JO L 78, p. 17) și Directiva 98/5 / CE din Directiva nr
Parlamentul European și Consiliul din 16 februarie 1998 pentru a facilita practica
profesia de avocat în permanență într-un alt stat membru decât cel în care
a fost obținută calificarea (JO L 77, p. 36).
5 Directiva 2006/43 / CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Consiliului
Directivele 78/660 / CEE și 83/349 / CEE și de abrogare a Directivei 84/253 / CEE a Consiliului (JO L
157, pag. 87).
Pagina 113
| 111 |
Cooperarea profesională cu membrii altor profesii poate
duce la conflicte privind secretul profesional și dreptul la
refuză să depună mărturie. Trebuie să se asigure că orice cooper profesionist
acțiunea angajată nu compromite protecția clienților
sau pacienți. O astfel de frecare poate fi evitată efectiv prin restricționare
grupul de parteneri / acționari autorizați.
8. Protecția și autoreglarea consumatorilor
Toate statele membre reglementează profesiile liberale, prin intermediul statului sau
organizații sau asociații profesionale. În multe state membre,
conceptul de autoreglare ca principiu organizațional este inex-
legat truc cu conceptul de profesie liberală.
Statele membre adoptă două abordări diferite ale autoreglementării
TION. Într-o singură abordare, organizațiile și asociațiile profesionale
reprezintă interesele profesiei lor ca o grupare voluntară;
și joacă un rol consultativ în reglementarea (de stat) a profesioniștilor
sion. De asemenea, își traduc membrii „părerile cu privire la standardele din
practică profesională în coduri de etică. În cealaltă abordare,
asociațiile profesionale își îndeplinesc, de asemenea, atribuții oficiale, cum ar fi au-
autorizarea practicilor și a supravegherii profesionale, ca indirect
parte a administrației publice. Autoreglarea nu rezistă
opoziție la reglementarea statului; mai degrabă, amândoi servesc o comună
funcţie.
Autoreglarea profesiilor liberale mediază între profesori
sionals „dreptul la libertatea de interferența statului în activitățile lor
și dreptul statului de a stabili reguli. Autoreglarea de către membri
a profesiilor liberale își pune în aplicare dreptul la libertate
Interferența de stat protejând în același timp generalul
interesul și, astfel, beneficiază serviciile destinatarilor și consumatorilor.
Autoreglarea profesiilor liberale este în conformitate cu
principiul arity, conform căruia o chestiune ar trebui să fie întotdeauna dezvăluită
plin de corpul cel mai aproape de el. Profesioniștii sunt caracterizați de
cunoștințele lor specifice de subiect și sunt, prin urmare, corpul în
cea mai bună poziție pentru a administra și regla profesiile liberale.
Acest lucru folosește principiul evaluării de la egal la egal.
Autorreglarea limitează, la rândul său, activitățile memoriilor
bers de asociații profesionale. Reglementările adoptate sunt acte
de administrare indirectă a statului și necesită transferul de stat
competențe. Toate reglementările adoptate ca parte a autoreglementării
profesiile liberale sunt ele însele supuse fundamentalului
libertăți, drept național și concurență europeană și națională
lege.
Pentru ca autorregularea să funcționeze, apartenența la un asociat profesional
Procesele trebuie să fie obligatorii în țările în care acest lucru este posibil
în conformitate cu legislația în vigoare. Această restricție privind dreptul de a urmări a
activitatea profesională este justificată de un interes public copleșitor.
Normele care impun calitatea de membru al asociațiilor profesionale
trebuie concepute astfel încât să nu aducă atingere libertății
furniza servicii sau libertatea de stabilire. Moduri adecvate de
acest lucru include recunoașterea înregistrării într-un alt membru al UE
De stat sau de înregistrare (gratuit) pentru membrii asociațiilor din
un alt stat membru.
Este sigur să presupunem că, în 2020, va mai exista tensiune între
Interese de stat și individuale și o nevoie de consiliere independentă
și suport. Prin urmare, probabil că profesiile liberale vor rămâne
viabilă ca instituție, cu condiția să fie modernizate în timp util
maniera, astfel încât natura lor esențială, marginea comparativă în termeni
de cunoștințe, independență / transparență și încredere rezultată
demnitatea, nu sunt compromise.
Bruxelles, 25 martie 2014
Henri Malosse
Președintele Comitetului Economic și Social European
Pagina 114
| 112 |
Apendice
la opinie
Următoarele modificări, care au primit cel puțin un sfert din
voturile exprimate au fost respinse în cursul dezbaterii (regula
39 (2) din Regulamentul de procedură):
• Punctul 1 .1
Modificați după cum urmează:
1.1 Cu condiția efectuării anumitor ajustări sociale, sistemul liberalilor
profesiile au o contribuție semnificativă în viitor
furnizarea de „bunuri sociale” de înaltă calitate, cum ar fi asistența medicală, psiho-
servicii logice și sociale, furnizarea serviciilor publice, salvgardarea
drepturile și libertățile civile și creșterea prosperității economice.
profesiile liberale sunt o componentă a oricărei societăți democratice,
și oferă un potențial semnificativ de creștere în ceea ce privește ocuparea forței de muncă
și PIB și capacitatea de a se adapta la nevoile europenilor.
• Motiv
Se administrează oral.
• Votarea
Pentru: 56
Împotriva: 128
Abstenții: 30
• Punctul 6 .9
Modificați după cum urmează:
6.9 Cooperarea profesională cu membrii altor profesii poate
duce la conflicte privind secretul profesional și dreptul la
refuză să depună mărturie. Trebuie să se asigure că orice cooperare profesională
Uniunea implicată nu compromite protecția clienților sau
pacienți. Confidențialitatea, ca valoare etică, trebuie să fie o prioritate pentru
toate profesiile liberale. O astfel de frecare poate fi evitată eficient
păstrarea la valori etice care restricționează grupul de părți permise
Ners / acționari.
• Motiv
Se administrează oral.
• Votarea
Pentru: 80
Împotriva: 116
Abstenții: 27
Pagina 115
Pagina 116
The
Conc
și
Civil
Rue Belliard / Belliardstraat 99
1040 Bruxelles / Brussel
BELGIQUE / BELGIË
Publicat de: Unitatea „Vizite și publicații”
CESE-2014-46-RO
www.eesc.europa.eu
© Uniunea Europeană, 2014
Reproducerea este autorizată cu condiția recunoașterii sursei.
Poze: © Shutterstock / Andrey_Popov / 2014
RO
REG.NO. BE - BXL - 27
Imprimare:
QE-01-14-700-RO-C
ISBN 978-92-830-2462-0
doi: 10.2864 / 85022
Pe net:
QE-01-14-700-RO-N
ISBN 978-92-830-2460-6
doi: 10.2864 / 84532
Comitetul Economic și Social European

Statul Profesiilor Liberale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statul Profesiilor Liberale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina 1

Statul profesiilor liberale

Capitolul 1. Introducere și obiective 7 ____________________________________________________________________________________________________________________

Capitolul 2. Definiția „Profesiei liberale” 8 _________________________________________________________________________________________________________

2.1. Conceptul de profesie liberală în jurisprudența CEJ 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.2. Originea termenului Profesie liberală 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.3. Profesiunea liberală ca concept juridic 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.4. Profesiunea liberală ca neologism sociologic 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.5. Asimetria informațională, ocupația „încredere” 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.6. Funcția socială a profesiilor liberale 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.7. Implicațiile dezvoltării terminologiei pentru studiu 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.8. Definiția europeană a liberalului profesie 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capitolul 3. Funcția și semnificația economică și socială a profesiilor liberale 12 _____________________

3.1. Clasificarea calitativă a funcției sociale și economice

3.1.1. Asimetria informațională ca o caracteristică a ocupațiilor profesionale liberale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

5.2. Acces la profesie și admitere 57 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5.2.1. Cerințe de calificare și alte cerințe de admitere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

valoare. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile naționale

valoare. Sursa: Ilustrație proprie conform Eurostat din conturile naționale

T el următorul capitol conține un rezumat al comparative

Modelul de bază al organizațiilor și asociațiilor profesionale de către fiecare stat membru

avizul Economic și European

O n 14 februarie 2013, Economic și Social European

S-ar putea să vă placă și