FACULTATEA DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Absolvent:

1
 FACULTATEA DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII

CAMPANII DE RELAŢII PUBLICE

STUDIU DE CAZ - EMAG

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Absolvent:

2
 CUPRINS

CUPRINS……………………………………………………………........3
INTRODUCERE........................................................................................5

CAPITOLUL I: CAMPANII DE RELAŢIILE PUBLICE ………....6

I.1 Delimitări conceptuale……………...................................................................6
I.1.1. Definiţii ale relaţiilor publice.....................................................................6
I.1.2. Scopul, funcţiile şi valorile relaţiilor publice.............................................8
I.1.3. Campanii...................................................................................................10
I.1.4.1 Aspecte generale privind cadrul legislativ al relaţiilor
publice.........................................................................................14
I.1.4.2 Etica, normele şi valorile internaţionale ale relaţiilor
publice..........................................................................................15
I.1.7. Campaniile şi practica relaţiilor publice.................................................16
I.2 Schimbarea la nivelul comunicării.................................................................17

CAPITOLUL AL II-LEA: ERA DIGITALĂ ÎN

RELAŢIILE PUBLICE........................................................................18
II.1 Delimitări conceptuale....................................................................................19
II.2 Relaţiile publice devin digitale.......................................................................19
II.2.1. Internetul – mediu de desfăşurare a relaţiilor publice..........................20
II.3 E-PR sau relaţiile publice on-line...................................................................23
II.3.1. Delimitarea obiectivelor şi strategiilor..................................................24
II.3.2. Tehnici specifice e-PR............................................................................25
II.3.3. Social media şi strategia de PR.............................................................26
II.3.3.1. Documentarea..........................................................................27
II.3.3.2. Măsurarea prezenţei în social media........................................28
II.3.3.3. Crearea strategiei......................................................................28
II.3.3.4. Definirea obiectivelor în social media.....................................29

3
 II.3.3.5. Evaluarea rezultatelor..............................................................29
II.3.4. Neticheta..............................................................................................30
II.3.5. Relaţiile publice, internetul şi viitorul acestora..................................31

CAPITOLUL AL III-LEA: ANALIZĂ ASUPRA SITE-ULUI

EMAG CA PRODUS DE RELAŢII PUBLICE……………………33
III.1. Prezentarea generală...................................................................................33
III.1.1. eMAG pe timp de pandemie Corona Virus.........................................34
III.2. Prezentarea site-ului eMAG........................................................................37
III.2.1. Structura site-ului...............................................................................37
III.2.2. Mediu şi competiţie.............................................................................39
III.2.3. Obiectivele site-ului eMAG................................................................40
III.2.4. Audienţa şi monitorizarea statistică...................................................40
III.2.5. Prezentarea şi designul paginilor.......................................................41
III.2.6. Elementele multimedia ale site-ului....................................................42
III.2.7. Interactivitate şi interacţiune cu utilizatorul......................................43
III.2.8. Promovarea în motoarele de căutare.................................................44
III.3. Strategii de promovare................................................................................44
III.4. Notă finală.....................................................................................................47

CONCLUZII..........................................................................................47
BIBLIOGRAFIE....................................................................................51

4
 INTRODUCERE

Prin intermediul analizelor, programelor şi prognozelor, organizaţiile

decid dacă investesc bani în publicitate, dacă efectuează studii şi analize de
marketing sau dacă utilizează promovarea vânzărilor. Procesul de relaţiile
publice, însa, se derulează independent de voinţa organizaţiilor. Singura
alegere care se poate face este dacă procesul de relaţii publice se gestionează
sau este lăsat să se desfăşoare de la sine.
Lucrarea de faţă prezintă procesul evoluţiei relaţiilor publice de la
forma lor tradiţională, consacrată, până la cea virtuală, ca efect al dezvoltării
noilor tehnologii şi a îmbrăţişării lumii virtuale de către un public din ce în ce
mai larg.
Astfel, primul capitol al lucrării are rolul de a ne introduce în
elementele teoretice care ţin de relaţiile publice, definind domeniul şi
conceptele, funcţiile şi legăturile cu celelalte discipline, evoluţia relaţiilor
publice în România, precum şi cadrul legislativ de funcţionare.

Cel de-al doilea capitol ne introduce în era digitală a relaţiilor publice şi

explică modul în care acestea au apărut, nevoia de schimbare a modului de
abordare a domeniului, tehnicile speciale utilizate, fenomenul social media
specific lumii virtuale – un câmp din ce în ce mai fertil pentru dezvoltarea
noilor organizaţii.

Pentru studiul de caz organizat în cel de-al treilea capitol, am ales

compania eMAG care este, în prezent, cel mai mare magazin virtual de
desfacere a produselor şi componentelor electrice, IT, electrocasnice, din
România.

5
 CAPITOLUL I
RELAŢIILE PUBLICE – NOŢIUNI GENERALE

I.1. Delimitări conceptuale

Procesul de relaţii publice are menirea de a pune într-o lumină favorabilă realizările
unei întreprinderi, companii sau instituţii a statului, cu scopul obţinerii încrederii publicului
larg, a clienţilor sau a propriului personal.1
Relaţiile publice circumscriu un domeniu în care sunt integrate numeroase tipuri de
activitate, unele specifice, altele comune cu alte sfere de activitate. Din această cauză,
relaţiile publice sunt adesea confundate pe de o parte cu diferite domenii precum
marketing, publicitate, lobby, afaceri publice, fund-raising, iar pe de altă parte cu acţiuni
precum cele de propagandă, manipulare, promovare a unor interese particulare, etc.
Adevăratul scop al relaţiilor publice este acela de a creşte încrederea reciprocă
dintre organizaţie şi publicul ei, având ca mijloc de acţiune principal circulaţia liberă,
bilaterală şi simetrică, a informaţiilor. Relaţiile publice sunt o funcţie şi un factor de
sprijinire a democraţiei, asigurând transparenţa proceselor, comunicare corectă şi egală,
încrederea reciprocă.2

I.1.1. Definiţii ale relaţiilor publice

Definiţiile relaţiilor publice sunt numeroase şi complexe, acest lucru datorându-se

punctelor de vedere diferite ale specialiştilor şi practicienilor care vizează atât aspecte
conceptuale, cât şi aspecte instrumentale, atât definiţii bazate pe activităţile integrate în
relaţii publice, cât şi pe efectele acestora.3
Într-un studiu din 1976, în urma consultării diverselor lucrări de specialitate,
reviste, broşuri, şi, după ce a intervievat 84 de specialişti, R. F. Harlow (1976) a identificat
472 de definiţii mai mult sau mai puţin asemănătoare. În urma selectării notelor comune, el
a ajuns la următoarea definiţie-sinteză: „Relaţiile publice sunt funcţia managerială

1
Stancu Şerb, Relaţii publice şi comunicare, Bucureşti, ed. Teora, 1999, p. 5.
2
Cristina Coman, Relaţiile publice: principii şi strategii, Iaşi, ed. Polirom, 2001, pp. 11-12.
3
Cristina Coman, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, ed. Polirom, 2000, p. 10.
6
distinctivă, care ajută la stabilirea şi menţinerea unor limite reciproce de comunicare, la
acceptarea reciprocă şi la cooperarea dintre o organizaţie şi publicul ei; ele implică
managementul problemelor, ajutând managerii să fie informaţi asupra opiniei publice şi să
răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc şi accentuează obligaţiile managerilor de a
servi interesul public; ele servesc ca sistem de avertizare, care ajută managerii să anticipeze
tendinţele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea şi
comunicarea bazate pe principii etice”.
Efortul de a găsi o definiţie a relaţiilor publice unanim acceptată este oarecum
îngreunat şi de faptul că ele se desfăşoară în diferite tipuri de organizaţii, de la cele
guvernamentale la cele non-guvernamentale, de la firme care au ca scop obţinerea de
profit, la cele civice. De asemenea, aria relaţiilor publice acoperă diverse domenii precum:
domeniul economic, turism, corporaţii, armată, sector public şi privat, domeniul politic,
guvernamental, plan intern şi internaţional.
Între cele mai populare definiţii ale relaţiilor publice o regăsim pe aceea dată de
Asociaţia Internaţională a Relaţiilor Publice, care, cu ocazia Convenţiei anuale din 1978, a
stabilit următoarea definiţie: „Practica relaţiilor publice este arta şi ştiinţa socială a
analizării unor tendinţe, a anticipării consecinţelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizaţii
şi a implementării unor programe de acţiune care vor servi atât interesele organizaţiei, cât
şi interesele publicului”.
British Institute of Public Opinion a definit relaţiile publice în 1948 ca
reprezentând „un efort deliberat, planificat şi susţinut de stabilire şi menţinere a înţelegerii
reciproce dintre o organizaţie şi publicul său”.
Împreună cu colaboratorii săi, specialistul S. M. Cutlip (1994), defineşte în lucrarea
Effective Public Relations, fenomenul studiat ca fiind „o funcţie managerială, care
stabileşte şi menţine legături reciproc benefice între o organizaţie şi publicul de care
depinde succesul sau falimentul ei”.
Lucien Matrat, creatorul Codului Internaţional de Relaţii Publice, este de părere că
„relaţiile publice, în sensul în care folosim astăzi termenul, fac parte din strategia de
management. Domeniul are două funcţii: să răspundă aşteptărilor acelora ale căror
comportamente, judecăţi şi opinii pot să influenţeze modul de operare şi dezvoltarea unei
întreprinderi, pe de o parte, şi să-i motiveze, pe de alta.

7
 Stabilirea de politici de relaţii publice înseamnă, în primul rând, armonizarea
intereselor unei întreprinderi cu interesele acelora de care depinde dezvoltarea ei.
Următorul pas este punerea în practică a acestor politici” (Matrat, 1990, p. 8).
Teoreticieni şi practicieni de prestigiu, precum Arthur R. Roalman (1968) notează
în lucrarea Profitable Public Relations că „relaţiile publice sunt serviciul, profesia care
trebuie adaptată nevoilor oricărei acţiuni în care este implicată compania dumneavoastră”.
Un alt specialist, Frank Jefkins (1982) este de părere că „relaţiile publice constau în
toate formele comunicării planificate, externe şi interne, dintre o organizaţie şi publicurile
sale, în scopul atingerii obiectivelor specifice ce presupun înţelegerea mutuală”, iar Sam
Black (1976) în Practical Public Relations, consideră că „scopul fundamental al practicării
relaţiilor publice este acela de a stabili o cale bidirecţională de înţelegere reciprocă bazată
pe adevăr, cunoştinţe şi informaţii complete”.

I.1.2. Scopul, funcţiile şi valorile relaţiilor publice

Relaţiile publice presupun cercetarea tuturor publicurilor prin primirea de

informaţii de la acestea, avertizarea conducerii în legătură cu atitudinile şi reacţiile lor,
ajutorul în stabilirea de politici, care demonstrează atenţia crescută fată de publicuri şi
evaluarea constantă a eficienţei tuturor programelor de relaţii publice.
Acest rol implicit include toate activităţile legate de constatarea şi influenţarea
opiniilor unui grup de persoane. 4
Public Relations Society of America consideră că relaţiile publice au trei funcţii
principale. Prima funcţie a relaţiilor publice este aceea de controlare a publicurilor,
direcţionând ceea ce gândesc oamenii pentru a satisface nevoile sau dorinţele unei
instituţii.
A doua funcţie este de a răspunde publicurilor prin reacţionarea la evoluţiile,
problemele şi iniţiativele celorlalţi, iar a treia funcţie este de a crea o serie de relaţii
mutuale, benefice între toate publicurile pe care le are o instituţie, cultivând schimburi
armonioase între diferitele publicuri ale instituţiei (grupuri de angajaţi, consumatori,
furnizori, producători, etc.).5

4
Doug Newsom, Judy Vanslyke Turk, Dean, Kruckeberg, Totul despre relaţiile publice, Iaşi, ed. Polirom,
2003, p. 18.
5
Ibidem, p. 39
8
 Finalitatea relaţiilor publice se materializează într-o serie de roluri şi valori după
care se ghidează acestea, fiind de o reală necesitate societăţii.
În diferite lucrări de specialitate şi în diferite texte programatice ale unor organizaţii
profesionale sunt prezentate principiile şi valorile pe care trebuie să se întemeieze practica
relaţiilor publice.
Conform Public Relations Society of America, relaţiile publice trebuie să se ghideze
după următoarele principii:
a) relaţiile publice sunt un mijloc prin care publicul transmite instituţiilor
interesele şi dorinţele sale; ele interpretează problemele publicului şi vorbesc în
numele lui;
b) relaţiile publice contribuie la corelarea reciprocă a instituţiilor cu publicul, la
stabilirea unor relaţii reciproce mai bune, în beneficiul publicului;
c) relaţiile publice sunt o „valvă de siguranţă” a democraţiei: oferind mijloace de
corelare reciprocă, ele reduc şansele de apariţie a unor acţiuni arbitrare sau
coercitive;
d) relaţiile publice sunt un element important al sistemului de comunicare socială;
e) relaţiile publice contribuie la dezvoltarea responsabilităţii sociale a unei
instituţii.6
În acest sens, relaţiile publice reprezintă şi dau glas dorinţelor şi intereselor
diverselor publicuri în faţa instituţiilor societăţii, care de cele mai multe ori nu sunt
receptive. În timp ce explică ce vor publicurile şi vorbesc în numele publicurilor, relaţiile
publice vorbesc şi în numele instituţiilor.
Acestea ajută la stabilirea unor legături mai bune între instituţii şi societate,
încurajând adaptări reciproce în interesul societăţii. Relaţiile publice oferă modalităţi de
depăşire prin cooperare a neînţelegerilor, astfel încât să nu fie nevoie de acţiuni coercitive
sau arbitrare; asigură informaţii pentru sistemele de comunicare, ajutând oamenii să fie
informaţi asupra diferitelor aspecte ale vieţii lor.
Specialiştii în relaţii publice pot să ajute la stimularea conştiinţei sociale a unei
instituţii poate ajuta managementul să formuleze obiective mai bune, să le susţină şi să le
insufle.

6
Cristina Coman, Relaţii publice: principii şi strategii, Iaşi, ed. Polirom, 2001, pp. 38-39.
9
 Într-un cuvânt, relaţiile publice se regăsesc în toate aspectele vieţii, pentru că
principiile lor sunt legate de impulsurile umane de bază, adică de nevoia de acceptare, de
cooperare şi/sau de afecţiune din partea celorlalţi.7

I.1.3. Campanii
CAMPANII PUBLICITARE ŞI SLOGANURI

Campaniile promoţionale sunt publicitate care foloseşte o serie de instrumente de

marketing care împărtăşesc acelaşi mesaj şi aceleaşi idei pentru a promova o afacere sau
evenimente pentru un public ţintă. O campanie tipică foloseşte diferite resurse media
inclusiv internetul, ziare, televiziune, radio şi publicitate scrisă. Aceste campanii pot fi
folosite pentru motive diversificate: pot creşte vânzările, pot creşte conştientizarea sau
grijile cu privire la anumite probleme, pot dezvolta imaginea unei mărci sau pot altera
opinia publică.

Fiecare campanie promoţională necesită o direcţie şi setarea obiectivelor sale ajuta la

clarificarea rezultatelor dorite. Obiectivele sunt afirmaţii specifice şi cu scop care pot fi
măsurate şi evaluate. Una dintre metodele de a seta obiectivele este folosind acronimul
SMART:
– Specific: obiectivele trebuie să fie precise şi identificabile clar
– Măsurabile: dacă obiectivul este măsurabil este mai uşor să se observe dacă acesta a fost
realizat
– Realizabil: ceea ce înseamnă că obiectivele nu trebuie să fie nici prea ambiţioase şi
realizate prea uşor
– Relevant: întâmpinarea obiectivelor ar trebui să ajute la obţinerea scopurilor generale pe
termen lung ale organizaţiei sau campaniei
– Timp: pentru a obţine obiectivele trebuie alocat suficient timp

Planul de campanie

Conceperea planului de marketing, alegerea obiectivelor de comunicare, determinarea

tintelor de atins, conceperea politicii de comunicare duc la inchegarea unei campanii de

7
Ibidem, p. 43.
10
publicitate, care se va materializa printr-un document scris – planul de campanie. Acesta
cuprinde urmatoarele:

- problema de rezolvat si contextul sau : producatorul, strategia sa generala, politica sa de

marketing si de comunicare, obiectivele de marketing, concurenta cu produsele si politicile
sale;
- tintele de atins si obiectivele de comunicare: cui i se va transmite mesajul, care mesaj, cu
ce efect;
- ideea centrala si temele campaniei, in functie de obiectivul de marketing; daca acest
obiectiv este de a prezenta / promova un produs sezonier ( inghetata), ideea centrala poate
fi propunerea unei noi motivatii pentru consumatori, alta decat simpla placere sau valoarea
nutritiva; tema – un desert familal – va reprezenta in mod concret sensul ideii centrale; in
acest stadiu al creatiei vor fi prezentate mai multe teme si mai multe formulari creative;

- planul de media si calendarul: acest plan de campanie previzional presupune alegerea de

media si suporturi adecvate, alegere ea insasi previzionala si schematica;
- actiunile complementare ale publicitatii propriu-zise (actiuni promotionale, publicitate la
locul de vanzare –PLV-, editarea de brosuri si cataloage, participarea la saloane si
expozitii, demersuri de relatii publice ) si articularea lor cu campania principala, in ideea
de a obtine coerenta si chiar sinergia ansamblului;
- actiunile de control ce trebuie prevazute pentru evaluarea eficientei comunicarii si
promovarii;
- bugetul necesar pentru atingerea obiectivelor fixate, precum si defalcarea lui pe tipuri de
operatiuni prevazute si pe perioade calendaristice.

Creaţia publicitară

In ciuda lipsei unor reguli clare, se pot aplica, totusi, niste proceduri care duc pas cu pas la
crearea mesajelor, din simplul motiv ca la originea oricarei publicitati exista un producator
cu produsele sale, cu concurentii sai, cu clientii sai potentiali, cu obiectivele si
constrangerile sale, factori de care publicitatea trebuie sa tina cont.
1) platforma redactionala: ceea ce precede creatiei se sintetizeaza intr-un document care se
numeste platforma redactionala (copy platform), apoi in copy strategy – document de baza,

11
care defineste continutul mesajelor ce trebuie comunicate clientului si cuprinde patru
puncte esentiale:
promisiunea sau propunerea sau avantajul pentru consumator ( tinuta de drum a unui
vehicul, robustetea unei masini, precizia unei unelte)
- justificarea, proba sau suportul promisiunii, care vor fi aduse de:
- demonstratie; se va arata precizia taieturii facute de unealta comparatie ; se arata doua
taieturi facute de doua unelte diferite marturie; facuta de fabricant sau de proiectant
desciere a produsului; se subliniaza detaliul care determina superioritatea produsului fata
de concurenta precizarea exacta a publicului tinta;
- tonul sau stilul mesajelor, care trebuie sa fie in consonanta cu spiritul destinatarilor, cu
produsul si cu imaginea dorita.

2) argumentatia publicitara : exista cateva elemente care trebuie reunite de mesajele

publicitare in ceea ce priveste stilul de comunicare sau tipul de comunicare pe care il
adopta:
- informatia (exemplu: puterea, consumul orar, numarul de distribuitori din retea) ca atare
poate fi suficienta, daca este bine prezentata ( “ spuneti adevarul, dar faceti-l fascinant”-
David Ogilvy) , atunci putand sa-l convinga pe cumparator, in cazul in care variabila
cognitiva (informatia) este determinanta in comportamentul sau.
- repetitia; este destinata memorarii eficiente a marcii, pentru a determina cumpararea pe
termen lung. Clientul reactioneaza mecanic, ceea ce este bine in cazul produselor de larg
consum, cu preturi comparabile si implicare psihologica redusa.
- apelul la ratiune; cauta sa convinga prin argumente si constituie majoritatea mesajelor
publicitare.
- prezentarea explicita sau simbolica a avantajelor, adresandu-se afectivitatii, emotiei sau
motivatilor, constiente sau inconstiente, sau neoconformismului (pus in lumina de
cercetarile sociologice asupra stilurilor de viata).

Criteriile de eficienta ale oricarei campanii publicitare sunt urmatoarele:

- sa corespunda imaginii pe care producatorul vrea sa o dea produselor sale;
sa exprime in mod clar ideile dorite, fie ca ele se adreseaza ratiunii, afectvitatii sau
conformismului social;
- sa fie pe intelesul tintei vizate;

12
- sa fie convergenta cu opiniile tintei vizate, pentru ca este foarte dificil sa lansezi un
curent de opinie, asteptand un ipotetic succes, aceasta fiind periculos pentru eficienta
campaniei;
- sa fie credibila, sa nu minta, sa nu exagereze, sa permita, in masura posibilului,
verificarea celor afirmate;
- sa fie originala; exista riscul de a se remarca doar originalitatea publicitatii si nu marca
produsului, deci campania nu isi atinge scopul;
- sa fie identificabila, adica sa permita o identificare simpla a produsului caruia i se face
reclama;
- sa fie coerenta de la un capat la altul, precum si cu celelalte actiuni promotionale;
- sa fie valabila in timp, pentru a profita mai multi ani de o idee buna, daca aceasta este
valabila si atinge tinta vizata.

Sloganurile publicitare sunt folosire în cadrul campaniilor publicitare politice, comerciale,

religioase pentru a convinge oamenii să cumpere anumite produse sau servicii. Scopul unui
slogan este să diferenţieze produsul său marcă de cel al concurenţilor, în timp ce scoate în
evidenţă misiunea generală a companiei. Chiar şi în cazul în care compania nu vinde un
produs său serviciu unic, sloganul trebuie să diferenţieze compania de cele concurente.

Sloganurile reprezintă prima impresie pentru mulţi clienţi potenţiali şi de aceea este
necesar să pun accentul pe valoarea companiei.

Un alt principiu care trebuie luat în considerare în momentul creării unui slogan este
lungimea acestuia: nu trebuie să fie mai lung ca o propoziţie şi trebuie să prindă esenţa
folosind între două şi opt cuvinte. Dacă sloganul este mai lung de o propoziţie acesta va
produce confuzie şi va fi uitat, decât dacă rimează sau este acompaniat de o melodie.

Sloganurile, indiferent dacă sunt citite sau ascultate, ar trebui să fie plăcute la auz; cele
ritmice sunt mult mai uşor de recunoscut şi mai memorabile. Dacă sloganul este
transformat într-o melodie este chiar mai bine: studiile arată în mod consistent că
sloganurile prezentate în melodii sunt amintite semnificativ mai repede decât cele
prezentate în vorbire normală.

13
I.1.4.1. Aspecte generale privind cadrul legislativ al relaţiilor publice

Practicienii de relaţii publice îşi desfăşoară activitatea de acela mai multe ori într-
un climat litigios, ceea ce înseamnă ca sunt expuşi foarte des oricărui tip de proces, fie el
civil sau penal, motiv pentru care sunt în vizorul presei tot timpul.8
Avocatul Morton Simon (1978) a identificat trei riscuri juridice principale:
a) riscul juridic normal cu care se confruntă orice persoană, cuprinzând probleme
civile şi penale, inclusiv complotul sau înscenarea;
b) riscul legat de domeniul de activitate, apărut în timpul activităţilor publice sau de
relaţii publice;
c) riscul neaşteptat, care poate cuprinde orice, de la cumpărarea de bilete la un
eveniment pentru un client, până la activităţile de lobby fără a se înregistra ca
atare.9
O atenţie tot mai mare este acordată obligaţiei de a transmite informaţii corecte,
verificate şi capacităţii de a menţine credibilitatea. Specialiştii în relaţii publice trebuie să
lucreze în strânsă legătură cu avocaţii, mai ales cu aceia specializaţi în legile din domeniul
comunicării. Totuşi, discuţiile dintre specialistul în relaţii publice şi consilierul juridic pot
să nu fie protejate de privilegiul relaţiei dintre client şi avocat, ce permite păstrarea
secretului conversaţiei.10
Cele mai periculoase zone pentru un practician de relaţii publice sunt considerate a
fi: memo-urile, scrisorile de afaceri, folosirea fotografiilor, pretenţiile legate de produse,
acuzaţiile de calomnie şi defăimare, promoţiile care implică jocuri, dezinformarea publică
cu privire la un anumit produs, a unei firme sau a unui serviciu, campaniile politice, etc. 11
Cele mai aspre pedepse se aplică în cazul reclamelor mincinoase, a discriminării,
hărţuirii sexuale, a încălcării drepturilor de autor, plagiatului, calomniei, insultei sau
defăimării, de care specialistul în relaţii publice trebuie să se ferească, având în permanenţă
la îndemână legile care reglementează domeniul în care acesta acţionează sau un avocat
bine pregătit în domeniu.
Pentru a-şi desfăşura în mod legal activitatea, un specialist în relaţii publice nu este
neapărat obligat să se implice în toate felurile de contracte sau de permisiuni scrise, însă

8
Ibidem, p. 414.
9
Ibidem, p. 351.
10
Ibidem, pp. 356-357.
11
Ibidem, p. 358.
14
este musai să cunoască minim şapte cele mai importante dintre ele: formularul de
autorizare a folosirii drepturilor de autor, formularul-tip de acord privind cedarea
drepturilor de autor, consimţământul de publicare a fotografiilor, dat de fotomodele,
permisiunea de publicare a fotografiilor unui minor, convenţia de colaborare, acordul
referitor la fotografii şi formularul de contract de colaborare.

I.1.4.2. Etica, normele şi valorile internaţionale ale relaţiilor publice

Relaţiile publice, ca orice alt domeniu de profesare sunt interesate de etică şi de

responsabilităţile ce trebuie să revină unui practician de relaţii publice, interesul fiind
canalizat în două direcţii: prima înspre individ, iar cea de-a doua înspre instituţie. Relaţiile
publice au fost numite „conştiinţa” managementului, deoarece acestea aminteau
organizaţiilor şi firmelor că au şi o serie de responsabilităţi faţă de publicurile sale. 12
Practicienii de relaţii publice se ghidează în prezent în baza a trei coduri
profesionale: Codul standardelor profesionale în practicarea relaţiilor publice, adoptat în
1988 de Public Relations Society of America, Codul etic al comunicatorilor profesionişti,
adoptat de International Association of Business Communications şi Codul internaţional
de etică pentru relaţiile publice sau Codul de la Atena, adoptat de International Public
Relations Association.
Principiile codurilor etice se bazează pe demnitatea individului, pe exercitarea
liberă a drepturilor omului, libertatea de exprimare, de asociere şi pe libertatea presei, care
sunt considerate valori esenţiale pentru existenţa şi practica relaţiilor publice.
Comunicarea, înţelegerea şi cooperarea între diverşi indivizi, grupuri şi instituţii ale
societăţii reprezintă valori cheie ale codurilor.
Normele etice ale practicienii de relaţii publice pun accentul pe valori precum:
adevărul, acurateţea, corectitudinea, responsabilitatea faţă de public (responsabilitatea
socială), îmbunătăţirea competenţelor individuale, integritate, obiectivitate, respectarea
confidenţialităţii informaţiilor clienţilor lor, angajamentul de a nu participa la activităţi
non-etice, respectarea legilor, stabilirea de canale de comunicare pentru facilitarea
circulaţiei informaţiilor publice, angajamentul de a nu folosi tehnici sau metode de
manipulare, etc.13

12
Remus Pricopie, op. cit, p. 301.
13
Cristina Coman, op.cit., pp. 179-184.
15
 I.1.7. Camapanii de relaţii publice

Multitudinea de servicii pe care relaţiile publice le oferă servesc intereselor şi

nevoilor dintre cele mai diverse, acestea putând fi utilizate în aproape orice domeniu al
societăţii. Datorită progresului tehnologic şi a comprimării spaţiilor prin fenomenul
globalizării, organizaţiile şi firmele i-au amploare, se dezvoltă. În aceeaşi măsură se
dezvoltă şi tehnicile de persuadare, care în timp nu mai au efect asupra publicului, cerând
inovaţie. Acesta este momentul în care organizaţiile şi firmele realizează cât de importante
sunt relaţiile publice şi crearea unei imagini mai bune, mai atrăgătoare în faţa publicului.
Domeniile în care relaţiile publice pot fi practicate sunt vaste şi încă inepuizabile.
Acestea pot fi practicate în organizaţii non-profit, care oferă unui practician mai multe
avantaje şi oportunităţi. Chiar dacă salariile sunt mai mici decât în alte domenii, consilierul
în relaţii publice este într-o astfel de organizaţie mai liber în alegeri, are un program mai
flexibil, iar activitatea este mai puţin stresantă. Instituţiile de învăţământ reprezintă de
asemenea un domeniu de practicare al relaţiilor publice. În astfel de instituţii, practicienii
sunt implicaţi de obicei în dezvoltarea instituţiei, activitate care include strângerea de
fonduri. De altfel, tot mai mulţi practicieni de relaţii publice îşi desfăşoară activitatea în
domeniul strângerii de fonduri, unii dintre ei având un real succes.14
Alţi practicieni de relaţii publice aleg să se specializeze în cercetare. Aceştia adună
diferite informaţii despre public, ajutând organizaţia să planifice mai bine prin anticiparea
tendinţelor de schimbare a mediului. De asemenea, sunt la mare căutare şi domenii precum
organizaţiile din domeniul sănătăţii, sportul, care a devenit între timp o afacere profitabilă
pentru mulţi, sau timpul liber, prin activităţile de promovare a regiunilor turistice,
dezvoltarea parcurilor publice, staţiuni turistice, hoteluri, agenţii de turism, linii aeriene,
etc.15Însă, cei mai mulţi aleg companiile comerciale, industria, corporaţia, transnaţionalele
sau structurile guvernamentale. Acestea din urmă sunt mai bine plătite şi datorită profitului
mai mare pe care îl scot.
Globalizarea, care a dus la comprimarea spaţiilor, transformând lumea într-un „sat
global” şi apariţia multinaţionalelor precum Coca-Cola, Nike, Sony, au accentuat
necesitatea perfecţionării unor instrumente de comunicare mai eficiente, complexe şi
specializate, precum relaţiile publice. De asemenea, nevoia corporaţiilor de a cuceri noi

14
Doug Newsom, Judy Vanslyke Turk, Dean, Kruckeberg, op.cit., pp. 34-35.
15
Ibidem, pp. 38-39.
16
pieţe şi dorinţa promovării propriilor produse la nivel internaţional şi naţional au făcut ca
relaţiile publice să capete o importanţă covârşitoare şi să fie la mare căutare. Astfel,
relaţiile publice au devenit internaţionale.16
Unul dintre principalele obiective ale relaţiilor publice internaţionale este acela de a
crea şi de a menţine o imagine pozitivă a propriei naţiuni, oferind credibilitate în faţa
celorlalte naţiuni, deoarece imaginea este vitală pentru dezvoltarea unui stat, iar în unele
cazuri, chiar vitală.17
În final, putem concluziona că practica relaţiilor publice este în continuă
dezvoltarea, specialiştii în domeniu fiind din ce în ce mai căutaţi, însă, viitorul relaţiilor
publice depinde stabilirea finală a graniţelor acestei discipline.

I.2. Nevoia de schimbare la nivelul comunicării

Comunicarea eficientă şi relaţiile publice sunt cele care facilitează legătura dintre o
organizaţie şi publicul ei ţintă. Internetul are un rol important în ceea ce privesc relaţiile
publice, însă, în acest scop, demersul de a adopta o astfel de industrie s-a realizat în paşi
mici. O dată cu apariţia internetului şi dezvoltarea acestuia, se întrevede nevoia unei noi
abordări a domeniului: păstrarea formelor tradiţionale media, conducerea privind
consultanta strategică, interesul pentru publicul ţintă ca abordare media on-line şi
implementarea de noi strategii ale comunicării raportate la domeniul internet-ului.
În acest sens, presiunea realizată asupra industriei relaţiilor publice este inevitabilă
o dată cu captarea atenţiei publicului ţintă către o altă sursă de informare şi de interes; dar
o dată cu abordarea unei noi miscări, relaţiile publice întrevăd un nou impediment: oricine
poate să devină publicist, iar clienţii pot să organizeze şi organizează campanii pentru a
influenţa comportamentele companiilor, protestele on-line pot să dea naştere ideilor
nespuse, produsele şi serviciile pot fi discreditate în forum-uri deschise către un public care
împărtăşeşte aceleaşi interese, crizele pot fi create on-line, acestea putând să le sporească
pe cele care sunt create de alte surse.

16
Simona Miculescu, Relaţii publice din perspectivă internaţională, Iaşi, ed. Polirom, 2006, pp. 43-44.
17
Ibidem, p. 47.
17
 Astfel, relaţiile publice trebuie să înveţe cum să se folosească de internet într-o
manieră pro-activă pentru a identifica şi îndrepta aceste probleme în favoarea propriei
dezvoltări.18

18
Shel Holtz, Public relations on the Net: winning strategies to inform and influence the media, the
investment community, the government, the public and more!, New York, USA, ed. AMACOM, 2002,
pp. 18-20
18
 CAPITOLUL AL II-LEA
ERA DIGITALĂ ÎN RELAŢIILE PUBLICE

II.1. Delimitări conceptuale

Procesul de digitizare reprezintă procesul de convertire a informaţiei într-o formă

binară prin utilizarea codurilor 1 (power on) şi 0 (power off); convertirea semnalului
electric analog în unul digital echivalent.
În ceea ce privesc relaţiile publice, în era digitală ele se confruntă cu trei mari
probleme: datorită fluxului mult mai mare de informaţie şi a accelerării acestuia,
practicanţii relaţiilor publice sunt nevoiţi să adopte noi strategii şi să realizeze mult mai
multe activităţi pentru captarea publicului ţintă; trebuie să atragă un public din ce în ce mai
sceptic care, în mare parte, cuprinde un interes pentru o gamă mai largă a canalelor de
informaţie decât înainte, iar publicul ţintă pe care doresc să-l atragă este capabil să
contracareze sau să ofere un mesaj alternativ ca modalitate de răspuns la mesajul relaţiilor
publice. De multe ori mesajul anihilat este cel care ajunge în atenţia publicului, nu mesajul
relaţiilor publice.19
Digital Media ia formă prin creşterea domeniului de activitate bazat pe utilizarea
computer-ului şi promovează noi oportunităţi strategice ale comunicării, spre exemplu,
prezentările multilaterale software precum PowerPoint utilizat de obicei în locul
prezentărilor tradiţionale a diapozitivelor. De altfel, prin dezvoltarea tehnologiei sunt
transformate elemente de video media în formă digitală, acestea sunt înregistrate pe bandă
digitală în locul casetelor tradiţionale, iar imaginile digitale pot fi transmise utilizand
tehnologia computer-ului.20

II.2. Relaţiile publice devin digitale

Tehnologia digitală a creat noi metode de a transmite informaţia şi de a interacţiona

cu publicurile. Ca un exemplu, majoritatea studenţilor urmăresc on-line cursurile

19
Robert L. Heath, Encyclopedia of public relations, California, Sage Publications, 2005, pp.254-256.
20
Ronald D. Smith, Strategic planning for public relations, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates
Publishers, 2005, p. 178.
19
universitare, primesc şi predau teme în format electronic, participă la discuţii pe diferite
subiecte în „grupuri de discuţii”, folosesc grafica pentru ilustrarea textelor şi primesc
consiliere academică legată de curs prin intermediul unor răspunsuri personale la mesaje
prin intermediul e-mail-ului. Un public din ce în ce mai larg caută informaţii care
deservesc interesului personal al acestuia – spre exemplu, găsirea celor mai ieftine bilete
pentru o călătorie.
Deşi nu este o tehnologie nouă, din ce în ce mai mulţi practicieni de relaţii publice
folosesc acum CD-ROM-ul în locul broşurilor sau chiar a materialelor de prezentare, cum
ar fi dosarele cu revista presei. Este mai mult spaţiu pentru informaţii, iar calitatea filmelor
este una mult mai bună.
Chioşcurile computerizate la care se accesează informaţia prin atingerea ecranului
oferă expuneri interactive la târguri. Internetul oferă site-uri care asigură 24 de ore pe zi
surse la nivel global pentru presă. Este foarte probabil, în cazul reporterilor, să încerce să
afle mai întâi o informaţie pe internet, pentru ca apoi să folosească sau nu, telefonul sau
faxul. Toate tipurile de consumatori de informaţie folosesc site-uri de internetm iar presa
are propriile site-uri unde utilizatorii se aşteaptă să găsească ultimile informaţii furnizate de
instituţiile mediatice.21

II.2.1. Internetul - mediu de desfăşurare a relaţiilor publice

Fizic vorbind, „internet este un termen folosit pentru a descrie interconectarea mai
multor reţele de calculatoare într-un mod ce permite calculatoarelor să comunice şi să
transfere fişiere direct şi transparent dintr-o parte a lumii în cealaltă” (Orzan, 2007, p. 6).
Tehnic vorbind, comunicarea prin internet este facilitată de folosirea unui protocol
cunoscut prin abrevierea TCP/IP. Toate calculatoarele conectate la internet folosesc un
astfel de protocol pentru a comunica între ele şi pentru a transmite informaţiile. Protocolul
este o platformă independentă ce permite calculatoarelor şi altor reţele de diferite forme,
mărimi şi structuri să schimbe informaţii între ele, acesta facilitând folosirea internetului
într-un mod transparent.
Unele dintre cele mai populare facilităţi oferite de internet în prezent sunt poşta
electronică, paginile Web, presa electronică, transferul de fişiere, transmiterea în timp real
al programelor radio şi TV, transferuri de bani, cumpărături în timp real, etc.

21
Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg, op. cit., p. 490
20
 În continuare voi exemplifica câteva dintre cele mai importante aplicaţii ale
internetului utilizate în relaţiile publice:
 e-mail – poşta electronică, reprezintă un mesaj, de obicei, tip text care este expediat
prin intermediul liniilor telefonice şi al modemului de la un calculator către server-
ul de e-mail. Serverul înregistrează mesajul până în momentul în care, destinatarul
le colectează cu ajutorul modemului telefonic;
 USENET – prescurtare de la user network, este o reţea complexă şi într-o continuă
creştere a numărului grupurilor de discuţii. Reţeaua publică contribuţiile
individuale printr-un sistem de distribuţie a mesajelor, fie la nivel global, fie la
nivelul unei ţări, arii geografice, etc. Usenet a precedat internetul, acesta nefiind
bazat pe protocoalele TCP/IP. Accesarea sa necesită folosirea unui software
specializat de citire a acestor mesaje. Este util pentru a anunţa lansări de produse
sau alte forme de publicitate cu conţinut informaţional. Firmele pot contribui la
activitatea reţelelor de ştiri sau îşi pot construi propiul grup de ştiri;
 Newsgroups – grupul de discuţii. Permite participanţilor dezbaterea unor subiecte
de interes comun, prin centralizarea aportului tuturor participanţilor şi redistribuirea
sa prin e-mail;
 FTP – File Transfer Protocol. Protocolul de transfer al fişierelor este un serviciu
internet care permite copierea fişierelor de pe un calculator pe altul;
 Telnet, este un software ce permite utilizatorilor să se conecteze şi să folosească
calculatorul-gazdă aflat la distanţă. Utilizatorii pot folosi telnet pentru a se conecta
la un calculator pe care rulează un server de baze de date. Odată conectaţi, ei pot
lucra cu baza de date ca şi cum ar sta pe un scaun în faţa unui terminal de lângă
calculatorul respectiv;
 World Wide Web – sau Web-ul, este segmentul multimedia al internetului. Deşi este
unul dintre numeroasele sisteme folosite on-line pentru a regăsi şi transfera
informaţia, web-ul, datorită uşurinţei cu care poate fi folosit, a devenit cel mai
popular segment internet. Constă într-o colecţie de milioane de documente
multimedia legate între ele, aflate pe calculatoare distribuite în întreaga lume. 22
Organizaţiile de toate tipurile, profit şi nonprofit – inclusiv cele guvernamentale, au
pagini de internet, şi atunci când sunt accesate aceste pagini, mai ales în cazul paginilor

22
Gheorghe Orzan, Mihai Orzan, Relaţii publice online, Bucureşti, ed. Uranus, 2007, pp. 6-12.
21
organizaţiilor comerciale, este posibil să se găsească atât publicitate cât şi parte a mesajelor
editoriale. De aceea, paginile de web sunt unul dintre hibrizii noi cei mai adaptabili.
Există mai multe îndatoriri permanente care sunt importante pentru menţinerea
interesului pentru un site de internet: oferirea unui conţinut substanţial, actualizarea lui în
timp util, înlesnirea folosirii lui, oferirea unei prezentări bune în cuvinte pentru cei ce
renunţă la grafică pentru a reduce timpul în care se încarcă o pagină, prezentarea tuturor
informaţiilor de bază pe care publicul s-ar aştepta să le găsească în „foile volante” cu
informaţii ale organizaţiei, alături de informaţiile cu valoare de ştire care ar atrage toate
tipurile de public, nu numai presa.
Ca acest lucru să se întâmple, soluţia sunt micro-site-urile pentru anumite funcţiuni,
cum ar fi campanii noi, oferte speciale, comunicare de criză şi vânzări on-line. Deşi se
poate folosi o legătură de la o pagină principală, dacă materialele speciale nu sunt uşor de
găsit şi de folosit, oamenii vor renunţa. Micro-site-urile acţionează invers: oamenii intră pe
site-uri speciale la propriile lor adrese, iar acel site oferă apoi o legătură către principala
pagină a organizaţiei. Datorită flexibilităţii lor, sunt un instrument foarte bun pentru
informare publică şi promovare şi un loc de care depind reporterii pentru informaţii.
Internetul se dovedeşte o sursă de încredere şi pentru ştirile video. Deşi nu este cel
mai bun mod de a distribui CPV-urile, filmele on-line nu sunt interesante numai pentru
jurnalişti. Este puţin probabil ca producătorii TV să preia un comunicat de presă video de
pe internet, dar ar putea să reprezinte o sursă de inspiraţie – Video Monitoring Services
poate transmite electronic filme scurte clienţilor abonaţi.
Internetul a schimbat radical practica de relaţii publice, pentru că publicurile pot fi
definite mai clar şi pot fi ţintite mai precis. Mai mult, natura interactivă a internetului
permite o monitorizare şi o evaluare pe care te poţi baza mai mult. Partea negativă a acestei
mişcări este că ştirile proaste pot deveni instantaneu globale, iar e-mail-ul şi grupurile de
discuţii pot răspândi zvonuri chiar sub pretextul că acele informaţii vin din partea
organizaţiilor. Organizaţiile pot fi atacate direct prin site-uri înşelătoare care le imită
propriile site-uri. Este foarte dificil să ţii sub control o criză, dar este mult mai uşor să
răspunzi.
Site-urile web sunt adesea create şi apoi abandonate, aruncând o imagine negativă
aupra organizaţiei. Unele site-uri web sunt pur şi simplu prea complexe pentru a fi folosite
eficient, iar oamenii nu se întorc la ele dacă nu consideră că tehnologia folosită este
uimitoare.

22
 O unitate independentă pentru utilizare interactivă, cum sunt magazinele on-line,
poate fi un bun instrument de educare şi o atracţie uimitoare la o întâlnire sau la un
spectacol. Totuşi, dacă aceste acţiuni nu sunt bine gândite, pot fi simpliste şi plictisitoare şi
nu oferă nicio informaţie despre utilizator.23

II.3. E-PR sau relaţiile publice on-line

Relaţiile publice on-line implică utilizarea aplicaţiilor internet de către organizaţii

pentru a comunica şi pentru a construi relaţii cu publicul ţintă: clienţi şi consumatori,
angajaţi, investitori şi donatori, membri ai comunităţii, ştiri media şi guvern. Odată cu
popularizarea internetului de la începutul anilor `90, relaţiile publice devin unităţi în cadrul
corporaţiilor, organizaţii nonprofit şi instituţii publice şi utlizează internetul la o scară mult
mai largă.24
În timp ce organizaţiile trebuie să-şi schimbe concepţia despre modul în care
funcţionează internetul şi impactul pe care îl are asupra publicului, gândind acest lucru în
termeni de relaţii publice, ele trebuie să-şi schimbe însăşi concepţia despre noţiunea de
relaţii publice.
Relaţiile publice on-line au un rol mult mai important şi mai vast decât în „lumea
reală”. Fiecare aspect al activităţii on-line a unei organizaţii pot să afecteze relaţiile publice
ale acesteia, iar informaţia şi modul în care aceasta este comunicată trebuie să fie
administrată cu o atenţie mult mai riguroasă.
Forma pe care o iau relaţiile publice realizate prin intermediul internetului este cea
de e-PR. Înţelegera stabilirii acestei denumiri este simplă:
 „e” provinde de la „electronic”, mediul de desfăşurare a activităţii, care subliniază
interesul pentru fiecare aspect al internetului, de la e-mail până la World Wide
Web.;
 „P” este o abreviere pentru public, însă ideea unui public singular este depăsită. În
acest sens, este corect să gândim în termeni de publicuri diferite sau audienţe.
Internetul este un caz particular care găzduieşte o varietate infinită de pieţe nişă şi
mico-comunităţi;

23
Doug Nwesom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckerberg, op. cit., pp. 490-493.
24
Hossein Bidgoli, The Internet encyclopedia, New Jersey, John Wiley & Sons Inc., 2004, p. 769.
23
  „R” este abrevierea pentru „relaţii”. Crearea relaţiilor dintre organizaţii şi
audienţele acestora reprezintă cheia succesului în mediul on-line.25

II.3.1. Delimitarea obiectivelor şi strategiilor

Obiectivele e-PR. Primul pas în acest scop este de a stabili ceea ce se doreşte a se
obţine de la relaţiile publice on-line şi cum anume internetul poate să ajute la atingerea
acestor scopuri. Printre cele mai frecvente obiective care se pot stabili în raport cu relaţiile
publice on-line, enumăr:
 extinderea organizaţiei;
 creşterea vânzărilor a unui produs sau serviciu on-line;
 creşterea vânzărilor a unui produs sau serviciu off-line;
 lansarea unei organizaţii, produs sau serviciu;
 câştigarea încrederii opiniei publice;
 creşterea veniturilor.
În momentul în care sunt stabilite obiectivele, modul în care acestea sunt
implementate şi rezultatele ulterioare oferite depind de capacitatea organizaţiei de a putea
să gândească din perspectiva publicului ţintă. În mod esenţial, obiectivele e-PR trebuie să
fie delimitate de două elemente: ceea ce organizaţia doreşte să obţină şi momentul în care
doreşte să obţină acest lucru.
Este necesar ca obiectivele să fie clar conturate, a se evita formulări de genul „să
obţin cât mai mulţi vizitatori pe site”, „să generez maximum de publicitate on-line”,
„să descopăr ceea ce publicul ţintă doreşte”; să aibă un caracter realistic; să fie gândite prin
raportarea la publicul ţintă.
Strategia e-PR. Obiectivele e-PR spune doar unde anume se doreşte a ajunge, însă
strategia e-PR reprezintă modalitatea prin care aceste obiective sunt atinse. În timp ce
obiectivele e-PR privesc doar site-ul Web, strategia on-line folosită pentru a promova site-
ul, vor acoperi şi alte arii, cum ar fi e-mail şi grupuri de discuţii. Strategia este necesară
pentru a menţine direcţia şi atingerea obiectivelor – tehnicile individuale abordate, se pot
schimba, însă strategia rămâne aceeaşi.

25
Matt Haig, e-PR, The Essential Guide to Public Relations on the Internet, Derby, Saxon Graphics Ltd.,
2001, pp.1-3.
24
 Pentru implementarea unei bune strategii este necesar să luăm câteva în considerare
următoarele:
 obiectivele trebuie să aibă un scop bine stabilit;
 este necesar să se cunoască metodele şi mijloacele on-line potrivite pentru
specificul organizaţiei şi a publicului pe care doreşte să-l atragă;
 realizarea unui plan pe baza obiectivelor stabilite şi a cercetărilor întreprinse;
 trebuie să se aibă în vedere necesarul de resurse – materiale şi umane, pe care
planul stabilit le impune.26

II.3.2. Tehnici specifice e-PR

Când ne referim la e-PR nu o facem doar raportându-ne la cunoaşterea unui număr

mare a potenţialilor clienţi a produsului sau serviciului nou lansat de către organizaţie, ci,
mai ales, la vizibilitatea unui site pe internet prin ştiri, articole sau conţinutul acestuia.
Mijlocul cel mai potrivit pentru realizarea unei astfel de sarcini este reprezentat de
redactarea unui comunicat de presă, care va informa ulterior despre beneficiile produsului
sau caracteristicile site-ului şi distribuirea sa în locaţii de maximă vizibilitate pentru
publicul ţintă.
Potrivit unui studiu realizat de Nielsen Norman Group, jurnaliştii sunt interesaţi de
informaţiile ce privesc responsabilul de relaţii publice la nivelul site-ului – nume, număr de
telefon, e-mail, informaţii de interes general despre organizaţie, poziţia acesteia faţă de
anumite probleme – cu precădere în cazul situaţiilor de criză, date financiare, imagini
pentru a ilustra ştirile, etc. Pentru ca informaţiile oferite mediei să fie cât mai accesibile,
este necesar ca site-ul să fie optimizat pentru principalele motoare şi directoare de căutare
şi să fie evidenţiate în cadrul site-ului, secţiuni speciale dedicate reporterilor – ştiri,
comunicate de presă, noutăţi, galerie foto, etc.
Pentru redactarea unui comunicat de presă se urmăresc aceleaşi reguli ca în cazul
scrierii în mediile tradiţionale. Un comunicat de presă bine editat atrage atenţia jurnaliştilor
şi poate gi distribuit atât on-line pe site cât şi prin e-mail, ca fişier Word sau PDF, sau alte
forme de transmitere a informaţiei electronice.27

26
Ibidem, pp. 11-13.
27
Gheorghe Orzan, Mihai Orzan, op. cit., pp. 70-71.
25
 Mass-media on-line este bine reprezentată pe internet. Numărul editorilor a crescut,
posturile de radio şi televiziune care pot fi recepţionate prin intermediul internetului s-au
înmulţit, aproape toată presa scrisă şi audio-vizuală este prezentă on-line – www.ziare.ro,
lista ziarelor, revistelor, radiourilor şi televiziunilor din România care au prezenţă pe
Web.28
În România există un site de relaţii publice on-line – www.comunicatedepresa.ro,
dedicat în totalitate publicării, găzduirii permanente şi distribuirii comunicatelor de presă
către publicul ţintă. Această sursă de informare electronică vine în sprijinul jurnaliştilor şi
al companiilor – deţine peste 18000 de utilizatori înregistraţi, din care, peste 12000 de
companii şi peste 2500 de jurnalişti. Baza sa de date are o arhivă de aproape 53000 de
comunicate de presă care au fost distribuite prin intermediul a peste 157 de milioane de
alerte e-mail.29

II.3.3. Social media şi strategia de PR

Internetul a revoluţionat relaţiile publice, depăşind cele mai vizionare teorii.

Dincolo de toate eforturile celor din relaţii publice, consumatorii continuă să deţină puterea
preluată din mâinile jurnaliştilor şi ale marketer-ilor, opiniile lor generând schimbări de
comportament. Mulţi dintre ei au o influenţă foarte mare asupra lucrurilor pe care le
cumpără, le gândesc sau le fac.
Pentru prima dată în istoria comunicării, fiecare o voce şi fiecare voce contează.
Prin intermediul social media, această voce poate fi extrem de puternică şi poate forţa
indivizi, companii sau comunităţi să schimbe felul în care se comportă. Ceea ce spune un
angajat sau o persoană ca oricare alta poate fi mai de încredere decât opiniile unui număr
mare de persoane.
Vocea individuală prin Faceebook, Twitter şi blogging este mai importantă decât
orice alt tip de voce a publicului, oricât ar fi de potenţată prin canalele media clasice.
De aceea, pentru oamenii din PR devine din ce în ce mai importantă calcularea
influenţei on-line a unei persoane, pe măsură ce oamenii cer din ce în mai mult, sfaturi de
la prietenii lor de pe internet în privinţa a ceea ce ar trebui să gândească, să cumpere şî să
spună.

28
www.ziare.com.
29
www.comunicatedepresa.ro.
26
 Una dintre greşelile pe care le fac practicienii din PR este să considere că social
media este un mediu în care strategia trebuie să se axeze pe construirea unei voci şi pe
emiterea unui număr de mesaje care să depăşească din punct de vedere cantitativ mesajele
postate de cei care influenţează. Soluţia este simplă: prin conversaţii cu publicul şi aflarea
cerinţelor comunităţii pot să convingă membrii săi la ascultarea mesajului pe care
practicantul din relaţii publice doreşte să îl transmită.
Comunicarea trebuie să aibă loc la nivel interpersonal. O greşeală frecvent întâlnită
în România este aceea că firmele decid să abordeze clienţii de pe poziţii instituţionale. Este
o eroare să prezinţi un brand precum Suzuki printr-un cont Suzuki de blogging, Twitter sau
Facebook. Relaţia cu clienţii va avea loc numai pe perioada derulării campaniei, apoi
publicul va părăsi relaţia de comunicare cu contul Suzuki dintr-un simplu motiv: nu poţi să
te împrieteneşti cu o instituţie. Aşadar, firma trebuie să fie reprezentată de un angajat, care
prin acţiunile sale, să personalizeze brandul – un om-Suzuki cu care utilizatorii social
media se pot împrieteni, pot iniţia dialoguri cu tentă personală despre performanţele, dar şi
despre problemle maşinii, pot cere sfatul său în diverse probleme.

II.3.3.1. Documentarea

Documentarea va face brandul unei organizaţii sau îl va distruge – „brandul este

reprezentat de nume şi logo şi de ceea ce reprezintă el în mintea clienţilor şi de cât de
puternic asciază clientul acel ceva de brand în sine” (Sexton, 2012, p. 34).
Un studiu de caz relevant pentru această situaţie este cel al firmei Dell, a cărei
reputaţie a fost serios deteriorată după un articol negativ publicat de un cunoscut jurnalist,
Jeff Jarvis pe blogul său. Articolul cu titlul „Dell lies, Dell suck” face referire la carenţe ale
serviciului cu clienţii al firmei respective, au devenit buzz words şi au generat un puternic
curent de opinie negativă la adresa producătorului de laptop-uri: „Dell sucks. Dell lies. Put
that in your Google and smoke it, Dell” (http://buzzmachine.com/2005/06/21/dell-lies-dell-
sucks/). Criticile aduse de jurnalist au fost împărtăşite de un număr mare de persoane
dezamăgite de serviciile companiei.
Greşeala companiei a fost aceea de a nu fi luat atitudine şi acest lucru a proliferat
comentariile negative, membrii comunităţilor din social media interopretând gestul
companiei ca pe o manevră destinată reducerii la tăcere a nemulţumirilor, nu ca pe o
deschidere reală spre un dialog sincer.

27
 Astfel, înainte de orice, este necesar să se afle ce anume se vorbeşte deja despre
organizaţie, despre cel ce o deţine sau o coordonează, despre competitori şi despre
industria în care activează. Este important să se cunoască poziţionarea organizaţiei înainte
ca aceasta să se hotărască asupra scopului pe care doreşte să-l atingă.

II.3.3.2. Măsurarea prezenţei în social media

Folosirea blogosferei ca pe un instrument imens de focus grup este necesară,

deoarece clienţii, angajaţii şî potenţialii angajaţi îşi împărtăşesc gândurile şi opiniile lumii
întregi, iar blogosfera oferă organizaţiei şansa de a le asculta conversaţiile.
Cele trei elemente esenţiale măsurate în blogosferă sunt: linkurile, hiturile şi
atitudinile. Încă de la apariţia primului blogger important, oamenii din PR au început să
caute metode pentru măsurarea autorităţii. Practica generală este luarea în considerare a
linkurilor, comentariilor, track back-urilor şi compararea lor cu un index de autoritate. În
general, în media şi în cadrul majorităţii ştirilor, ceea ce se spune despre o organizaţie are
încărcătură neutră. Dar lipsa oricărui tip de control, a cenzurii şi a filtrării mesajelor din
blogosferă duce la apariţia mai multor opinii, implicit a celor negative.

II.3.3.3. Crearea strategiei

Şi în cazul media, teoria SWOT – analizează contextul global al unei organizaţii şi

este benefică pentru identificarea elementelor care dau plus valorii organizaţiei şi acele
elemente care pot perturba organizaţia ca întreg; este reprezentată de identificarea
punctelor tari (S), a punctelor slabe ale organizaţiei (W), a oportunităţilor (O) şi a
ameninţărilor (T) cu care aceasta se confruntă 30 - are aplicabilitate şi în mod cert, strategia
de PR în social media trebuie să aibă legătură cu strategia de PR a organizaţiei.

II.3.3.4. Definirea obiectivelor în social media

30
Simona Ponea, Appreciative Management – A Management based on Excellence, Revista Românească
pentru Educaţie Multidimensională, nr. 3, Iaşi, ed. Lumen, 2010, p. 47.
28
 Deşi am exemplificat obiectivele relaţiilor publice on-line într-un cadru general,
pentru înţelegerea practicilor de social media şi modul cum acestea funcţionează, este
necesară exemplificarea detaliată a obiectivelor acestora:
 să îmbunătăţească prezenţa brandului în canalele sociale: creşterea numărului de
urmăritori şi postări pe Twitter, creşterea numărului de prieteni pe Facebook,
creşterea numărului de comentarii pe blog sau pe site, a rank-ului Google, creşterea
calitativă şi cantitativă a referirilor despre brand pe bloguri;
 dezvoltarea sentimentului pozitiv despre brand: creşterea numărului de menţiuni
pozitive în articole şi în comentarii, convertirea menţiunilor negative în menţiuni
pozitive, luarea la cunoştinţă a menţiunilor negative şi îmbunătăţirea raportului
dintre comentariile pozitive şi cele negative;
 crearea şi dezvoltarea unor relaţii pentru viitoare oportunităţi de parteneriat:
menţinerea unei evidenţe şi dezvoltarea relaţiilor de comunicare cu toate persoanele
care contactează sau pe care le-a contactat organizaţia – crearea de cât mai mulţi
referenţi, persoane care să recomande organizaţia;
 creşterea traficului către blogul sau site-ul organizaţiei: monitorizarea vizitatorilor
care ajung pe site şi care provin din mediile sociale în care activează compania;
 stabilirea clară a rezultatelor dezirabile;
 necesitatea elaborării unui plan de acţiune: alegerea instrumentelor care se
potrivesc obiectivelor organizaţiei; Social networking-ul – activitatea strategică de
construire a unei reţele de relaţii, de obicei în plan profesional, prin cultivarea
interacţiunilor, a conversaţiilor interpersonale sau de grup, prin participarea de tip
social prin partajarea şi aportul de conţinut valoros.

II.3.3.5. Evaluarea rezultatelor

Privind notorietatea şi influenţa pe care o platformă social media aleasă în

dezvoltarea strategiei de relaţii publice on-line trebuie să se aibă în vedere următoarele:
 gradul de conversie, respectiv numărul persoanelor care au ajuns la site-ul
organizaţie prin intermediul unui blog;

29
  numărul de comentarii, numărul abonaţilor, numărul de preluări a postărilor
realizate pe site şi transmise mai departe; rank-ul blogului – cu cât acesta este mai
mare, influenţa este mai mare, implicit, popularitate mai mare;
 numărul de comenturi existente în cazul unei postări video, de câte ori a fost votat,
transmis mai departe şi numărul de abonaţi noi câstigaţi;
 numărul celor care au devenit prieteni, în cazul Facebook, de-a lungul campaniei
organizaţiei;
 numărul articolelor din presa tradiţională inspirate din conturile de social media.
Un alt domeniu de interes privind gestionarea resurselor social media priveşte
capitalul social, respectiv creşterea încrederii în brand – creşterea inovaţiilor şi a eficienţei,
scăderea costurilor legale şi o circulaţie mai rapidă a informaţiei:
 numărul de comentarii pozitive transmise de clienţi;
 numărul de conversaţii pozitive despre companie sau produse provocate de aceste
comentarii;
 numărul de clienţi nou-veniţi de pe platformele social media;
 numărul de membri a grupului organizaţiei în cadrul Facebook;
 numărul de persoane care au participat la acţiunile iniţiate de companie;
 numărul de înscrieri pe lista de e-mail-uri;
 conţinutul descărcat;
 numărul de sugestii comentate, numărul de sugestii implementate într-un anumit
interval de timp.31

II.3.4. Neticheta

Relaţiile create în cadrul comunităţii virtuale impun o anumită reglementare care

are la bază reguli de conduită la care cetăţenii spaţiului virtual trebuie să adere de bună
voie dacă nu doresc să fie sancţionaţi prin excludere din cadrul comunităţii sau de limitare
a accesului la acesta.
Netichetarea nu poate fi legată de o anumită sursă, ea a fost creată de însuşi
utilizatorii cu iniţiativă ai internetului care au dorit să ofere tuturor celor ce utilizează
internetul, un cadru civilizat şi armonios de manifestare şi dezvoltare în cultura cibernetică.

31
Horea MIhai Bădău, op. cit., pp. 171-210.
30
Setul de reguli a luat fiinţă prin sondarea prealabilă a opiniilor utilizatorilor în diverse
situaţii şi compilarea unor surse sau ghiduri apărute la un moment dat în urma unor
iniţiative personale sau de grup.
Relevante sunt îndrumările şi sugestiile privind recomandările de etică ale
Institutului de Etică a Computerelor:
1. Nu utiliza un computer pentru a agresa alte persoane;
2. Nu te interpune pe munca pe computer a altor oameni;
3. Nu-ţi „băga nasul” în fişierele altora;
4. Nu utiliza un computer pentru a fura;
5. Nu utiliza un computer pentru a susţine o mărturie mincinoasă;
6. Nu utiliza o copie a unui soft pentru care ai plătit;
7. Nu utiliza resursele computerelor altor persoane pentru care nu ai fost autorizat;
8. Nu îţi asuma drepturile intelectuale ale altor persoane;
9. Gândeşte-te la consecinţele sociale ale programului pe care îl scrii;
10. Utilizează computerul în modalităţi care arată respect şi consideraţie. 32

II.3.5. Relaţiile publice, internetul şi viitorul acestora

Viitorul e-PR aparţine organizaţiilor virtuale. Specialiştii consideră că astfel de

organizaţii oferă posibilitatea unor activităţi de relaţii publice mult mai fluide, provenite
din natura noului model organizaţional bazat pe tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor.
Consultanţii e-PR-ului susţin că relaţiile publice reconfigurează internetul, iar
acestea devin treptat, cel mai important instrument al comunicaţiilor de marketing, reţeaua
redefinind utilizarea relaţiilor publice.
Internetul nu oferă numai avantaje ci şi dezavantaje, întru cât nu există siguranţă şi
nici control asupra imaginii companiei, a produselor sau a mărcilor sale, în ceea ce priveşte
deteriorarea acestora în raport cu opinia publicului ţintă.33
Viitorul relaţiilor publice este condiţionat de patru elemente esenţiale. Unul dintre
acestea se referă la încredere şi etică deoarece acestea ajută la restabilirea relaţiilot de
cooperare dintre organizaţii şi publicuri. Al doilea element ce condiţionează evoluţia
relaţiilor publice este reprezentat de educaţia continuă a profesioniştilor în comunicare,

32
Gheorghe Orzan, Mihai Orzan, op. cit., pp. 77-78.
33
Ibidem, p. 76.
31
necesitate susţinută de schimbarea continuă a realităţii şi a contextelor acesteia şi implicit,
adaptarea optimă la aceste viitoare schimbări.
Un rol important în abordarea acestei probleme îl are comunicarea internă care va
avea un rol important în relaţiile publice, cât şi comunicarea internaţională care trebuie
dezvoltată de fiecare organizaţie în parte – este inevitabil ca organizaţiile să adopte noi
strategii prin care să facă faţă noilor cerinţe prin care să acţioneze local şi să gândească
problemele la nivel global.34

34
Adina Tudor, Retrospectiva Romanian PR Week 2009 – Relaţiile publice: probleme din prezent, provocări
din viitor, 19 octombrie 2019, http://www.pr-romania.ro/articole/concepte-de-baza/387-romanian-pr-week-
2009.html.

32
 CAPITOLUL AL III-LEA
ANALIZĂ ASUPRA SITE-ULUI eMAG CA PRODUS DE
RELAŢII PUBLICE

III.1. Prezentarea organizaţiei

Brandul eMAG, probabil cel mai mediatizat magazin online din România, este
susţinut de societatea SC Dante International SA, având codul unic de identificare (CUI)
14399840 şi înregistrată în cadul Registrului de Comerţ Bucureşti prin J40/372/2002.
Societatea a fost înfiinţată în anul 2002, dar înregistrată în data de 29 august 2006
ca societate pe acţiuni cu un cod CAEN 4654 ce este reprezentativ pentru comerţul cu
amănuntul al articolelor şi aparatelor, electrocasnice, magazine de specialitate.
Sediul comercial al organizaţiei este stabilit la adresa Şoseaua Virtuţii, nr. 148 în
municipiul Bucureşti, România.
Domeniul activităţii, aşa cum menţionează şi codul CAEN, este reprezentat de
comercializarea articolelor şi aparatelor electronice, electrocasnice, dar şi produse de
îngrijire personală, produse casnice, birotică, şi este desfăşurat în cadrul magazinului on-
line eMAG care poate fi găsit prin accesarea adresei electronice www.emag.ro.35
eMAG este o companie din România care se ocupă cu vânzarea on-line a
echipamentelor şi componentelor IT şi este denumită „cel mai mare retailer on-line din
România”36. Magazinul on-line şi-a început activitatea în anul 2001 comercializând
sisteme de calcul şi produse de birotică.
În anul 2012, eMAG prezenta o cifră de afaceri de 153,7 milioane de euro, iar în
prezent, cifra depăşeşte 1,8 miliarde de euro şi raportat la aceasta, eMAG este cel mai mare
magazin on-line din sud-estul Europei.
Sectorul de ecommerce a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la finalul anului 2020,
cu 30% mai mult decât în 2019, când valoarea comerțului online a fost estimată la
aproximativ 4,3 miliarde de euro, potrivit calculelor ARMO (Asociația Română a
Magazinelor Online). Creșterea a fost cu circa 500 de milioane de euro peste previziunile

35
http://firme.efin.ro/sc-dante-international-sa-cui-14399840
36
Ştefan Vrabie, eMag, cel mai mare retailer on-line, continuă galopul spre vânzările de 150 milioane euro:
plus 52% în semestrul I, 26 august 2019, http://www.zf.ro/business-hi-tech/.
33
inițiale, pe fondul pandemiei Covid-19, care a accelerat ritmul cumpărăturilor online,
precum și procentul plăților online prin card.

III.1.1. Criza coronavirus eMAG, cel mai mare retailer online: Vânzările sunt
mai mari cu 10% faţă de o perioadă obişnuită; clienţii fug de cash - care poate transmite
virusul - şi plătesc masiv cu cardul; comenzi de 10 ori mai mari în supermarket; boom
pentru computere, TV-uri, alimente şi produse de curăţenie; alcoolul sanitar s-a cumpărat
cot la cot cu făina şi uleiul.
Situaţia fără precedent creată de răspândirea virusului covid-19, care a dus la
închiderea unităţilor de învăţământ şi a determinat majoritatea instituţiilor şi companiilor
să-şi lase cea mai mare parte dintre angajaţi să lucreze de acasă, a determinat o creştere a
vânzărilor cu peste 10% faţă de o perioadă obişnuită pentru eMAG - cel mai mare retailer
online din România, compania înregistrând o explozie a cererii pentru alimente de bază,
produse de curăţenie & dezinefectanţi dar şi pentru echipamentele necesare lucrului de
acasă - computere, monitoare sau tablete.

“Evoluţia a fost una mixtă. Sunt categorii unde vânzarea a scăzut semnificativ:
electrocasnice, fashion, auto, însă sunt şi categorii care au crescut: laptopuri, monitoare,
televizoare, alimente de bază, produse pentru curăţenia casei, produse pentru copii. Per
total, vânzările sunt în creştere cu peste 10% faţă de o perioadă obişnuită. Un factor
important este şi nivelul bun al stocului, am stat foarte aproape de producători şi am
crescut nivelul stocului în momentul în care am văzut impactul în China”, a declarat pentru
ZF Iulian Stanciu, CEO şi acţionar al grupului eMAG, gigant cu afaceri de peste 5 miliarde
de lei în 2019 la nivelul întregii regiuni.
Compania are stocuri şi are şi comenzi care sunt pe drum către România, asigură
şeful eMAG. “Stocurile sunt mari, avem multă marfă pe drum, nu estimăm că vor fi
probleme, chiar dacă durează mai mult producţia şi transportul.”
O altă consecinţă a crizei o reprezintă şi fuga clienţilor de numerar - care poate
transmite virusul COVID-19 - către plata cu cardul, ponderea comenzilor achitate astfel
crescând la un nivel record, mai bun decât în urma oricăror campanii de promovare
derulate vreodată de bănci şi de retaileri.
“Un element foarte important îl reprezintă creşterea plăţilor cu cardul. De la 40% a
crescut spre 60%, în Bucureşti este chiar 70%. Vom continua să recomandăm plata cu
34
cardul, este cea mai sigură şi din punct de vedere securitate, dar şi din punct de vedere
riscuri pentru sănătate (banii cash pot transmite virusul, conform Ministerului Sănătăţii).”
eMAG a observat în structura comenzilor trei mari schimbări de comportament ale
clienţilor: lucrul de acasă (work from home), şcoala la distanţă şi noile nevoi ale clienţilor,
venite pe fondul prevenţiei.
“Astfel, pentru lucrul de acasă şi învăţatul la distanţă au crescut vânzările la
laptopuri, monitoare, desktopuri, tablete. Apoi au crescut vânzările la produsele pentru
îngrijirea locuinţei, a consumabilelor zilnice, cum ar fi detergenţii, îngrijire personală dar şi
televizoare.”
Comenzile făcute de clienţi pentru produsele din supermarketul online – operat de
eMAG în parteneriat cu retailerul Mega Image - au explodat iar oamenii au comandat
alcoolul sanitar la fel de mult ca produsele de bază precum făina şi uleiul, dezvăluie Iulian
Stanciu. “Comenzile pe eMAG Supermarket au crescut în ultima săptămână de 10 ori faţă
de media zilnică şi ne aşteptăm la o evoluţie în continuă ascensiune în perioada următoare.
Creşteri semnificative s-au înregistrat la alimentele şi produsele de bază: apă, mălai, zahăr,
făină, alcool sanitar, lapte, ulei de floarea soarelui, drojdie uscată şi alcool sanitar. Pentru a
ne adapta schimbărilor, am ajustat stocurile şi fluxurile astfel încât să livrăm rapid şi în
siguranţă.”
Mai angajăm 60 de oameni pentru a face faţă comenzilor din supermarketul online
Compania va mai angaja câteva zeci de oameni pentru a face faţă valului de
comenzi venite pentru supermarketul online, adaugă Iulian Stanciu. “În această perioadă
numărul comenzilor în eMAG Supermarket a crescut de 10 ori faţă de perioada obişnuită,
ceea ce a determinat prelungirea intervalelor de livrare. Avem un suport foarte bun de la
Mega Image, partenerul nostru din proiect, şi luăm următoarele măsuri:
-De la 20 de oameni alocaţi acestui proiect am suplimentat la 40, mai aducem încă
60 zilele următoare.
-Am extins programul, acum lucrăm non-stop la pregătirea comenzilor.
-Am modificat fluxurile de lucru pentru a creşte productivitatea angajaţilor.
-Suplimentăm numărul de maşini cu care se livrează cu 20.

Pentru restul categoriilor, lucrăm foarte bine cu furnizorii şi companiile de curierat,

s-au mobilizat şi adaptat la noul mod de lucru. “

35
 Ziua “Z” pentru gelurile dezinfectante – 11 martie.

“Ziua în care s-a înregistrat cea mai mare cerere la geluri dezinfectante a fost
miercuri, 11 martie. În ce priveşte măştile, cea mai mare cerere a fost în prima săptămână
din luna martie”, relatează Iulian Stanciu. “În acea perioadă am luat de altfel o serie de
măsuri pentru a ne proteja clienţii şi pentru a limita creşteri nejustificate ale preţurilor de
către câţiva selleri din Marketplace. După ce unii selleri au crescut nejustificat preţul la
măşti şi dată fiind amploarea fără precedent a cererii, am decis să suspendăm termporar
vânzarea de către selleri a măştilor şi am cumpărat tot ce se putea găsi în ţara, de la
distribuitorii existenţi. Astfel, am achiziţionat măşti şi la preţul de 7 lei/bucata, însemnând
350 de lei setul de 50 de bucăţi, şi am decis să suportăm diferenţa de preţ astfel încât
clienţii să le poată cumpăra la 3 lei bucata. De asemenea am identificat stocuri şi în alte ţări
precum Turcia, Macedonia şi Ucraina. Chiar dacă în magazinele online mari din Vestul
Europei preţul pentru o mască ajunsese la 5 lei (acum şi la 10 lei), iar în farmacii între 3-5
lei sau stocurile erau epuizate, eMAG a decis atunci să subvenţioneze costul pe perioada
crizei de măşti medicale.”

Ce a făcut eMAG pentru a nu propaga virusul

Retailerul a făcut mai multe schimbări în fluxul de lucru pentru a împiedica

răspândirea virusului şi a-şi proteja oamenii, afirmă Iulian Stanciu. “De-a lungul timpului
ne-am <<antrenat>> în Black Friday şi organizaţia s-a mobilizat foarte bine să schimbe din
mers fluxurile de lucru pentru a le adapta noilor nevoi. Şi la depozite şi curierat am
implementat aceeaşi prioritizare: avem grijă de angajaţi şi apoi avem grijă ca afacerea să
funcţioneze normal. Astfel, am schimbat mai multe lucruri în fluxurile de depozitare sau
curierat:

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu

citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o
încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

36
 III.2. Prezentarea site-ului eMAG

Numele domeniului este unul sugestiv pentru cei familiarizaţi cu magazinele

electronice. Din acest punct de vedere numele „eMAG” este adecvat, întrucât, la fel ca în
cazul formei PR-ului electronic, e-PR, aceeaşi tactică se aplică: litera „e” vine de la
cuvântul „electronic”, iar „MAG” este o formă restrânsă a cuvântului „magazin”. De altfel,
titlul oferă indicii cu privire la domeniul de activitate al companiei.
Imediat cum accesăm site-ul www.emag.ro, putem să observăm cu uşurinţă logo-ul
organizaţiei, sub forma literei „e” şi sloganul „cea mai variată gamă de produse”, „ai
libertatea de a alege ce vrei”.
În afară de prezentarea produselor propriu-zise, a campaniilor promoţionale pe care
le desfăşoară în fiecare săptămână, de lichidările de stoc, site-ul face trimitere către blogul
eMAG, campania de profitshare şi către fundaţia eMAG prin care susţine educaţia în
România prin programul „Hai la Olimpiadă!”37. Toate acestea le voi relua detaliat pentru a
le exemplifica.

III.2.1. Structura site-ului38

Site-ul eMAG este structurat în funcţie de categoriile de produse comercializate.
Categoriile fiind împărţite în secţiuni precum: computer şi periferice, telefoane şi tablete,
TV, electronice & foto, electrocasnice, îngrijire personală & cosmetice, gaming PC &
console, cărţi, birotică, muzică & filme, auto & moto & RCA, casă & gradină, asigurări şi
rovigniete, jucării, copii & bebe, turism, băcănie şi fashion.
Fiecare categorie conţine subcategorii iar fiecare subcategorie corespunde unei
pagini ce conţine o listă de produse. Subcategoriile site-ului sunt după cum urmează:
 În categoria Computere şi periferice sunt incluse: laptopuri şi accesorii laptop;
tablete şi accesorii pentru tablete; desktop, PC şi monitoare sau componente PC;
periferice şi accesorii; imprimante şi scanner sau accesorii şi consumabile; birotică
şi papetărie; reţelistică şi supraveghere
 În categoria Telefoane şi tablete sunt abordate telefoanele mobile şi accesorii ale
acestora; tabletele şi accesoriile; telefoanele fixe şi sistemele de teleconferinţă;

37
www.emag.ro.
38

37
 În categoria TV, electronice şi electrocasnice găsim televizoarele; home cinema &
audio; accesorii TV-audio; media playere; DVD & Blu-ray playere;
videoproiectoare şi ecrane; audio HI-FI; IPod & MP3, MP4, căşti audio; eBook
Reader şi accesorii; electronice auto; foto compacte şi accesorii; foto D-SLR &
mirrorless; camere video & sport; accesorii foto-video; procesare foto; telescoape
& optică; meteorologie; ceasuri electronice;
 Electrocasnice - aparate frigorifice; aragazuri; cuptoare cu microunde; hote; maşini
de spălat haine; maşini de spălat vesela; incorporabile; sanitare; climatizare;
bucătărie, gătit & băuturi; locuinţă & ţesături;
 Îngrijire personală – pentru femei; bărbaţi; îngrijire dentară; întreţinere personală;
termometre; consmetice profesionale;
 Gaming PC şi Console cuprinde playstation, Xbox & WII; console portabile;
accesorii console; jocuri consolă; jocuri PC; jocuri precomandă; PC Gaming;
gadgeturi;
 În categoria cărţi, muzică, filme sunt cuprinse cărţi; cărţi pentru copii; cărţi în limba
engleză; muzică; muzică pentru copii; muzică de colecţie; filme; filme Blu-Ray;
 Categoria Auto, casă şi gradină – auto; grădinărit; scule electrice & unelte; iluminat
şi electrice; sanitare; detergenţi;
 Asigurări şi rovigniete - asigurări RCA; rovigniete; asigurări de călătorie;
 Jucării, copii şi bebe cuprinde jucării şi jocuri; bebeluşi; articole pentru gravide;
mobilier şi decoraţiuni; grădiniţă şi şcoală; pampers;
 Turism - bilete de avion; City Break (minivacanţe în destinaţii consacrate); vacanţe;
cazare hoteluri;
 Promoţiile săptămânii – pagină ce conţine produsele care beneficiează de reduceri
în săptămâna respectivă;
 Resigilate – produse resigilate;
 Lichidari stoc;
 Card cadou;
 Ajutor - pagină dedicată pentru support;
 Contact – pagină cu informaţiile de contact ale companiei;
 Showroom – pagină dedicată showroomului;
 Angajăm ! – pagină dedicată angajării de personal;

38
  Blog – blogul eMAG;
 ProfitShare – pagină dedicată sistemului profitshare;
 Fundaţia eMAG – nu este o pagină a site-ului eMAG, ci un link care face trimitere
către un site independent, www.fundatiaemag.ro.
Pe pagina principală există o bară de navigaţie ce duce utilizatorul uşor spre oferte,
promoţii, recomandări şi către produsele organizate pe categorii.
Deşi modul în care site-ul a fost creat, oferă uşurinţă de navigare pentru utilizatori,
cu cât interesele acestuia sunt mai specifice, vor fi necesare mai multe clickuri – căutare,
pentru a obţine informaţia dorită.
Structura listei de produse poate fi aleasa de utilizator - icoane sau listă şi există o
bară de navigaţie verticală pe partea stângă ce prezintă întotdeauna filtrele folosite,
aceastea fiind uşor de modificat, adăugat sau eliminat.
Structura site-ului este ierarhică fiind stabilită prin categorii. De exemplu, categoria
Computere şi Periferice conţine, pe langa altele, categoria accesorii şi laptop căreia i se
subordonează categoria baterii. Site-ul este structurat logic, legăturile sunt complete. Nu s-
a observat necesitatea de a adăuga sau de a elimina legături.
Datorită faptului că meniurile şi bara de navigare sunt vizibile pe întregul site,
vizualizarea şi navigarea se face uşor şi intuitiv, aşa cum indică şi feed-back-ul primit de la
utilizatori prin intermediul monitorizării statistice.

III.2.2. Mediu şi competiţie

Ca tipologie de site, eMAG este unul de prezentare şi comercializare a produselor,
magazin de preţuri pentru produsele comercializate de eMAG şi o platformă e-commerce.
Prima caracteristică a site-ul este aceea de a fi un magazin online. Acesta foloseşte
limbajul de programare JAVA pentru platforma e-commerce şi PHP pentru bazele de date.
Utilizează imagini şi video-uri Flash pentru a-şi promova produsele. Nu este un site static.
Principalii competitori de pe piaţa on-line a României conform monitoarelor de
căutare sunt www.sigmanet.ro, www.dcshop.ro, www.cel.ro. Alt tip de site – platformă şi
medii sociale, care face concurenţă acestei organizaţii este www.price.ro, care este un
motor de căutare a produselor prin care acestea sunt comparate în raport cu preţul pieţei
disponibile, într-o bază de date de magazine on-line, foarte vastă – afişează magazinul şi
preţul cel mai mic pentru un produs specific.
39
 III.2.3. Obiectivele site-ului eMAG
Principalele obiective ale organizaţiei sunt cele de consolidare a unei bune relaţii cu
comunitatea cumpărătorilor din România şi consolidarea unor bune şi profitabile relaţii
între membri fondatori ai organizaţiei.
Pe plan secundar, obiectivele privesc mărirea cifrei de afacere, obţinerea unei cote
de 22-25% din piaţa totală a calculatoarelor portabile, cât şi dezvoltarea continuă a
organizaţiei.39

III.2.4. Audienţa şi monitorizare statistică

Prin monitorizarea indicilor statistici ai site-ului, aflăm că acesta deţine un rank de
12 în România, şi 3554 în lume – reamintesc, cu cât rank-ul este mai mare, cu atât
influenţa site-ului pe internet, creşte.
În termeni generali, categoriile de audienţă cărora le sunt adresate informaţiile din
site sunt:
 clienţi – persoane fizice, accesează site-ul în vederea achiziţionării de produse
pentru uz personal;
 clienţi – persoane juridice sau reselleri;
 clienţii actuali – persoanele care accesează site-ul pentru a se informa în legătură cu
produsele disponibile, ofertele pe care organizaţia le face, campaniile pe care le
desfăşoară, etc.;
 potenţiali clienţi – sunt cei care se informează, fac reclamă, caută oferte;
 potenţiali angajaţi – prin rubrica Angajăm! pusă la dispoziţie de către companie,
oricine care îndeplineşte cerinţele impuse pentru postul pus la concurs, poate să
devină membru al echipei eMAG.
În România, site-ul este vizitat de utilizatori din Ploieşti şi Cluj-Napoca. Are o rată
de 27% dintre utilizatorii constanţi pe o singură pagină. În ultima lună, cele mai căutate
subcategorii au fost: tabletele, imprimantele laser, programul eMAG profitshare,
telefoanele, tabletele ieftine. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt utilizatori de sex masculin
care au vârstă cuprinsă între 24 şi 34 de ani, nu au copii, sunt absolvenţi de liceu, cel puţin,
şi accesează pagina site-ului de la domiciliu (Anexa 1).
39
http://mihaelas.files.wordpress.com/2011/11/plan-de-mk-20111.pdf.
40
 Ca un rezumat asupra analizei statistice, eMAG este recomandat de 3 din 7 de
utilizator unui prieten şi este apreciat pentru conţinutul relevant al site-ului, pentru
rapiditatea de mişcare, uşurinţa de navigare.40
În linii mari, site-ul îşi îndeplineşte condiţiile pentru fiecare categorie a audienţei.
În schimb site-ul ar fi putut avea declarate mai multe cuvinte cheie pentru a putea fi găsit
mai uşor folosind motoarele de cautare.
. Informaţia nu este organizată pe diferite tipuri de audienţă, se refera doar clienţilor
end-user, dar se face cunoscută comercializarea pentru reselleri şi aceştia pot intra în
posesia ofertei în urma unei cereri de ofertă pe e-mail.

III.2.5. Prezentarea şi designul paginilor

Pagina este organizată în Antet, Corp şi Nota de subsol. În antet găsim bara de
navigare şi graficele publicitare. Corpul fiecărei pagini conţine în partea stanga, dispusă pe
verticală, coloana cu filtrele căutarii curente - dacă există iar restul corpului conţine
informaţia dispusă în funcţie de preferinţele utilizatorului. Nota de subsol conţine datele de
copyright, datele de contact, cateva link-uri spre alte informaţii referitoare la site, şi
certificări şi premii primite de companie – spre exemplu, eMAG a primit din partea
Microsoft România distincția Partenerul anului în retail. Criteriile enunțate de Microsoft
au fost proactivitatea, focusul în execuție și rezultatele vânzărilor de produse Microsoft. 41
De-a lungul site-ului design-ul rămâne consistent şi uşor de navigat de pe o pagină
pe alta. Textul în pagină nu este fragmentat, este lizibil - dimensiunea caracterelor este
potrivită. De asemenea, culorile sunt bin alese, astfel încât să respecte regula contrastului
maxim. Acest lucru permite un grad mare de lizibilitate. Paginile respectă un balans: textul
și imaginile sunt centrate, iar culoarea folosită este clasică, textul fiind negru pe fundal alb,
graficele clare şi vizibile, niciodata deasupra sau sub text.
Elementele de design comune tuturor paginilor sunt: bara orizontală de navigare -
meniurile, antetul şi nota de subsol. Site-ul combină într-un mod foarte plăcut elementele
e-commerce. Nu există elemente de scrolling; scroll-ul se face din browser atunci când este
necesar.
Pentru un magazin on-line, încărcarea este rapidă datorită faptului că tehnologiile
site-ului se apelează foarte rapid prin intermediul aplicaţiilor java integrate.
40
http://www.alexa.com/siteinfo/emag.ro#.
41
eMAG a primit din partea Microsoft România distincția Partenerul anului în retail, 16 octombrie 2012,
http://www.agora.ro/stire/.
41
 Există bara de navigaţie cu meniurile care oferă acces pe întreg site-ul şi bară cu
filtrele căutării atunci când este cazul. Există meniuri de selecţie cu lista de produse.
Acesta conţine submeniuri cu toate categoriile de produse, iar meniul cu lista de produse
serveşte ca hartă a site-ului.

III.2.6. Elementele multimedia ale site-ului

Temele site-ului sunt chiar produsele şi serviciile comercializate. Pagina divide
corect şi eficient informaţia către utilizator, facilitând navigarea. Nu există elemente
redundante. Paginile sunt specifice în funcţie de necesităţile sau interesele utilizatorului.
Conţinutul site-ului este securizat prin baze de date de utilizatorii PHP. Fiecare
client are un utilizator şi o parolă prin intermediul cărora pe conectează la site.
Tipurile de media folosite sunt textul şi imaginea. Pe pagina principală se găseşte şi
o animaţie flash care prezintă slide-uri cu ofertele promoţionale ale organizaţiei. În ceea ce
priveşte raportul, imaginile sunt predominante, pentru fiecare produs, fiind disponibilă o
poză. Ofertele şi reclamele sunt prezentate tot prin imagini statice.
Conţinutul site-ului este util, fiind prezentate toate caracteristicile fiecărui produs
cât şi review-urile magazinului şi ale utilizatorilor. Acesta este ierarhizat corespunzător
unei scanări rapide datorită modului în care este conceput.
Site-ul conţine link-urile uzuale spre ANPC şi un link spre fundaţia eMAG.
Conţinutul textului prezintă acurateţe gramaticală şi nu au fost găsite greşeli de
exprimare sau de scriere.
Combinarea între medii este relevantă pentru atingerea obiectivelor menţionate mai
sus, utilizatorul informându-se în mod corect, rapid, şi posibil, să poată să-şi satisfacă
nevoia de achiziţionare a prodsului sa serviciului pe care îl doreşte într-un mod cât mai
facil. Fiecare produs are disponibilă o poză şi în dreapta pozei sunt enumerate câteva din
caracteristicile mai importante ale produsului, pentru detalii fiind necesară accesarea
paginii produsului.

42
 III.2.7. Interactivitate şi interacţiune cu utilizatorul
Interacţiunea cu publicul ţintă se face prin click – accesarea directă a produsului şi
alegerea de opţiuni şi parametrii de căutare. Este disponibilă şi o rubrică pentru fiecare
produs expus, unde utilizatorii îşi pot exprima părerea despre fiecare serviciu sau produs în
parte. Pot pune întrebări în legătură cu anumite produse sau nelămuriri care apoi sunt
discutate între membrii înscrişi ai site-ului.
Modalitatea de interacțiune este aleasă în concordanță cu obiectivele site-ului.
Utilizatorul găseşte uşor produsul dorit, iar achiziţionarea acestuia se face la fel de uşor
prin intermediul aplicaţiei e-commerce, telefonic sau la sediile eMAG enumerate pe site la
rubrica contact.
Utilizatorul îşi poate exprima părerea despre fiecare produs, pe pagina site-ului, la
rubrica “submit user review”.
Interactivitatea este simplă şi acest lucru ajută comerciantul să dirijeze atenţia
utilizatorului spre produsele sale şi nu spre utilizarea site-ului.
Există un motor de căutare al site-ului care facilitează
găsirea produselor, dar nu a textului. Site-ul foloseşte o
platformă self-publishing pentru review-urile utilizatorului şi elemente de e-commerce.
Site-ul se foloseşte de reţele sociale pentru a se promova.
Una dintre acestea este reprezentată de blogul organizației - http://blog.emag.ro/, unde sunt
postate diverse articole cu caracter specific domeniului de activitate, proiecte şi programe
reprezentative pentru o anumită perioadă, spre exemplu – concursul „Denesează cu
eMAG” dedicat Zile Internaţionale a Copilului 42, articole cu caracter informativ privind
managementul site-ului, diferite campanii desfăşurate de organizaţie, etc. Fecare persoană
poate să-şi spună părerea, să pună întrebări şi să realizeze discuţii atât cu ceilalţi
participanţi la discuţie, cât şi cu un reprezentant media on-line al blogului.
O altă platformă a social media utilizată de către eMAG este reţeaua Facebook.
Toţi „fanii” eMAG pot să comunice cu organizaţia foarte uşor prin vizualizarea postărilor
făcute de aceasta, prin comentarii şi „like”-uri la postările realizate, cât şi prin distribuirea
materialelor – informaţii, imagini, clipuri video, pagina de Facebook în sine.43

42
eMAG, De 1 iunie te provocăm, 22 mai 2019, http://blog.emag.ro/2013/05/de-1-iunie-te-provocam/.
43
http://www.facebook.com/eMAG.ro?fref=ts.
43
Crearea fundaţiei eMAG, ajută la colectarea de fonduri pentru a fi investite în educaţie.
Sunt informaţii de interes pentru comunitate şi relevante obiectivelor site-ului.
Utilizatorului îi este foarte uşor să ofere un feed-back organizaţiei, indiferent că e
vorba de site, blog sau pagină de Facebook, atât timp cât acesta respectă regulile de
conduită în raport cu comunicarea on-line.

III.2.8. Promovarea în motoarele de căutare

Cuvintele cheie ale site-ului eMAG sunt: vânzări on-line, calculatoare, computere,
aparate foto digitale, monitoare, imprimante laser şi jet, telefoane gsm, software,
componente PC, procesoare, notebook, laptop, laptop-uri, hard-disk-uri, camere video,
notebook, software. Cuvintele cheie sunt relevante obiectului de activitate, dar în urma
căutarii “magazine on-line”, magazinul nu a putut fi găsit pe motoarele de căutare.
Textul din eticheta TITLE este eMAG.ro - cea mai variată gamă de produse.
Eticheta face cunoscut obiectul de activitate al companiei într-un mod concis.
Cuvintele cheie cele mai potrivite pentru descrierea site-ului sunt: PC-uri, Furnizor
IT, Electronice, Electrocasnice, Magazin online, Asigurari, Audio, Video, Foto, Software,
Telefoane, Smartphones, Android, Windows Mobile, Tablete, GPS, Accesorii, Periferice.
Site-ul are doar linkuri către protecţia consumatorului şi către fundaţia eMAG.
Aceste nu sunt link-uri concurenţiale, ci link-uri obligatorii din punct de vedere legal, iar
link-ul către fundaţiaeMAG este unul către organizaţia non-profit înfiinţată de comunitatea
eMAG. Site-ul conţine bannere publicitare pentru produsele comercializate dar nu face
trimitere la alte formate de publicitate on-line.

III.3. Strategii de promovare

Analiza SWOT este cea care se află la baza implementării strategiilor de promovare
a site-ului şi a produselor pe care acesta le comercializează. Raportată la organizaţia
eMAG, analiza ia următoarea formă:
 „S” – strengths/punctele tari, sunt reprezentate de o gamă largă de produse; o
apariţie consistentă în mediul on-line şi off-line; multiple canale de distribuţie –
showroom, on-line; canale de comunicare mixte – pagină web magazin, blog,
forum, call center; eMAG TV;

44
  „W” – weaknesses/punctele slabe, sunt date de calitatea serviciului media – stocuri,
livrare, etc.;service-ul pentru laptopuri este slab; cozi foarte mari în showroom la
fiecare etapă de achiziţionare – alegere produs, achitare, preluare, testare;
 „O” – opportunities/oportunităţile, sunt evidenţiate prin fonduri structurale pentru
întărirea poziţiei on-line; noi showroom-uri înfiinţate; lipsa unei concurenţe reale
on-line;
 „T” – threats/ameninţările, poate să apară o dată cu lansarea unor noi magazine sau
întărirea poziţiilor unor magazine mai vechi, prin fonduri structurale; pe piaţa off-
line există concurenţa marilor retaileri IT&C.44
Magazinul on-line eMAG dispune de o strategie de promovare foarte bine pusă la
punct fapt pentru care reuşeşte, în present, să se menţină ca cel mai mare retailer on-line
din România.
Unul dintre mijloacele de promovare on-line este constituit din însuşi site-ul
www.emag.ro, care prin structura şi diversitatea produselor, cât şi prin forma clară, concise
şi complex a informaţiei pusă la dispoziţie către informarea continua a publicului ţintă
vizat, devine un reper pentru alte companii, în construirea magazinelor on-line şi adoptarea
unei astfel de strategii de marketing.
Blogul de care dispune organizaţia, reprezintă cel de-al doilea mijloc de
promovare, prin care este susţinută şi menţinută o relaţie direct cu publicul – sunt furnizate
informaţii corecte cu privire la companie, la serviciile acesteia cât şi referitor la
producătorii şi furnizorii cu care aceştia colaborează.
A treia formă de promovare media on-line, este reprezentată de varietatea
programelor implementate, modul prin care acestea sunt create, promovate, cât şi
specificul acestora – sunt orientate preponderant către domeniul educaţiei, IT, inovaţii,
programe sociale de dezvoltare continua a populaţiei tinerilor din România, etc., reuşesc să
atingă unul dintre obiectivele importante ale organizaţiei, şi anume, creşterea vânzărilor, şi
implicit, creşterea cifrei de afacere.
Printre programele cele mai cunoscute, lansate de eMAG, este cel de Profitshare.
Este o modalitate prin care este monitorizat traficul site-ului sau blogului unui utilizator. Se
doreşte astfel să se observe numărul de vizitatori care ajung pe site-ul eMAG, din partea
altor site-uri, prin promovarea brandului, a produselor şi a site-ului în sine. Se realizează
un program de afiliere, prin care, în urma publicităţii realizată de către utilizator în funcţie

44
http://mihaelas.files.wordpress.com/2011/11/plan-de-mk-20111.pdf.
45
de numărul de vizitatori trimişi către site-ul companiei, primeşte un câştig, sub formă de
commission de până la 8% din valoarea cumpărăturilor realizate de utilizatorii trimişi de
acesta. Pentru companie, este important să se transmită cât mai repede noutăţile către
potenţialii clienţi.
O altă strategie, care din partea managementului eMAG a fost privită ca o greşeală
la momentul respectiv, a fost reducerea considerabilă a preţurilor produselor pentru o
perioadă scurtă de timp. În luna iulie a anului 2010 Emag anunţă „o problemă de
interconectare între serverele interne şi datacenter care a dus la desincronizarea
mecanismelor de actualizare a site-ului, rezultatul cel mai grav fiind afectarea preţurilor de
vânzare pentru 463 de produse”.45
În continuare voi enumera câteva dintre campaniile, promoţiile şi programele
implementate de către eMAG în vederea promovării brandului, produselor comercializate,
crearea unei relaţii de încredere între publicul ţintă şi organizaţie:
 Promoţiile săptămânii – prin care sunt realizate reduceri prin discount, reduceri
prin procentaj de la preţul propriu-zis al produsului, cadouri la achiziţionarea
anumitor produse, dcount de 5% la asigurările RCA, servicii gratuite privind
instalarea anumitor echipamente;
 Promoţii sezoniere – Crazy week-end (reduceri substanţiale în perioada sfârşitului
de săptămână), CardCadou (prin abonarea la newsletter utilizatorii pot câştiga bani
pentru cumpărături), „Asigură-te că nu vei uita când îţi expiră RCA-ul şi noi te
premiem” (în urma acţiunii sugestive oferite de însuşi titlul promoţiei, utilizatorii
pot câştiga 500 de lei pentru cumpărături);
 Campanii desfăşurate – arhicunoscuta campanie BlackFriday, campanie
desfăşurată cu ocazia Zilei Femeii, Zilei Internaţionale a Copilului, etc.
Fundaţia eMAG. Organizaţia nonprofit a fost implementată de eMAG împreună cu
alte companii partenere pentru a susţine educaţia tinerilor din România. Primul proiect al
fundaţiei este „Hai la Olimpiadă!”. Potrivit eMAG: „Prin programul „Hai la Olimpiadă!”,
vrem să ne asigurăm că toţi cei care doresc să facă performanţă în educaţie (la olimpiade
sau alte competiţii), copii şi profesori deopotrivă, primesc susţinerea necesară. Astfel se va
păstra tradiţia performanţei în educaţie, iar copiii şi profesorii cu adevarat valoroşi vor
primi aprecierea pe care o merită” (http://www.fundatiaemag.ro/blog/).

45
Silvia Soare, Strategia de promovare e-MAG, 5 septembrie 2019, http://socialmk.blogspot.ro.
46
 III.4. Concluzii
Voi face prezentarea finală a site-ului nuanţând atat punctele tari cât şi punctele
slabe. Voi începe de la numele domeniului, care este bine ales - include numele companiei
şi este sugestiv obiectului de activitate. Cu toate că site-ul are declarate multe cuvinte
cheie relevante, acesta nu a fost găsit în urma căutării simple “magazin online” ceea ce nu
este în concordanţă cu numele site-ului pentru că acesta sugerează magazin electronic.
Paginile site-ului sunt relevante în raport cu produsele comercializate şi interesele
utilizatorilor. Faptul că site-ul nu îşi schimbă structura facilitează mult procesul de
navigare şi achizitionare a produselor comercializate. Foloseşte imagine şi text pentru a-şi
transmite mesajul şi nu conţine reclame externe, irelevante. Site-ul îşi îndeplineşte
obiectivul corect, informeză utilizatorul cu privire la produse şi faciliteaza interactiunea cu
acesta prin intermediul rubricilor de review-uri. Informaţiile de pe site se adresează doar
potenţialilor clienţi şi clienţilor, în funcţie de necesităţile acestora. Deşi audienţa nu este
declarată în mod oficial aceasta poate fi dedusă din conţinutul site-ului.
Referitor la categoria “layout şi design”, site-ul nu are neajunsuri. Pagina este
organizată în Antet, Corp şi Nota de subsol, antetul şi nota de subsol fiind prezente pe
întregul site. Nu exista spaţiu gol, neexploatat pe pagini. Textul şi imaginile au
dimensiunea potrivită iar informaţia este aşezată aerisit şi organizat. Textul este lizibil,
culorile fiind bine alese astfel încât să respecte regula contrastului maxim.
Privind conţinut, site-ul este foarte explicit, produsele fiind bine prezentate şi în
mare majoritate având şi un review efectuat de personalul magazinului, unele produse cu
mai multe review-uri exprimă părerile celorlalţi cumparatori. Conţinutul este ierarhizat
corespunzător prin intermediul aplicaţiei e-commerce folosite. Nu contine linkuri spre
competitori sau către alte site-uri cu domenii de activitate diferite.
Ca o concluzie de ansamblu, magazinul on-line este bine structurat, şi îşi
îndeplineşte scopul cu uşurinţă.
Pe scurt, dar sugestiv
a) eMAG se numară printre deschizătorii pieței de comerț electronic din România.
Calitatea serviciilor oferite și orientarea către client au propulsat eMAG în poziția de lider
pe piața vanzărilor online.

47
 b) eMAG are ca obiectiv principal cresterea permanenta a nivelului de satisfactie al
consumatorilor. Pentru aceasta adapteaza mereu modelul afacerii si imbunatateste
comunicarea cu piata tinta.
c) Principalii concurenti a retailer-ului sunt: PcGarage – magazinul online de IT cu
cea mai buna UX (user experience) din Romania, PcFun – are acelasi 48etonator ca si
PcGarage, Evomag – produsele cu preturi detul de bune si MarketOnline.
d) Gama de produse eferite de eMAG este diversa, grupata in categorii de produse:
Laptopuri (Notebook, Netbook), Desktop PC (Monitoare, Retelistica, Componente),
Telefoane si Internet, Printing, Electronice, Electrocasnice si Ingrijire personala.
Categoriile Laptopuri/Notebook-uri, Monitoare, Telefonie 48obile, Printing si Foto-Video
au cea mai mare semnificatie in Cifra de Afaceri.
e) Domeniile de activitate unde este prezent magazinul eMAG cel mai frecvent
sunt: Retail Laptopuri, Retail Monitoare, Retail Telefonie mobile, Retail Printing, Retail
Foto-Video.
f) Analiza acestor domenii a aratat ca din punct de vedere al atractivității și al
poziției concurențiale, eMAG are un 48ttractiv 48ttractive48 mediu, pe termen mediu si ca
societatea este un bun gestionar de resurse și că activitățile sale sunt 48ttractive și
generatoare de profit. Strategiile recomandate sunt cele de dezvoltare.
g) Desi nu de foarte mult timp pe piata de retail online, eMAG a reusit sa se
dezvolte foarte repede, datorita schimbarii stilului de viata al consumatorilor si orientarea
acestora tot mai des spre mediul online.
Deşi relaţiile publice sunt atât de importante, mare parte din departamentele de PR
din diferite companii au fost înfiinţate mai degrabă în urma unor crize organizaţionale sau
de comunicare decât în mod planificat. Aceasta se datorează faptului că o întreprindere
care este ameninţată cu preluarea, realizează, dintr-o dată, ce important este ceea ce cred
ceilalţi despre ea.
Orice companie sau organizaţie trebuie să acorde o atenţie sporită comunicării, la
fel ca în cazul producţiei, finanţelor şi vânzărilor. Realizarea unei strategii de relaţii
publice este esenţială pentru reputaţia unei companii care lucrează direct cu percepţia
publicului larg.
De asemenea, un specialist în PR este implicat într-o serie largă de activităţi de la
comunicarea internă către angajaţi până la evenimentele de lansare, informările de presă şi
către acţionari. În prezent, specialistul în relaţii publice nu mai este perceput ca fiind

48
purtătorul de cuvânt al organizaţiei, ci persoana implicată direct în managementul
organizaţiei. Acest fenomen se explică prin faptul că firmele recunosc nevoia crescută de a
comunica eficient şi rapid unui număr cât mai larg de persoane.
De altfel, în cursul unei perioade de criză, relaţiile publice sunt un element
principal în depăşirea cu calm a dificultăţilor întâlnite.
Relaţiile publice sunt vitale unei companii care se doreşte a fi competitivă pe piaţă
în sensul în care asigură comunicarea clară şi concisă, direcţionată în două direcţii:
companie şi public. O consecinţă naturală este consolidarea reputaţiei mărcii, atragerea şi
menţinerea clienţilor.
Raportat la domeniul de activitate on-line al relaţiilor publice, acestea încep să
cuprindă o arie din ce în ce mai largă de activitate, roluri şi funcţii, cât şi o importanţă din
ce în ce mai mare în dezvoltarea şi susţinerea economiei în lumea virtuală, consecinţă a
dezvoltării noilor tehnologii şi a atragerii publicurilor ţintă de această parte.
Orice organizaţie se va confrunta cu situaţia în care va fi nevoită să apeleze la
serviciul relaţiilor publice pentru a putea să se menţină pe piaţa de desfacere şi pentru a-şi
atinge obiectivele iniţial stabilite. De altfel, mai nou, este apreciată o persoană desemnată
de către organizaţie – ca imagine a acesteia, pentru a comunicat cu publicul ţintă, a
răspunde la solicitări, întrebări, nemulţumiri, soluţionarea situaţiilor de criză, păstrarea unei
bune imagini a organizaţiei în raport cu produsele şi serviciile furnizate, cu furnizorii,
celelalte companii concurenţiale şi cu piaţa naţională sau chiar cu cea mondială.
Într-un prezent în care tehnologia este într-o continuă dezvoltare, transformare,
formare, cererea este foarte mare, publicul poate să-şi spună în mod direct opinia, aceasta
nu mai poate fi manipulată foarte uşor, şi de aici până la un eşec organizaţional este doar
un pas dacă companiile nu-şi pun problema colaborării cu un specialist în relaţii publice şi
comunicare media on-line.
Concluzionăm faptul că relaţiile publice sunt esenţiale oricărei organizaţii,
indiferent de scopurile şi obiectivele propuse, ca o consecinţă a necesităţii oricărei entităţi
sociale de a comunica, de a auzi şi de a se face auzit.

49
50
 BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate:
1. Bidgoli, Hossein, The Internet encyclopedia, New Jersey, John Wiley & Sons Inc.,
2020.
2. Coman, Cristina, Relaţiile publice: principii şi strategii, Iaşi, ed. Polirom, 2019.
3. Coman, Cristina, Relaţii publice: principii şi strategii, Iaşi, ed. Polirom, 2020.
4. Coman, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, ed. Polirom, 2019.
5. Haig, Matt, e-PR, The Essential Guide to Public Relations on the Internet, Derby,
Saxon Graphics Ltd., 2020.
6. Hariuc, Constantin, Conf. univ. dr., COMUNICARE MULTIMEDIA CURS
UNIVERSITAR,
http://www.ueb.ro/comunicare/ebiblioteca/files/comunicare_multimedia.pdf
7. Heath, Robert L., Encyclopedia of public relations, California, Sage Publications,
2018.
8. Holtz, Shel, Public relations on the Net: winning strategies to inform and influence
the media, the investment community, the government, the public and more!, New
York, USA, ed. AMACOM, 2019.
9. Miculescu, Simona, Relaţii publice din perspectivă internaţională, Iaşi, ed.
Polirom, 2020.
10. Newsom, Doug, Judy Vanslyke Turk, Dean, Kruckeberg, Totul despre relaţiile
publice, Iaşi, ed. Polirom, 2019.
11. Niculescu, E. (coord.), Marketing modern, Bucureşti, ed. Polirom, 2017.
12. Orzan, Gheorghe, Mihai Orzan, Relaţii publice online, Bucureşti, ed. Uranus, 2019.
13. Pricopie, Remus, Relaţii publice: evoluţie şi perspective, Bucureşti, ed. Tritonic,
2018.
14. Ronald D. Smith, Strategic planning for public relations, New Jersey, Lawrence
Erlbaum Associates Publishers, 2018.
15. Scott, Cutlip, Center Allen, Broom Glen, Effective Public Relations, New Jerssey,
Pretince Hall, 20018.
16. Sengrupta, Sailesh, Management of public relations and communication, New
Delhi, Vikas Publishing, House PVT Ltd., 2019.

51
 17. Sexton, Don, Branding: cum se construieşte bunul cel mai de preţ al unei companii,
Bucureşti, ed. Curtea Veche, 2019.
18. Şerb, Stancu, Relaţii publice şi comunicare, Bucureşti, ed. Teora, 2019.

Articole:
19. eMAG a primit din partea Microsoft România distincția Partenerul anului în retail,
16 octombrie 2018, http://www.agora.ro/stire/.
20. eMAG, De 1 iunie te provocăm, 22 mai 2019, http://blog.emag.ro/2013/05/de-1-
iunie-te-provocam/.
21. Jarvis, Jeff, Dell lies. Dell sucks, 21 iunie 2019,
http://buzzmachine.com/2005/06/21/dell-lies-dell-sucks/
22. Matrat, Lucien, The Strategy of Confidence, International Public Relations Review,
2018.
23. Ponea, Simona, Appreciative Management – A Management based on Excellence,
Revista Românească pentru Educaţie Multidimensională, nr. 3, Iaşi, ed. Lumen,
2019.
24. Soare, Silvia, Strategia de promovare e-MAG, 5 septembrie 2019,
http://socialmk.blogspot.ro.
25. Tudor, Adina, Retrospectiva Romanian PR Week 2009 – Relaţiile publice:
probleme din prezent, provocări din viitor, 19 octombrie 2019, http://www.pr-
romania.ro/articole/concepte-de-baza/387-romanian-pr-week-2009.html.
26. Vrabie, Ştefan, eMag, cel mai mare retailer on-line, continuă galopul spre
vânzările de 150 milioane euro: plus 52% în semestrul I, 26 august 2018,
http://www.zf.ro/business-hi-tech/.

Surse web:
27. www.price.ro
28. www.ziare.com.
29. www.dcshop.ro
30. www.cel.ro
31. www.emag.ro
32. www.sigmanet.ro
33. http://blog.emag.ro/
52
34. www.comunicatedepresa.ro.
35. http://www.fundatiaemag.ro/blog
36. http://www.facebook.com/eMAG.ro?fref=ts.
37. http://www.alexa.com/siteinfo/emag.ro#.
38. http://firme.efin.ro/sc-dante-international-sa-cui-14399840
39. http://mihaelas.files.wordpress.com/2011/11/plan-de-mk-20111.pdf.
40. https://www.zf.ro/business-hi-tech

53