Opera Boris Godunov

Muzica: Modest Musorgski
Libret: inspirat de piesa lui Puskin si de lucrarea lui Nikolai Karamzin "Istoria statului rus"."
Premiera: Sankt Petersburg, 27 ianuarie, 1874
Cosiderată cea mai maiestuoasă dintre toate operele ruseti, Boris Godunov a fost
considerată o creație revoluționară datorită muzicii și versurilor, dar și pentru modalitatea în care
este realizat un sumbru portret al unei perioade turbulente din istoria tarii, secolul XVI.
Potrivit legendei, Boris devine Țarul Rusiei (1598 – 1605) după ce îl ucide pe Dmitri,
moștenitorul de drept. Deși încearcă să conducă țara așa cum trebuie, Rusia decade în haos și
sărăcie. Tânărul călugăr Grigori îl convinge pe regele polonez vecin că el este defapt Dmitri.
Călugărul se căsătorește cu Marina, o nobilă poloneză care își ascunde dorința de putere sub
masca unei pasionate iubiri. Dmitri fals (adică Grigorii), alături de armatele poloneze invadează
Rusia, luând puterea din mâinile unui Boris înfricoșat și măcinat de vina în fața aparenței învieri
a lui Dmitri. Povara este prea mare și greu de suportat, așa că Boris moare. Pe un fundal
întunecat, poporul rus, sfâșiat de războaie și aflat sub o conducere nelegitimă, își plânge durerea.
În afară de drama (Cronica dramatică a țarului Boris și Grișca Otrepieff) a lui Alexandru
Sergeievici Pușkin, Musorgski a folosit ca surse de inspirație „Istoria Imperiului Rus” de Nikolai
Karamzin (1816-1829), care a servit deja ca izvor (1825) pentru opera lui Pușkin, ca și opera
„Evul mediu în Rusia” (1867) scris de Ivan Hudiakov. Intre anii 1868 și 1870 apare prima
variantă, varianta a doua din anul 1872 fiind mai cunoscută. Lipsa unui rol important feminin,
apare ca o piedică la acceptarea pe scară largă a operei, ceea ce duce la introducerea ulterioară a
unei compoziției muzicale și a rolului Marinei în februarie 1872. Această versiune este
prezentată la data de 27 ianuarie (8 februarie) 1874 în teatrul Mariinski din St. Petersburg, au
avut loc 25 de reprezentații după care probabil din motive politice va fi interzisă.
Dramă muzicală populară, opera Boris Godunov, este compusă dintr-un prolog și patru
acte (nouă tablouri). Introducerea orchestrală, o melodie domoală, sugerează suferințele
poporului înfometat.

Prolog
Tabloul 1: Curtea mănăstirii Sf. Fecioară, în apropiere de Moscova.
 Poporul adunat în curtea mănăstirii, este silit de către pristavul Nikitici cu cnutul (biciul)
în mână, să se roage în genunchi, ca Boris să accepte să fie ales țar al Rusiei (o ironie a sorții
grele a poporului, când poporul se preface că plânge ca cneazul Boris să urce pe tronul țării).

În piață apare Șcelkalov, secretarul Dumei, care anunță că deși boierii s-au străduit insistent, nu
au reușit să-l convingă pe Boris să accepte domnia, astfel Rusia a ajuns în mare primejdie.

Tabloul 2: Piața Kremlinului din Moscova.

Ceremonia încoronării lui Boris Godunov ca țar al Rusiei, este în toi. Poporul intonează
imnuri de slavă pentru noul țar, în timp ce alaiul domnesc iese din catedrala Uspenski.

Cu toate aceste mărturii de bucurie ale poporului, Boris nu este bucuros și are presimțiri
negre. Se roagă ca domnia sa să-i fie binecuvântată, iar el să fie cu supușii săi un țar bun. Invită
pe toți cei de față, boieri, țărani și cerșetori, să fie oaspeții săi la che și veselie.

Actul I
Tabloul 1: Într-o chilie din mănăstirea Ciudova.
E noapte, bătrânul călugăr Pimen, scrie la lumina unui opaiț cronica istoriei Rusiei
(letopisețul Rusiei). A așternut pe hârtie evenimentele veacului trecut, pentru a rămâne mărturie
urmașilor despre faptele eroice ale strămoșilor. La ivitul zorilor, călugării, spun cu un glas
tânguitor, rugăciunea de dimineață. Într-un colț al chiliei, tânărul călugăr Grigori Otrepiev se
trezește brusc din somn, odihna fiindu-i tulburată de un vis ciudat. Cere binecuvântarea
bătrânului Pimen, după care îi povestește că în vis a ajuns în culmea puterii după care s-a
prăbușit, ajungând de ocara poporului. Călugărul îl liniștește spunând că trebuie să fie bucuros că
poate trăi într-o mănăstire, departe de viața deșartă din afară.

Grigori vrea să afle câți ani avea țareviciul când a fost omorât (este vorba de prințul
Dmitri). Călugărul îi spune că ar fi de vârsta lui Grigori și că în mod sigur, ar fi pe tron în locul
ucigașului său, Boris. După ce va consemna acest eveniment, Pimen fiind bătrân și foarte obosit,
va preda lui Grigori continuarea cronicii. Grigori rămas singur, cugetă la omorul săvârșit de
Boris.

Tabloul 2: O cârciumă la granița Lituaniei.

Într-o cârciumă de la granița cu Lituania, Grigori caută refugiu din fața poterașilor
( Detașament de oameni înarmați (în special arnăuți) însărcinat de domnie cu prinderea
1

răufăcătorilor) țarului, pentru că după fuga sa de la mănăstire, prin vorbăria sa de revoltat, a

provocat suspiciune. El vrea, împreună cu doi călugări cerșetori, să fugă în Lituania și sare afară
pe fereastră în momentul în care o patrulă a intrat în cârciumă și el o întreabă pe stăpâna
cârciumei unde se află Lituania, ea îi spune lui Grigori că nu este departe de drumul cârciumei.
Momente interesante și întâmplări haioase se petrec la cârciumă, poterașii vor să dea citirii avizul
de arest dar nimeni nu știa să citească cu excepția lui Grigori, care văzându-și numele pe aviz, a
ânceput repede să-l descrie pe Varlaam (călugăr cerșetor), însă Varlaam nu s-a speriat și a mai
citit și el odată mandatul de arest, iar citing foarte greu și amuzant, într-un final, a citit real
descrierea persoanei căutate, aidcă pe Grigori.

Actul II
Încăpere în palatul țarului Boris din Kremlin.
Ksenia (fiica lui Boris) se lamentează pentru mirele mort, în momentul în care trist, țarul intră în
cameră. Șuiski, un intrigant perfid, anunță că, un fals țarevici care se dă drept Dmitri, și
înaintează cu o armată din Polonia. Când Boris află că adevăratul Dmitri a fost ucis în mănăstirea
din Uglici, are o criză de nebunie.
Actul III
Tabloul 1: Parcul din castelul voevodului Sandomir.
Marina, care dorește cu ardoare să devină țarină, îl atrage pe falsul Dmitri (Grigori Otrepiev) de
partea ei și este îndemnată de Rangoni să-l susțină pe Dmitri doar dacă promite solemn să
conducă Rusia spre credința catolică.

Dmitri așteaptă în grădina castelului iubita; iezuitul (1Membru al unui ordin de călugări catolici)
Rangoni îi promite să i se îndeplinească dorințele.

Tabloul 2: Piața în fața catedralei Sf. Vasile Blajinul, din Moscova.

Marina ațâță polonezii la război împotriva Rusiei și îi făgăduiește dragostea ei
nehotărâtului Dmitri, când va deveni țar.

Actul IV
Tabloul 1: Sala tronului în Kremlin.
În Kremlin, Boris umblă prin popor să vadă cum o mai duce, unde întâlnește un sărman
bolnav mintal care cântă niște banalități stranii (cântecul sărmanului), apoi îl vede pe țar care i se
jăluie țarului că copiii i-au luat moneda, și i-a spus să-i taie, cum l-a tăiat pe micul țarevici
(Dmitri), (iarăși o ironie a sorții, când un nebun îi spune în față lucruri pe care oamenii simpli se
temeau să le spună). Boris pleacă fără să-l i-a în seamă.

După o lungă scenă, boierii pronunță verdicul de moarte a lui Dmitri. Țarul Boris,
înnebunit de remușcările de conștiință, se prăbușește când Pimen îi relatează că un bătrân orb a
fost văzut la mormântul țareviciului ucis. (o ironie a sorții). El renunță la domnie în favoarea
fiului său Fiodor, pe care îi atenționează despre boieri și apoi moare din cauza halucinațiilor sale
nebunești.

Lumea îndurerată de soarta grea strigă „pâine, pâine, dați-ne pâine” (хлеба, хлеба).

Tabloul 2: Poiană în pădurea de lângă Kromî.

Dmitri apare triumfător înaintea Moscovei, și este slăvit de popor și salutat ca un urmaș
pe măsură la tron. După o perioadă, falsul Dmitri (Grigori), este aruncat de pe mănăstire (visul
său de la început, a devenit, realitate). Un om din popor cu mintea cam rătăcită, prevede Rusiei o
soartă tragică.

Spre audiție pe youtube, opera integral sau teme aparte: începutul operei-soarta grea a
poporului rus (Борис Годунов, вступление) https://www.youtube.com/watch?v=JVu3EUeRjog
; cântecul lui Boris-am ajuns la putere, 6 ani...(достиг я высшей власти)
https://www.youtube.com/watch?v=hDrmCOQ1lLI ; monologul lui Pimen (монолог Пимена)
https://www.youtube.com/watch?v=B5wxCjvsffU ; cântecul lui Varlaam (песня Варлаама)
https://www.youtube.com/watch?v=3wPMuw7p0pU ; scena halucinatiilor lui Boris
https://www.youtube.com/watch?v=9uMjvFMVqY0 ; cântecul sărmanului nebun (Песня
Юродивого) https://www.youtube.com/watch?v=-_P4Y4_y95I ; corul care strigă „pâine, pâine”
https://www.youtube.com/watch?v=MqsfA8_cQQ0 .