Harpa.

Harpa este unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale, cunoscut încă în Egiptul
Antic și în Grecia Antică, aproximativ 3000 î.Hr. Pe parcusrul secolelor, harpa s-a schimbbat,
devenind un instrument perfect în intrepretare. Harpa actuală are montate 47 de coarde, datorită
unor mecanisme de pedală la picior, sunarea unor strune poate fi ridicata la un semiton sau ton în
timpul interpretării. La harpă se cântă cu ambele mâni șezând pe scaun, se pot interpreta diferite
tehnici ca glissando, arpegii pasaje agitate etc. Registrul harpei conține 6 octave: de la „do”
contraoctava până la „sol” octava a 4-a. Harpa datorită posibilităților timbrale, a fost introdusă în
orchestra simfonică. Harpa se scrie în cheia sol și fa.
Spre audiție pe youtube: „concert pentru harpă și orchestră”:
https://www.youtube.com/watch?v=1G_HM54YjTc
Clavecin.
Este un instrument cu clape, este strămoșul pianului, a fost folosit des în secolele XVI-
XVIII, a fost unul dintre cele mai îndrăgite instrumente în accea perioadă, mai ales în casa
nobililor, unde se cânta des la el cu diferite ocazii. Când apăsăm clapele, sunet scos se aude
foarte metalic, deoarece principiul prin care stă la baza construcției sale, este ciupitul corzilor
când apăsăm tastele. Mai este un instrument similar clavecinului care senumește „Clavicord”,
unde coardele sunt pălite de plăci metalice, și sunetul este deasemenea metalic. La aceste
instrumente este imposibil de a produce sunete la piano sau forte din cauza construcției sale.
Registrul său cuprinde între 4-5 octave.
Spre audiție pe youtube: „Clavecinul Magic”
https://www.youtube.com/watch?v=vItyZFsF0kE
Pianul.
Este urmașul clavecinului, în care toate neajunsurile sale au fost eliminate, sunetul
metalic, este exclus, în locul său apare sunetul moale și plăcut, datorită păliturii ciocanelor
formate din bureți pe strunele pianului. Un alt neajuns, este temperația - adică distanța dintre
tonuri și semitonuri care nu era egală la clavecin, și nu era posibilă intepretarea pieselor în
tonalități cu 4-5-6-7 dieji sau bemoli la cheia sol sau fa, doar 3-4 maxim. Aceste neajunsuri au
fost eliminate la pian datorită temperației când strunele sunt mai puțin strânse ca la clavecin,
astfel, putem cânta în orice tonalitate. Alt neajuns eliminat, putem cânta forte sau piano și nu
numai, dar putem interpreta o mulțime de tehnici la pian care nu erau posibile la clavecin.
Denumirea lungă a pianului este Fortepiano, de la forte și piano.
Pianul este singurul (în afară de orgă) care acoperă toate sunetele scării muzicale, adică, de la
sunetul „la” subcontraoctava și până la „do” octava a-5-a. Pianul se scrie pe portativ pe cheia sol
pentru mâna dreaptă și cheia fa pentru mâna stângă. Pianul a fost construit de meșterul
Cristophori în 1709, iar construcția s-a practic nu s-a schimbat până în zilele noastre.
Spre audiție pe youtube: Wolgang Amadeus Mozart, sonata nr. 8 in la-minor
https://www.youtube.com/watch?v=sSFwJip6hxg