Mori de vant

Ce este moar de vant?: Moara de vânt este o instalație ce permite

transformarea energiei eoliene în energie mecanică de rotație. În acest
scop, vântul pune în mișcare elicea morii. Moara de vânt se folosește
pentru măcinarea cerealelor sau, în special în Țările de Jos,
pentru desecarea terenurilor mlăștinoase prin pomparea apei din lacurile
dintre dune, aflate sub nivelul mării și transformarea terenurilor în poldere.

Moara de vânt din Cernoleuca

Moara de vânt din Cernoleuca este un monument de arhitectură amplasat lângă

satul Cernoleuca din raionul Dondușeni. Reprezintă o construcție în formă de trunchi de
piramidă („căciulă”[1]), cu acoperiș piramidal rotitor. Moara era dotată cu șase aripi. A
fost construită după modelul morilor de vânt olandeze.

Mori de apa

Morile de apă de la Rudăria, unice în Europa de Est

Cele 22 de mori de apă de la Rudăria, aflate în judeţul Caraş-Severin şi

incluse în patrimoniul mondial UNESCO, sunt vizitate în fiecare an de
câteva mii de turişti.

Primarul comunei Eftimie Murgu, Mihai Vlădia, a declarat, corespondentului

MEDIAFAX, că pe râul Rudărica se află 22 de mori de apă cu ciutură, toate
fiind funcţionale. Acestea sunt în proprietatea câtorva familii din comună şi
macină făină de peste un secol. Morile poartă numele constructorului, al
locului în care sunt amplasate sau al unei „familii-şef", precum „Îndărătnica
de la perete", „Moara din ţarină" sau „Popascu".

Rezervaţia mulinologică de la Rudăria, fosta denumire a comunei Eftimie

Murgu, este unică în Europa de Est, fiind vizitată în fiecare an de câteva mii
de turişti, români şi străini. Unul dintre motive este şi acela că se află foarte
aproape de Cascada Bigăr, desemnată cea mai spectaculoasă din lume, în
urmă cu câţiva ani. În anul 2004, morile de apă de la Rudăria au fost
incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

„În perioada interbelică existau 48 de mori de apă, dar după al Doilea

Război Mondial mai mult de jumătate au fost distruse, astfel că în prezent
mai există 22, toate fiind funcţionale. Morile aparţin rudărenilor, oamenilor
din Rudăria, nu vin persoane din alte localităţi să macine făină. Cel mai
mult mă bucură că încep să fie vizitate de turişti din străinătate. Vin oameni
din întreaga Europă, în special din Germania, Austria, Italia, Spania,
Ungaria sau Serbia. Oamenii află de mori de pe Internet, în primul rând.
Morile sunt vizitate de câteva mii de turişti în fiecare an, iar vara vin cele
mai multe persoane", a afirmat primarul comunei Eftimie Murgu.

Mihai Vlădia a precizat că, din păcate, drumul judeţean spre localitatea în
care se află morile de apă, care are o lungime de şapte kilometri, nu este
asfaltat, astfel că accesul spre aceste atracţii turistice se face destul de
greu.

„Bucuria mea şi a comunităţii este că reprezentanţii Consiliului Judeţean

Caraş-Severin ne-au asigurat că drumul va fi refăcut în întregime în acest
an. Ultima oară a fost asfaltat înainte de anul 1989, astfel că acum drumul
este foarte rău. Este păcat că drumul nu este refăcut, pentru că duce spre
o emblemă a judeţului Caraş-Severin, a Banatului şi a României. Plus că
rezervaţia este foarte vizitată de către turişti din Europa", a detaliat primarul
comunei Eftimie Murgu.

În această vară, în localitatea Rudăria, un ONG din Timişoara va derula un

proiect inedit. Astfel, cu sprijinul a zeci de voluntari, mai multe case din
comuna morilor de apă vor fi zugrăvite.