Perspective ale economiei circulare în producția AE

și consumul aparaturii electrice și electronice

INTEGRAREA PRINCIPIILOR ECONOMIEI CIRCULARE

ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI ELECTRONICE
Nicolae Istudor1 , Ionel Dumitru2 , Alina Filip3 , Alin Stancu4 , Mihai
Ioan Roșca5 și Andrei Cânda6
1), 2), 3), 4), 5), 6)
Academia de Studii Economice din Bucureşti, București, România
6)
ISense Solutions, București, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoricul articolului

Istudor, N., Dumitru, I., Filip, A., Stancu, A., Roșca, Primit: 28 septembrie 2022
M.I. and Cânda, A., 2023. Integration of Circular Revizuit: 10 noiembrie 2022
Economy Principles in Consumer Behaviour for Acceptat: 18 decembrie 2022
Electrical and Electronic Equipment. Amfiteatru
Economic, 25(62), pp. 48-62.

DOI: 10.24818/EA/2023/62/48

Rezumat
Piața echipamentelor electrice și electronice (EEE) este una într-o continuă dezvoltare
datorată evoluției tehnologiilor și a inovării. Prezenta lucrare urmărește identificarea
comportamentului consumatorului cu privire la cumpărarea, utilizarea și scoaterea din uz a
acestor tipuri de echipamente, în contextul tranziției către o economie circulară. Pentru a
ilustra percepția și atitudinea consumatorului față de produsele EEE, a fost realizată o
cercetare cantitativă de marketing pe un eșantion de 1005 respondenți, din mediul urban,
reprezentativ în funcție de sex, vârstă și mărimea localității de domiciliu. Rezultatele
cercetării arată existența unui profil al consumatorului mai degrabă rațional în relație cu
produsele EEE, a cărui implicare în acțiuni de reparare, reciclare sau reutilizare este diferită
în funcție de categoria de echipament. De asemenea, se observă o dorință relativ redusă a
consumatorilor români de a accesa produse EEE second-hand.
Articolul își dovedește utilitatea prin propunerea unui set de măsuri de îmbunătățire a
circularității produselor EEE, în care atât producătorii de EEE, cât și consumatorii să
participe activ.

Cuvinte-cheie: economie circulară, cercetare de marketing, comportamentul

consumatorului, echipamente electrice și electronice, reparare, reutilizare, scoatere din uz.

Clasificare JEL: M30, Q56


Autor de contact, Ionel Dumitru – e-mail: ionel.dumitru@mk.ase.ro

Acesta este un articol cu acces deschis distribuit în conformitate cu termenii Creative

Commons Attribution License (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0), care permite
utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții în orice mediu, cu condiția ca lucrarea
originală să fie citată corect. © 2023 Toate drepturile aparțin autorilor.

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 49

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

Introducere

Creșterea vânzărilor de echipamente electrice și electronice (EEE) s-a realizat într-un

ritm alert în ultimii ani. Consumatorii au început să înlocuiască acest tip de produse la
intervale tot mai scurte de timp, de multe ori necondiționat de starea de funcționare a acestora,
ci ca urmare a învechirii tehnologice sau a demodării (McCollough, 2009). Intensificarea
consumului este corelată tot mai puternic cu avansul tehnologic accelerat care a permis
scurtarea ciclurilor de inovare și lansarea de EEE cu funcționalități avansate, la prețuri din ce
în ce mai accesibile pentru categorii largi de consumatori. Potrivit statisticilor (Reportlinker,
2022), la nivel mondial, piața de EEE va crește de la 3192,85 miliarde de dolari în 2021 la
3521,21 miliarde de dolari în 2022, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 10,3%.
În România vânzările de EEE au înregistrat un trend ascendent în perioada pandemiei, iar
unul dintre stimuli a fost creșterea fenomenului de telemuncă în rândul angajaților (GFK,
2022).
Competiția acerbă și diversificarea continuă a ofertei au transformat EEE în produse
esențiale în viața de zi cu zi a consumatorilor. Producătorii joacă un rol important în
stimularea consumului de EEE, iar obiectivele de dezvoltarea a afacerilor nu sunt întotdeauna
ușor de sincronizat cu obiectivele Uniunii Europene de a stimula reutilizarea produselor, în
vederea asigurării unui consum sustenabil (European Commission, 2015). Pentru a asigura
accesibilitatea EEE și creșterea gradului de pătrundere în consum a acestora, începând cu anii
‘80 caracteristicile și capacitățile EEE au evoluat folosind materiale mai ieftine, fiind însă
fabricate în conformitate cu standarde tehnologice mai înalte (Kang și Schoenung, 2005).
Totodată, deși raportat la cerințele pieței, producătorii de EEE au reușit să se adapteze
exigențelor consumatorilor privind noutatea, disponibilitatea și ușurința în cumpărare,
dezvoltarea ofertei are și o serie de consecințe nefavorabile. În plan economic, competiția
strânsă dintre ofertanți, precum și creșterea numărului de inovații au determinat o scurtare a
ciclului de viață a EEE, anumite produse devenind uzate moral la scurt timp de la lansarea
pe piață (Wilkinson și Williams, 2020). Înlocuirea tot mai frecventă a echipamentelor de către
consumatori, în lipsa unui comportament responsabil față de mediu, a permis ca EEE să
devină o importantă sursă de deșeuri (The European Parliament și The Council of The
European Union, 2012).
Recent, fluxul de deșeuri provenite de la echipamentele electrice și electronice
(DEEE) era considerat a avea cea mai accelerată evoluție la nivel global (Baldé, Wang și
Kuehr, 2016), cu o valoare de 40-50 milioane tone produse anual și o rată anuală de creștere
de 4-5% (Golev, et al., 2016). Totodată, la nivelul UE, statisticile arată că, din 12 milioane
tone de DEEE eliminate anual, doar aproximativ 30% sunt colectate și reciclate
corespunzător (Williams, 2016). În cazul României, în 2019 au fost generate 223 kilotone de
deșeuri electronice, ceea ce înseamnă o medie de 4 kilograme pe cap de locuitor (Forti, et al.,
2020). Analizând aceste valori, care confirmă existența unor cantități semnificative de
deșeuri EEE, apar preocupări justificate cu privire la impactul asupra poluării mediului
înconjurător și consumului de resurse naturale. În acest context, limitele economiei
tradiționale, de tip linear, în a asigura securitatea resurselor, în viitor, devin tot mai vizibile.
Soluțiile pentru managementul adecvat al DEEE sunt oferite, în prezent, de principiile
economiei circulare, în condițiile în care o mare parte a EEE scoase din uz, ajung să fie
depozitate în gospodării, fără a permite recuperarea materialelor componente, sau sunt
eliminate de către consumatori, în mod necorespunzător, prin fluxul de deșeuri menajere
(WRAP Cymru, 2018).

50 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

În consecință, consumatorii reprezintă stakeholderi importanți în managementul

DEEE, comportamentul acestora putând favoriza sau frâna implementarea principiilor
economiei circulare. Deciziile și acțiunile consumatorilor au o influență semnificativă asupra
duratei de viață a produselor, iar comportamentele tind să difere în privința unor variabile
precum, achiziția de EEE noi sau second-hand, disponibilitatea de a repara produsele
defectate, receptivitatea la apariția de noutăți la nivel de industrie și scoaterea din uz a
produselor înainte de încheierea perioadei de funcționare (Pérez-Belis, et al., 2017).
Scopul prezentei lucrări este de a surprinde rolul consumatorului în procesul de
tranziție către economia circulară în domeniul echipamentelor electrice și electronice, prin
prisma modului în care comportamentul acestuia influențează longevitatea produselor.
Atingerea acestui deziderat a fost posibilă prin efectuarea unei cercetări de marketing, de tip
sondaj, care a urmărit cunoașterea comportamentului consumatorului privind cumpărarea,
utilizarea și scoaterea din uz a echipamentelor electrice și electronice. Lucrarea este
structurată în trei secțiuni: în prima parte este analizată literatura de specialitate cu privire la
comportamentul consumatorului de EEE din perspectiva economiei circulare, apoi este
prezentată metodologia de cercetare cantitativă efectuată în rândul consumatorilor români de
EEE și principalele rezultate obținute, și în cea de a treia parte sunt evidențiate o serie de
concluzii și implicații manageriale pentru îmbunătățirea trecerii la economia circulară.

1. Recenzia literaturii știițifice

Economia circulară este un sistem axat pe conservarea valorii pe întreaga durată de

viață a produsului. Conceptul include toate etapele pe care le traversează un produs – de la o
proiectare bazată pe păstrarea valorii, la etapa de utilizare în care pierderile sunt minimizate,
până la etapa de final a ciclului de viață în care deșeul rezultat reprezintă o resursă utilă pentru
producția viitoare (Geissdoerfer, et al., 2017). Economia circulară este o alternativă viabilă
la cea tradițională, urmărind valorificarea optimă a resurselor și prevenirea risipei acestora,
maximizarea valorii în procesul de producție și utilizare. În același timp, prin procese de
reutilizare, reparare, recondiționare, recuperare sau reciclare putem asigura o extindere a
ciclului de viață al produselor într-o manieră sustenabilă (Rogers, Deutz și Ramos, 2021).
Toate aceste procese se regăsesc și în planul de acțiune al Uniunii Europene pentru
economia circulară, care pune accentul pe reducerea și reutilizarea deșeurilor, și subliniază
totodată importanța reparării produselor în obținerea sustenabilității și securității resurselor
(European Commission, 2015). Cu alte cuvinte, strategiile de economie circulară au scopul
de a asigura longevitatea produselor, atât prin utilizarea de materiale durabile în procesul de
proiectare și producție, cât și prin promovarea posibilităților de reparare, reutilizare și
reciclare, în vederea unei utilizări responsabile de către consumatori. Comportamentul
consumatorului este un factor determinant în adoptarea principiilor economiei circulare la
nivel social, comunitar, întrucât reducerea volumului de deșeuri eliminate și recuperarea
materiilor prime secundare valoroase depind de modelele de consum ale indivizilor (The
European Parliament și The Council of The European Union, 2012).
Studierea comportamentului consumatorului în relație cu economia circulară este
prezentă în literatura de specialitate, atât în analiza factorilor care stimulează sau frânează
adoptarea unui astfel de comportament (Testa, Iovino și Iraldo, 2020; Hina, et al., 2022),
precum și prin exemplificarea anumitor particularități ale unor țări sau regiuni (Korsunova,
Horn și Vainio, 2021; Patwa, et al., 2021). Cercetările în privința comportamentului
consumatorului de EEE și economia circulară sunt în strânsă legătură cu perspectiva de

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 51

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

operaționalizare a strategiilor economiei circulare care implică eforturi din partea

consumatorilor în ajustarea tiparelor de achiziție și utilizare a EEE, precum și în reciclarea
sau colectarea separată a deșeurilor, odată cu scoaterea din uz a acestor produse. În această
privință este de menționat că, în anumite situații, consumatorii au tendința de înlocuire tot
mai rapidă a EEE, sub influența modei și a tendințelor tehnologice din industrie, fapt ce
determină stocarea la domiciliu a unui număr semnificativ de EEE scoase din uz, dar aflate
frecvent în condiții bune de funcționare (Babbitt, et al., 2009). Suplimentar inconvenienței
pentru consumatori, produsele depozitate și nefolosite nu permit valorificarea acestora prin
reciclare sau reutilizare de către alte persoane, situație întâlnită mai ales pentru echipamentele
de mici dimensiuni (Polák și Drápalová, 2012; Pérez-Belis, et al., 2017).
Totodată, numeroase EEE care fac obiectul reciclării sunt produse care prezintă
defecțiuni minore, ce pot fi remediate cu ușurință sau sunt produse aflate încă în stare de
funcționare (Pérez-Belis, et al., 2017). Aceste informații confirmă influența inovațiilor de la
nivelul industriei asupra deciziilor consumatorilor de a achiziționa noi EEE și înlocuirea
prematură a multor echipamente. În vederea obținerii unei rate înalte de reciclare a EEE și
pentru a asigura succesul colectării deșeurilor, consumatorii trebuie să fie informați în
legătură cu obligația de a nu elimina DEEE ca deșeuri municipale nesortate și de a efectua
colectarea separată a DEEE, precum și despre sistemele de colectare (ex. centre publice de
colectare amenajate în cadrul magazinelor specializate) și rolul acestora în gestionarea DEEE
(The European Parliament și The Council of The European Union, 2012).
O altă variabilă importantă a comportamentului consumatorilor privind economia
circulară este disponibilitatea acestora de a repara produsele cu probleme în funcționare.
Capacitatea de a repara bunuri este esențială pentru prelungirea vieții produselor (Stahel,
2016) și pentru a întârzia momentul eliminării lor. Mulți consumatori nu au însă încredere în
propriile abilități de a repara produsele, întrucât nu dispun de experiența și cunoștințele
necesare (Cole și Gnanapragasam, 2017). În cazul EEE care prezintă mecanisme simple de
reparare, ce pot fi efectuate de către consumatori fără a deține o expertiză specifică, înlocuirea
produselor este amânată pentru o perioadă de timp (Van Nes și Cramer, 2005). Fezabilitatea
reparațiilor este deseori influențată de factori care nu pot fi controlați de către consumator,
iar printre principalele dificultăți în acest sens se numără costul ridicat al serviciilor
profesionale și accesul limitat la piese de schimb (King, et al., 2006; Diddi și Yan, 2019;
Türkeli, et al., 2019). Alte bariere în decizia consumatorilor de a accesa serviciile de reparație
pentru EEE sunt informațiile insuficiente cu privire la serviciile specializate, accesul facil la
noi produse, lipsa de încredere în calitatea serviciilor de reparație, precum și scepticismul
asupra rezultatului reparației, constând în percepția că echipamentul reparat va funcționa o
perioadă scurtă de timp (Guiltinan, 2009; Bovea, Pérez-Belis și Quemades-Beltrán, 2017).
Intenția consumatorilor de a repara echipamentele defectate depinde în mare măsură de
tipologia produselor. Astfel, repararea produselor este mult mai probabilă pentru
echipamentele de mari dimensiuni, în comparație cu echipamentele de dimensiuni reduse,
cele din urmă fiind deseori scoase din uz, odată ce apar probleme în utilizare (Hennies și
Stamminger, 2016).
Atitudinea consumatorilor față de EEE second-hand este mai degrabă nefavorabilă,
motivele fiind legate de asocierea cu produse de slabă calitate, preocuparea de a evita
aspectele de igienă necorespunzătoare sau de a fi percepuți într-un mod nedorit în plan social
(Fisher, et al., 2008; Fortuna și Diyamandoglu, 2017). Comportamentul consumatorilor cu
privire la extinderea duratei de viață a EEE, prin reutilizarea produselor, se concretizează mai
degrabă în acțiuni de donare a unor echipamente aflate în stare de funcționare (Lyndhurst,
2011), precum și prin revânzarea acestora în cadrul unor platforme online (Cole și

52 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

Gnanapragasam, 2017). Cumpărarea de produse EEE second-hand, deși parte a inițiativelor

de reutilizare a produselor, este o practică mai puțin frecventă (Pérez-Belis, et al., 2017).
Analiza literaturii de specialitate demonstrează că, în pofida existenței unui cadru
formal de reglementare a economiei circulare și a unor politici ferme de management al
deșeurilor EEE la nivelul UE, implicarea consumatorilor în activități specifice economiei
circulare se află într-un stadiu incipient, iar factorii care influențează tiparele
comportamentale sunt multipli, atât de proveniență externă, privitori la industrie, cât și
interni, specifici profilului consumatorului. Sfera de noutate a articolului rezidă în
dezvoltarea înțelegerii comportamentului consumatorului față de practicile economiei
circulare în contextul economic și social actual. În același timp, cercetarea realizată prezintă
o imagine de ansamblu asupra tuturor categoriilor de EEE în relație cu comportamentul
consumatorului.

2. Metodologia cercetării

Pentru a răspunde la problematica complexă a relației consumatorului cu economia

circulară am realizat o cercetare cantitativă. Datele au fost colectate pe baza unui chestionar
format din două părți, prima parte a chestionarului fiind concentrată pe evidențierea
comportamentului consumatorului față de produsele EEE format din 12 întrebări, iar a doua
secțiune fiind dedicată datelor demografice. Chestionarul a inclus o întrebare filtru – legată
de localitatea de domiciliu al respondentului, fiind acceptați în studiu doar respondenții din
mediul urban. Eșantionul a fost format din 1005 respondenți din mediul urban, reprezentativ
în funcție de sex, vârstă și mărimea localității de domiciliu. Eroare de eșantionare a fost +/-
3.07 la un nivel de încredere de 95%. Culegerea datelor s-a realizat online prin utilizarea
panelului ISense Solutions, iar datele au fost culese în perioada 2-6 septembrie 2022.
Structura eșantionului este redată în tabelul nr. 1.

Tabel nr. 1. Structura eșantionului

Nr. de respondenți % din eșantion
Sex Bărbați 482 48,00%
Femei 523 52,00%
Vârstă 18-29 ani 191 19,00%
30-45 ani 382 38,01%
46-65 ani 432 42,99%
Mărimea București 179 17,81%
localității >200.000 304 30,25%
50-200.000 262 26,07%
<50.000 259 25,77%
Mărimea 1 persoană 135 13,40%
gospodăriei 2 persoane 283 28,16%
3 persoane 297 29,56%
4 persoane 215 21,39%
5 sau mai multe persoane 75 7,48%

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 53

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

Principalele aspecte ale cercetării au vizat: comportamentul consumatorilor în

achiziția de EEE, prin prisma numărului de produse cumpărate și a criteriilor de influență a
deciziilor de cumpărare; acțiunile specifice economiei circulare realizate de consumatori în
domeniul EEE; comportamentul consumatorilor cu privire la înlocuirea EEE – situații în care
are loc înlocuirea EEE, întrebuințări date produselor nefolosite și motive ale înlocuirii
premature a produselor; importanța acordată de către consumatori reparării produselor;
comportamentul de scoatere din uz a produselor EEE nefuncționale; motivele consumatorilor
de a nu repara produsele defecte; frecvența de achiziție a produselor EEE second-hand,
motivele de cumpărare și necumpărare de EEE second-hand. Analiza datelor a fost realizată
în IBM SPSS Statistics (versiunea 25).

3. Rezultatele cercetării

Un prim obiectiv al cercetării a urmărit identificarea comportamentului

consumatorilor în achiziția de EEE, prin prisma numărului de produse cumpărate și a
criteriilor ce influențează decizia de cumpărare. Rezultatele obținute arată un consum foarte
ridicat de EEE, 58% din respondenți declarând că au cumpărat între 1 și 3 echipamente în
ultimul an, 15% între 4 și 6 echipamente, 5% peste 7 echipamente și doar 23% niciun
echipament. În medie, la nivelul eșantionului, persoanele intervievate au achiziționat 2,26
produse tip EEE, pe parcursul unei perioade de un an, intensitatea achizițiilor fiind mai
ridicată în rândul bărbaților, mai ales pe segmentul de vârstă 18-29 ani. Consumatorii
folosesc diferite criterii în luarea deciziei de achiziție a EEE, iar importanța acestora a fost
evaluată utilizând o diferențială semantică cu cinci niveluri, mergând de la 1 – deloc
important, până la 5 – foarte important. Analiza scorurilor medii obținute (Figura nr. 1) ne
permite să înțelegem ordinea de importanță a factorilor ce-i determină pe consumatori să
decidă în selecția și cumpărarea EEE sunt: durabilitatea (media 4,62), performanța tehnică a
produsului (media 4,61), prețul produsului (4,53), consumul redus de energie/eficiența
energetică (4,48), garanția oferită (4,34), inovația produsului (4,03), marca (3,94), design-ul
sau aspectul (3,89), impactul produsului asupra mediului (3,83) și țara de origine a produsului
(3,45).

Durabilitatea 4.62
Performanța tehnică a produsului 4.61
Prețul produsului 4.53
Consumul redus de energie 4.48
Garanția oferită 4.34
Inovația produsului 4.03
Marca 3.94
Design-ul/ Aspectul 3.89
Impactul produsului asupra mediului 3.83
Țara de origine a produsului 3.45
0 1 2 3 4 5

Figura nr. 1. Criteriile care influențează decizia de cumpărare pentru EEE

54 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

După cum se observă, consumatorii acordă cea mai mare importanță caracteristicilor
de durabilitate și performanță, ceea ce poate sugera o anumită disponibilitate a acestora spre
utilizarea echipamentelor pe o perioadă mai lungă de timp, fapt confirmat și de importanța
destul de ridicată acordată eficienței energetice și garanției.
Un alt obiectiv al cercetării a constat în cunoașterea categoriilor de acțiuni specifice
economiei circulare în care sunt implicați consumatorii (Figura nr. 2). Astfel, în calitate de
utilizatori de EEE, 37,98% din respondenți au declarat efectuarea de acțiuni de reciclare,
29,59% au apelat la un service specializat pentru repararea produselor defecte cu scopul
prelungirii duratei de viață a acestora, 25,11% au donat sau au oferit altor persoane astfel de
produse în vederea reutilizării lor, iar 21,39% sunt adepții economiei partajate, în sensul de
a folosi împreună cu alte persoane anumite produse electrice și electronice. Procentul
persoanelor care și-au testat abilitățile de a repara singuri produsele EEE stricate este mai
redus, de 17,5%, în timp ce numai 15,64% din intervievați au cumpărat produse EEE second-
hand. Cele mai puțin frecvente comportamente sunt cele de a lua cu împrumut EEE (5,17%)
și de a închiria astfel de produse pentru nevoile proprii (3,65%). Segmentul persoanelor care
nu manifestă niciun fel de implicare în acțiuni de economie circulară, pare a fi destul de
modest, doar 19,93% din respondenți declarând că nu au realizat nicio activitate din cele
prezentate anterior.

Am reciclat produse EEE 37.98%

Am reparat la un service specializat EEE 29.59%
Am donat EEE 25.11%
Partajez cu alte persoane anumite EEE 21.39%
Am depanat EEE 17.50%
Am cumparat EEE second-hand 15.64%
Am luat cu imprumutat produse EEE 5.17%
Am inchiriat EEE 3.65%
Niciuna dintre ele 19.93%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Figura nr. 2. Acțiuni specifice economiei circulare desfășurate de consumatori

Pentru a înțelege comportamentul consumatorilor cu privire la înlocuirea EEE, au fost

identificate pentru început situațiile specifice care determină respondenții să recurgă la
schimbarea acestor produse (Tabelul nr. 2). Potrivit rezultatelor cercetării, 71% din
respondenți decid să înlocuiască un echipament electric sau electronic când acesta este defect
și nu mai poate fi reparat, fapt ce denotă, cel puțin la nivel declarativ, o orientare a
consumatorilor către atributele de funcționalitate a produselor. Moda și inovațiile tehnologice
nu par a avea influențe majore la nivelul eșantionului cercetat, doar 3% din intervievați
renunțând la produse când acestea nu mai sunt la modă, iar 15% în situația apariției unui
model cu performanțe superioare. Se remarcă, de asemenea, și existența unor consumatori
preocupați de eficiența energetică a EEE, 17% din totalul respondenților intenționând să

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 55

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

înlocuiască EEE actuale la apariția unor modele care consumă mai puțină energie, ceea ce
poate demonstra preocuparea consumatorilor față de provocările crizei energetice actuale.

Tabel nr. 2. Situații de înlocuire a unui echipamentului electric sau electronic

Total Bărbați Femei 18-29 30-45 46-65

ani ani ani
Total 1005 406 599 186 481 338
Când s-a defectat 62% 61% 62% 61% 65% 59%
Când este defect și nu 71% 74% 69% 68% 68% 76%
mai poate fi reparat
Când a apărut un 15% 14% 16% 12% 16% 17%
model cu performanțe
superioare
Când a apărut un 17% 18% 17% 16% 16% 19%
model care consumă
mai puțină energie
Când produsul nu mai 3% 4% 1% 3% 3% 3%
este la modă

Întrebuințările pe care consumatorii le dau produselor nefolosite, dar aflate în stare de

funcționare diferă semnificativ în funcție de tipul de EEE (Tabelul nr. 3).

Tabel nr. 3. Întrebuințări pentru produse funcționale, dar nefolosite

Îl vând Îl dau Îl Îl Îl Îl
unei alte reciclez arunc păstrez donez
persoane la unui
gunoi ONG
Aparate de uz casnic mari 20% 35% 50% 4% 11% 12%
Aparate uz casnic mici 15% 37% 40% 8% 19% 14%
Echipamente informatice 21% 36% 33% 4% 30% 13%
Aparate electrice de consum 21% 38% 39% 4% 21% 12%
Echipamente de iluminat 10% 27% 38% 15% 19% 12%
Unelte și scule 16% 32% 26% 8% 25% 8%
Jucării și echipamente 15% 36% 19% 7% 16% 17%
sportive
Dispozitive medicale 9% 28% 27% 9% 23% 12%
Instrumente de monitorizare 10% 18% 32% 9% 16% 8%
și control
Distribuitoare automate 13% 29% 27% 7% 18% 9%

În cazul aparatelor de uz casnic mari (ex. frigider, mașină de spălat), majoritatea

respondenților se orientează către anumite forme de reutilizare a produselor, având în vedere
atât costul mai ridicat al acestor produse, cât și suprafața mai mare pentru depozitarea lor.
Astfel, 50% din respondenți au recurs la reciclarea acestor aparate în locuri specializate, 35%
le-au oferit altor persoane (prieteni, vecini) pentru a fi utilizate în continuare, iar 20% le-au

56 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

vândut pentru recuperarea unei părți din cheltuielile de achiziție. Alte destinații care au
înregistrat frecvențe mai scăzute de manifestare la nivelul eșantionului cercetat au vizat:
donarea către un ONG sau pentru o cauză (12% din intervievați), păstrarea în casă (11% din
intervievați), aruncarea produselor la gunoi sau la pubelă (4% din intervievați). Pentru
aparatele de uz casnic mici (ex. aspirator, toaster), se observă de asemenea o pondere ridicată
a comportamentelor de reciclare în locuri specializate (40%), respectiv oferire spre
reutilizarea unei alte persoane (37%), dar se înregistrează un procent mai scăzut al indivizilor
care revând produsele (15%) și mai ridicat în cazul celor care aleg să le păstreze în casă
(19%). Informația este însă una așteptată, având în vedere cheltuielile mai scăzute pentru
cumpărarea aparatelor de mici dimensiuni și ușurința de a le găsi un loc de depozitare în
gospodărie. În cazul echipamentelor informatice (ex. laptop, smartphone), cei mai mulți
consumatori aleg să ofere produsul unei alte persoane (36%), să îl recicleze (33%) sau să îl
păstreze în casă (30%) pentru a avea o rezervă pentru produsele utilizate în prezent,
revânzarea fiind o opțiune pentru 21% din respondenți. O tendință similară este vizibilă și în
cazul aparatelor electrice de consum (ex. tv, radio, camere video), pentru care 39% din
respondenți aleg reciclarea, 38% le oferă altor persoane, 21% le păstrează în casă și tot 21%
le revând. Referitor la jucăriile nefolosite, acestea sunt de obicei oferite altor persoane (36%
din intervievați), același comportament fiind predominant și în cazul dispozitivelor medicale
(28% din intervievați) sau distribuitoarelor automate (29% din intervievați).
Principalul motiv pentru care consumatorii decid să renunțe la unele produse EEE
aflate în stare de funcționare, alegând să le înlocuiască prematur cu produse noi, este avansul
tehnologic sau ritmul alert de înnoire a produselor, argument indicat de 24% din totalul
respondenților. Totuși, trebuie precizat faptul că marea majoritatea a persoanelor intervievate
– 66% au declarat că nu renunță la produse EEE până ce acestea nu mai funcționează, situație
care reflectă un aparent comportament responsabil social, aflat însă într-o posibilă
contradicție cu comportamentul frecvent de achiziție de EEE identificat la primul obiectiv.
Desigur, o explicație poate consta în comportamentul diferit de cumpărare și utilizare
manifestat de indivizi în funcție de categoria de echipamente, mai responsabil în cazul
aparatelor costisitoare, de volum mare și dictat de o dorință mai mare spre diversitate în cazul
celor cu implicații financiare mai scăzute. Printre motivele de înlocuire prematură a EEE
menționate cu frecvență mai scăzută de către participanții la cercetare, s-au numărat:
influența modei (5%), publicitatea realizată de către producători (5%) și nevoia de stimă sau
statut social (4%).
Importanța acordată de către consumatori reparării EEE și atitudinea acestora față de
posibilitatea remedierii produselor defecte a fost determinată prin utilizarea unor afirmații
măsurate pe o scală Likert cu 5 trepte, de la 1 - dezacord total, până la 5 - acord total. În baza
rezultatelor obținute, s-a observat existența unei atitudini favorabile a consumatorilor față de
activitățile de reparare a produselor, prin prisma impactului favorabil asupra mediului
înconjurător (media 3,91), 41% din respondenți exprimându-și acordul total și 24% acordul
cu privire la această afirmație. Totodată, importanța activităților de reparație este dată de
faptul că majoritatea oamenilor încearcă să repare un produs electric sau electronic în cazul
defectării acestuia, afirmație care a obținut un scor mediu de 3,70, cu procente similare de
respondenți care și-au exprimat acordul (26%), respectiv acordul total (32%). Nu în ultimul
rând, în vederea identificării unor posibile bariere în calea activităților de reparație,
respondenții și-au exprimat opinia cu privire la costul unei reparații, situație în care atitudinea
rezultată a fost mai degrabă neutră (medie 3,17), 22% din respondenți fiind de acord,
respectiv 17% în acord total cu ideea că acest cost este similar cu cel al unui produs nou. Prin
urmare, posibilitățile de prelungire a utilizării produselor trebuie să ia în calcul ansamblul

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 57

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

costurilor financiare, de timp și energie experimentate de către consumatori pe durata ciclului

de funcționare a EEE, acestea putând genera inconveniență pentru consumatori și un interes
crescut față de ofertele noi cu prețuri accesibile.
Un alt obiectiv al cercetării a vizat cunoașterea comportamentului consumatorilor
privitor la scoaterea din uz sau eliminarea produselor EEE nefuncționale (Tabelul nr. 4).
Rezultatele cercetării au arătat multiple nuanțe ale acestui comportament, cu diferențieri date
în special de tipologia produselor.

Tabel nr. 4. Întrebuințări ale produselor defecte/nefuncționale

Îl Îl duc Îl Îl dau Îl Îl Îl
depanez în vând unei alte reciclez arunc păstrez
eu service persoane la
gunoi
Aparate de uz casnic 12% 38% 6% 13% 49% 6% 5%
mari
Aparate uz casnic mici 17% 29% 5% 15% 48% 10% 7%
Echipamente 15% 39% 8% 16% 40% 5% 11%
informatice
Aparate electrice de 13% 36% 7% 15% 47% 7% 7%
consum
Echipamente de 14% 15% 4% 13% 46% 20% 6%
iluminat
Unelte și scule 18% 29% 6% 13% 42% 10% 10%
Jucării și echipamente 12% 19% 5% 23% 39% 18% 8%
sportive
Dispozitive medicale 10% 19% 5% 11% 47% 17% 8%
Instrumente de 10% 21% 5% 10% 48% 16% 7%
monitorizare și control
Distribuitoare 12% 30% 6% 14% 46% 8% 7%
automate

Astfel, principalele opțiuni ale respondenților pentru aparatelor de uz casnic mari sunt
de reciclare în locuri specializate (49%) și reparație în service (38%), relativ puține persoane
luând decizia de a le păstra în casă, fără a le mai folosi (5%) sau de a le arunca la gunoi (6%).
Inclusiv pentru aparatele de uz casnic mici și echipamentele informatice nefuncționale,
respondenții au aceleași opțiuni principale - reciclare în locuri specializate (48% și 40%) și
reparație în service (29% și 39%), dar apar alternative suplimentare de reparație proprie sau
de către un apropiat (17% și 15%), donare către altă persoană (15% și 16%) păstrarea în casă,
fără a mai fi folosite (7% și 11%). Se observă înclinația consumatorilor spre reciclarea și
repararea în service a produselor EEE de complexitate tehnică mai ridicată și mai costisitoare,
pentru celelalte echipamente existând un nivel mai redus de implicare în vederea prelungirii
funcționalității sau reutilizării lor. Totodată, utilizarea abilităților proprii sau pe cele ale
cunoscuților în repararea anumitor EEE este întâlnită mai frecvent la produsele de
complexitate mai redusă, din categoria aparatelor de uz casnic mici, echipamentelor
informatice, uneltelor și sculelor și mai rar în cazul aparatelor electrice de consum, respectiv
a aparatelor de uz casnic mari. Vânzarea este o opțiune prezentă pentru echipamentele
informatice (8%), aparate electrice de consum (7%), unelte și scule (6%), dar în proporții mai
scăzute comparativ cu acțiunea de donare către alte persoane. Produsele păstrate în casă, fără

58 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

a mai fi folosite sunt de regulă echipamentele informatice, uneltele și sculele, aparatele de uz

casnic mici și dispozitivele medicale. Eliminarea la gunoi sau la pubelă se întâlnește mai ales
în cazul echipamentelor de iluminat (20%), a jucăriilor și echipamentelor sportive (18%), a
dispozitivelor medicale (17%), a instrumentelor de monitorizare și control (16%) sau
aparatelor de uz casnic mici (10%).
Motivele consumatorilor de a nu repara produsele defecte sunt în ordinea frecvenței
de apariție: costul ridicat al efectuării reparației (menționat de 51% din respondenți), costul
ridicat al pieselor de schimb (37% din respondenți), indisponibilitatea pieselor de schimb
(27% din respondenți), efortul prea mare raportat la rezultat (26% din respondenți), lipsa
abilităților sau priceperii de a repara produsul (25% din respondenți), ușurința achiziției unui
produs nou (21% din respondenți), lipsa încrederii în posibilitatea de reparare a produselor
(14% din respondenți), lipsa timpului, comoditatea (11% din respondenți), lipsa informațiilor
cu privire la centrele de service autorizate (10% din respondenți), lipsa încrederii în serviciile
profesionale de reparații (8% din respondenți).
Comportamentul consumatorilor față de echipamentele second-hand a fost analizat
prin prisma frecvenței de achiziție a acestor produse în comparație cu EEE noi. Rezultatele
cercetării arată o utilizare redusă a acestei categorii, 43% din persoanele intervievate
declarând că nu au cumpărat niciodată produse EEE second-hand, iar 46% menționând o
frecvență mai redusă de achiziție față de echipamentele noi. Doar 2% din respondenți
cumpără produse EEE second-hand cu o frecvență mai mare în comparație cu produsele noi,
în timp ce 9% au menționat o frecvență similară. Motivele de cumpărare ale produselor EEE
second-hand sunt în ordinea mențiunilor respondenților: prețul mai mic (61%), resurse
financiare reduse pentru a cumpăra un produs nou (31%), posibilitatea de a cumpăra un
produs de marcă (27%), evitarea risipei (20%), produsele vechi sunt percepute ca având o
calitate mai bună (19%), reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător (16%),
preferința față de produsele vechi (12%). Motivele de necumpărare ale produselor EEE
second-hand sunt în ordinea mențiunilor respondenților: lipsa garanției (45%), perioada de
viață mai redusă (43%), îngrijorarea cu privire la calitatea produsului (36%), produsele
second-hand nu sunt percepute ca fiind sigure sau igienice (35%), produsul nou nu este
considerat cu mult mai scump decât cel second-hand (24%), nu sunt cunoscute locurile de
unde pot fi cumprate produse second-hand (7%).
Sintetizând cele mai relevante legături cu cercetările științifice anterioare, se observă
existența unor comportamente similare ale consumatorilor români cu cele întâlnite în cadrul
altor zone geografice, în privința variabilelor referitoare la: dezvoltarea consumului de EEE
(Reportlinker, 2022), atitudinea față de reutilizarea și repararea EEE cu variații în funcție de
categoriile de produse (Chancerel, 2010; Ongondo și Williams, 2011; Cox et al., 2013),
respectiv motivațiile de necumpărare a produselor EEE second-hand (Lyndhurst, 2011;
Fortuna și Diyamandoglu, 2017). Principala diferență înregistrată la nivelul prezentei
cercetări în comparație cu studiile desfășurate anterior de alți cercetători (Babbitt, et al., 2009;
McCollough, 2009) vizează situațiile în care consumatorii iau decizia de înlocuire a EEE.
Astfel, intensificarea consumului de produse EEE este o realitate a pieței românești, prezentă
de asemenea în multe alte zone și favorizată de schimbările generate de pandemia COVID-
19 în sfera telemuncii (Reportlinker, 2022). Totuși, o particularitate a comportamentului
consumatorului român, pare a fi caracterul mai rațional al deciziilor de cumpărare pentru
EEE, peste 70% din indivizi declarând că înlocuiesc un echipament electric sau electronic
când acesta este defect și nu mai poate fi reparat. Prin urmare, deși studiile întreprinse de
Babbitt et al., (2009) și McCollough, (2009) au arătat o influență importantă a modei și
avansului tehnologic în înlocuirea prematură a EEE, rezultatele prezentei cercetări nu

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 59

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

confirmă un impact la fel de ridicat al acestor factori asupra deciziilor consumatorilor, fapt
ce poate fi explicat prin puterea de cumpărare mai scăzută a anumitor segmente de populație.
Implicarea consumatorilor români în acțiuni de reparare și reutilizare a produselor
depinde semnificativ de categoria de echipamente din punct de vedere al volumului
produselor, costului și ușurinței de depozitare la nivel de gospodărie, situație întâlnită la
nivelul mai multor cercetări de specialitate (Chancerel, 2010; Ongondo și Williams, 2011;
Cox et al., 2013). Astfel, activitățile de reciclare și reparare a produselor în service predomină
în cazul aparatelor de uz casnic mari și echipamentelor informatice, în timp ce echipamentele
de iluminat defecte ajung să fie aruncate la pubelă cu o frecvență mai ridicată. Donarea către
terțe părți este o activitate de economie circulară practicată mai des în cazul jucăriilor și
echipamentelor sportive, iar utilizarea abilităților proprii în repararea produselor se întâlnește
la unelte și scule, precum și la aparate de uz casnic mici. Cele mai multe produse păstrate în
casă sunt din categoria echipamentelor informatice, dispozitivelor medicale, uneltelor și
sculelor. Vânzarea, deși nu este o activitate practicată la fel de des în comparație cu alte
acțiuni de reutilizare a produselor, poate fi întâlnită, cu o pondere modestă, în cazul
echipamentelor informatice, a aparatelor electrice de consum și a distribuitoarelor automate.
Frecvența de cumpărare a produselor EEE second-hand este semnificativ mai scăzută
în comparație cu achiziția de produse noi, iar motivațiile consumatorilor sunt similare cu cele
întâlnite în rezultatele altor cercetări, cu accent pe problemele de imagine și neîncredere în
calitatea acestor echipamente (Lyndhurst, 2011; Fortuna și Diyamandoglu, 2017).

Concluzii

Prezenta lucrare a dorit să evidențieze modul în care consumatorii se raportează la

problematica economiei circulare și nivelul de responsabilitate asumat de aceștia în calitate
de cumpărători și utilizatori de echipamente electrice și electronice. Pentru a identifica
măsura adoptării unui consum sustenabil, au fost cercetate atât o serie de variabile factuale,
cu privire la acțiunile specifice realizate de consumatori pe parcursul ciclului de funcționare
a produselor, cât și variabile atitudinale, care să permită înțelegerea aprofundată a
motivațiilor ce determină consumatorii să recurgă la acțiuni de prelungire a vieții produselor
sau la scoaterea prematură a acestora din utilizare.
Informațiile obținute din prezenta cercetare pot fi utile producătorilor de echipamente
electrice și electronice pentru a înțelege așteptările consumatorilor în cumpărarea acestor
produse. Astfel, după cum s-a observat din rezultatele studiului, cele mai importante criterii
luate în calcul de consumatorii români în achiziția de EEE sunt durabilitatea și performanța
tehnică a produselor, informații ce se recomandă a fi utilizate de către producători în cadrul
mesajelor de comunicare pentru a atrage atenția consumatorilor asupra atributelor cu
relevanță ridicată pentru aceștia.
Rezultatele cercetării arată, de asemenea, o disponibilitate diferită a consumatorilor
față de activitățile specifice economiei circulare. Interesul consumatorilor se îndreaptă în
principal către activitățile de reciclare și reparare a produselor. Prin urmare, pentru
încurajarea suplimentară a acestor comportamente responsabile social, este nevoie de
dezvoltarea unor campanii de educare a consumatorilor, prin care aceștia să fie informați
corespunzător cu privire la centrele specializate pentru colectarea și reciclarea produselor,
programele tip rabla, modul specific de separare a produselor pe categorii, sau eventuale
locuri special amenajate pentru preluarea EEE în magazine de specialitate. Mai mult, este
nevoie de o implicare suplimentară a producătorilor în servicii performante de customer

60 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

service și în a comunica pieței posibilitățile de reutilizare și prelungire a duratei de

funcționare a produselor, precum și informații clare cu privire la centrele de service autorizate
și cele mai comune probleme ce pot să apară pe parcursul utilizării EEE. Cu alte cuvinte,
accentul pe serviciile post-vânzare trebuie să dobândească o importanță crescută pe parcursul
vieții produselor, care să permită oferirea de sprijin consumatorilor în procesul de utilizare a
EEE, dar și logistica inversă a produselor ce urmează a fi scoase din uz, în vederea recuperării
și valorificării optime a materialelor componente.
Limitele prezentei cercetări se referă la imposibilitatea extrapolării datelor asupra
populației din mediul rural, ca urmare a neincluderii acesteia în eșantionul investigat, precum
și la dezavantajele specifice sondajelor online, de subreprezentare a persoanelor cu o rată
redusă de utilizare a tehnologiilor și platformelor electronice. Prin urmare, noile perspective
de cercetare pot urmări identificarea diferențelor la nivelul tiparelor comportamentale dintre
consumatorii din mediul rural și cei din mediul urban, atât în achiziția cât și în utilizarea
echipamentelor electrice și electronice. Suplimentar, direcțiile viitoare de cercetare pot viza
un grad mai ridicat de particularizare a variabilelor cercetate pe categorii mai înguste de
specializare în clasificarea EEE.

Mulțumiri

Această cercetare este parte a proiectului „Parteneriate pentru competitivitate in

vederea transferului de cunoștințe prin dezvoltarea unor modele computaționale inovative
pentru creșterea economică și sustenabilitatea sectorului de afaceri din România”
(ASECOMP), cofinanțat din Fondul European de Dezvoltarea Regională, prin Programul
Operațional de Competitivitate, ID proiect P_40_382, contract subsidiar 1418/ 19.02.2020.

Referințe

Babbitt, C.W., Kahhat, R., Williams, E. and Babbitt, G.A., 2009. Evolution of Product
Lifespan and Implications for Environmental Assessment and Management: A Case
Study of Personal Computers in Higher Education. Environmental Science &
Technology, [online] 43(13), pp.5106–5112. https://doi.org/10.1021/es803568p.
Baldé, C., Wang, F. and Kuehr, R., 2016. Transboundary movements of used and waste
electronic and electrical equipment. United Nations University, Vice Rectorate in
Europe–Sustainable Cycles Programme (SCYCLE): Bonn, Germany.
Bovea, M.D., Pérez-Belis, V. and Quemades-Beltrán, P., 2017. Attitude of the stakeholders
involved in the repair and second-hand sale of small household electrical and electronic
equipment: Case study in Spain. Journal of Environmental Management, [online] 196,
pp.91–99. https://doi.org/10.1016/j.jenvman.2017.02.069.
Chancerel, P., 2010. Substance flow analysis of the recycling of small waste electrical and
electronic equipment. Universitätsverlag der TU Berlin. [online]
https://doi.org/10.14279/DEPOSITONCE-2404.
Cole, C. and Gnanapragasam, A., 2017. Community repair: enabling repair as part of the
movement towards a circular economy. [online] https://doi.org/10.13140/
RG.2.2.25267.22569.

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 61

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

Cox, J., Griffith, S., Giorgi, S. and King, G., 2013. Consumer understanding of product
lifetimes. Resources, Conservation and Recycling, [online] 79, pp.21–29.
https://doi.org/10.1016/j.resconrec.2013.05.003.
Diddi, S. and Yan, R.-N., 2019. Consumer Perceptions Related to Clothing Repair and
Community Mending Events: A Circular Economy Perspective. Sustainability, [online]
11(19), p.5306. https://doi.org/10.3390/su11195306.
European Commission, 2015. Communication from The Commission to The European
Parliament, The Council, The European Economic and Social Committee and the
Committee of The Regions Closing the loop - An EU action plan for the Circular
Economy. [online] Available at: <https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=CELEX:52015DC0614> [Accessed 13 September 2022].
Fisher, U., Cooper, C.L., Woodward, S., Hiller, A. and Goworek, H., 2008. Public
Understanding of Sustainable Clothing: A report to the Department for Environment,
Food and Rural Affairs. [online] Available at: <https://www.research.manchester.ac.uk/
portal/en/publications/public-understanding-of-sustainable-clothing-a-report-to-the-
department-for-environment-food-and-rural-affairs(929572f1-35e3-4245-88b0-
842420cbac1e)/export.html> [Accessed 13 September 2022].
Forti, V., Baldé, C.P., Kuehr, R. and Bel, G., 2020. The Global E-waste Monitor 2020:
Quantities, flows and the circular economy potential. [pdf] Available at:
<https://www.itu.int/en/ITU-D/Environment/Documents/Toolbox/GEM_2020_def.pdf>
[Accessed 11 September 2022].
Fortuna, L.M. and Diyamandoglu, V., 2017. Disposal and acquisition trends in second-hand
products. Journal of Cleaner Production, [online] 142, pp.2454–2462.
https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2016.11.030.
Geissdoerfer, M., Savaget, P., Bocken, N.M.P. and Hultink, E.J., 2017. The Circular
Economy – A new sustainability paradigm? Journal of Cleaner Production, [online] 143,
pp.757–768. https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2016.12.048.
GFK, 2022. GfK study: over 50% growth in sales of electro-IT products thanks to the @Home
trend. [online] afaceri.news. Available at: <https://www.afaceri.news/studiu-gfk-
crestere-de-peste-50-la-vanzarile-de-produse-electro-it-datorita-trendului-home/>
[Accessed 13 September 2022].
Golev, A., Schmeda-Lopez, D.R., Smart, S.K., Corder, G.D. and McFarland, E.W., 2016.
Where next on e-waste in Australia? Waste Management, [online] 58, pp.348–358.
https://doi.org/10.1016/j.wasman.2016.09.025.
Guiltinan, J., 2009. Creative Destruction and Destructive Creations: Environmental Ethics
and Planned Obsolescence. Journal of Business Ethics, [online] 89(S1), pp.19–28.
https://doi.org/10.1007/s10551-008-9907-9.
Hennies, L. and Stamminger, R., 2016. An empirical survey on the obsolescence of
appliances in German households. Resources, Conservation and Recycling, [online] 112,
pp.73–82. https://doi.org/10.1016/j.resconrec.2016.04.013.
Hina, M., Chauhan, C., Kaur, P., Kraus, S. and Dhir, A., 2022. Drivers and barriers of circular
economy business models: Where we are now, and where we are heading. Journal of
Cleaner Production, [online] 333, nr.130049. https://doi.org/10.1016/
j.jclepro.2021.130049.

62 Amfiteatru Economic
 Perspective ale economiei circulare în producția AE
și consumul aparaturii electrice și electronice

Kang, H.-Y. and Schoenung, J.M., 2005. Electronic waste recycling: A review of U.S.
infrastructure and technology options. Resources, Conservation and Recycling, [online]
45(4), pp.368–400. https://doi.org/10.1016/j.resconrec.2005.06.001.
King, A.M., Burgess, S.C., Ijomah, W. and McMahon, C.A., 2006. Reducing waste: repair,
recondition, remanufacture or recycle? Sustainable Development, [online] 14(4), pp.257–
267. https://doi.org/10.1002/sd.271.
Korsunova, A., Horn, S. and Vainio, A., 2021. Understanding circular economy in everyday
life: Perceptions of young adults in the Finnish context. Sustainable Production and
Consumption, [online] 26, pp.759–769. https://doi.org/10.1016/j.spc.2020.12.038.
Lyndhurst, B., 2011. Public understanding of product lifetimes and durability (2): reuse of
bulky items. [online] Available at: <http://webcache.googleusercontent.com/
search?q=cache:UqSkYQVx9wIJ:randd.defra.gov.uk/Document.aspx%3FDocument%3
DProductLifetimes2_Reuse_Finalpublishedreport.pdf&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro>
[Accessed 13 September 2022].
McCollough, J., 2009. Factors impacting the demand for repair services of household
products: the disappearing repair trades and the throwaway society. International Journal
of Consumer Studies, [online] 33(6), pp.619–626. https://doi.org/10.1111/j.1470-
6431.2009.00793.x.
Ongondo, F.O. and Williams, I.D., 2011. Are WEEE in Control? Rethinking Strategies for
Managing Waste Electrical and Electronic Equipment. In: S. Kumar, ed. Integrated
Waste Management - Volume II. [online] InTech. https://doi.org/10.5772/20506.
Patwa, N., Sivarajah, U., Seetharaman, A., Sarkar, S., Maiti, K. and Hingorani, K., 2021.
Towards a circular economy: An emerging economies context. Journal of Business
Research, [online] 122, pp.725–735. https://doi.org/10.1016/j.jbusres.2020.05.015.
Pérez-Belis, V., Braulio-Gonzalo, M., Juan, P. and Bovea, M.D., 2017. Consumer attitude
towards the repair and the second-hand purchase of small household electrical and
electronic equipment. A Spanish case study. Journal of Cleaner Production, [online] 158,
pp.261–275. https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2017.04.143.
Polák, M. and Drápalová, L., 2012. Estimation of end of life mobile phones generation: The
case study of the Czech Republic. Waste Management, [online] 32(8), pp.1583–1591.
https://doi.org/10.1016/j.wasman.2012.03.028.
Reportlinker, 2022. Electrical And Electronics Global Market Report 2022. [online]
Available at: <https://www.globenewswire.com/news-release/2022/03/23/2408268/0/
en/Electrical-And-Electronics-Global-Market-Report-2022.html> [Accessed 3
September 2022].
Rogers, H.A., Deutz, P. and Ramos, T.B., 2021. Repairing the circular economy: Public
perception and participant profile of the repair economy in Hull, UK. Resources,
Conservation and Recycling, [online] 168, nr.105447. https://doi.org/10.1016/
j.resconrec.2021.105447.
Stahel, W., 2016. Durability, function and performance. In: Longer Lasting Products.
Routledge. pp.183–204.
Testa, F., Iovino, R. and Iraldo, F., 2020. The circular economy and consumer behaviour:
The mediating role of information seeking in buying circular packaging. Business
Strategy and the Environment, [online] 29(8), pp.3435–3448. https://doi.org/10.1002/
bse.2587.

Vol. 25 • Nr. 62 • Februarie 2023 63

 AE Integrarea principiilor economiei circulare în comportamentul consumatorului
de echipamente electrice și electronice

The European Parliament and The Council of The European Union, 2012. Directive
2012/19/EU of The European Parliament and of The Council of 4 July 2012 on waste
electrical and electronic equipment (WEEE). Available at: <http://data.europa.eu/eli/
dir/2012/19/oj/ron> [Accessed 13 September 2022].
Türkeli, S., Huang, B., Stasik, A. and Kemp, R., 2019. Circular Economy as a Glocal
Business Activity: Mobile Phone Repair in the Netherlands, Poland and China. Energies,
[online] 12(3), p.498. https://doi.org/10.3390/en12030498.
van Nes, N. and Cramer, J., 2005. Influencing product lifetime through product
design. Business Strategy and the Environment, [online] 14(5), pp.286–299.
https://doi.org/10.1002/bse.491.
Wilkinson, A. and Williams, I., 2020. Why do (W)EEE hoard? The effect of consumer
behaviour on the release of home entertainment products into the circular economy.
Detritus, [online] (12), pp.18–33. https://doi.org/10.31025/2611-4135/2020.14004.
Williams, I.D., 2016. Global Metal Reuse, and Formal and Informal Recycling from
Electronic and Other High‐ Tech Wastes - Metal Sustainability - Wiley Online Library.
[online] Available at: <https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/
9781119009115.ch2> [Accessed 13 September 2022].
WRAP Cymru, 2018. WRAP Cymru report reveals re-use riches. [online] WRAP. Available
at: <https://wrapcymru.org.uk/media-centre/press-releases/wrap-cymru-report-reveals-
re-use-riches> [Accessed 13 September 2022].

64 Amfiteatru Economic